Raport de Mediu - PPPDEI - DL

Str. Vladeasa nr 13, Bl. C32, Sc.
A,
Et.6, Ap.41, Sector 6
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
E-mail: office@ccat.ro
www.ccat.ro
AVIZ DE MEDIU
RAPORT DE MEDIU
PLANUL PENTRU PREVENIREA, PROTECTIA SI DIMINUAREA
EFECTELOR INUNDATIILOR IN BAZINUL HIDROGRAFIC
DOBROGEA - LITORAL
ELABORATOR: SC COMPANIA DE CONSULTANTA SI ASISTENTA TEHNICA SRL

Strada VladeaSa nr. 13,
Sector 6, BucureSti
BENEFICIAR: ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA – LITORAL

Strada Mircea cel Batran nr.127,
conStanta, jud. conStanta
SePteMBrie 2013
1
Str. Vladeasa nr 13, Bl. C32, Sc.A,
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Denumire Raport de mediu necesar obtinerii avizului

de mediu pentru „Planul pentru Prevenirea,
Protectia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor
in Bazinul Hidrografic Dobrogea - Litoral”
Beneficiar Administratia Bazinala de Apa Dobrogea -

Litoral
Data SEPTEMBRIE 2013
Titularul proiectului confirma si isi asuma intreaga raspundere pentru datele

de baza puse la dispozitia elaboratorului.
LISTA DE SEMNATURI
SC COMPANIA DE CONSULTANTA SI ASISTENTA TEHNICA SRL
Evaluare de mediu drd.ing. Tatiana Dimache
ing. Dimache Gheorghe – Dumitru
ing. Constantin Zaharia
ing. Ileana Popescu
2
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
ing. Loredana Sârbu
ing. Oana Ciugulea
ing. Anca Burghelea
Evaluare adecvata biolog Mihaela Urziceanu
dr. biolog Dumitru Murariu
biolog Axinte Olga
dr.biolog Anastasiu Paulina
dr.biolog Litescu Sanda
Sef de proiect drd.ing. Tatiana Dimache
Verificat drd.ing. Tatiana Dimache
Director General Andreea Milea
3
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
CUPRINS
A. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI, PRECUM SI RELATIA CU

ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE...................................................................................................... 10
A.1. Domeniul de reglementare ............................................................................................................................... 10
A.2. Titularul planului............................................................................................................................................. 11
A.3. Elaboratorul atestat al raportului de mediu...................................................................................................... 11
A.4. Descrierea generala a BAZINULUI HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL .................................................. 11
A.4.1. Delimitare teritoriala....................................................................................................................................... 11
A.4.2. Relieful ............................................................................................................................................................ 12
A.4.2.1. Structura orohidrografica a Bazinului hidrografic Dobrogea - Litoral ............................................................. 13
A.4.2.2. Caracterizarea subunitatilor geografice suprapuse Bazinului Hidrografic Dobrogea - Litoral .......................... 14
A.4.2.2.1. Podisul Dobrogei de Nord ............................................................................................................................... 14
A.4.2.2.2. Podisul Dobrogei Centrale sau Podisul Casimcei............................................................................................. 15
A.4.2.2.3. Podisul Dobrogei de Sud ................................................................................................................................. 15
A.4.3. Geologia si evolutia paleogeografica ............................................................................................................... 17
A.4.4. Hidrografia ..................................................................................................................................................... 19
A.4.5. Resursele de apa.............................................................................................................................................. 20
A.4.6. Categorii de ape de suprafata .......................................................................................................................... 21
A.4.6.1.1. Raurile din cadrul Bazinului hidrografic Dobrogea - Litoral ............................................................................ 21
A.4.6.1.2. Lacurile naturale ............................................................................................................................................. 23
A.4.7. Caracteristici hidrologice si hidrografice ale Deltei Dunarii ............................................................................ 24
A.4.8. Ape de suprafata, regimul de curgere – Delta Dunarii...................................................................................... 26
A.4.9. Lunca inundabila a Dunarii ............................................................................................................................. 29
A.4.10. Apele subterane ............................................................................................................................................... 30
A.5. Obiectivele generale ale planului ..................................................................................................................... 35
A.6. Relatia cu alte planuri si programe relevante ................................................................................................... 35
A.7. Obiective de investitii in spatiul hidrografic dobrogea litoral ........................................................................... 42
A.7.1. Obiective aflate in derulare.............................................................................................................................. 42
A.7.1.1. Regularizarea vailor Agigea si Lazu, judetul Constanta ................................................................................... 42
A.7.1.2. Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Topolog, jud. Constanta .............................. 53
A.7.1.3. Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Casimcea, judetul Constanta ....................... 60
A.7.1.4. Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic al vailor Tatlageacul Mic si
Tatlageacul Mare, judetul Constanta............................................................................................................................... 72
A.7.1.5. Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Valea Seaca, judetul Constanta ................... 77
4
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
A.7.2. Obiective avand studiul de fezabilitate avizat ................................................................................................... 82

A.7.2.1. Regularizare Parau Greci, jud. Tulcea ............................................................................................................. 82
A.7.2.2. Apararea impotriva inundatiilor a localitatilor Bestepe, judetul Tulcea ............................................................ 89
A.7.2.3. Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Babadag, judetul Tulcea.............................................................. 98
A.7.2.4. Lucrari de aparare impotriva inundatiilor a localitatii Nisipari, comuna Castelu, judetul Constanta ............... 104
A.7.3. Obiective cu note de fundamentare avizate pentru elaborarea Studiilor de fezabilitate ..................................... 109
A.7.3.1. Regularizare si reprofilare albie Valea Capaclia, judetul Tulcea ..................................................................... 109
A.7.3.2. Lucrari de aparare impotriva inundatiilor, in Bazinul Hidrografic al raului Albesti (intravilanul si
extravilanul localitatilor Albesti, Vartop si Cotul Vaii), judetul Constanta ...................................................................... 111
A.7.3.3. Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Urluia, judetul Constanta ........................... 114
A.7.3.4. Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Valea Mare, judetul Constanta ................... 117
B. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS ............................................................ 120
B.1. Calitatea aerului............................................................................................................................................. 120
B.1.1. Calitatea aerului in judetul Constanta............................................................................................................. 121
B.1.2. Calitatea aerului in judetul Tulcea .................................................................................................................. 125
B.1.2.1. Concluzii generale cu privire la calitatea aerului in judetul Tulcea ................................................................. 134
B.1.3. Calitatea aerului in judetul Braila................................................................................................................... 135
B.2. Calitatea apei in judetul Constanta ................................................................................................................. 136
B.2.1. Evaluarea calitatii apei pentru subsistemul rauri ............................................................................................ 137
B.2.2. Calitatea apei lacurilor din judetul Constanta ................................................................................................. 141
B.2.3. Starea apei brute destinate potabilizarii .......................................................................................................... 143
B.2.4. Calitatea apei subterane in spatiul Dobrogea Litoral ...................................................................................... 143
B.3. Calitatea apei in judetul Tulcea ...................................................................................................................... 145
B.3.1. Reteaua de urmarire a calitatii apelor de suprafata......................................................................................... 145
B.3.2. Calitatea apelor in judetul Braila.................................................................................................................... 151
B.4. Calitatea solului in judetul constanta .............................................................................................................. 152
B.4.1. Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor................................................................................................ 153
B.4.2. Inventarul siturilor contaminate/ potential contaminate din judetul Constanta ................................................. 154
B.5. Calitatea solului in judetul Tulcea................................................................................................................... 157
B.5.1. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor .......................................................................................... 157
B.5.2. Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor in judetul Tulcea ..................................................................... 157
B.6. Calitatea solului in judetul braila.................................................................................................................... 158
B.6.1. Clase de calitate a solurilor – calitatea solurilor ............................................................................................. 158
B.6.2. Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor in judetul Braila...................................................................... 158
5
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
B.7. Caracteristici ale biodiversitatii in judetul constanta....................................................................................... 159

B.7.1. Arii naturale de interes national in judetul Constanta...................................................................................... 160
B.8. Caracteristici ale biodiversitatii in judetul tulcea ............................................................................................ 160
B.9. Caracteristici ale biodiversitatii in judetul braila ............................................................................................ 164
B.10. Evolutia starii mediului in situatia neimplementarii planului propus................................................................ 166
C. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV .............. 166
D. ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA ............................................................................................ 168

D.1. Amplasarea lucrarilor propuse prin pppdei dobrogea litoral, in raport cu ariile naturale protejate ................. 168
D.1.1. Problematica generala a inundatiilor in spatiul hidrografic Dobrogea - Litoral .............................................. 195
D.1.2. Inundatii istorice pe fluviul Dunarea ............................................................................................................... 195
E. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR

SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN
CARE S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE CONSIDERATII DE
MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI ....................................................................................................... 197
F. POTENTIALELE EFECTE sEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA,
SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE, PATRIMONIUL
CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA
RELATIILOR DINTRE ACESTI FACTORI ............................................................................................................ 203
F.1. Impactul asupra apei de suprafata si a apei subterane .................................................................................... 203
F.1.1. In perioada de executie a lucrarilor propuse prin plan .................................................................................... 203
F.2. Impactul asupra aerului.................................................................................................................................. 204
F.2.1. In perioada de executie ................................................................................................................................... 204
F.3. Impactul asupra solului .................................................................................................................................. 204
F.4. Impactul asupra zgomotului ............................................................................................................................ 204
F.5. Impactul asupra biodiversitatii ....................................................................................................................... 205
F.5.1. Concluzii in urma Evaluarii Adecvate ............................................................................................................. 205
F.5.2. Identificarea impactului .................................................................................................................................. 205
F.5.3. Impactul in faza de constructie........................................................................................................................ 207
F.5.4. Impactul in perioada de exploatare ................................................................................................................. 210
F.6. Evaluarea semnificatiei impactului ................................................................................................................. 210
F.6.1. Procentul din suprafata habitatului de interes comunitar care va fi pierdut ..................................................... 210
F.6.2. Procentul care va fi pierdut din suprafata habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna si
reproducere ale speciilor de interes comunitar ............................................................................................................... 211
6
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
F.6.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar............................................................................................... 212

F.6.4. Durata sau persistenta speciilor de interes comunitar ..................................................................................... 212
F.6.5. Schimbarile in densitatea populatiilor speciilor de interes comunitar .............................................................. 212
F.6.6. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/ habitatelor afectate de implementarea planului .............................. 212
F.6.7. Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de sursele de apa sau de alte resurse
naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes
comunitar ...................................................................................................................................................................... 213
F.7. Evaluarea impactului cauzat prin implementarea planului fara a lua in considerare masurile de
reducere a impactului .................................................................................................................................................... 214
F.7.1. Impactul asupra habitatelor de interes comunitar............................................................................................ 214
F.7.2. Impactul asupra speciilor de interes comunitar ............................................................................................... 214
F.7.3. Evaluarea impactului rezidual fara a lua in considerare masurile de reducere a impactului ............................ 214
F.7.4. Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactului ................................. 215
F.8. Evaluarea impactului cumulativ al planului propus cu alte planuri.................................................................. 215
F.9. Impactul asupra peisajului.............................................................................................................................. 215
F.10. Impactul asupra patrimoniului cultural, arhitectonic si arheologic .................................................................. 215
F.11. Evaluarea efectelor cumulate asupra mediului prin metoda “unitatilor de impact negativ” ............................. 215
F.11.1. Analiza matematica ........................................................................................................................................ 218
F.11.2. Analiza “Spectrala” ....................................................................................................................................... 219
G. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA .................................................................................................. 221
H. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET

POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU
PROGRAMULUI ........................................................................................................................................................ 221
H.1. Masuri non - structurale ................................................................................................................................. 222
H.2. Masuri generale propuse pentru toate bazinele hidrografice ........................................................................... 224
H.2.1. Efectuarea de lucrari de igienizare a cursurilor de apa si a perdelelor forestiere............................................. 226
H.2.1.1. Curatarea albiei ............................................................................................................................................. 226
H.2.1.2. Intretinerea vegetatiei existente....................................................................................................................... 228
H.2.1.3. Plantarea de specii riverane ........................................................................................................................... 228
H.2.1.4. Selectia speciilor riverane............................................................................................................................... 229
H.2.1.5. Pregatirea terenului........................................................................................................................................ 229
H.2.1.6. Extractia, transportul, depozitarea si distribuirea plantelor............................................................................. 230
H.2.1.7. Plantarea ....................................................................................................................................................... 230
H.2.1.8. Stabilizarea taluzurilor ................................................................................................................................... 231
7
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
H.2.2. Delimitarea albiilor majore ale cursurilor de apa. Necesitatea unor reglementari care sa limiteze
utilizarile solului si tipul de constructie in zonele inundabile .......................................................................................... 231
H.2.3. Prognozarea fenomenelor hidro – meteorologice periculoase.......................................................................... 232
H.2.4. Realizarea unor campanii de informare a populatiei referitoare la riscul inundatiilor ..................................... 232
H.2.4.1. Comunicare .................................................................................................................................................... 232
H.3. Detalierea masurilor structurale si non structurale propuse in Bazinul Hidrografic Dobrogea Litoral ............. 235
H.3.1. Bazinul Hidrografic Agi Cabul – Localitatea Mihail Kogalniceanu ................................................................. 236
H.3.2. Bazinul Hidrografic Almalau – Localitatea Almalau ....................................................................................... 239
H.3.3. Bazinul Hidrografic Cartal – Localitatea Vulturul .......................................................................................... 242
H.3.4. Bazinul Hidrografic Casimcea – Localitatea Razboieni ................................................................................... 246
H.3.5. Bazinul Hidrografic Chici – Localitatea Baneasa............................................................................................ 250
H.3.6. Bazinul Hidrografic Corbu – Localitatea Corbu.............................................................................................. 254
H.3.7. Bazinul Hidrografic Magura – Localitatea Magura......................................................................................... 258
H.3.8. Bazinul Hidrografic Silistea – Localitatea Silistea........................................................................................... 262
H.3.9. Bazinul Hidrografic Talageacul – Localitatea Pecineaga ................................................................................ 266
H.3.10. Bazinul Hidrografic Sacele – Localitatile Sacele - Traian................................................................................ 270
H.3.11. Bazinul Hidrografic Valea Baciului – Localitatea Abrud ................................................................................. 274
H.3.12. Bazinul Pestera – Localitatile Ivrinezu Mare si Mic ........................................................................................ 278
H.3.13. Bazinul Hidrografic Pestera – Localitatea Pestera .......................................................................................... 282
H.3.14. Bazinul Hidrografic Negureni – Localitatea Negureni ..................................................................................... 286
H.3.15. Bazinul Hidrografic Nuntasi – Localitatea Fantanele ...................................................................................... 290
H.3.16. Bazinul Hidrografic Nuntasi – Localitatea Nuntasi ......................................................................................... 294
H.4. Aspecte specifice pentru fiecare lucrare propusa in spatiul hidrografic Dobrogea - Litoral.............................. 298
H.4.1. BAZINUL AGI CABUL – LOCALITATEA MIHAIL KOGALNICEANU ........................................................... 298
H.4.2. BAZINUL ALMALAU – LOCALITATEA ALMALAU ....................................................................................... 299
H.4.3. BAZINUL CARTAL – LOCALITATEA VULTURUL ........................................................................................ 299
H.4.4. BAZINUL CASIMCEA – LOCALITATEA RAZBOIENI .................................................................................... 301
H.4.5. BAZINUL CHICI – LOCALITATEA BANEASA ............................................................................................... 302
H.4.6. BAZINUL CORBU – LOCALITATEA CORBU ................................................................................................ 304
H.4.7. BAZINUL MAGURA – LOCALITATEA MAGURA .......................................................................................... 306
H.4.8. BAZINUL SILISTEA – LOCALITATEA SILISTEA ........................................................................................... 306
H.4.9. BAZINUL TATLAGEACUL – LOCALITATEA PECINEAGA ........................................................................... 309
H.4.10. BAZINUL SACELE – LOCALITATEA TRAIAN ............................................................................................... 310
H.4.11. BAZINUL VALEA BACIULUI – LOCALITATEA ABRUD ............................................................................... 312
H.4.12. BAZINUL PESTERA – LOCALITATEA IVRINEZU MARE .............................................................................. 313
8
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
H.4.13. BAZINUL PESTERA – LOCALITATEA PESTERA .......................................................................................... 315

H.4.14. BAZINUL NEGURENI – LOCLAITATEA NEGURENI .................................................................................... 316
H.4.15. BAZINUL NUNTASI – LOCALITATEA FANTANELE ..................................................................................... 317
H.4.16. BAZINUL NUNTASI – LOCALITATEA NUNTASI........................................................................................... 319
H.5. Masuri de reducere a impactului asupra mediului in perioada de executie a lucrarilor propuse prin
PPPDEI Dobrogea Litoral ............................................................................................................................................. 322
H.5.1. Masuri de protectie a apei subterane si a apei de suprafata............................................................................. 322
H.5.2. Masuri de prevenire a poluarii solului si subsolului ........................................................................................ 323
H.5.3. Masuri de protectie a aerului .......................................................................................................................... 324
H.5.4. Masuri de protectie impotriva zgomotului ....................................................................................................... 324
H.5.5. Masuri de protectie a biodiversitatii................................................................................................................ 324
H.5.6. Masuri de reducere a impactului direct pe termen scurt .................................................................................. 326
H.5.7. Masuri de reducere a impactului direct pe termen mediu si lung...................................................................... 328
H.5.8. Masuri de protectie a patrimoniului cultural, arheologic si arhitectonic .......................................................... 332
H.5.9. Masuri de protectie a peisajului ...................................................................................................................... 332
I. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ........... 333

I.1. Varianta “0” – fara realizarea obiectivelor propuse prin PPPDEI Dobrogea Litoral ...................................... 333
I.2. Varianta 1 – aplicarea masurilor non - structurale.......................................................................................... 333
I.3. Varianta 2 – aplicarea masurilor non – structurale si a masurilor proiectate de catre ABA Dobrogea -
Litoral 334
I.4. Varianta 3 – aplicarea atat a masurilor non – structurale, cat si a masurilor structurale propuse de
catre proiectant si de catre aba dobrogea litoral ............................................................................................................ 335
I.5. Alegerea variantei 3 - aplicarea atat a masurilor non – structurale, cat si a masurilor structurale
propuse atat de catre proiectant, cat si de catre ABA Dobrogea - Litoral ........................................................................ 336
J. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA

EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PLANULUI ................................................................ 336
K. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ..................................................................................................... 353
L. Bibliografie ....................................................................................................................................................... 364
M. Anexe ................................................................................................................................................................ 365
9
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
A. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI,

PRECUM SI RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME
RELEVANTE
A.1. DOMENIUL DE REGLEMENTARE
Prezenta documentatie tehnica reprezinta Raportul de mediu necesar obtinerii

Avizului de mediu pentru „Planul pentru Prevenirea, Protectia si Diminuarea efectelor
inundatiilor in bazinul hidrografic Dobrogea - Litoral”.
Raportul de mediu respecta continutul cadru specificat in Anexa nr. 2 din HG
1076/2004, „privind stabilirea procedurii de evaluare de mediu pentru planuri si
programe”. De asemenea, in procesul de elaborare al acestuia, s-au avut in vedere
si urmatoarele acte legislative:
 Legea nr. 107/1996 a apelor cu modificarile si completarile ulterioare;

 Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23
octombrie 2007 privind evaluarea si gestionarea riscului la inundatii;
 Hotararea de Guvern nr. 1854/2005 pentru aprobarea Strategiei Nationale
de management al riscului la inundatii;
 Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005, aprobata prin Legea nr. 265/2006,
privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare;
 Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator;
 Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia
atmosferica si a Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de
poluanti atmosferici produsi de surse stationare;
 OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei salbatice, modificata si completata de Legea nr.
49/2011;
 Hotararea nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind
caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica;
 Legea nr. 46/2008 a Codului silvic;
 Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata, cu
modificarile ulterioare;
 Ordonanta nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea
unor situri arheologice ca zone de interes national;
 Legea 378/2001, pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/2000 privind
protectia patrimoniului arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone
de interes national modificata si republicata;
10
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de

igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
A.2. TITULARUL PLANULUI
 Administratia Bazinala de Apa Dobrogea – Litoral;
 Adresa: Str. Mircea cel Batran nr. 127, jud. Constanta.
A.3. ELABORATORUL ATESTAT AL RAPORTULUI DE MEDIU
 S.C. Compania de Consultanta si Asistenta Tehnica SRL;
 Adresa: Strada Vladeasa, nr, 13, bl C32, sc. A, et 6, ap. 41, sect. 6, Bucuresti.
A.4. DESCRIEREA GENERALA A BAZINULUI HIDROGRAFIC DOBROGEA
LITORAL
A.4.1. Delimitare teritoriala
Bazinul hidrografic din Dobrogea – Litoral este situat in sud – estul Romaniei. Se
invecineaza la vest cu bazinul Buzau – Ialomita si intr-o mica parte din nord – est cu
bazinul Prutului. La est, se invecineaza cu Marea Neagra si la sud cu granita cu
Bulgaria.
Bazinele hidrografice din partea de sud a suprafetei administrata de Dobrogea –
Litoral isi au izvoarele in Bulgaria, atat apele de suprafata, cat si cele subterane,
avand directia de scurgere catre Romania.
Fig. nr. 1 – Bazinul hidrografic Dobrogea - Litoral
11
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Fig. nr. 2 – Bazinul hidrografic Dobrogea – Litoral (delimitarea in sub – bazinele

principale, Dobrogea si Litoral)
Suprafata bazinului Dobrogea – Litoral, este de 11.809 km2. Este format din judetele
Constanta, Tulcea si insula mare a Brailei. Aici locuiesc aproximativ 959.000
locuitori, avand o densitate a populatiei de 81 locuitori/ km2.
A.4.2. Relieful
Relieful bazinului hidrografic Dobrogea - Litoral se suprapune peste aria geografica
denumita Podisul Dobrogei si Delta Dunarii. Altitudinea medie a reliefului este de 125
m, cele mai mari altutudini gasindu-se in partea NV in culmea Pricopanului (Vf.
Tutuiatu - 467 m). Zona NV a Podisului Dobrogei apar doar izolat dealuri si culmi
care depasesc 300 m, in SV si zona centrala alititudinea maxima este de 200 m, iar
in zona oraselor Cernavoda si Constanta nu se gasesc altitudini mai mari de 100 m.
Modelarea actuala a reliefului se reflecta prin diversitatea petrografica, varietatea
pantelor si conditiilor climatice ce determina procesele de siroire, torentialitate,
spalare in suprafata (pe versantii cu panta mai mare) tasare si sufoziune, pe loessuri,
alunecari, prabusiri, surpari, si procesele din lungul tarmului (faleza si plaja).
Relieful in partea nordica se dezvolta pe interfluvii sub forma de culmi rotunjite,
creste cu varfuri rotunjite, separate de vai adanci. In centru si sud apar interfluvii
plane, care formeaza platouri intinse. Spre zona fluviului Dunarea, spre raul
12
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Casimcea si canalul Carasul apare o fragmentare mai intensa prin activitatea apei si
aici sunt specifice platouri mai inguste. Vaile raurilor in zona nordica sunt indreptate
spre Marea Neagra, iar in partea sudica raurile se varsa in Dunare, vaile fiind
indreptate spre fluviu.
Relieful din cadrul bazinului hidrografic Dobrogea Litoral cuprinde o mare varietate
morfogenetica, deoarece aici se imbina elementele noi (Delta Dunarii - Cuaternar) cu
elementele vechi ale Muntilor Macin (perioada hercinica).
A.4.2.1. Structura orohidrografica a Bazinului hidrografic Dobrogea - Litoral
In partea de nord, interfluviile se dezvolta frecvent sub trei forme: culmi rotunjite pe
conglomerate si gresii, creste pe cuartite si o suita de varfuri rotunjite, separate de
vai adanci. Zona centrala si de sud podisului se desfasoara interfluvii plane, care
formeaza platouri intinse, doar catre Dunare,Casimcea si Carasul fragmentarea mai
intensa a dus la aparitia unor platouri mai inguste.
Fig. nr. 3 – Harta treptelor de relif – Bazinul hidrografic Dobrogea – Litoral

(hipsometria)
13
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Vaile principale in jumatatea nordica sunt orientate spre mare, iar in cea sudica, spre
Dunare. Prezinta frecvent doua sectoare diferite ca infatisare: la obarsie abunda
reteaua de vaiugi si viroage, care imprima culmilor limitrofe o fragmentare
accentuata, urmeaza un culoar larg care se deschide tot mai mult spre Dunare sau
mare, care uneori capata infatisarea unor golfuri depresionare pe fundul vailor, albia
este ingusta, iar de la ea, lateral se dezvolta glacisuri largi in roci dure, loess si pe
fronturi structurale, panta este mare, iar fragmentarea torentiala inregistreaza valori
ridicate (peste 2km/ kmp).
Versantii taiati in roci sedimentare cu rezistenta mica sau care corespund partial
suprafetelor structurale au pante mai reduse si sunt mai slab fragmentati. Energia de
relief majora inregistreaza valori mari in N si V, datorita vecinatatii fluviului (200-
300m), pe cand spre mare si spre S este sub 50 m. Valori reduse sub 100 m sunt in
lungul vailor principale.
Ca si subunitati geografice zona in care se desfasoara bazinul hidrografic Dobrogea
Litoral cuprinde:
 Podisul Dobrogei de Nord;
 Podisul Dobrogei de Sud;
 Podisul Dobrogei Centrale.
A.4.2.2. Caracterizarea subunitatilor geografice suprapuse Bazinului Hidrografic
Dobrogea - Litoral
A.4.2.2.1. Podisul Dobrogei de Nord

Partea nordica a Dobrogei reprezinta un rest a unor vechi munti cutati in faza
hercinica, aici intalnindu-se si cele mai mari altitudini din Podis. Zona are o
fragmentare puternica si pante de la cateva grade la peste 30 grade.
Podisul reprezinta asocierea a patru mari subunitati si anume:
 Muntii Macin - ce cuprind lunca joasa a Dunarii si sunt formati din culmea
principala numita Greci, unde se intalneste si cea mai mare altitudine din
cadrul bazinului. Spre nord si vest se evidentieaza o serie de culmi secundare
si maguri (Bugeac, Pricopan, Iacobdeal, Priopcea) ce includ golfuri
depresionare (Jijila, Greci, Cerna-Mircea Voda) larg deschise spre lunca
Dunarii.
 Podisul Niculitel - acesta este alcatuit dintr-o asociere de culmi si platouri
marginite de versanti fragmentati de procese geormofologice actuale (cele mai
frecvente fiind procesele de torentialitate). Are altitudini medii de 250 - 300 m.
 Dealurile Tulcei - altitudinea medie caracteristica zonei este de 150 - 200 m,
apar o multitudine de varfuri calcaroase izotate, care coboara spre sud si se
14
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
prelungesc prin culmi inguste si coline (precum Bestepe si Dunavat) incluzand

cea mai mare depresiune intracolinara dobrogeana, Depresiunea Nalbant.
 Podisul Babadag - este o zona deluroasa, fragmentata, cuprinzand relief
structural (evidentiat prin prezenta cuestelor). Cele mai mari altitudini ajung
pana la 400 m, iar cele mai mici la 60 m. Spre est, in zona lacurilor Razim si
Sinoe apar campiile litorale acoperite cu loess.
A.4.2.2.2. Podisul Dobrogei Centrale sau Podisul Casimcei
Acesta este alcatuit din culmi si platouri inalte, slab fragmentate, avand aspectul unei
campii inalte, usor ondulate. Este un podis de eroziune, cu altitudinea medie de 150-
180 m. Podisul este fragmentat in partea sudica pe directia NV-SE de valea cu
acelasi nume.
Masivele calcaroase existente in cadrul Podisului Casimcei sunt resturi ale unei
vechi bariere de corali din Marea Jurasica, aparand ca martori de eroziune sub forma
de chei (Cheile Dobrogei), doline, pesteri. Ca subunitati ale podisului sunt Podisul
Harsovei si Podisul Istriei spre zona lagunara Razin - Sinoe.
A.4.2.2.3. Podisul Dobrogei de Sud
Podisul Dobrogei de Sud apartine soclului de platforma format din sisturi cristaline
mezometamorfice, iar la suprafata apare cuvertura de sedimente cretacice si
sarmatiene acoperita cu loess. Doua treimi din suprafata acestuia este drenata de
bazine hidrografice care se indreapta spre Dunare. Din punct de vedere
geormofologic zona se poate imparti in 3 subunitati si anume Podisul Carasu,
Podisul Oltinei si Podisul Cobadin.
 Podisul Carasu/ Podisul Medgediei sau Podisul Dorobantu este situat la
Nord de Valea Carasu si este caracterizat de platouri joase ce coboara in
panta domoala catre Valea cu acelasi nume si spre Dunare. Altitudinea
oscilaza intre 50 si 130 m. Valea Carasu separa podisurile mai inalte din sud,
valea aparand ca o arie depresionara traansversala ce uneste latura
dunareana cu cea maritima a judetului. Podisul este marginit de versanti inalti,
abrupti acoperiti cu loess.
 Podisul Oltinei: este situat in partea centrala si de sud-vest a judetului, este
format dintr-o serie de podisuri interfluviale, cu altitudinea de 130-180 m ce
coboara usor spre nord-vest. Acesta este cel mai fragmentat podis al
Dobrogei de Sud. In interiorul sau vaile formeaza culoare depresionare,
puternic adancite, ce dau aspectul unor vai de tip canion. Acestea se largesc
spre Dunare, sub forma unor palnii ce cantoneaza limane fluviale.
 Podisul Cobadin: se gaseste in partea centrala si estica a Podisului Dobrogei
de Sud, este putin fragmentat, are aspect tabular cu zone largi, intinse cu
15
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
aspect usor ondulat. In cadrul lui se pot distinge din punct de vedere
morfologic una inalta vestica de 100-180 m, sectionata de valea Urluia si o
zona mai joasa in est cu altitudini de la 40-90 m. Aici apare un tarm inalt, cu
faleze intrerupte de limanuri fluvio-maritime. De asemenea in zona este
prezent relieful carstic prin formatiunile sale sprecifice (pesteri, doline, vai seci,
polii).
Fig. nr. 4 – Harta unitatilor majore de relief in Bazinul hidrografic Dobrogea - Litoral
16
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
A.4.3. Geologia si evolutia paleogeografica

Din punct de vedere geologic zona Dobrogei este unica in tara noastra prin faptul ca
aici se intalnesc structurile cele mai vechi (Muntii Macin orogeneza hercinica) si cele
mai noi Delta Dunarii (aluviuni).
Dobrogea este constituita din trei blocuri structurale importante si anume: Dobrogea
de sud, Dobrogea centrală şi Dobrogea de nord separate prin faliile Capidava -
Ovidiu şi Peceneaga - Camena. Pe mai mult de 80 % din teritoriul Dobrogei apar la zi
rocile silicioase. Dobrogea de nord constituie o unitate tectonica, ce prezinta o
structura complexa formata din Muntii Macin (zona triasica) a Tulcei si bazinul
Babadagului. La zi apar roci predominant silicioase, calcarele corespunzand zonei
triasice a Tulcei si bazinului Babadag. InDobrogea centrala, apare la zi fundamentul
alcatuit din roci silicioase, (seria sisturilor verzi) peste care s-au depus depozite
jurasice şi cretacice de calcare (aliniament sudic).
In Dobrogea de Sud apar la suprafata predominanta roci silicioase, reprezentate de
roci de varsta sarmatiana si loessuri cuaternare, iar pe vai se intalnesc roci
calcaroase Barremian – Jurasice.
Orogeneza ce a generat Muntii Dobrogei este cea hercinica (Devonian/ Permian) in
nord si caledoniana (Cambrian/ Silurian) in zona centrala. Altitudinea scazuta a zonei
este datorata proceselor exogene care au actionat prin erodarea materialului
constituent al rocilor, expunand agentilor atmosferici in prezent (la suprafata) roci
care erau in momentul formarii catenei muntoase la baza sa.
Din punct de vedere geografic intervalul de inaltimi în care sunt cantonati Muntii
Dobrogei face clasificarea acestora din punct de vedere geografic ca podis, acesta
fiind situat între valea Dunarii in vest si nord si Marea Neagra in est, constituind
singura mare unitate extra-carpatica, avand aflorate cele mai vechi structuri
geologice si morfologice din Romania. La suprafata, cele mai vechi roci sunt sisturile
verzi proterozoice din Podisul Casimcei, cu o varsta de peste 600 milioane ani. In
fundamentul Dobrogei de Sud exista roci mai vechi, identificate in foraje si acoperite
in prezent de straturi sedimentare paleozoice, mezozoice si neozoice, care au o
varsta mult mai mare (1,6 miliarde ani).
Din punct de vedere structural din nordul spre sudul bazinului hidrografic exista
Platforma Dobrogei de Nord. Falia Galati – Tulcea - Mahmudia separa
compartimentul scufundat al depozitelor predobrogene, corespunzatoare luncii si
Deltei Dunarii de compartimentul mai ridicat din sudul Dobrogei de Nord. La randul
sau acesta este delimitat prin Falia Peceneaga-Camena de compartimentul Dobrogei
Centrale situat la limita sudica a judetului. Lunca Dunarii si Delta Dunarii are
fundament cristalin, faliat, peste care se dispun depozite triasice, jurasice,
sarmatiene, pliocene, apoi formatiuni de lunca si deltaice cuaternare.
17
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Platforma Dobrogei de Sud se intinde din sudul unei dislocatii tectonice profunde –
Falia Topalu-Palazu Mare si are un fundament constituit din roci granitice si
cristaline. El este fracturat si scufundat la adancimea de peste 1000 m. Suprafata
podisului este acoperita cu un strat/ cuvertura groasa de loess.
Platforma Dobrogei Centrale are un fundament de sisturi cristaline, mezo-
metamorfice (micasisturi, amfibiolite, cuatite) acoperite cu sisturi verzi. Acestea apar
la zi pana la Valea Casimcea. Peste acest soclu s-a depus o curvertura sedimentara
partial inlaturata de eroziune, formata pe roci jurasice (calcare), cretacice (pietris,
gresii), sarmatiene (pietris, nisip) toate acoperite cu loess.
Fig. nr. 5 – Harta geologica a bazinului hidrografic Dobrogea – Litoral (aspecte

litologice)
18
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
A.4.4. Hidrografia
Reteaua hidrografica este formata din 1624 kilometri cursuri de apa interioare.
Lacurile naturale au o suprafata totala de 15.500 hectare. Este vorba de lacurile
situate in Insula mare a Brailei, pe malul drept al Dunarii si lacurilor costiere, dintre
care iese in evienta lacul Techirghiol.
Bazinul administrativ al BH Dobrogea – Litoral are 5 lacuri permanente cu 28,2
milioane de metri cubi, 23 lacuri nepermanente cu 27 milioane metri cubi pentru
protectia Canalului Dunare – Marea Nagra si 3 lacuri cu 1 milion metri cubi, de
protectie a lacului Techirghiol. In timpul fazei a II – a a proiectului „Protectia si
imbunatatirea lacului Techirghiol”, in 1980, s-au executat cinci linii de forare, 4 statii
de pompare si canale de drenaj.
In scopul sprijinirii activitatii operationale si mentinerii lucrarilor hidraulice, ca si
prezervarii si protectiei mediului inconjurator, Administratia Bazinala Dobrogea –
Litoral este impartita in doua unitati administrative judetene – sisteme de gospodarire
a apelor (Constanta si Tulcea).
Fig. nr. 6 – Judetele BH Dobrogea – Litoral
19
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Tabel nr. 1 – Caracteristici administrative si demografice ale spatiului hidrografic din

Dobrogea
Nr. crt. Judet Suprafata % suprafata Populatie % populatie

(km2) hidrografica raportat la
suprafata
hidrografica
1 Constanta 7.071 42,68 718.330 73,76
2 Tulcea 3.742 22,59 235.641 20,20
3 Braila 996 6,01 4.895 0,50
Total 11.809 71,28 958.866 98,46
Bazinul hidrografic analizat este cel mai sarac bazin din tara noastra, existand doar o
serie de rauri cu debit mic. Bazinul este format din rauri cu un debit mic, dar
permanent, lacuri litorale si cele aferente Dunarii. Zona este caracterizata ca avand
putine resurse hidrice, acest lucru se poate observa si din debitul mediu anual al
raurilor din bazinul Dobrogea este de aproximativ 145 mil. metri cubi/ an (4,59 metri
cubi/ s).
A.4.5. Resursele de apa

Spatiul Hidrografic Dobrogea Litoral este foarte sarac in resurse proprii de suprafata,
acestea sunt formate din cateva rauri de suprafata (pana in prezent nu exista nici o
folosinta pe rauri, datorita debitelor mici de apa cu caracter permanent) si din lacurile
litorale si cele aferente Dunarii. Stocul mediu multianual al raurilor din SH Dobrogea,
este de circa 145 mil. mc/an (4,59 mc/s), ceea ce arata ca Dobrogea este zona cea
mai saraca din tara in resurse de apa de suprafata.
Lacurile naturale insumeaza un volum de apa de 1500 mil. mc. Cele mai importante
sunt lacurile Tasaul (V = 57 mil. Mc), Siutghiol (V = 88 mil. Mc), Tatlageac (V = 14
mil. mc), Techirghiol (V = 42 mil. Mc), Corbu (V = 25 mil. mc), Bugeac (V = 41 mil.
mc), Oltina (V = 60 mil. mc), Dunareni (V = 52 mil. mc). Apele acestor lacuri nu au
caracteristicile necesare pentru a fi utilizate in scop potabil. Principalele folosinte care
pot beneficia de apa acestor lacuri sunt piscicultura, irigatiile, agrementul nautic si
pescuitul sportiv. Lacul Techirghiol are proprietati curative, atat prin continutul
specific bogat in saruri a apei, cat si prin namolurile terapeutice de pe fundul lor.
Resursele de apa subterana aferente SH Dobrogea (pana la adancimea de 0 – 300
m) totalizeaza circa 3172 mil. mc/an (100,6 mc/s), din care 84,8 mc/s – din straturile
de adancime, de foarte buna calitate si 15,8 mc/s – apa potabila cu o mineralizare
20
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
mai ridicata, provenind din freatic. Din acest total, in Dobrogea de Sud, resursa
exploatabila este de 8,95 mc/s din straturile de adancime si 0,2 mc/s din freatic, iar in
Dobrogea de Nord si Centrala, resursele sunt de 2,15 mc/s din adancime si 0,85
mc/s din freatic.
A.4.6. Categorii de ape de suprafata

In cadrul bazinului hidrografic Dobrogea – Litoral exista 16 cursuri de apa principale
mai mari de 10 km lungime, 18 lacuri naturale si 4 lacuri naturale cu suprafata mai
mare de 0,5 kmp.
A.4.6.1.1. Raurile din cadrul Bazinului hidrografic Dobrogea - Litoral

Raurile care dreneaza suprafata Dobrogei se varsa fie in Dunare, fie in Marea
Neagra. Cele care ajung in Marea Neagra au dimensiuni mai mici, decat cele care
ajung in Dunare. Raurile formeaza in apropierea gurii de varsare limanurile fluviatile,
fluvio – maritime sau lagune.
Formele de relief mai sus mentionate pornesc in Delta Dunarii din nordul bazinului si
ajung pana la granita cu Bulgaria in zona de sud a bazinului.
Au fost identificate 16 rauri de suprafata de peste 10 km, 18 lacuri naturale si 4 lacuri
de peste 0,5 km. (Sursa: Planul de management bazinal Dobrogea – Litoral).
Tabel nr. 2 – Rauri
Nr.crt. Rau Statia Lungimea Suprafata Altitudine Debit Precipitatii lunare

hidrologica (km) (km2) mediu
anual(mc/s)
80% 90% 95%
1 Telita Posta 14 58 60 0,070 0,010 0,006 0,004
2 Taita Hamcearca 12 102 87 0,064 0,005 0,004 0,003
3 Taita* Satu Nou 45 565 4 0,474 0,100 0,075 0,055
4 Slava Ceamurlia 35 350 5 0,186 0,028 0,016 0,010
5 Hamangia Baia 24 218 11 0,241 0,064 0,045 0,034
6 Nuntasi Nuntasi 14 145 10 0,473 0,280 0,200 0,140
7 Sacele Sacele 5 32 31 0,113 0,020 0,009 0,005
8 Corbu Corbu 7 26 10 0,084 0,007 0,005 0,004
9 Casimcea Cheia 41 500 34 0,690 0,450 0,430 0,420
21
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
10 Ramnic Pantelinonu 19 87 62 0,085 0,021 0,031 0,006
11 Cartal Pantelinonu 21 127 73 0,101 0,081 0,011 0,006
12 Casimcea Casimcea 15 78 133 0,143 0,011 0,006 0,003
13 V Neagra Lumina 4 17 7 0,080 0,002 0,002 0,003
14 V Albesti Albesti 16 349 13 0,155 0,061 0,020 0,005
15 V Biruinta Biruinta 10 47 5 0,086 0,032 0,024 0,019
16 V Urlichioi Biruinta 6 22 4 0,025 0,008 0,004 0,001
17 Agi Cabul Cuza Voda 15 105 15 0,302 0,180 0,150 0,145
Bazinul hidrografic Dunare
18 V Irisului Pietreni 4 6 89
19 V Dunarii Baltagesti 11 110 36 0,108 0,012 0,011 0,009
20 V Topologu Saraiu 31 264 26 0,342 0,013 0,006 0,003
*Raul Valea Irisului are o scurgere interminenta, albia raului fiind mai tot timpul uscata
Raul Taita cu o lungime de 57 km si o suprafata de bazin de 591 kmp, izvoraste de

la contactul dintre Culmea Pricopanului si Podisul Niculitel, de la altitudinea de 240
m. Pe o distanta de cca. 23 km formeaza limita naturala intre cele doua masive, ca
apoi printr-o cotitura brusca in comuna Horia la 90 grade, sa-si aleaga calea cea mai
scurta spre lacul Babadag. In cursul superior Taita are o albie majora ingusta
nedepasind 20 – 50 m egal dezvoltata pe ambele parti. Versantii sunt inclinati la 25 –
30 grade, fragmentati de vai seci, albia minora avand aspect de sant cu un curs
meandrat dovedind un stadiu de imbatranire. Valea raului Taita se largeste in
continuare astfel ca in dreptul localitatii Hamcearca ajunge la 150 m, iar spre varsare
in lacul Babadag la 300 m. Afluentii cei mai importanti sunt dinspre Depresiunea
Nalbant, respectiv paraul Alba si Taita.
Raul Slava (sau Caugagia) are o lungime de 38 km si o suprafata a bazinului de 356
kmp, s-a adaugat prin cursul sau inferior si afluentul sau din stanga Ciucurova sau
Slava Cercheza, la culoarul ce separa Podisul Babadagului de Podisul Casimcei.
Raul Slava se uneste cu paraul Ciucurova, in dreptul localitatii Slava Rusa.
Raul Telita cu lungimea de 48 km si o suprafata de 287 kmp izvoraste din
apropierea comunei Niculitel, din podisul cu aceeasi denumire, de la altitudinea de
22
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
270 m. Valea sa, in zona de izvoare are aspect torential, insa in val de satul Telita
patrunde deja in depresiunea inalta a Nalbantului, puternic comatata prin aluviunile
aduse de cursurile repezi din directia coastelor. Albia sa este ingusta, putin
incapatoare, mai ales in partea inferioara, unde este invadata pe anumite sectoare
de vegetatie acvatica. Apele freatice din fundul vaii sunt apropiate de suprafata (1-5
m), din care cauza Telita primeste o alimentare subterana permanenta, dar foarte
redusa.
Raul Casimcea are o suprafata de bazin bine dezvoltata in partea sudica a Podisului
Casimcei cu afluenti care se concentreaza spre Depresiunea Pantelimon. Dupa
iesirea din zona de izvoare, cursul sau formeaza chiar limita intre Dobrogea de Nord
si Podisul Tortomanului si se varsa in lacul Tasaul. Casimcea izvoraste din platforma
inalta, de la altitudinea de 309 m. Lungimea raului este de 69 km, iar suprafaţa
bazinului este de 740 kmp. Dupa un sector torential de circa 10 km, raul patrunde in
zona de contact dintre calcarele jurasice si masivul vechi, caledonian, al
Pantelimonului. Aici primeste o serie de afluenti, dezvoltati mai ales spre dreapta,
cum sunt Cartalul sau Dereaua Mare, Pantelimonul, Valea Seaca si Gura Dobrogei,
iar din stanga pe Ramnicul si Gradina Mucova. Viiturile se produc brusc cu ocazia
ploilor torentiale atingandu-se nivelul maxim in cca. 1-2 ore, ca apoi sa scada ceva
mai lent in 6-12 ore.
A.4.6.1.2. Lacurile naturale

In tabel urmator sunt prezentate caracteristicile lacurilor naturale din BH Dobrogea –
Litoral.
Tabel nr. 3 – Caracteristici lacuri naturale
Nr. Nume lac Suprafata (km2) Altitudine (m) Adancime medie

(m)
1 Bugeac 17,74 7 1,50
2 Oltina 25,09 6 1,5
3 Corbu 5,20 2 1,2
4 Tasaul 23,35 3 2,9
5 Siutghiol 19,0 1,5 2,5
6 Tatlageac 1,78 1,2 0,7
7 Tabacanie 0,99 1,5 1,5
8 Techirghiol 14,65 0,8 3,5
23
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
9 Iortomac 1,87 10 1
10 Dunareni 6,21 5 1
11 Vederoasa 1,5 5 1
12 Domneasca 0,93 10 1,5
Sursa: Planul de Management al Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii, Spatiului Hidrografic Dobrogea si
Apelor Costiere
A.4.7. Caracteristici hidrologice si hidrografice ale Deltei Dunarii

Regimul hidrologic al Deltei Dunării, de care depind semnificativ celelalte aspecte
fizico-geografice, reprezintă transpunerea regimului hidrologic al Dunării în condiţii
locale. Delta se află într-o continuă transformare sub impactul debitului lichid şi solid.
Circulaţia apei în Delta Dunării este extrem de complexă având particularităţi diferite
în cele trei mari unităţi deltaice (unitatea Letea, unitatea Caraorman şi unitatea
Dranov), constituind componenta vitală a însăşi existenţei spaţiului deltaic (Driga,
2004).
Braţele Dunării reprezintă arterele majore prin care fluviul asigură spaţiului deltaic
debitul lichid şi solid. Importante pentru asigurarea unei circulaţii corespunzătoare a
apei în Delta Dunării nu sunt atât debitele foarte mari ale Dunării, produse pe un
interval scurt primăvara ci, în mod deosebit, existenţa unei perioade cât mai
îndelungate cu debite relativ ridicate. În acest caz, dată fiind corespondenţa dintre
debite şi niveluri, se poate asigura o circulatie activă a apelor în zonele depresionare
interioare, facilitând evacuarea apelor încărcate cu noxe de la sfârşitul verii.
(Gâştescu et al., 2006).
Braţul Chilia (120 km lungime de la Ceatal Chilia) este şi în prezent cel mai
important sub aspectul scurgerii chiar daca, în decurs de 40 de ani a avut loc o
tendinţă de scădere a debitului de la 63,8% (1950) la 58% (1990) (Gâştescu et al.,
2006).
În aceeaşi perioadă, ponderea braţului Tulcea (17 km între Ceatal Chilia şi Ceatal Sf.
Gheorghe) a crescut de la 28% la 42,4%, datorită creşterii rolului braţului Sulina (63
km lungime, la care se adaugă cca 8 km - prelungirea lui în mare - datorită digurilor
laterale) de la 7-8% la sfârşitul secolului trecut la cca 20% în prezent, ca urmare a
rectificării şi dragării sale continue (Gâştescu et al., 2006).
Ponderea braţului Sf. Gheorghe (în prezent 70 km lungime - 109 km lungime iniţial) a
crescut relativ puţin peste 19-20% (Gâştescu et al., 2006).
24
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Diferenţa dintre debitele de intrare (Ceatal Chilia) şi debitele de la Ceatal Sfântu

Gheorghe (60 m3/s, respectiv 0,9%) se scurge pe Canalul Mila 35 (Gâştescu et al.,
2006). La acestea se adaugă lacurile deltaice precum şi canalele, sahalele, gârlele,
japşele şi periboinele care fac legătura atât între lacuri cât şi între lacuri şi braţele
principale sau mare.
Studiile au arătat că regimul hidric al Deltei Dunării, ca zonă de vărsare a Dunării,
prezintă caracteristici hidrologice care depind de:
 Regimul hidric al fluviului la varful deltei;
 Oscilatiile nivelului Marii Negre in cursul unui an sau pe o perioada de ani
(Gastescu, 2006).
In ceea ce priveste variatiile de nivel ale apei in cadrul deltei, s-a constatat ca
acestea sunt in stransa legatura cu:
 Debitul Dunarii;
 Panta generala a teritoriului deltei de 0,0016‰;
 Nivelul “0” al marii;
 Posibilitatea de acumulare a apei in interiorul ei.
Sub acest aspect delta constituie zona de atenuare a proceselor hidrice şi a
caracteristicilor hidromecanice. Amplitudinea nivelurilor scade dinspre vârful deltei
spre litoralul mării, atât pe braţele principale cât şi pe canalele şi lacurile din interior.
Pătrunderea şi ieşirea apelor din interiorul deltei variază în timp şi spaţiu şi prezintă o
mare variaţie în zonele interioare. Aceasta face ca relaţiile dintre bazinele acvatice,
din interiorul deltei, cât şi cele dintre acestea şi braţele Dunării să fie diferite de la o
zonă la alta (Gâştescu, 1971, Gâştescu et.al. 1977, 1985).
Prin urmare, particularitatile circulatiei apei depind de structura unitatilor geografice
teritoriale (Driga, 2004). Apele ajung in delta din:
 Bratul Chilia prin canalele: Sireasa, Sontea, Pardina;
 Bratul Sf. Gheorghe prin Litcov;
 Bratul Sulina prin canalele laterale.
Datorita pantei mari, apele din canalul Sulina patrund inaintea celor din celelalte 2
brate (Gastescu, 1971).
Creşterea nivelului apei pe braţe duce mai întâi la pătrunderea apelor prin canalele
de legătură şi apoi la revărsarea peste mal.
Atingerea nivelului maxim pe braţe este urmată de o scurtă perioadă de staţionare. În
această perioadă, interiorul deltei continuă să fie alimentat din amonte, în aşa fel
încât la un moment dat nivelul de aici devine mai ridicat decât pe braţe. Datorită
faptului că, pe Dunăre începe scăderea apelor, se inversează panta de scurgere,
gârlele şi canalele din aval încep să evacueze apa spre braţele principale.
25
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Transmiterea variaţiilor de nivel dinspre braţe spre interiorul deltei se face cu

întârziere şi cu intensitate diferită în funcţie de următorii factori:
 Marimea, durata si intensitatea viiturilor;
 Distanta de brat a lacurilor;
 Gradul de colmatare sau invadare cu vegetatie a cailor de acces;
 Capacitatea garlelor;
 Gradul de umplere al lacurilor la momentul inceperii inundarii.
Efectul compensator al deltei se manifesta prin:
 Atenuarea uneori pana la anularea variatiilor de nivel (in special a celor de
scurta durata de pe brate);
 Reducerea amplitudinilor de nivel fie de la varful deltei spre varsare, fie lateral,
dinspre bratele prncipale spre interiorul deltei.
La ape mici, multe din gârle şi canale nu mai funcţionează, mai ales în partea de
amonte. Lacurile rămân în bună parte izolate fată de sursa principală de alimentare,
iar nivelul apei din ele variază independent (Gâştescu, 1971). Marea complexitate a
sistemului de circulaţie al apei face din spaţiul deltaic un sistem deschis într-un
permanent schimb de materie şi energie cu exteriorul (Driga, 2004). Alimentarea şi
circulaţia apei influentează:
 Regimul termic si de inghet – dezghet;
 Continutul de aluviuni in suspensie;
 Hidrochimismul lacurilor.
In faza de inundatie, circulatia intensa favorizeaza uniformizarea temperaturilor si
caracteristicile hidrochimice atat pe orizontala, cat si in adancime, facandu-le identice
cu cele ale fluviului in perioada respectiva. Dupa retragerea apelor, o serie de
depresiuni inchise evolueaza independent, atat din punct de vedere termica, cat si
hidrochimic (Gastescu, 1971).
A.4.8. Ape de suprafata, regimul de curgere – Delta Dunarii

Delta Dunării, ca zonă terminală a fluviului Dunărea, primeşte şi tranzitează anual,
prin arterele hidrografice şi complexele lacustre, un volum important de apă, care îi
conferă statutul de zonă umedă. Una din condiţiile vitale ale zonei umede, cu
varietatea de ecosisteme şi biodiversitate reprezentativă, este sistemul circulaţiei
apei (B. Driga, 2004). Dunărea transportă anual la vârful Deltei (Ceatalul Chiliei),
circa 202 km³ de apă, respectiv, 6.515 m³/s, circa 48 milioane t/an de aluviuni, 74
milioane t/an de săruri şi 2.576 x 1012 Kcal (corespunzător unei temperaturi medii
anuale de 12,6°C) (valori pentru perioada 1921-2000). Din valorile estimate de
materie şi energie, 95% sunt tranzitate pe cele trei braţe (Chilia, Sulina, Sf.
Gheorghe) şi numai 5% sunt preluate prin gârle şi canale, stocate, parţial, în
complexele lacustre şi ariile mlăştinoase din interiorul deltei. Dunărea şi braţele sale
26
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
reprezintă arterele majore prin care fluviul asigură spaţiului deltaic debitul lichid şi
solid.
Braţul Chilia (120 km de la Ceatalul Chiliei) este cel mai important braţ al Dunării
sub aspectul scurgerii. Până în anul 1890 s-a caracterizat printr-o tendinţă de
creştere a debitului. După anul 1910 când transporta 72% din debitul fluviului la
Ceatalul Chiliei, braţul Chilia înregistrează o tendinţă de scădere a debitului (63,8%
în 1950, 63% în 1960, 60,8% în 1970, 59,1% în 1980 şi 58% în 1990. În aceeaşi
perioadă ponderea braţului Tulcea (având 17 km între Ceatalul Chiliei şi Ceatalul
Sf. Gheorghe), a crescut de la 28% la 42,4% în 1990, nu atât datorită braţului Sf.
Gheorghe care a suferit o acţiune de scurtare a traseului iniţial de 109 km lungime la
70 km în prezent (cel mai mare coeficient de meandrare: 1,7) cât mai ales creşterii
rolului braţului Sulina (lung de 63,7 km la care se adaugă circa 8 km de prelungire
în mare prin diguri laterale) de la 7 - 8% la sfarsitul secolului trecut la circa 20% in
prezent, ca urmare a rectificarii si dragarii lui continui pentru mentinerea posibilitatilor
de navigatie.
Din debitul de apă al Dunării la Ceatalul Chiliei o mică parte pătrunde prin reţeaua de
gârle şi canale în complexele lacustre, sau prin revărsare peste maluri în perioada
apelor mari de primăvară.
Corpuri de apa
Ape curgatoare
a) Dunărea şi braţele sale
Acest tip de ecosistem include cele 3 braţe principale (Chilia, Tulcea - Sulina şi
Sfântu Gheorghe), la care se mai adaugă braţele secundare ale Chiliei (Tătaru,
Cernovca, Babina, Musura), iar la Sfântu Gheorghe, Gârla de Mijloc şi Gârla
Turcească. Acestea reprezintă arterele hidrografice principale prin care se
repartizează apele Dunării de la Ceatalul Chiliei.
O serie de parametrii hidrologici dovedesc condiţiile bune pentru viaţă, pentru
dezvoltarea biocenozelor şi a populaţiilor caracteristice (fitoplancton, zooplancton şi
zoobentos):
 viteza de curgere (0,3 – 0,5 m/s la ape mici şi de 0,6 – 1,2 m/s la ape mari);
 turbiditatea dată de aluviunile în suspensie (circa 290 g/m3);
 uniformitatea distribuţiei oxigenului dizolvat (10-11 mg /l);
 mineralizarea (circa 340 mg/l), tipul hidrochimic (biocarbonatul calcic).
b) Gârle şi canale cu circulaţie activă a apei
Acest tip de ecosistem este reprezentat în principal prin braţe abandonate ale Dunării
(Dunărea Veche), canale importante (Mila 35, Sireasa - Şontea, Arhipenco -
27
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Păpădia, Crânjeală, Eracle, Căzănel, Bogdaproste, Litcov, Crişan - Caraorman,

Dunavăţ, Dranov, etc.) şi altele. Aceste canale, ca artere importante de legătură între
braţele principale şi complexele lacustre, se caracterizează prin curgerea apei cu
viteze variabile şi cu sensuri reversibile de curgere în funcţie de sezon (ape mari de
primăvară, ape mici de vară - toamnă), turbiditate descrescătoare dinspre braţe spre
interior. În ceea ce priveşte chimismul (mineralizarea) apelor, acesta se modifică de
asemenea treptat, printr-o îmbogăţire în săruri ca urmare a intensificării procesului de
evaporaţie, pe măsură ce se reduce viteza şi creşte temperatura apei.
Planctonul are caracter fluvial în timpul apelor mari, după care capătă trăsăturile
apelor semistagnante cu prezenţa unor forme lacustre. Sub aspect cantitativ,
planctonul este superior celui din apele braţelor Dunării.
c) Gârle şi canale în ariile cu regim liber, dar cu circulaţie redusă a apei
Acest tip de ecosistem care se caracterizează prin atrofierea condiţiilor reofile şi

accentuare a celor lentice, este bine reprezentat în Delta Dunării prin gârle şi canale
cu lungime mare (Stipoc - Ocolitor, Dovnica, Magearu, Sulimanca, Perivolovca,
Litcov - Împuţita, Puiu - Erenciuc, Ivancea, Crasnicol, Tărâţa-Belciug, Lejai, Palade,
Buhaz-Zătoane), cu o viteză de curgere a apei mult mai redusă, funcţia acestora fiind
în majoritate reversibilă şi cu turbiditate scăzută, ca urmare a distanţei mai mari faţă
de braţele Dunării.
Aici se dezvoltă specii de vegetaţie plutitoare, ciulinul de baltă (Trapa natans), şi
vegetaţie submersă, broscăriţa (Potamogeton crispus), moţul (Potamogeton
perfoliatus), mărarul (Potamogeton pectinatus), brădişul (Myriophyllum), cosorul
(Ceratophyllum), ciuma apei (Elodea canadensis) ş.a.
Ihtiofauna păstrează trăsăturile comune, atât canalelor şi gârlelor cu circulaţie activă
a apelor, cât şi complexelor lacustre (poate chiar mai mult către acestea din urmă).
d) Gârle şi canale în interiorul amenajărilor
Această categorie de corpuri de apă constituie un tip de ecosistem care se

caracterizează prin lipsa unei legături directe cu reţeaua hidrografică activă. Aceste
canale au un rol de drenaj, sau de alimentare în funcţie de regimul staţiilor de
pompare şi de tipul amenajării (piscicol, agricol sau silvic). De regulă, aceste canale
nu au o circulaţie a apei, ele comportându-se ca ape stagnante cu un grad de
îmbătrânire accentuat invadate de vegetaţie, atât submersă, cât şi emersă, cu un
volum mare de biomasă în descompunere. În amenajările piscicole, unde se mai
introduc şi se evacuează volume de apă anual, aceste canale sunt într-o stare mai
bună sub aspectul capacităţii productivităţii biologice.
Ape statatoare
28
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
a) Lacuri cu un acvatoriu întins şi cu schimb de ape cu reţeaua hidrografică

secundară
În această categorie intră cele mai importante lacuri şi complexe lacustre din Delta
Dunării: Furtuna, Matiţa, Babina, Trei Iezere, Căzănel, Bogdaproste, Gorgova, Isac,
Uzlina, Puiu, Lumina, Roşu, Roşuleţ, Razim, Goloviţa, Zmeica. Lacurile din Delta
Dunării au o particularitate morfohidrografică, care le diferenţiază de lacurile din
luncile râurilor, în sensul că limita lor, nu este morfologică, ci este dată de vegetaţia
de stuf şi papură, sau de plaur. Depresiunile morfologice sunt mult mai mari şi în
cadrul lor se găsesc mai multe lacuri care se asociază în complexe. În afară de
legătura directă prin gârle şi canale, lacurile din aceste depresiuni comunică prin
masa de vegetaţie şi pe sub plaur, chiar şi în faza apelor mici de vară - toamnă.
Adâncimea acestor corpuri de apă este în strânsă legătură cu variaţia sezonieră a
nivelelor de pe braţele principale:
 în timpul apelor mari de primăvară, adâncimea este de 3-4 m în complexele
lacustre din delta maritimă (Lacurile Roşu, Puiu) şi de 2-3 m în cea fluviatilă
(Furtuna, Gorgova, Isac, Matiţa);
 în perioada apelor mici de vară-toamnă, adâncimea se reduce cu 1m în delta
maritimă şi 1,5-2m în cea fluviatilă.
Ape statatoare, salmastre si sarate
a) Lacuri salmastre si sarate
In acest tip de ecosistem se includ lacurile Istria si Nuntasi (Tuzla), situate in partea
sudica a Complexului lacustru Razim – Sinoe, intre Podisul Dobrogean si Grindul
Sacele.
Legatura restransa, printr-o garla, mai intai a lacului Istria cu Sinoe si apoi a Lacului
Nuntasi cu Istria, conditiile climatice semiaride care determina o evaporatie mai
ridicata, asociate cu lipsa unui aport subteran si superficial de apa dulce, a dus cu
timpul la acumularea de saruri, formarea pelardului cu calitati balneo – terapeutice.
A.4.9. Lunca inundabila a Dunarii

Sistemul de zone umede al Dunarii inferioare a fost supus in special in perioada
1950 – 1989 unor variate si complexe presiuni antropice, care au condus la disparitia
a aprox. 80% din ecosistemele naturale si seminaturale, prin transformarea acestora
in ecosisteme controlate de om, subventionate energetic si material pentru productia
agricola, masa lemnoasa si pentru productia piscicola intensiva.
Pana la inceputul anilor 1950 (considerata perioada de referinta pentru aceste
ecosisteme), mai mult de 90% din suprafata totala de peste 10.000 km2 ocupata de
sistemul de zone umede al Dunarii inferioare constituia un model de ecosisteme
29
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
naturale si seminaturale. Acesta avea in componenta sa aproximativ 45%

ecosisteme acvatice permanente (lacuri, balti, mlastini, canale, brate ale Dunarii),
35% zone inundabile mai mult de 3 – 4 luni/an, 15 – 20% grinduri fluviale si maritime,
dune de nisip, precum si terenuri saraturate inundabile 1 sau maxim 2 luni/ an.
La nivelul sistemului de zone umede se diferentiau 4 complexe de ecosisteme:
 Zonele inundabile in sectorul fluvial cuprins intre km 840 si km 365, cu o
suprafata totala de aprox. 1500 km2;
 Delta inferioara a Dunarii cu o suprafata de aprox. 2413 km2 distribuita in
lungul sectorului fluvial cuprins intre km 365 – 170;
 Zonele inundabile (701 km2) cuprinse intre Braila si Ceatal Ismail;
 Delta propriu – zisa a Dunarii, sectorul romanesc, cu o suprafata de 3510 km2
din care 1145 km2 reprezinta complexul lagunari Razim – Sinoe.
In prezent primele trei complexe de ecosisteme din lunca Dunarii se caracterizeaza
prin transformarea lor in suprafete predominant agricole, cel mai mare procent de
suprafete agricole regasindu-se intre km 840 si 170 (>80%).
A.4.10. Apele subterane
In spatiul hidrografic Dobrogea – Litoral au fost identificate, delimitate si descrise un
numar de 10 corpuri de ape subterane.
Codul corpurilor de ape subterane (ex.: RODL01) are urmatoarea structura:
 RO = codul de tara,
 DL = spatiul hidrografic Dobrogea – Litoral,
 01 = numarul corpului de apa in cadrul spatiului hidrografic Dobrogea – Litoral.
Din cele 10 corpuri de ape subterane identificate, 4 apartin tipului poros – permeabil
(depozite holocene, pleistocen medii – superioare, jurasic – cretacice), 4 corpuri
apartin tipului fisural – carstic (dezvoltate in depozite de varsta triasica si sarmatiana)
si doua corpuri apartin tipului carstic – fisural (de varsta jurasica).
30
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Fig. nr. 7 – Harta cu delimitarea corpurilor de apa subterana
Corpul de apa subterana RODL01 Tulcea

Corpul de apa subterana freatica este cantonat in depozite calcaroase triasice
(calcare roşii noduloase, calcare negre şi dolomite cenuşii, conglomerate şi gresii)
situate la sud de oraşul Tulcea, în lungul Dunării (aceste depozite alcătuiesc o serie
de cute anticlinale şi sinclinale orientate aproximativ NV – SE şi sunt afectate de linii
de fracturi care au creat sisteme fisurale locale) şi în partea NV a lacului Razelm.
Stratul acoperitor este constituit din depozite loessoide de grosime variabilă dar, în
general, mică; pe suprafeţe relativ extinse acestea chiar lipsesc iar depozitele triasice
aflorează de sub sol. Infiltraţia eficace în zonă este estimată la 15 – 30 mm coloană
de apă pe an. Aceste condiţii conjugate conduc la obţinerea unei clase de protecţie
globală ce poate fi caracterizată drept medie (PM). Parametrii hidrogeologici furnizaţi
de forajele distribuite în mod neuniform pe suprafaţa corpului sunt: K = 0,2 – 250 m
/zi şi T = 2 – 6500 m2 /zi adică parametrii tipici pentru un mediu neomogen şi
anizotrop cum este cel fisural carstic din zonă. Calitativ, apele sunt potabile iar pe
aria corpului lipsesc surse potenţial poluante de la suprafaţă.
Dat fiind faptul că protecţia globală a corpului se încadrează exclusiv în clasa PM
este necesară monitorizarea calităţii apei din acest corp, care este foarte vulnerabil
ca urmare a lipsei locale a oricărui strat acoperitor.
31
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Calitativ, apele sunt potabile. Din punct de vedere al presiunilor, în zona oraşului
Tulcea şi imediat la sud de acesta se găsesc 6 unităţi (agro şi industriale) potenţial
poluante ale mediului, dar se pare că actualmente fără impact asupra apelor
subterane. Este recomandabil însă că dat fiind frecvenţa acestor presiuni pe corp cât
şi existenţa unei clase de protecţie globală destul de slabă (clasa PM) ca urmare a
lipsei, pe alocuri, totale a stratului acoperitor, să se monitorizeze atent calitatea apei
pe viitor.
Corpul de apa subterana RODL02 Babadag
Corpul de apă de adâncime este de tip fisural-carstic, fiind localizat în depozite
cretacic-superioare reprezentate prin calcare, calcare gresificate, calcare marnoase
şi nisipuri calcaroase. Aceste depozite sunt acoperite, parţial, de loessuri (atribuite
intervalului Pleistocen mediu-Pleistocen superior), depozite loessoide (Pleistocen
superior-Holocen) şi de aluviuni actuale şi subactuale (Holocen).
Analizele efectuate pe baza datelor provenite din sursele Closca, Babadag, Fantana
Mare si Lunca – Corpul RODL02 se evidentiaza ca apele sunt de tip bicarbonatat
calcic.
Corpul de apa subterana RODL03 Harsova - Ghindaresti
Ape freatice cantonate în depozitele calcaroase jurasice situate în partea central-
vestică a Dobrogei. Aceste calcare, dispuse discordant peste şisturile verzi,
alcatuiesc trei cute sinclinale orientate NV – SE si constituie un sistem fisural cu
dezvoltare pana la carst.
Calitativ, apele sunt în general potabile, cu reziduu fix variind de la 500 la 1400 mg /l.
Corpul de apa subterana RODL04 Cobadin - Mangalia
Corpul este transfrontalier, iar apele freatice sunt cantonate in depozite de calcare
oolitice si lumaselice sarmatiene (Kersonian) situate in extremitatea SE a Dobrogei.
Depozitele calcaroase sarmaţiene se constituie într-o placă cu grosimi de 10-150 m
uşor înclinate spre est care contează ape cu nivel liber ce reprezintă principala sursă
de alimentare a litoralului la sud de Eforie Nord. La baza calcarelor sarmaţiene se
găseşte un pachet de crete senoniene care reprezintă patul impermeabil al
acviferului.
La partea superioară, complexul acvifer sarmaţian este acoperit, în general, de
depozitele loessoide permeabile pleistocene (mediu şi superior), dar local apar şi
strate argiloase impermeabile de vârstă Pleistocen Inferior.
32
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Folosind reţeaua de monitoring regională s-au executat multiple campanii de teren

pentru prelevarea de probe şi efectuarea de analize hidrochimice generale, izotopice
şi de poluanţi toxici.
Hidrochimic apa acestui corp este bicarbonatata sodo – magneziana – calcica de
foarte buna calitate cu mineralizatii totale de 750 – 1000 mg/l (1998).
Corpul de apa subterana RODL05 Dobrogea Centrala
Corpul de ape freatice este de tip poros - permeabil, fiind localizat în aluviuni actuale
şi subactuale (atribuite Holocenului), în depozite loessoide (Pleistocen superior-
Holocen), în loess (Pleistocen mediu - Pleistocen superior), precum şi la limita dintre
loessuri/ loessoide şi partea terminală alterată a calcarelor (atribuite Jurasicului
mediu, Jurasicului superior sau Cretacicului inferior) sau a şisturilor verzi (atribuite
Precambrianului superior). Datorită constituţiei litologice, caracteristicilor
geomorfologice şi condiţiilor structural - tectonice, corpul prezintă mari variaţii de
ordin cantitativ şi calitativ, atât pe orizontală cât şi pe verticală.
Acest corp constituie sursa principală de alimentare cu apă a majorităţii localităţilor
din Dobrogea Centrală.
Corpul de apa subterana RODL06 Platforma Valaha
Acest corp de mare extindere, care acopera partial Platforma Valaha, cuprinde doua
zone:
 Zona cu dezvoltare in Dobrogea de Sud si
 Zona Giurgiu – Calarasi.
Zona cu dezvoltare in Dobrogea de Sud. Ape de adâncime –dar parţial şi cu nivel
liber (sectorul adiacent Dunării)- cantonate în formaţiuni calcaroase şi dolomitice
jurasice şi barremiene, uneori fracturate şi carstificate, cu extindere regională (aprox.
4500 km2) în întreaga Dobroge de Sud.
Acviferul Barremian – Jurasic, denumit şi acviferul inferior, este cantonat în
formaţiunile carbonatice fisurate şi carstificate de vârstă Barremian şi Jurasic
superior (Tithonian, Kimmeridgian, Oxfordian). Formaţiunile de vârstă Jurasic şi
Barremian se caracterizează printr-o comunicare hidraulică prin intermediul unui
acvitard.
Corpul este transfrontier, formaţiunile calcaroase barremian-jurasice continuându-se

în Bulgaria în lungul întregii graniţe cu această ţară. Mai mult decât atât, modelul
conceptual stabilit, pentru acviferul barremian–jurasic în urma unor studii detaliate
hidrogeologice si prin izotopi de mediu fixeaza zona de alimentare prin aflux dinspre
Bulgaria, prin jumatatea vestica a granitei (spre Dunare) cu aceasta tara.
Din punct de vedere calitativ apele acestui corp sunt potabile, de excepţională
calitate, în general bicarbonatate, cu mineralizaţii totale de aproximativ 650 mg /l.
33
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Zona Giurgiu – Calarasi.

In zona Giurgiu, sub pietrişurile şi bolovănişurile terasei joase a Dunării, sub
adâncimile cuprinse între 15-25 m apar o serie de depozite constituite din marne şi
gresii de culoare cenuşie, albe sau verzui, atribuite Cretacicului superior (Turonian -
Senonian). La Călăraşi, prezenţa Cretacicului superior este marcată la 46 m
adâncime, iar la Mărculeşti (pe râul Ialomiţa, la vest de Slobozia) la adâncimea de
322 m.
Apa se încadrează în limitele admisibile de potabilitate.
Corpul de apa subterana RODL07 Lunca Dunarii (Harsova – Braila)
Corpul este de tip poros permeabil acumulat in depozitele holocene din lunca
Dunarii.
În acest sector Dunărea are direcţia de curgere către nord, un curs meandrat şi se
desparte în mai multe braţe creând o serie de insuliţe şi ostroave de diferite mărimi,
dintre care cea mai importantă este Balta Brăilei prinsă între Dunăre şi Dunărea
Veche (Braţul Măcin).
Analizele efectuate pe forajele de observatie ale Retelei Hidrogeologice Nationale

arata ca apa corpului are un chimism ce variaza de la clorosodic la bicarbonatat
sodic sau sulfat magnezian.
Corpul de apa subterana RODL08 Casimcea
Corpul de ape freatice este de tip carstic - fisural, fiind localizat în depozite jurasic -
medii (reprezentate prin calcare cu silicifieri, calcare gresificate, calcare
conglomeratice, marne) şi/ sau în depozite jurasic-superioare (reprezentate prin
calcare cu silicifieri, calcare dolomitice, calcare recifale, marnocalcare, dolomite,
argile). Depozitele carbonatice prezintă numeroase fisuri şi goluri carstice.
În vederea exploatării acviferului acumulat în calcarele jurasice din zona cursului
inferior al râului Casimcea, se recomandă ca forajele care vor fi executate să
străbată întreaga stivă calcaroasă, după care vor fi oprite în şisturile verzi
subiacente.
Infiltraţia eficace este cuprinsă între 157,5 - 220,5 mm/an, gradul de protecţie fiind
nesatisfăcător sau puternic nesatisfăcător.
Corpul de apa subterana RODL09 Dobrogea de Nord
Corpul de ape freatice este de tip poros-permeabil, fiind localizat în aluviuni actuale
şi subactuale (atribuite Holocenului), în depozite loessoide (Pleistocen superior-
Holocen), în loess (Pleistocen mediu-Pleistocen superior), precum şi la limita dintre
loessuri/ loessoide şi partea terminală alterată a depozitelor precambrian-superioare,
paleozoice (siluriene, devoniene, carbonifer - inferioare) şi mezozoice (triasice,
34
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
jurasice, cretacice). Datorită constituţiei litologice, caracteristicilor geomorfologice şi

condiţiilor structural - tectonice, corpul prezintă mari variaţii de ordin cantitativ şi
calitativ, atât pe orizontală cât şi pe verticală.
Infiltraţia eficace este cuprinsă între 3,15 şi 15,75 mm/ an, gradul de protecţie fiind
mediu sau nesatisfăcător.
Corpul de apa subterana RODL10 Dobrogea de Sud
Corpul este de tip poros - permeabil sau fisural, fiind localizat în aluviuni actuale şi
subactuale (atribuite Holocenului), în depozite loessoide (Pleistocen superior-
Holocen), în loess (Pleistocen mediu-Pleistocen superior), precum şi la limita dintre
loessuri/loessoide/argile roşii (acestea din urmă fiind atribuite Pleistocenului inferior)
şi partea terminală a depozitelor sarmaţiene (Formaţiunea de Cotu Văii), badenian-
superioare (Formaţiunea de Seimeni) sau cretacic-inferioare. Datorită constituţiei
litologice, caracteristicilor geomorfologice şi condiţiilor structural-tectonice, corpul
prezintă mari variaţii de ordin cantitativ şi calitativ, atât pe orizontală cât şi pe
verticală.
Înfiltraţia eficace este cuprinsă între 3,15-15,75 mm/an, gradul de protecţie fiind
mediu sau nesatisfăcător.
A.5. OBIECTIVELE GENERALE ALE PLANULUI
Obiectivele generale ale planului analizat sunt urmatoarele:
 Reducerea impactului inundatiilor printr-o gestionare si monitorizare a

viiturilor, a debitelor de apa in urma unor precipitatii intense sau in timpul topirii
zapezii;
 Identificarea de detaliu, delimitarea geografica a zonelor de risc natural la
inundatii de pe teritoriul unitatii administrativ – teritoriale, inscrierea acestor
zone in planurile de urbanism general si prevederea in regulamentele locale
de urbanism a masurilor specifice privind prevenirea si atenuarea riscului la
inundatii, realizarea constructiilor si utilizarea terenurilor;
 Imbunatatirea eficacitatii sistemului de aparare impotriva inundatiilor prin
propunerea unor masuri structurale si nestructurale cu rol de reducere a
inundatiilor;
 Identificarea bazinelor hidrografice sau a subbazinelor hidrografice care
prezinta risc la inundatii;
 Evaluarea preliminara a hazardului la inundatii.
A.6. RELATIA CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE
La 6 noiembrie 2007 a fost publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Directiva

2007/60/CE a Parlamentului European si a Consiliului, din 23 octombrie 2007 privind
35
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
evaluarea si gestionarea riscurilor la inundatii (denumita in continuare „Directiva

privind inundatiile”) si a intrat in vigoare la douazeci de zile de la data publicarii sale.
Aceasta urmareste sa stabileasca un cadru pentru evaluarea si gestionarea riscurilor
la inundatii, cu scopul de a reduce consecintele negative pentru sanatatea umana,
mediu, patrimoniul cultural si activitati economice, consecinte asociate cu inundatiile
in Uniunea Europeana. Directiva de inundatii ia in considerare, de asemenea,
viitoarele modificari ale riscului la inundatii, ca urmare a schimbarilor climatice.
Directiva de inundatii include mai multe etape de punere in aplicare a acesteia in
statele membre si un calendar pentru implementare si pentru prezentarea de
rapoarte Comisiei Europene.
Prima dintre aceste etape este transpunerea Directivei de Inundatii in sistemul juridic
din fiecare stat membru. Pe data de 19 februarie 2010 a fost publicata in Monitorul
Oficial din Romania, Hotararea de Urgenta nr. 3 care transpune Directiva in sistemul
juridic roman.
Etapele de punere in aplicare a Directivei la Inundatii sunt urmatoarele:
 Desemnarea Autoritatii competente si a Unitatilor de gestionare. Autoritatile

competente si unitatile de gestionare desemnate in temeiul Directivei de
inundatii pot fi diferite de cele desemnate de Directiva Cadru Apa. Termenul
limita pentru aceasta faza a fost 26 mai 2010;
 Realizarea evaluarii preliminare a riscului la inundatii (EPRI) si identificarea
zonelor cu risc potential de inundatii semnificativ (ZRPIS) pe bazine
hidrografice sau pe unitatea de gestiune; Termenul limita pentru aceasta faza
a fost 22 decembrie 2011. Pe de alta parte, EPRI ar trebui sa fie actualizate la
22 decembrie 2018 si, ulterior, trebuie respectat un ciclu de actualizare de
sase ani;
 Elaborarea de harti de hazard la inundatii si harti de risc la inundatii pentru
zonele identificate ca ZRPIS. Hartile de hazard acopera zonele geografice
potential de a fi inundate conform a trei scenarii, cu perioade de revenire
diferite. Hartile de risc arata potentialele consecinte negative ascociate
inundatiei pentru scenariile utilizate la Hartile de hazard. Termenul de
finalizare a hartilor este 22 decembrie 2013. Revizuirea si actualizarea hartilor
trebuie sa fie facuta pe 22 decembrie 2019 si ulterior la fiecare sase ani;
 Stabilirea de Planuri de gestionare a riscului de inundatii (PGRI) pentru zonele
identificate ca ZRPIS. Aceste planuri vor stabili obiectivele pentru
managementul riscului la inundatii si vor include masuri ce vor trebui a fi
urmarite. Vor acoperi, de asemenea, toate aspectele de gestionare a riscurilor
la inundatii, axandu-se pe prevenirea, protectia si pregatirea, si luand in
considerare caracteristicile bazinului sau sub - bazinului hidrografic
considerat. Pot include promovarea practicilor de utilizare durabila a solului,
36
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
imbunatatirea retentiei de apa si inundarea controlata a anumitor zone in caz

de inundatii. Termenul limita pentru finalizarea si publicarea planurilor de
gestionare a riscului la inundatii, este de 22 decembrie 2015. Revizuirea si
actualizarea planurilor trebuie sa fie facuta pe 22 decembrie 2021 si ulterior la
fiecare sase ani.
 1) Strategia nationala de management al riscului la inundatii pe termen mediu
si lung
Propunerea unei noi strategii a aparut ca necesara, deorece, dupa elaborarea in anul
2005 a Strategiei nationale de management al riscului la inundatii, aprobata prin
Hotararea Guvernului nr. 1.854/2005 pentru aprobarea Strategiei nationale de
management al riscului la inundatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 72 din 26 ianuarie a fost adoptata Directiva 2007/60/CE a Parlamentului
European si a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea si gestionarea
riscurilor la inundatii. Ca urmare, Romania ca stat membru al Uniunii europene are
obligativitatea de a implementa in legislatia sa directiva mentionata, mai sus si
trebuie sa se conformeze prevederilor acesteia.
Prin Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu), „Planul pentru
Prevenirea, Protectia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor in spatiul Dobrogea -
Litoral” este cofinantat prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, aferent
Programului Operational „Mediu”, Axa 5 – POS Mediu.
Alte planuri/ programe care sunt relevante pentru planul de fata sunt:
 Planul de management al Spatiului hidrografic Dobrogea – Litoral:

Aceasta este realizat pe baza aspectelor legate de cadrul natural, cadrul
antropic, influenta antropica asupra mediului, masuri pentru reducerea
posibilelor probleme de mediu existente, presiunile existente;
 Planul Regional Actiune pentru Mediu Regiunea Sud – Est: Planul regional
de actiune pentru mediu este o parte integranta a unui proces larg de stabilire
a unui consens privind abordarea problemelor de mediu si modul de rezolvare
a acestora.
 Planurile bazinale, judetene, municipale, orasenesti si comunale de
aparare impotriva inundatiilor au fost realizate pentru managementul situatiilor
de urgenta. Planurile de interventie sunt necesare pentru o cunoastere a
modului de actionare a autoritatilor si a populatiei in situatiile de urgenta.
Alte planuri si programe relevante pentru Planul pentru Protectia, Prevenirea si
Diminuarea Efectelor Inundatiilor in Spatiul Hidrografic Dobrogea Litoral sunt:
 2) Stategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României (2013-2020-2030)

- vizează ca principale obiective: instituirea unui management durabil al
inundaţiilor în zonele cele mai expuse la risc şi protejarea şi reabilitarea
37
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
litoralului Mării Negre. Până în 2013 se va avea în vedere stabilirea cadrului

legislativ si tehnico-normativ pentru demararea unui program multianual
vizând strămutarea locuinţelor aflate în zone de risc la inundaţii. Pentru
orizontul de timp 2020, Strategia vizează definitivarea şi publicarea Planului
de management al riscului de inundatii pana in decembrie 2015, urmand ca in
2018 sa se faca o evaluare preliminara si sa se introduca ajustarile necesare,
precum si revizuirea hartilor de hazard si hartilor de risc la inundatii in
decembrie 2019, urmand ca ulterior actualizarea sa se faca la fiecare 6 ani;
 3) Strategia şi Politica Naţională în Domeniul Gospodăririi Apelor - are ca
scop realizarea unei politici de gospodarire durabilă a apelor prin asigurarea
protecţiei cantitativă şi calitativă a apelor, apărarea împotriva acţiunilor
distructive ale apelor, precum şi valorificarea potenţialului apelor în raport cu
cerinţele dezvoltării durabile a societăţii şi în acord cu directivele europene în
domeniu. Unul dintre obiectivele strategiei vizează elaborarea Strategiei de
Management al Riscului la Inundaţii pe termen lung, alături de acţiuni privind
revizuirea metodologiilor de întocmire a hărţilor de risc la inundaţii, a
metodologiei de evaluare a pagubelor produse şi a altor documente necesare
implementării acesteia;
 4) Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării - aceasta
reprezinta un model de dezvoltare regională la nivel european, iniţiativă fiind
lansată de România şi Austria în 2008. Cele trei domenii (piloni) propuse de
Comisia Europeană şi pe care se axeaza Strategia sunt: conectivitatea
(susţinerea investiţiilor pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport,
comunicare şi securitate energetică), protecţia mediului (cu accent pe
epurarea apelor uzate, protecţia împotriva riscului de inundaţii şi protecţia
biodiversităţii) şi dezvoltare socio - economică (turism, educaţie, cultură,
cercetare, dezvoltare rurală). Cele şase state comunitare riverane Dunării
(Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria) îşi vor coordona
proiectele de dezvoltare economică şi de protecţie a mediului şi vor coopera
direct, în special în zonele de vecinătate în care Dunărea reprezintă frontieră.
Strategia Dunării va fi o strategie internă a Uniunii Europene la care sunt
invitate să participe şi statele terţe riverane. Unul din obiectivele generale ale
strategiei este „protejarea biodiversităţii, combaterea poluării transfrontaliere şi
reducerea riscului de inundaţii". În forma actuală a textului Strategiei este
precizat clar că „politica axată pe îndiguirea fluviului Dunărea pentru a
reduce riscul inundaţiilor şi pentru a furniza pământ pentru agricultură, a
condus la scăderea dramatică a pescuitului; îndiguirea reducând în
acelaşi timp şi nivelul de sedimente duse către Marea Neagră,
modificând astfel peisagistica deltei şi crescând riscul eroziunii
ţărmului”.
 5) Schemele Directoare de Amenajare a Bazinelor Hidrografice - acestea
identifică folosinţele de apă existente şi realizează atât o prognoză a
38
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
necesarului de apă în baza strategiilor de dezvoltare pentru fiecare ramură

economică şi socială, cât şi scenarii privind evoluţia cerinţelor de apă ale
folosinţelor pentru diverse orizonturi de timp. În baza lor se realizează
pregătirea de proiecte, accesarea fondurilor necesare finanţării şi realizarea
lucrărilor hidrotehnice stabilite pe baza măsurilor propuse în scopul asigurării
cu apă a folosinţelor;
 6) Planurile de Management ale bazinelor hidrografice - în corelare cu
Schemele Directoare de Amenajare a Bazinelor Hidrografice în cadrul acestor
planuri sunt stabilite actiunile necesare pentru îmbunătăţirea calităţii apelor de
suprafaţă şi subterane în conformitate cu Directiva Cadru Apă;
 7) Planul de Management al Districtului Hidrografic Internaţional al
Dunării urmăreşte crearea unui singur plan de management la nivelui
districtului hidrografic al Dunării prin incorporarea măsurilor la nivel naţional şi
a celor agreate la nivel de bazin al Dunării, precum şi constituirea unui cadru
pentru planurile mai detaliate la nivel de sub-bazin sau la nivel naţional. Planul
urmează principiile abordării la nivelul întregului district hidrografic, cuprinzând
şi valorile unui plan de management hidrografic la nivel internaţional;
 8) Master Plan “Protectia si reabilitarea zonei costiere” – Acest Master
Plan stabileste viziunea strategica privind managementul intregii coaste
romanesti si asigura o aboradare prioritizata, sustenabila, orientata pe termen
lung in vederea administrarii si combaterii urmarilor eroziunii si a implicatiilor
aferente asupra mediului, ecosistemelor marine, valorilor economice si sociale
ale zonei costiere. Un numar de studii de teren si modelari hidraulice au fost
elaborate in cadrul proiectului de Asistenta Tehnica pentru elaborarea planului
si fundamentarea Studiilor de Fezabilitate recomandate de Master Plan.
Aria de interes a Master Planului este intreaga linie de coasta a Romaniei,
situata in partea de vest a Marii Negre, intre Golful Musura la nord si Vama
Veche la sud. Aria de interes este impartita in doua sectoare principale,
Unitatea nordica – intre Musura si Portul Midia si Unitatea sudica – intre Portul
Midia si Vama Veche. Zona costiera studiata se extinde spre mare de la linia
tarmului si este in general limitata de izobata de 15 m. Spre interiorul (uscat),
aria naturala are o latime de aproximativ 400 m de la linia tarmului in Unitatea
nordica si 200 m in Unitatea sudica.
 9) Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) – acest
program este strans corelat cu obiectivele naţionale strategice prevăzute în
Planul Naţional de Dezvoltare (PND) elaborat pentru perioada 2007-2013 şi
Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR), care se bazează pe principiile,
practicile şi obiectivele urmărite la nivelul Uniunii Europene. În cadrul acestui
program, Axa prioritară 5 „Implementarea infrastructurii adecvate de
prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc" sprijina
investiţiile care vor asigura un nivel adecvat al protecţiei împotriva inundaţiilor
prin îmbunătăţirea stării economice, de mediu, ecologice şi de conservare a
39
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
zonelor vulnerabile la aceste fenomene. Operaţiunile ce sunt dezvoltate în

cadrul POS Mediu în domeniul major de intervenţie „Protecţia împotriva
inundaţiilor" vor finanţa: infrastructura pentru prevenirea inundaţiilor şi
reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor, elaborarea unor hărţi de
pericol şi risc al inundaţiilor, planuri şi măsuri, inclusiv informare publică şi
instruire în domeniul reducerii riscurilor, dar şi asistenţă tehnică pentru
pregătire de proiecte, management, supervizare şi publicitate;
 10) Programele Operaţionale de Cooperare Transfrontalieră: România -
Bulgaria 2007 -2013, România - Ucraina - Republica Moldova 2007 -2013,
Ungaria - Slovacia -România - Ucraina 2007 - 2013, Programul
Operaţional de Cooperare Transfrontalieră în bazinul Mării Negre - aceste
programe promovează cooperarea între statele participante, toate proiectele
trebuind să fie dezvoltate şi implementate în comun. Programele îşi propun să
stimuleze cooperarea între state, în domenii diverse, precum: infrastructura de
transport, protecţia mediului, dezvoltarea economică şi socială, promovarea
activităţilor de tip "people to people" prin cooperarea între actorii din zonele de
graniţă etc. În cadrul domeniilor de intervenţie ce vizează protecţia mediului
este prevăzută finanţarea proiectelor de prevenire a inundaţiilor (ex.:
Programul România-Ungaria finanţeză proiecte privind Sprijnirea activităţilor
de cooperare dintre instituţii în vederea armonizării activităţilor acestora în
domeniul prevenirii inundaţiilor şi a problemelor de contaminare, într-o
manieră durabilă, Crearea şi/ sau armonizarea sistemelor de prognoză a
inundaţiilor, Continuarea lucrărilor pentru prevenirea inundaţiilor, restaurarea
durabilă a zonelor umede; Programul finanteaza proiecte privind Dezvoltarea
Infrastructurii si a serviciilor comune de prevenire a dezastrelor naturale şi
tehnologice, inclusiv a serviciilor comune de intervenţie în caz de urgenţă;
Programul România - Serbia finanţeză proiecte privind Protecţia mediului şi
pregătirea pentru situaţii de urgenţă, incluzând Dezvoltarea unor abordări şi
sisteme mai eficiente pentru pregatirea pentru situaţii de urgenţă (controlul şi
prevenirea inundaţiilor, siguranţa alimentară, probleme de sănătate));
 11) Programul de Cooperare Transnaţională Europa de Sud - Est (SEE).
În ceea ce priveşte cooperarea la nivel internaţional inundaţiile produse în
ultimii 10 ani de-a lungul fluviului Dunărea au dovedit că este necesar
realizarea unor hărţi de risc la inundaţii la nivel transnaţional de către statele
din bazinul fluviului, prin corelarea informaţiilor existente, astfel încât să fie
integrate într-o strategie comună de cooperare în domeniul evaluării riscului la
inundaţii. Având în vedere că fiecare ţară lucrează cu diferite criterii de
evaluare a riscului la inundaţii, metode diferite de realizare a acestei evaluări
şi diferite sisteme de proiecţie, prin intermediul acestui program, Axa
Prioritară 2 -„Protecţia şi îmbunătăţirea mediului înconjurător", Domeniul de
Intervenţie -„Îmbunătăţirea unui management integrat al apelor şi al prevenirii
riscului la inundaţii", este finanţat Proiectul „DANUBE FLOOD RISK" în
cadrul căruia s-au realizat aceste hărţi de risc la inundaţii în bazinul Dunării.
40
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Datorită faptului că 97% din reţeaua hidrografică a României este tributară

Dunării şi că ţara este traversată de fluviu, România participă în cadrul acestui
proiect în calitate de Lead Partner;
 12) Strategia pentru Transport Durabil (2007-2013, 2020 şi 2030) -
priorităţile din domeniul transportului naval pentru perioada 2007-2013 se
axează pe modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii de transport naval,
asigurarea siguranţei traficului, concomitent cu consolidarea porturilor ca
centre logistice intermodale, care servesc drept sprijin la realizarea progresivă
a reţelei intermodale de mărfuri şi la realizarea unor servicii de transport naval
mai sigure şi mai prietenoase faţă de mediul înconjurător. Pentru realizarea
acestor priorităţi unele din obiectivele avute în vedere sunt: realizarea
graduală a proiectelor pe Coridorul VII ce contribuie la asigurarea condiţiilor
de navigaţie pe tot parcursul anului pe Dunăre, pe canalele navigabile Dunăre
- Marea Neagră şi Poarta Albă - Midia Năvodari; dezvoltarea portului
Constanţa ca principal punct de legătură şi includerea sa în reţeaua de
autostrăzi maritime; realizarea proiectelor de modernizare şi dezvoltare a
porturilor maritime şi fluviale; dezvoltarea serviciilor de informare fluvială
(RoRIS - „Romanian River Information Services"); dezvoltarea infrastructurii
de transport naval şi a facilităţilor portuare destinate activităţii de turism şi
agrement; dezvoltarea infrastructurii de transport naval în vederea creşterii
activităţii de transport naval pe căile navigabile interioare; dezvoltarea şi
modernizarea sistemelor de transport rutier şi feroviar din porturi;
 13) Program Forestier National elaborat de Ministerul Agriculturii si
Dezvoltarii Durabile;
 14) Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) - reprezintă
instrumentul de accesare a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare
Rurală (FEADR), constituind un sprijin important pentru dezvoltarea mediului
rural;
 15) Planuri de Amenajare a Teritoriului si Urbanism (PATN, PATJ, PUG):
Planul de Amenajare a Teritoriului National are caracter director si
fundamenteaza programele strategice sectoriale pe termen mediu si lung şi
determină dimensiunile, sensul şi priorităţile dezvoltării în cadrul teritoriului
României, în acord cu ansamblul cerintelor europene. Managementul
inundaţiilor se încadrează în Secţiunea a V-a - Zone de risc natural;
 16) Planurile de Amenajare a Teritoriului Judetean au rolul de a coordona
si armoniza dezvoltarea unitatilor administrative componente la nivelul fiecarui
judet;
 17) Planurile Urbanistice Generale au caracter director si de reglementare
operationala. PUG cuprinde atat reglementari pe termen scurt, cat si prevederi
pe termen mediu si lung. Acestea sunt aprobate de unitatile administrativ
teritoriale ale fiecarei localitati.
41
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
A.7. OBIECTIVE DE INVESTITII IN SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA

LITORAL
In momentul realizarii Planului pentru Prevenirea, Protectia si Diminuarea Efectelor

Inundatiilor in Bazinul Hidrografic Dobrogea Litoral, la nivelul Administratiei Bazinale
de Apa Dobrogea Litoral, se afla, in diferite stadii de executie, proiectare si analiza, o
serie de obiective de investitii.
In functie de faza in care se regasesc, obiectivele au fost impartite in trei categorii:
 Obiective aflate in derulare;
 Obiective avand Studiul de fezabilitate avizat;
 Obiective cu note de fundamentare avizate pentru elaborarea Studiilor de
fezabilitate.
A.7.1. Obiective aflate in derulare
A.7.1.1. Regularizarea vailor Agigea si Lazu, judetul Constanta

In tabelul de mai jos este prezentata regularizarea vailor Agigea si Lazu, judetul
Constanta, lucrare propusa de catre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea -
Litoral.
Tabel nr. 4 – Regularizarea vailor Agigea si Lazu, judetul Constanta
Denumirea Regularizarea vailor Agigea si Lazu, judetul Constanta

obiectivului de
investitii
Amplasament Lucrările de regularizare prevăzute în prezenta documentaţie sunt amplasate în

ul spaţiul geografic Dobrogea, în partea de sud–est a ţării. Administrativ, lucrările
proiectate se situează pe teritoriul localităţilor Agigea şi Lazu, judeţul Constanţa, atât
in intravilanul, cât şi în extravilanul acestora.
Văile Lazu şi Agigea au un curs de apă nepermanent care traversează localităţile cu

acelaşi nume.
Amonte de localitatea Lazu, Valea Derea, pe care se scurge apa dinspre localitatea
Cumpăna confluează cu un canal de desecare bine conturat care adună apele din
partea nordică a bazinului. Cursul de apă ia denumirea de Valea Lazu în intravilanul
localităţii, are sensul de curgere Vest – Est şi se varsă în Canalul Dunăre – Marea
Neagră, în amonte de ecluza Agigea. Amplasarea barajului deversor, în aval de
confluenţa dintre Valea Derea şi canalul de pe malul stâng - la cca. 60 m amonte de
localitate, s-a considerat optimă ţinând cont de condiţiile geologice, hidrogeologice,
de configuraţia terenului şi de limita zonei construite.
Valea Agigea are sensul de curgere Vest – Est şi se varsă în lacul Agigea. Barajul
acumulării nepermanente Agigea s-a amplasat în amonte de Cimitirul Ortodox la
42
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
cca. 400 m, ţinând cont de condiţiile geologice, hidrogeologice şi de configuraţie a

terenului.
Necesitatea si În cursul anilor 2004, 2005 s-au produs ploi torenţiale, care au provocat
oportunitatea importante pagube materiale. Au fost avariate gospodării şi obiective social –
lucrarilor economice, a fost afectată infrastructura, necesitând lucrări urgente de reparaţii,
precum şi culturile agricole. În scopul apărării împotriva inundaţiilor, a localităţilor
Lazu şi Agigea sunt necesare lucrări hidrotehnice de regularizare şi de consolidare a
albiilor vailor Agigea şi Lazu.
Deoarece capacitatea de scurgere a podurilor de pe DN 39 Constanţa –

Mangalia din localităţile Agigea şi Lazu este limitată, amenajarea albiilor văilor Lazu
şi Agigea în amonte de acestea, este condiţionată de capacitatea acestora. Pentru
confirmarea debitelor, la care au fost dimensionate albiile amenajate ale văilor Lazu
şi Agigea, având în vedere şi debitele înregistrate la ultimele inundaţii, s-a cerut
calcularea debitelor maxime cu probabilitatea de 5% la I.N.H.G.A. Conform studiilor
hidrologice elaborate, valoarea debitelor maxime cu p=5% (conform clasei a IV-a de
importanţă a lucrărilor proiectate) în secţiunile de calcul, este mult mai mare decât
valoarea debitelor pentru care au fost iniţial dimensionate albiile văilor Lazu şi
Agigea. Deoarece albiile amenajate nu pot tranzita undele de viitură cu p=5%
recalculate, a rezultat necesitatea acumulării diferenţei de debite şi de volume a
undelor de viitură prin amplasarea unor acumulări nepermanente în amonte de
43
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
localităţile Agigea şi Lazu. Scopul acestor acumulări este de atenuare a undelor de

viitură în vederea apărării împotriva inundaţiilor a localităţilor Agigea şi Lazu.
Lucrările de regularizare propuse în comuna Cumpăna pe valea Derea, sunt

necesare şi oportune, deoarece în perioadele cu precipitaţii abundente, în intervale
de timp reduse, se concentrează valori importante de debite care deversează
malurile existente şi produc inundaţii în zonele joase ale comunei. Totodată, în zona
construită, datorită inexistenţei unui sistem de colectare a apelor de ploaie
(canalizare pluvială, rigole), acestea se scurg necontrolat, producând pagube în
gospodăriile oamenilor. Podeţele din dreptul drumurilor comunale, în prezent, fie
lipsesc, fie sunt necorespunzătoare din punct de vedere al rezistenţei şi al capacităţii
de transport.
Descrierea Obiect 1. Regularizare valea Lazu – zona extravilan

lucrarilor
Lucrari de maxima importanţă
Reprofilare vale extravilan pe 1320 ml;
Decolmatare sector dalat pe 400 ml;
Construcţie subtraversare şi racord la canalul existent - 1buc;
Consolidare albie în zona barajului – 5.6 ml.
Coordonate aproximative:
 Început: X: 789118 ; Y: 296895

 Sfârşit X: 789618 ; Y: 295546
Obiect 2. Regularizare Valea Lazu – zona extravilan si intravilan
– Suplimentare lucrări de maximă importanţă
Subobiect 2.1. Consolidare Valea Lazu pe sectorul extravilan
Consolidare albie în zona barajului – 194,7 m.
 Început: X: 789118 ; Y: 296895

 Sfârşit X: 789618 ; Y: 295546
Subobiect 2.2. Consolidare si reprofilare Valea Lazu pe sectorul intravilan
Reprofilarea văii Lazu zona de intravilan a localitatii Lazu pe o lung. de 429 m.
Consolidarea albie cu pereu din dale de beton slab armate pe o lung. de 425,7 m.
 Început: X: 788457 ; Y: 296682

 Sfârşit X: 789118 ; Y: 296895
44
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Obiect 3. Regularizare Valea Lazu si Valea Agigea
- Lucrari suplimentare fata de cele finantate prin HG 986/2006 si 1443/2006
Subobiect 3.1. Regularizare Valea Lazu intravilan
Reprofilarea Valea Lazu intravilan – L= 351 m
Consolidare Valea Lazu intravilan – L=354,3 m
Subtraversări - 5 buc
 Început: X: 788457 ; Y: 296682

 Sfârşit X: 789118 ; Y: 296895
Subobiect 3.2. Regularizare Valea Agigea
Consolidare vale extravilan amonte – L= 740 m
Camera de incărcare si subtraversare – 30 m.
Canal inchis – 475 m.
Consolidare cu dale intravilan – L=250 m.
Reabilitare secţiune dalată – L=1020 m.
Reprofilare vale la varsare – L=280 m.
Subtraversări - 48 m.
Podeţ extravilan amonte –( Fundaţie podeţ – 1buc; Infrastructura – 1buc;

Suprastructura – 1 buc)
 Început: X: 788061 ; Y: 294059

 Sfârşit X: 790429 ; Y: 294792
Au fost suplimentate:
Obiect 4 . Acumularea nepermanentă Lazu
- V5% = 0,300 mil.mc; Vtotal neperm = 0,700 mil.mc
- Atenuarea debitului de calcul de la Qafl5% = 63 mc/s la Qaten5%= 11,80 mc/s.
- Grad de atenuare viitura p=5% este 82%.
Ca urmare a calculelor hidraulice efectuate pe Valea Lazu, luând in considerare

capacitatea de transport a albiei amenajate aval si capacitatea de scurgere a
podetului de pe DN39, a rezultat necesitatea dimensionarii unei acumulări care să
45
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
preia diferenţa dintre debitul de viitură cu probabilitatea de 5% (63 mc/s) şi

capacitatea de tranzitare a albiei din aval (11.80 mc/s).
Acumularea nepermanenta Lazu are rolul de a atenua debitele de viitură de pe

Valea Lazu în vederea apărarii impotriva inundaţiilor a localităţii Lazu.
Acumularea nepermanenta Lazu va fi amplasata la cca. 60 m în zona amonte de

localitatea Lazu. Din punct de vedere administrativ acumularea este situată pe
teritoriul judeţului Constanţa.
Exploatarea amenajării în perioadele de ape mari trebuie să asigure deplina

siguranţă a barajului, digurilor şi a celorlalte construcţii hidrotehnice aferente (în
măsura în care acest lucru este posibil).
Parametrii caracteristici ai lacului de acumulare sunt:
Nivel talveg baraj 16,00 mdMB
Nivel radier golire fund 16,20 mdMB
Nivel ax golire de fund 16,70 mdMB
Nivel creastă deversor 22,55 mdMB
Cotă coronament baraj 24,50 mdMB
Volum total nepermanent 0,700 mil. m3
Volum de atenuare sub creasta deversorului 0,575 mil. m3
Inălţime maximă 8,50 m
Caracteristicile tehnice ale barajului
1. Barajul de pamânt constă dintr-un dig din materiale locale (conform sectiunii A-A),
situat la limita construibilă a localitaţii Lazu, care se prelungeşte, atât pe malul stâng,
cât şi pe malul drept, până la cota de încastrare în versant.
Lăţimea la coronament a barajului din materiale locale este de 3 m, cu taluze având

panta de 1:2. Pe paramentul amonte este prevăzută o berma de 2.50 m cu rol de
stabilizare a barajului de pământ. Până la înalţimea bermei, taluzul amonte este
protejat cu pereu din dale de beton de 15 cm aşezat pe un strat de piatră spartă de
15 cm grosime. Pe paramentul aval taluzul este protejat cu un strat vegetal de 20 cm
grosime. Înălţimea barajului este variabilă.
Caracteristici constructive ale barajului:
 Lungimea coronamentului 1000,00 m
 Lăţimea la coronament 3,00 m
 Taluz amonte cu panta 1:2
46
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 Taluz aval cu panta 1:2
 Înalţime maximă 8,5 m
 Ampriza totală a barajului la înălţimea maximă 37,0 m
 Cotă bermă amonte 18,00 mdM
 Volum corp baraj 111700,0 mc
2. Barajul deversor din beton este alcătuit din:
- Canalul de acces amonte - L= 782,00 ml;
- Corpul barajului de beton - L=21,00 ml;
- Ziduri de sprijin amonte şi aval;
- Canal de racord aval – L= 30,00 ml.
2.1. Canalul de acces amonte (secţiunea A-A) are rolul de a controla scurgerea, de
a conduce apele spre golirea de fund şi de a reduce eroziunile de talveg amonte de
baraj.
Canalul de acces amonte este alcătuit din:
- canal acces mal stâng (L=500 m) prin care este controlată scurgerea apelor de pe
versantul stâng spre golirea de fund. In situaţia actuală există un canal de desecare
colmatat care are un aport semnificativ la debitul care se scurge din ploaie.
Deoarece traseul canalul va fi la piciorul barajului din materiale locale, taluzul dinspre
baraj va fi pereat cu dale de beton de 15 cm până la berma de stabilizare. Fundul
canalului va avea lăţimea de 3 m. Taluzul mal drept va avea panta de 1:2 şi va fi
protejat prin înierbare. Canalul va avea asigurată o pantă de scurgere, atât dinspre
amonte spre aval, cât şi transversal, spre şenalul central. În amonte, canalul de
acces se racordează cu canalul de desecare existent.
- canal acces mal drept (L=270 m) prin care este controlată scurgerea apelor Văi
Derea spre golirea de fund. Deoarece, traseul canalului va fi la piciorul barajului din
materiale locale, taluzul dinspre baraj va fi pereat cu dale de beton de 15 cm grosime
până la înălţimea bermei de stabilizare. Fundul canalului va avea lăţimea de 3 m.
Taluzul mal stâng va avea panta de 1:2 şi va fi protejat prin înierbare. Canalul va
avea asigurată o pantă de scurgere, atât dinspre amonte spre aval, cât şi
transversal, spre şenalul central. În amonte, canalul de acces se racordează cu albia
naturală a Văii Derea.
2.2. Barajul deversor din beton - (L=21.00 ml) este prevăzut cu o golire de fund
alcătuită din două conducte ø1000 mm. Aceste galerii sunt dimensionate pentru
evacuarea debitului afluent cu asigurarea de 5% (63 mc/s), respectând condiţia
limită aval.
Barajul de beton este prevăzut cu un deversor frontal cu profil practic cu lăţimea de

7,0 m, care funcţionează liber. Cota crestei deversorului a fost determinată prin
calcule hidraulice la nivelul în lac corespunzător debitului afluent cu probabilitatea de
5%.
47
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Pe paramentul aval al barajului deversor este prevăzut un strat de 0,5 m de beton de

uzură.
Bazinul disipator are o secţiune dreptunghiulară cu următoarele caracteristici:
- lungime totală L= 13,70 ml;

- lăţime - l = 7,00 ml;
- înălţime h = 3,70 m.
Bazinul se termină cu un pinten din beton cu h = 1,20 m pentru a asigura o mai bună
disipare a energiei în aval.
Rizberma (L=9,00 ml) va fi executată dintr-un bazin prevăzut cu dinţi disipatori din
beton simplu, cu dimensiunile în plan de 1,0 x 1,0 m cu înălţimea de 0,25 m, cu
puternic efect de disipare a energiei. Lăţimea rizbermei va fi de 7,0 m .
2.3. Zidurile de sprijin mărginesc lateral canalul de acces amonte şi bazinul de

disipare a energiei. Ele au înălţimi variabile, urmărind secţiunea transversală a
barajului de pământ. Pentru sporirea rezistenţei la alunecare ele au fost proiectate a
se realiza cu talpă înclinată. Zidurile de sprijin sunt din beton simplu, iar tronsoanele
se vor etanşa.
2.4. Canal de racord aval cu albia Văii Lazu (L = 30,0 ml) este conform sectiunii tip 1.
Canalul se realizează cu pereu din dale de beton de 15 cm grosime şi o lăţime la
bază de 4,50 m. Pereul şi radierul canalului se vor turna peste un strat drenant din
piatră spartă de 15 cm grosime.
 Început: X: 788190 ; Y: 297139

 Sfârşit X: 788444 ; Y: 296303
Obiect 5. Acumularea nepermanentă Agigea
- V5% = 0,190 mil.mc; Vtotal neperm = 0,450 mil.mc
- Atenuarea debitului de calcul de la Qafl5% = 42,3 mc/s la Qaten5%= 9,50 mc/s.
- Grad de atenuare viitura p=5% este 78%.
Ca urmare a calculelor hidraulice efectuate pe Valea Agigea, luând in considerare

capacitatea de transport a albiei amenajate aval si capacitatea de scurgere a
podetului de pe DN39, a rezultat necesitatea dimensionării unei acumulări care sa
preia diferenţa de dintre debitul de viitură cu probabilitatea de 5% (42,30 mc/s) şi
capacitatea de tranzitare a albiei din aval (9,50 mc/s).
Acumularea nepermanenta Agigea are rolul de a atenua debitele de viitură de pe

Valea Agigea, în vederea apărarii împotriva inundaţiilor a localităţii Agigea.
Acumularea nepermanenta Agigea va fi amplasată la cca. 70 m în amonte de

podeţul din dreptul depozitului de deseuri din localitatea Agigea. Din punct de vedere
administrativ acumularea este situată pe teritoriul judeţului Constanţa.
Exploatarea amenajării în perioadele de ape mari trebuie să asigure deplina
48
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
siguranţă a barajului, digurilor şi a celorlalte construcţii hidrotehnice aferente (în

măsura în care acest lucru este posibil).
Parametrii caracteristici ai lacului de acumulare sunt:
Nivel talveg baraj 23,55 mdM
Nivel radier golire fund 24,00 mdMB
Nivel ax golire de fund 24,50 mdMB
Nivel creastă deversor 27,00 mdMB
Cotă coronament baraj 28,60 mdMB
Volum total nepermanent 0,450 mil. m3
Volum de atenuare sub creasta deversorului 0,190 mil. m3
Inălţime maximă 5,05 m
Caracteristicile tehnice ale barajului
1. Barajul de pamânt constă dintr-un dig din materiale locale, situat în zona amonte a
localităţii Agigea, în dreptul Gropii de gunoi, care se prelungeşte, atât pe malul stâng,
cât şi pe malul drept, până la cota de încastrare în versant. Lăţimea la coronament a
barajului din materiale locale este de 3 m, cu taluze având panta de 1:2. Taluzele
barajului sunt protejate printr-un strat vegetal de 20 cm grosime. Înălţimea barajului
este variabilă.
Caracteristici constructive ale barajului:
Lungimea coronamentului 500,00 m
Lăţimea la coronament 3,00 m
Taluz amonte cu panta 1:2
Taluz aval cu panta 1:2
Înalţime maximă 5,05 m
Ampriza totală a barajului la înălţimea maximă 23,20 m
Volum corp baraj 34900 mc
2. Barajul deversor din beton este alcătuit din:
- Canalul de acces amonte - L= 50,00 ml.
- Corpul barajului de beton - L=19,00 ml.
- Ziduri de sprijin amonte şi aval;
49
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
- Canal de racord aval baraj – L= 45,00 ml
2.1. Canalul de acces amonte are rolul de a controla scurgerea, de a conduce apele
Văii Agigea spre golirea de fund şi de a reduce eroziunile.
Canalul de acces amonte (secţiunea tip I) are secţiune trapezoidală cu laţimea la

bază de 2,5 m, cu taluze cu panta 1:1,5 protejate cu pereu zidit din piatră brută.
Pereul se sprijină pe o grindă din beton cu dimensiunile 0,6 x 0,4 m.
2.2. Barajul deversor din beton - (L=19,00 ml) este prevăzut cu o golire de fund
alcătuită din două conducte ø1000 mm. Golirea de fund a fost dimensionată pentru
evacuarea debitului afluent cu asigurarea de 5% (42,3 mc/s), respectând condiţia
limită aval.
Barajul de beton este prevăzut cu un deversor frontal cu profil practic cu lăţimea de

5,0 m, care funcţionează liber. Cota crestei deversorului a fost determinată prin
calcule hidraulice la nivelul în lac corespunzător debitului afluent cu probabilitatea
de 5%.
Pe paramentul aval al barajului este prevăzut un strat de 0,5 m de beton de uzură.
Bazinul disipator are o secţiune dreptunghiulară cu următoarele caracteristici:
 lungime totală L= 8,40 ml;

 lăţime l = 5,0 m;
 înălţime h = 3,00 m.
Bazinul se termină cu un pinten din beton cu h = 1,00 m pentru a asigura o mai bună
disipare a energiei în aval.
Rizberma (L = 6,50 ml) va fi executată din anrocamente cu greutatea 50÷100 kg şi

va avea o lăţime de 5,0 m.
2.3. Zidurile de sprijin mărginesc lateral canalul de acces amonte şi bazinul de

disipare a energiei. Ele au înălţimi variabile, urmărind secţiunea transversală a
barajului de pământ. Pentru sporirea rezistenţei la alunecare ele au fost proiectate a
se realiza cu talpă înclinată. Zidurile de sprijin sunt din beton simplu, iar tronsoanele
se vor etanşa.
2.4. Canal de racord aval cu albia Văii Lazu (L = 45,0 ml) este conform sectiunii tip II
(planşa nr. 5). Canalul are o secţiunea trapezoidală cu 4,30 m laţime la bază.
Taluzele cu panta de 1:1,5 se protejează cu pereu zidit din piatră brută de 25 cm
grosime. Pereul se sprijină pe o grindă din beton cu dimensiunile 0,6 x 0,4 m.
 Început: X: 788227 ; Y: 293809

 Sfârşit X: 787958 ; Y: 294207
Obiect 6. Regularizarea Valea Derea in comuna Cumpăna
- Regularizare albie intravilan – L= 2201 ml.
50
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Localitatea Cumpăna este situată în zona estică a judeţului Constanţa, pe DC1A, la

km 7+000. Zona Cumpăna face parte din platforma Dobrogei de Sud, dezvoltată pe
şisturi vechi antecambriene, cu altitudini medii cuprinse între 50 - 70mdMN.
Volumul maxim al scurgerii medii lunare se înregistrează în lunile februarie şi iunie

când alimentarea pluvială este bogată.
Lucrările propuse sunt necesare şi oportune, deoarece în perioadele cu precipitaţii

abundente, în intervale de timp reduse se concentrează valori importante de debite
care deversează malurile existente şi produc inundaţii în zonele joase ale comunei.
Totodată, în zona construită, datorită inexistenţei unui sistem de colectare a apelor
de ploaie (canalizare pluvială, rigole), acestea se scurg necontrolat, producând
pagube în gospodăriile oamenilor.
Podeţele din dreptul drumurilor comunale, în prezent, fie lipsesc, fie sunt
necorespunzătoare din punct de vedere al rezistenţei şi al capacităţii de transport.
Este necesară mărirea capacităţii de transport a secţiunii de scurgere a albiei

existente precum şi realizarea unei canalizări pluviale în zona construită care să
asigure transportul debitului cu asigurarea de 5% (Q5% = 16,3 mc/sec, conform
adresei INHGA nr. 592/2008).
Pentru colectarea apelor de pe întreaga suprafaţă a comunei, sunt necesare lucrări

pe toate cele 4 fire de vale existente.
Proiectul propune asigurarea tranzitării debitului de calcul prin realizarea a două

tipuri de secţiuni:
- Secţiune tip I
Se aplică în zona construită.
Acest tip de secţiune constă dintr-un tub de canalizare din beton cu diametrul de
1500mm capabil să transporte un debit de 5.5 mc/s, grad de umplere 85% şi se
aplică pe o lungime cumulată de 638 ml. În lungul canalizării se vor amenaja, la
distanţa de 50-60 ml, cămine de vizitare la care se vor racorda guri de scurgere
pentru preluarea apelor din bazinul hidrografic aferent.
- Secţiune tip II
Se aplică pe firul de vale existent prin amenajarea acestuia la o secţiune

trapezoidală cu lăţimea la bază de 1,50 m şi înăţimea de 1,50 m, din care 0,50 m
gardă. Canalul va avea taluzele protejate cu un pereu zidit din piatră brută cu
grosimea de 25 cm. Sub pereu de piatră se va prevedea un geotextil cu rol drenant.
Acest tip de secţiune se aplică pe o lungime cumulată de 1325 ml.
Secţiunile propuse se aplică după cum urmează:
-Pe Firul 1, zona canalizată porneşte de pe strada Nucilor (zona comunei cu cotele
cele mai joase), urmăreşte strada Cimitirului, apoi Şoseaua Constanţei, strada
Trandafirului şi strada Monumentului. În continuare albia se va amenaja în secţiune
deschisă, conform Secţiunii tip II.
51
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
-Pe Firul 2, zona canalizată porneşte de pe strada Monumentului, şi străbate

proprietăţi private pe o lungime de cca 60 m. În continuare albia se va amenaja în
secţiune deschisă, conform Secţiunii tip II.
-Pe Firul 3, zona canalizată străbate proprietăţi private pe o lungime de cca.90 m

între strada Nucilor şi Şoseaua Constanţei. Aval de podul DN, albia se va amenaja în
secţiune deschisă, conform Secţiunii tip II.
-Pe Firul 4 se va aplica Secţiunea tip II pe lungimea de 125 m.
Proiectul prevede reabilitarea a cinci podeţe în vederea asigurării continuităţii

scurgerii apelor în dreptul drumurilor comunale. Soluţia constructivă adoptată este
aceiaşi ca în cazul podeţelor proiectate în localităţile Agigea şi Lazu.
Fir 1
 Început: X: 785044; Y: 296989

 Sfârşit X: 785830; Y: 296898
Fir 2
 Început: X: 785383; Y: 296392

 Sfârşit X: 785516; Y: 296565
Fir 3
 Început: X: 785534; Y: 297455

 Sfârşit X: 785830; Y: 296898
Fir 4
 Început: X: 785598; Y: 296892

 Sfârşit X: 785718; Y: 296933
Valoarea Valoarea conform ultimului Deviz General actualizat
investitiei
28 257 946 (lei)
Beneficii Paguba totala actualizata : 34 710 670.1 (lei)
Comentarii Raportul intre paguba totala actualizata pe perioada de calcul/ costuri totale
actualizate pe perioada de calcul, fiind supraunitar lucrările de constructii propuse pe
Vaile Agigea si Lazu sunt justificate din punct de vedere economic.
Lucrarile de regularizare propuse nu polueaza apele subterane si nici pe

cele de suprafata. Lucrarile propuse vor asigura un grad sporit de siguranta
impotriva inundatiilor a populatiei din zona.
52
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
A.7.1.2. Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Topolog,

jud. Constanta
In tabelul de mai jos sunt propuse lucrarile de aparare impotriva inundatiilor, propuse
de catre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, in Bazinul Hidrografic
Topolog, judetul Constanta.
Tabel nr.5 – Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Topolog,

judetul Constanta
Denumirea Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Topolog, jud. Constanta
obiectivului de
investitii
Amplasamentul Obiectivul de investiţie este amplasat în partea de S-E a României, în spaţiul geografic al
Dobrogei Centrale, respectiv în bazinul hidrografic al râului Topolog ce traversează localităţile
Topolog, Calfa, Rahman, Haidar, Stejaru şi Saraiu.
Din punct de vedere administrativ zona studiată aparţine judeţului Constanţa şi Tulcea.
53
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Necesitatea si În platoul dobrogean unde se află şi râul Topolog, inundaţiile au caracter local şi sunt
oportunitatea generate de unde singulare de viitură cu caracter torenţial sau cvasitorenţial pe majoritatea văilor.
lucrarilor
In situaţii de precipitaţii abundente în bazinul hidrografic al raului Topolog, fenomenul este
amplificat şi de aportul de apă provenit de pe cursurile de apă Hagiomer, Valea Osâmbei,
Mahomencea, V. Dulgherului, V. Cişmelei, principalii afluenţi ai raului Topolog.
Din aceste motive în zona localităţilor traversate de raul Topolog, viiturile care s-au produs în
ultimii 10 ani, au provocat distrugerea unui număr mare de case şi gospodării, a unor obiective social -
economice precum şcoli, biserici, terenuri agricole, obiective de interes public. (şosele, poduri, etc) .
Localităţile şi obiectivele afectate de viiturile înregistrate după anul 1990 în Bazinul Hidrografic
Topolog, conform datelor transmise de Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral sunt
următoarele:
 In anul 1994 – loc. Topolog:

- 7 case distruse;
- 20 ha terenuri agricole - proprietate privată şi domeniu public.
 In anul 1996 – loc. Stejaru
- 2200 terenuri agricole - proprietate privată şi domeniu public.
 In anul 1997 – loc. Rahman
- 1 obiectiv socio-cultural;
- 0,1 km drum judeţean.
 In anul 2001 – loc. Saraiu
- 3 case distruse.
 In anul 2002 – loc. Saraiu
- 81 case afectate (din care 66 inundate);
- 35 fântâni ;
- 297 ha terenuri agricole - proprietate privată şi domeniu public;
- animale, păsări luate de viitură.
Intregul bazin hidrografic al raului Topolog nu este dotat cu lucrări de apărare sau regularizare
a cursurilor de apă, decât local prin lucrări realizate de autorităţile locale şi din acest motiv se propun
lucrări de regularizare şi apărare împotriva inundaţiilor a localităţilor traversate de râul Topolog şi
afluenţii acestuia.
In aval de localitatea Topolog au existat două acumulări nepermanente în prezent deteriorate,

nereprezentând un pericol la viituri pentru zona aval.
Lucrările de apărare împotriva inundaţiilor propuse prin tema de proiectare pe raul Topolog se
încadrează în prevederile schemei cadru de amenajare complexă a spaţiului hidrografic Dobrogea
propuse în etapele de scurtă şi medie durată .
Pentru înlăturarea efectelor calamităţilor naturale produse la viituri şi pentru evitarea

producerii în viitor a unor astfel de fenomene se propun lucrări de apărare împotriva inundaţiilor a
54
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
localităţilor afectate, cuprinse în bazinul hidrografic Topolog.
Oportunitatea realizării lucrărilor este justificată de amploarea pagubelor materiale produse de

viiturile înregistrate în ultimii ani şi valoarea pagubelor potenţiale care se pot produce ca urmare a
nerealizării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, iar importanţa socială - de impactul pe care
poate să-l inducă aceste calamităţi asupra locuitorilor zonei.
Descrierea In vederea apararii împotriva inundaţiilor a obiectivelor social-economice, a gospodãriilor şi

lucrarilor terenurilor cu folosinţã agricolã, în zonele în care s-au înregistrat viituri s-a propus realizarea unor
lucrări hidrotehnice. La proiectarea acestor lucrări s-a ţinut seama de cerinţele temei de proiectare, de
prevederile schemei cadru de amenajare a bazinului hidrografic, de datele culese la teren, respectând
totodata planurile urbanistice şi de amenajarea teritoriului şi nu în ultimul rând de cerinţele pentru
reducerea impactului social şi de mediu.
S-au analizat şi propus urmatoarele lucrari în localităţile care în ultimii ani au fost calamitate la
viituri în bazinul hidrografic al raului Topolog:
a) Regularizarea raului Topolog pe o lungime de 3,1 km în intravilanul localităţii Saraiu

prin recalibrarea albiei minore în scopul măririi capacităţii de transport a acesteia pe o
lungime de 3,1 km şi consolidarea malurilor;
b) Regularizarea raului Topolog pe o lungime de 50 m în intravilanul localităţii Stejaru
prin recalibrarea albiei minore în scopul măririi capacităţii de transport a acesteia şi
consolidarea malurilor, precum şi refacerea podului din localitate care nu are secţiune de
scurgere ;
c) Regularizarea raului Topolog pe o lungime de 100 m în intravilanul localităţii Topolog,
prin recalibrarea albiei minore în scopul măririi capacităţii de transport a acesteia şi
consolidarea malurilor, precum şi refacerea podului din localitate care nu are secţiune de
scurgere .
Având în vedere faptul că lucrările se întind pe teritoriul a două judeţe (Tulcea şi Constanţa) şi
datorită necesităţii realizării unei etapizări a investiţiei datorită valorilor mari ale acesteia, investiţia de
bază a fost structurată în patru obiecte după cum urmează:
 Ob.1 – Zona Saraiu (jud. Constanţa);

 Ob.2 – Zona Topolog (jud. Tulcea);
 Ob.3 – Zona Stejaru (jud. Constanţa)
 Ob.4 – Poduri
In urma analizării raului Topolog din punct de vedere al inundabilităţii s-au identificat zonele
cu risc de inundare pentru debitul maxim cu probabilitatea de depăşire de 5%, propunându-se lucrări
de apărare împotriva inundaţiilor. Aceste zone sunt prezentate pe planul de ansamblu.
Ob.1-Zona Saraiu
Localitatea cea mai afectată la inundaţii este comuna Saraiu (jud. Constanţa), la care nivelul
apei corespunzător debitului maxim de calcul cu probabilitatea de depăşire de 5% inundă ambele
maluri pe toată lungimea comunei, provocând pagube importante.
Având în vedere faptul că r. Topolog traversează comuna Saraiu prin centru ei, pe ambele
maluri aflându-se case şi anexele lor, nu se pot propune lucrări de îndiguire pentru apărarea împotriva
inundaţiilor datorită lipsei spaţiului necesar realizării acestora.
Astfel s-a propus calibrarea albiei minore până la secţiunea necesară de scurgere a debitului
55
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
maxim de calcul de 5% între malurile raului Topolog.
Lungimea totală a calibrării în comuna Saraiu este de 3100 m. Calibrarea albiei se va realiza
conform secţiunii tip 1 .
Pentru stabilizarea malurilor în plan se propune consolidarea acestora pe ambele maluri .
Pentru rectificarea meandrelor se prevede tăierea coturilor mai accentuate, iar braţele moarte
se vor umple cu pământul rezultat din excavaţii, în urma calibrării albiei minore.
Albia r. Topolog este instabilă şi în plan vertical, pentru stabilizarea ei propunându-se

realizarea unui prag de fund îngropate la cca.25 m aval de pod (Rv3).
 Început: X: 749020 ; Y: 361980

 Sfârşit X: 750828 ; Y: 363314
Ob.2 - Zona Topolog
In zona comunei Topolog (jud. Tulcea), nu s-au înregistrat inundaţii la viituri care să provoace
pagube importante, dar calculele hidraulice efectuate au evidenţiat faptul că podul Rv10 nu are
secţiune de scurgere, deschiderea podului fiind înecată, fapt care provoacă inundarea caselor amonte
de pod.
Pentru această zonă se propune realizarea unui pod nou (inclus la Ob.4-Poduri) şi lucrări de
regularizare a albiei (amote şi aval Rv10) pentru stabilizarea albiei.
Albia r. Topolog este instabilă şi în plan vertical, pentru stabilizarea ei propunându-se

realizarea unui prag de fund îngropat la cca.25 m aval de pod (Rv10).
Deasemenea aval de podul Rv9, la cca. 20 m, malul drept este erodat punând în pericol
casele aflate în această zonă propunându-se realizarea unei recalibrări de mal şi consolidări ale
malurilor pe o lungime de 50 m (amonte şi aval) de pod.
Lungimea totală a lucrărilor de regularizare în comuna Topolog este de 100 m.
Zona RV 9
 Început: X: 766703 ; Y: 380671

 Sfârşit X: 766646 ; Y: 380547
Zona RV 10
 Început: X: 766913 ; Y: 381188

 Sfârşit X: 766916 ; Y: 381055
Ob.3 - Zona Stejaru
56
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
In zona satului Stejaru (comuna Saraiu - jud. Constanţa), s-au înregistrat inundaţii la viituri
care au provocat pagube datorită faptului că podul (Rv4) din localitate nu are secţiune de scurgere
producându-se inundarea caselor amonte de pod.
Pentru această zonă se propune realizarea unui pod nou (inclus la Ob.4-Poduri) şi lucrări de
recalibrare a albiei pe o lungime de 50 m (amote şi aval Rv4).
Albia fiind instabilă şi în plan vertical, pentru stabilizarea ei se propune realizarea unui prag
de fund îngropat la cca.25 m aval de pod (Rv4) .
 Început: X: 755305 ; Y: 363589

 Sfârşit X: 755272 ; Y: 363769
Ob.4 - Poduri
Din punct de vedere al tranzitării apelor mari la viituri un număr de cinci poduri (Rv1-aval
loc.Saraiu, Rv4-loc.Stejaru, Rv5-loc.Haidar, Rv10 şi Rv11-loc.Topolog) de pe traseul r. Topolog nu au
capacitatea necesară de scurgere, ele fiind depăşite, producând remuuri amonte pod şi implicit
inundarea acestor zone.
Podurile care afectează scurgerea apelor mari la viituri şi crează inundarea zonelor locuite
sunt Rv4-loc.Stejaru (jud.Constanţa) şi Rv9-loc. Topolog (jud.Tulcea).
Pentru aceste două poduri s-a propus refacerea lor, prin realizarea unor poduri noi pe acelaşi
amplasament, dar care să permită tranzitarea debitului de calcul de 5% plus garda de siguranţă
aferentă.
Podul Rv 4 pe DC 73 va avea lungimea de 18,00 m şi lăţimea de 9,00 m din care 6,00 m

parte carosabilă, corespunzatoare pentru două fire de circulaţie si 1,50 m fiecare trotuar.
Suprastructura podului va fi alcatuită din grinzi prefabricate cu corzi aderente cu lungimea de

18,00 m şi înalţimea de 80 cm, 9 bucati in secţiune transversală.
Elevaţiile culeilor vor fi masive şi se vor realiza din beton simplu la partea inferioară şi din
beton armat la cea superioară, iar fundaţiile vor fi directe şi se vor realiza din beton în soluţia cheson
deschis.
Rampele de acces vor avea lăţimea de 7,00 m din care 5,50 m partea carosabilă şi 75 cm
fiecare acostament. Lungimea rampelor va fi de cca 140 m. Suprastructura rampelor de acces, pentru
trafic uşor, similara cu cea existentă, va fi alcătuită din:
- 15 cm balast
- 24 cm piatra sparta
- 4 cm binder de criblura
- 4 cm beton asfaltic
Varianta de circulaţie va avea lăţimea de 5,00 m din care 4,00 m partea carosabilă şi 50 cm
fiecare acostament. Lungimea variantei va fi de cca 150 m. Suprastructura variantei de circulaţie, va fi
alcatuita din:
- 25 cm balast
- 8 cm macadam
0
Podul Rv 10 pe DC in satul Topolog va avea lungimea de 12,00 m, va fi oblic 60 dreapta si
57
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
va avea lăţimea de 9,00 m din care 6,00 m parte carosabilă, corespunzătoare pentru două fire de
circulaţie si 1,50 m fiecare trotuar.
Suprastructura podului va fi alcatuită din grinzi prefabricate cu corzi aderente cu lungimea de

12,00 m si inălţimea de 52 cm, 14 bucăţi in secţiune transversală.
Elevaţiile culeilor vor fi masive şi se vor realiza din beton simplu la partea inferioară şi din
beton armat la cea superioară, iar fundaţiile vor fi directe şi se vor realiza din beton in soluţia cheson
deschis.
Rampele de acces vor avea lăţimea de 7,00 m din care 5,50 m partea carosabilă si 75 cm
fiecare acostament. Lungimea rampelor va fi de cca 150 m. Suprastructura rampelor de acces, pentru
trafic usor, similară cu cea existentă, va fi alcătuită din:
- 15 cm balast
- 24 cm piatra sparta
- 4 cm binder de criblura
- 4 cm beton asfaltic
Varianta de circulaţie va avea lăţimea de 5,00 m din care 4,00 m partea carosabilă si 50 cm
fiecare acostament. Lungimea variantei va fi de cca 150 m. Suprastructura variantei de circulaţie, va fi
alcătuită din:
- 25 cm balast
- 8 cm macadam
La ambele amplasamente ale podurilor s-a constatat existenţa unor linii electrice şi de
telecomunicaţii pentru care s-au prevazut mutări şi inalţari de linii şi, de asemenea, la podul Rv 10, de
o parte şi de alta a podului, exista conducte metalice care vor trebui deviate provizoriu si definitiv
pentru a permite execuţia podului.
De asemenea s-a prevăzut şi realizarea unor lucrări de regularizare la aceste poduri (lucrările
de regularizare fiind incluse în Ob.2-Zona Topolog şi Ob.3-Zona Stejaru).
Celelalte poduri inundate nu afectează zonele cu intravilan fapt pentru care nu s-au propus
lucrări de refacere a acestora.
Este necesar ca beneficiarul lucrării să atenţioneze beneficiarii podurilor în vederea refacerii

lor, dat fiind faptul ca la viituri repetate cu asigurări mai mari de 5% acestea pot fi deteriorate.
Calibrarea albiei minore ( secţiune tip 1 ) se va executa prin excavaţii pâna la o secţiune
capabila sa transporte debitul de calcul cu asigurarea de 5%.
Lăţimea albiei minore la bază este de 6 m, iar panta taluzurilor m=1,5-2, pante ce se vor
stabili exact la faza P.T. în urma recomandărilor studiilor geotehnice finale.
Pământul rezultat din excavaţiile realizate la calibrarea albiei va fi transportat amonte şi aval
de localitate unde va fi de depus pe ambele maluri realizându-se deponii sistematizate.
secţiune tip 1
recalibrarea se face pe o lungime de 3.250 m cu o secţiune transversală de formă

trapezoidală cu lăţimea la fund de 6,00 m şi taluze de 1:2.Materialul rezultat din recalibrare se va
folosi pentru umpluturi în braţele moarte iar restul se va sistematiza.
58
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
secţiune tip 2
Această consolidare este constituită din doua cutii de gabioane suprapuse (1,5x1x4) m şi
(2x1x4) m fundate pe o saltea de gabioane (4x0,23x2) m. Salteaua de gabioane se va poza sub cota
talvegului proiectat la -0,30 m, pe un filtru din material geotextil.
Taluzurile vor fi protejate cu saltea antierozională umplută cu pământ vegetal care se va

înierba.
secţiune tip 3
Această consolidare este constituită din saltea de gabioane (5x0,3x2)m, pozate la talvegul
proiectat, cât şi pe taluz, aceasta fiind pozată pe toată lungimea ei pe un filtru din material geotextil. În
continuarea saltelei de pe taluz se va realiza o protecţie cu saltea antierozională umplută cu pământ
vegetal care se va înierba.
secţiune tip 4
Pentru stabilizarea talvegului râului Topolog au fost prevăzute 3 praguri de fund. În profil
transversal pragul de fund este constituit din saltea de gabioane (5,00x0,230x2,00) m pe care se
pozează un gabion de (1,5x1x4) m. Aducerea la cota talvegului natural se face prin umpluturi de
piatră brută.

investitiei
22 754 868 (lei)
Beneficii Paguba totala actualizata conform Studiu de Fezabilitate : 25 627 324.61 (lei)
Comentarii Prin realizarea lucrărilor de apărare prevăzute în prezenta documentaţie se măreşte gradul de
siguranţă al locuitorilor zonei şi creează premizele unei dezvoltării sociale şi economice a zonei.
Lucrările hidrotehnice de apărare împotriva inundaţiilor propuse a se executa în bazinul

hidrografic Topolog presupun un efort financiar mult prea mare dacă lucrările ar începe concomitent
în toate zonele. Din această cauză se propune o etapizare a lor, în patru urgenţe, in funcţie de
pagubele produse prin neexecutarea lor şi importanţa obiectivelor apărate.
 URGENŢE
Obiect 1 - Zona Saraiu
Obiect 2 - Zona Topolog
Obiect 3 - Zona Stejaru
Obiect 4 - Poduri
59
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
A.7.1.3. Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic

Casimcea, judetul Constanta
In tabelul de mai jos sunt prezentate lucrarile de aparare impotriva inundatiilor,
propuse de catre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, in Bazinul
Hidrografic Casimcea, judetul Constanta.
Tabel nr. 6 – Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic

Casimcea, judetul Constanta
Denumirea Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Casimcea, judetul

obiectivului de Constanta
investitii
Amplasamentul Obiectele 1 ;2 ;3 ;4 ;5 ; 6; 7 din cadrul obiectivului de investiţie “Lucrări de apărare

împotriva inundaţiilor în bazinul hidrografic Casimcea, jud. Constanţa” sunt amplasate în
partea de S-E a României, în bazinul hidrografic al râului Casimcea.
Perimetrul de interes este situat pe valea râului Casimcea a afluenţilor acestuia,

în zona localităţilor Casimcea, Călugăreni, Nistoreşti, Cheia, Grădina, Runcu şi
Pantelimonu de Jos. Accesul în zonă este asigurat de Dj 222 şi 225 Mihail
Kogălniceanu-Casimcea şi Pantelimonu de Jos.
Din punct de vedere administrativ lucrările proiectate sunt amplasate în judeţele

Tulcea şi Constanţa.
60
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Necesitatea si În platoul dobrogean unde se află şi râul Casimcea, inundaţiile au caracter local şi
oportunitatea sunt generate de unde singulare de viitură cu caracter torenţial sau cvasitorenţial pe
lucrarilor majoritatea văilor.
In situaţii de precipitaţii abundente în bazinul hidrografic al r. Casimcea,

fenomenul este amplificat şi de aportul de apă provenit de pe cursurile de apă
Pantelimon, Cartal, Râmnicu, Mucova, afluenţi ai raului Casimcea.
Din aceste motive în zona localităţii Casimcea, viiturile care s-au produs în ultimii
ani au provocat distrugerea caselor, gospodăriilor şi a unor obiective social-economice
precum şcoli, biserici, terenuri agricole, obiective de interes public (şosele, poduri, etc.).
Oportunitatea realizării lucrărilor este justificată de amploarea pagubelor materiale

produse de viiturile înregistrate în ultimii 10 ani şi valoarea pagubelor potenţiale care se
pot produce ca urmare a nerealizării lucrărilor de apărare împotriva inundaţiilor, iar
importanţa socială - de impactul pe care poate să-l inducă aceste calamităţi asupra
locuitorilor zonei .
Pe tronsonul de râu Casimcea studiat pe cca. 2500 m, albia este puternic

meandrată şi invadată de vegetaţie, cu o pantă generală a talvegului de cca. 0,007, iar
adâncimea medie este de cca. 3,00 m.
Descrierea OBIECT 1 – ZONA CHEIA
61
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
lucrarilor In urma analizării r. Casimcea în zona localităţii Cheia au fost propuse lucrări de
apărare împotriva inundaţiilor constând în recalibrarea albiei pe o lungime totală de
555,00 m, consolidarea malului stang pe o lungime de 71,00 m, îndiguirea pe malul
stang pe o lungime de 1358,00 m ce se va închide în rampa podului, iar aval de pod un
dig flotant de 235,00 m, un prag de fund pentru stabilizarea secţiunii albiei, precum şi
devierea canalului din zona cantonului de exploatare.
Traseul sinuos al r. Casimcea a fost corectat prin tăierea unei meandre

defavorabile ce pune în pericol casele din imediata apropiere a acesteia. Lungimea tăierii
de cot este de 370 m. Lucrările propuse sunt prezentate pe planurile de situaţie şi profilul
longitudinal.
SECTIUNE TIP - RECALIBRARE ALBIE
Albia recalibrată are o secţiune transversală de formă trapezoidală cu o lăţime la

fund de 5 m, iar pantele taluzurilor de 1:2.
S-a urmărit ca volumul de excavaţii rezultat din tăierea de cot şi recalibrarea albiei
să fie utilizat pentru realizarea umpluturilor în dig.
SECTIUNE TIP - CONSOLIDARE DE MAL
Pereul uscat din piatră brută de 30 cm grosime, este întors pe mal 0,50 m şi este
pozat pe strat drenant de 0,10 m, ce sprijină pe un prism din anrocamente din piatră
brută de 150÷350 kg/buc, fundat pe o saltea din caroiaj de fascine cu geotextil de 30 cm
grosime. Prismul are o înălţime de 1,20 m, iar la coronament o lăţime de 1,50 m.
Înclinarea taluzului exterior este de 1:1,5 iar cel interior este de 1:1. Caroiajul de fascine
cu geotextil se pozează la cota talvegului proiectat şi are o lungime L = 5,00 m, iar
capătul liber este de 2,30 m.
În spatele prismului din anrocamente pe toată înălţimea acestuia şi 0,50m între

prism şi saltea din caroiajul de fascine precum şi pe toată lungimea taluzului se va aşeza
un filtru din material geotextil ce are rolul de a împidica antrenarea materialului din
spatele acestuia.
În vederea punerii în siguranţă a consolidării de mal, sunt prevăzute amonte şi

aval încastrări în mal, realizată din anrocamente din piatră brută de 150 ÷ 350 kg/buc, în
lungime de 3,0 m fiecare.
SECTIUNE TIP – DIG
Digul are secţiune trapezoidală cu lăţimea la coronament de 3,00m, taluzul

exterior 1:2, iar cel interior 1:2. Acesta va fi protejat prin înierbare cu pământ vegetal g=
0,20m.
SECTIUNE TIP – TĂIERE DE COT
Tăierea de cot va fi închisa numai la capatul amonte printr-un masiv de

anrocamente pozat pe o saltea saltea din caroiaj de fascine de grosime 30 cm, iar
capătul aval va rămâne liber, braţul părăsit urmând a fi umplut la cota terenului natural
pentru a putea fi redate in circuit agricol.
62
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Pentru protecţia malurilor, atât în amonte, cât şi în aval pe câte 5,00 m lungime
acestea se consolidează cu un prism din anrocamente de piatră brută de 150÷350
kg/buc, fundat pe o saltea din caroiaj de fascine cu geotextil de 30 cm grosime. Prismul
are o înălţime de 1.20 m, iar la coronament o lăţime de 1,50 m. Înclinarea taluzului
exterior este de 1:1,5 iar cel interior este de 1:1. Caroiajul de fascine cu geotextil se
pozează la cota talvegului şi are o lungime L = 5,00 m, din care liberă este de 2,30 m.
În spatele prismului din anrocamente pe toată înălţimea acestuia şi 0,50 m între

spatele acestuia.
SECTIUNE TIP – PRAG DE FUND
Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor a fost prevăzut un prag de fund

îngropat la cota talvegului. Acest prag are o secţiune trapezoidală cu lăţimea la
coronament de 4,80 m, înălţimea de 1,20 m iar taluzele 1:1,5 spre amonte şi aval. Pragul
se va poza pe un caroiaj de fascine cu geotextil numai pe lăţimea albiei. Anrocamentele
din piatră brută pentru prag sunt de 150÷400 kg/buc. Acesta se va întoarce pe toată
lungimea malurilor şi se va aşeza pe un filtru din material geotextil.
SECTIUNE TIP – CANAL DE EVACUARE
În zona canalului de evacuare digul se va întoarce pe malurile acestuia pe o

lungime de 56,00 m. Digului are secţiune trapezoidală cu lăţimea la coronament de 2,00
m, taluzul exterior 1:2, iar cel interior 1:2. Acesta va fi protejat prin înierbare cu pământ
vegetal g=,20m.
Canalul de evacuare are o lungime de 80,00 m, cu o secţiune transversală de

formă trapezoidală cu o lăţime la fund de 2 m, iar pantele taluzurilor de 1:2. Taluzele şi
radierul canalului se vor proteja cu dale din beton C12/15 turnat pe loc de 0,10 m
grosime, pe un strat drenant de 0,10 m grosime.
 Început: X: 772278 ; Y: 341416

 Sfârşit X: 772925 ; Y: 340318
OBIECT 2 – ZONA GRĂDINA
In urma analizării pr. Mucova în zona localităţii Grădina au fost propuse lucrări de
apărare împotriva inundaţiilor constând în recalibrarea albiei pe o lungime totală de
1679,00 m, consolidarea malului stang pe o lungime de 120,00 m,a malului drept pe o
lungime de 88,00. Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor au fost prevăzute trei
praguri de fund .
Traseul sinuos al pr. Mucova a fost corectat prin tăierea a două meandre
defavorabile ce pun în pericol casele din imediata apropiere a acesteia. Lungimea
tăierilor de cot este de 170,00 m.
SECIUNE TIP - RECALIBRARE ALBIE
63
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
să fie utilizat pentru realizarea umpluturilor în platforme.
brută de 150÷350 kg/buc, fundat pe o saltea din caroiaj de fascine cu geotextil de 30 cm

prism şi saltea din caroiajul de fascine, precum şi pe toată lungimea taluzului se va
aşeza un filtru din material geotextil ce are rolul de a împidica antrenarea materialului din
spatele acestuia.

Tăierile de cot vor fi închise numai la capătul amonte printr-un masiv de

anrocamente pozat pe o saltea saltea din caroiaj de fascine, de grosime 30 cm, iar
capătul aval va rămâne liber, braţul părăsit urmând a fi umplut la cota terenului natural
pentru a putea fi redate in circuit agricol.
Pentru protecţia malurilor, atât în amonte, cât şi în aval pe câte 5,00 m lungime

spatele acestuia.
Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor au fost prevăzute două praguri de fund

îngropate la cota talvegului. Aceste praguri au secţiunea trapezoidală cu lăţimea la
coronament de 4,80 m, înălţimea de 1,20 m iar taluzele 1:1,5 spre amonte şi aval.
Pragurile se vor poza pe un caroiaj de fascine cu geotextil numai pe lăţimea albiei.
Anrocamentele din piatră brută pentru prag sunt de 150÷400 kg/buc. Acesta se va
întoarce pe toată lungimea malurilor şi se va aşeza pe un filtru din material geotextil.
64
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 Început: X: 772086 ; Y: 344518

 Sfârşit X: 772970 ; Y: 345283
OBIECT 3 – ZONA PANTELIMON
In zona localităţii Pantelimon au fost propuse lucrări de apărare împotriva
inundaţiilor, a celor două puţuri de alimentare cu apă a localităţii. Lucrările constau în
realizarea a două diguri inelare .
 D1 cu o lungime de 73,00 m
 X: 768246 ; Y: 346948
 D2 cu o lungime de 75,00 m
 X: 768344 ; Y: 347066
OBIECT 4 – ZONA RUNCU

In urma analizării pr. Cartal în zona localităţii Runcu au fost propuse lucrări de
apărare împotriva inundaţiilor, constând în recalibrarea albiei pe o lungime totală de
1848,00 m, consolidarea malurilor pe o lungime totală de 897,00 m. Pentru stabilizarea
talvegului şi a malurilor au fost prevăzute patru praguri de fund. Pe malul stang amonte
de pod s-a propus o îndiguire pe o lungime de 971,00 m, aval de pod, îndiguirea se
continuă cu zid parapet pe o lungime de 89,00 m, iar în continuarea acestuia cu dig pe o
lungime de 268,00 m. Pe malul drept aval de pod se propune un zid parapet pe o
lungime de 96,00 m ce se continuă cu un dig în lungime de 374,00m.
Traseul sinuos al pr. Cartal a fost corectat prin tăierea a şapte meandre
defavorabile ce pun în pericol casele din imediata apropiere a acestora. Lungimea totală
a tăierilor de cot este de 912,00 m. Lucrările propuse sunt prezentate pe planurile de
situaţie şi profilul longitudinal .
Pentru evacuare apelor in exces din incintele create prin indiguire, s-au prevăzut
şase subtraversări atât prin dig cât şi prin zidul-parapet. Poziţiile subtraversărilor pe
planul de situaţie sunt aproximative,definitivarea lor se va face după începerea execuţiei
lucrărilor,funcţie de incintele cu cotele cele mai mici din spatele digurilor şi a zidului
parapet.
Cotele de intrare şi de ieşire a sutraversărilor se vor stabili când se vor definitiva

poziţiile exacte ale acestora.
Cota de intrare asubtraversării va coincide cu cota terenului din zona de

amplasare.
Cota de ieşire a subtraversării va fi cu cca. 10÷15cm sub cota de intrare,sau cu

maxim 10cm peste cota prismului de anrocamenteîn zona apărărilor de mal.
65
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Subtraversile va fi realizată din tuburi PREMO Dn 800 mm, fiind prevăzute cu

timpan cu clapet aval şi stavilă in amonte (spre incinta îndiguită).
Tuburile subtraversărilor se vor funda pe un strat de beton simplu in grosime

medie de 0,40 m – turnat pe un strat de balast de 10 cm. Capătul tubului amonte şi aval
se racordează şi se înglobează în timpane realizate din beton armat C12/15 armătura
fiind OB37, Φ 8 mm .
Timpanul amonte este echipat cu stavilă plană acţionată manual cu etanşare

inversă, cu dimensiunile B x H = 0,8 m x 0,8 m .
Timpanul aval este echipat cu un clapet batant cu diametrul Dn 800 mm.
Echipamentul hidromecanic (clapet+stavilă) al subtraversării are drept scop

împiedicarea pătrunderii apelor dinspre emisar în incinta îndiguită, în perioada unei viituri
şi având ca rol permanent scurgerea apei din precipitaţii din incintă spre emisar. Detalii
de execuţie ale ecchipamentului hidromecanic sunt prezentate in broşura legată anexată
la documentaţie.
La capătul amonte al timpanului s-a prevăzut spre incintă un canal de acces

pereat cu pereu din piatră brută de 15 cm grosime, in lungime de 5m iar spre emisar
debuşarea se va face direct pe pereul din beton simplu .

brută de 150÷350 kg/buc,fundat pe o saltea din caroiaj de fascine cu geotextil de 30 cm

spatele acestuia.

Pentru stabilizarea talvegului şi a malurilor a fost prevăzute trei praguri de fund

66
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Pragurile se vor poza pe un caroiaj de fascine cu geotextil numai pe lăţimea
albiei.Anrocamentele din piatră brută pentru prag sunt de 150÷400 kg/buc. Acesta se va
SECTIUNE TIP – DIG
Digului are secţiune trapezoidală cu lăţimea la coronament de 3,00m,taluzul

exterior 1:2, iar cel interior 1:2.Acesta va fi protejat prin înierbare cu pământ vegetal
g=,20m.
SECTIUNE TIP – ZID PARAPET
Zidurile-parapet din beton simplu turnat pe loc C12/15 pe strat drenant din balast
de 0,10m grosime, sunt realizate la nivelul de calcul de 5% plus o gardă de 50 cm.
 Început: X: 763485 ; Y: 350345

 Sfârşit X: 764720 ; Y: 349302
OBIECT 5 – ZONA NISTOREŞTI
In urma analizării r. Casimcea în zona localităţii Nistoreşti au fost propuse lucrări
de apărare împotriva inundaţiilor constând în recalibrarea albiei pe o lungime totală de
1572,00 m, consolidarea malului drept pe o lungime de 86,00 m. Pentru stabilizarea
talvegului şi a malurilor au fost prevăzute trei praguri de fund .
Lucrările propuse sunt prezentate pe planurile de situaţie şi profilul longitudinal.
Traseul sinuos al pr. Mucova a fost corectat prin tăierea a trei meandre
defavorabile ce pun în pericol casele din imediata apropiere a acesteia. Lungimea
tăierilor de cot este de 379,00 m. Lucrările propuse sunt prezentate pe planurile de
situaţie şi profilul longitudinal .

67
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

spatele acestuia.


anrocamente pozat pe o saltea din caroiaj de fascine de grosime 30 cm, iar capătul aval
va rămâne liber, braţul părăsit urmând a fi umplut la cota terenului natural, pentru a
putea fi redate in circuit agricol.
Pentru protecţia malurilor atât în amonte cât şi în aval pe câte 5,00m lungime
acestea se consolidează cu un prism din anrocamente de piatră brută de
150÷350kg/buc, fundat pe o saltea din caroiaj de fascine cu geotextil de 30cm grosime.
Prismul are o înălţime de 1.20 m, iar la coronament o lăţime de 1,50 m. Înclinarea
taluzului exterior este de 1:1,5 iar cel interior este de 1:1. Caroiajul de fascine cu
geotextil se pozează la cota talvegului şi are o lungime L = 5,00 m, din care liberă este
de 2,30 m.

aşeza un filtru din material geotextil ce are rolul de a împiedica antrenarea materialului
din spatele acestuia.

Pragurile se vor poza pe un caroiaj de fascine cu geotextil numai pe lăţimea albiei.
Anrocamentele din piatră brută pentru prag sunt de 150÷400 kg/buc. Acesta se va
 Început: X: 768341 ; Y: 353026

 Sfârşit X: 768339 ; Y: 351717
OBIECT 6 – ZONA CĂLUGĂRENI
In urma analizării r. Casimcea în zona localităţii Călugăreni au fost propuse lucrări
de apărare împotriva inundaţiilor constând în recalibrarea albiei pe o lungime totală de
1062,00 m ,consolidarea malului drept pe o lungime totală de 165,00m. Pentru
stabilizarea talvegului şi a malurilor au fost prevăzute trei praguri de fund.
Traseul sinuos al pr. Mucova a fost corectat prin tăierea a trei meandre
defavorabile ce pune în pericol casele din imediata apropiere a acesteia. Lungimea
tăierilor de cot este de 203,00 m. Lucrările propuse sunt prezentate pe planurile de
68
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
situaţie şi profilul longitudinal.

fund de 5,00 m, iar pantele taluzurilor de 1:2.
În spatele prismului din anrocamente pe toată înălţimea acestuia şi 0,50m între

spatele acestuia.


anrocamente pozat pe o saltea din caroiaj de fascine de grosime 30 cm, iar capătul aval
va rămâne liber, braţul părăsit urmând a fi umplut la cota terenului natural pentru a putea
fi redate in circuit agricol.
Pentru protecţia malurilor atât în amonte cât şi în aval pe câte 5,00 m lungime

un filtru din material geotextil ce are rolul de a împiedica antrenarea materialului din
spatele acestuia.

69
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Pragurile se vor poza pe un caroiaj de fascine cu geotextil numai pe lăţimea

albiei.Anrocamentele din piatră brută pentru prag sunt de 150÷400 kg/buc.Acesta se va
 Început: X: 767833 ; Y: 357380

 Sfârşit X: 767794 ; Y: 356540
OBIECT 7 – ZONA CASIMCEA
Execuţia lucrǎrilor a demarat în anul 2004 având la bazǎ proiectul elaborat în anul
2004 la faza: P.T.+D.E. pentru acest obiect.
In iunie 2007 lucrǎrile aflate în execuţie (parapeţii de beton) au fost surprinse de o

viiturǎ foarte puternicǎ, ce a afectat 15 case şi anexe gospodǎreşti precum şi lucrǎrile
hidrotehnice.
Pentru lucrǎrile hidrotehnice deteriorate pe sectorul amonte pod de pe râul

Casimcea (RV2), atât pe râul Casimcea, cât şi pe râul Dulbencea a fost elaboratǎ în anul
2008 o documentaţie la faza: P.T.+D.E., de refacere a acestora. Lucrǎrile de refacere (
lucrǎri suplimentare) nu au fost executate în teren.
Prezenta documentaţie s-a elaborat pentru lucrǎrile rest de executat faţǎ de

documentaţia elaboratǎ în anul 2004, cât şi pentru lucrǎrile suplimentare prevǎzute
pentru refacerea lucrǎrilor deteriorate, lucrǎri prezentate în documentaţia elaboratǎ în
anul 2008.
Capacitǎţile totale pentru OB.7 – Zona Casimcea ce vor fi recepţionate de

Administraţia Bazinalǎ de Apǎ Dobrogea – Litoral, sunt: lungime recalibrǎri de albii –
L = 2.392 m;
- lungime tǎieri de cont – L = 477 m;

- lungime ziduri parapet – L = 631 m.
 Început: X: 768337 ; Y: 364395
 Sfârşit X: 767753 ; Y: 362268
Date generale pe obiecte:
OBIECT 1 – Zona Cheia
- recalibrare albie - 555m
- consolidare mal stang - 71m
- indiguire mal stang - 1358m
- dig flotant - 235m
70
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
- prag de fund - 1buc
- deviere canal in zona cantonului de exploatare
OBIECT 2 – Zona Gradina
- consolidare mal stang - 120m
- consolidare mal drept - 88m
OBIECT 3 – Zona Pantelimon
- dig inelar D1 - 73m
- dig inelar D2 - 75m
OBIECT 4 – Zona Runcu
- consolidare maluri - 897m
- indiguire - 1613m
- parapet - 185m
OBIECT 5 – Zona Nistoresti
OBIECT 6 – Zona Calugareni
OBIECT 7 – Zona Casimcea
- lungime taiere de cot - 477m
71
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
- lungime ziduri-parapet - 631m
OBIECT 8 – Poduri
- podet sat Cheia
- pod sat Gradina
- pod sat Nistoresti
- pod sat Runcu
OBIECT 9 - Canton de exploatare
- regim de inaltime P + E + M
- aria construita - 162,3mp
- arie desfasurata - 460,3mp
- arie utila - 359,9mp
- Anexa tehnologica
- regim de inaltime P
- aria construita - 67,1mp

investitiei
38 840 462.1 Lei
Beneficii Valoarea estimata
47 696 087 Lei
Comentarii Prin realizarea lucrărilor de apărare se măreşte gradul de siguranţă al locuitorilor zonei şi
creează premizele unei dezvoltării sociale şi economice a zonei.
Vietile locuitorilor din zona si bunurile acestora sunt protejate.
A.7.1.4. Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic al vailor

Tatlageacul Mic si Tatlageacul Mare, judetul Constanta
propuse de catre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, in bazinul
hidrografic al vailor Tatlageacul Mic si Tatlageacul Mare, judetul Constanta.
Tabel nr. 7 - Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic al
vailor Tatlageacul Mic si Tatlageacul Mare, judetul Constanta
72
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Denumirea Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic al vailor

obiectivului de Tatlageacul Mic si Tatlageacul Mare, jud. Constanta
investitii
Amplasament Obiectivul de investitii este situat pe cursurile de apa Tatlageacul Mare si

ul Tatlageacul Mic, in intravilanul si extravilanul localitatilor 23 August si Dulcesti,
localitati ce apartin administrativ judetului Constanta.
Necesitatea si Lucrarile propuse pentru executare in cadrul acestei investitii au drept scop
oportunitatea protejarea obiectivelor social-economice din localitatile 23 August si Dulcesti de
lucrarilor pagubele produse de frecventele inundatii din zona, ca urmare a cantitatilor mari de
precipitatii cazute ( 80-150 l/mp ), comparativ cu cota de pericol de 40 l/mp/6 ore.
Datorita reliefului specific regiunii dobrogene si faptului ca albiile raurilor sunt
nesistematizate si malurile neconsolidate, apa provenita in urma ploilor se scurge
rapid de pe versanti catre cursurile de apa, acestea neputand prelua viitura creata in
conditii de siguranta, astfel inregistrandu-se distrugeri in perioadele cu precipitatii,
cele mai grave fiind inundarea gospodariilor si locuintelor.
Drept urmare, in perioada 7- 8 august 2007, in localitatile 23 August si Dulcesti

s-au inregistrat pagube materiale constand in afectarea unui numar de 5 scoli, o casa
in pericol de prabusire si distrugerea a 11 km de strazi, datorita revarsarii cursului de
73
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
apa Tatlageacul Mic, sectiunea acestuia neputand prelua intreaga cantitate de

precipitatii. La posturile pluviometrice din zona s-au inregistrat urmatoarele cantitati
de precipitatii:
- Techirghiol – 139,5 l/mp,

- Tuzla – 99, 3 l/mp,
- Pecineaga – 83 l/mp.
De asemenea, au fost afectate prin inundare captarile de apa din subteran
(6 puturi din cele 13 puturi situate pe un front de cca 1 km, sursa Dulcesti 1 si
Dulcesti 2), apartinand RAJA Constanta, care au fost spalate si repuse in functiune in
regim de urgenta.
Evenimente hidrologice de intensitate apropiata au fost produse si in 22-24

septembrie 2005 (precipitatii cazute intre 89,9 l/ mp – 161,5 l/ mp), iar in data de 19
septembrie 2006 pe raza localitatii Dulcesti au fost inregistrate cantitati de precipitatii
intre 36 l/mp in 1,5 ore la Pecineaga si 57 l/mp in 1,5 ore la Biruinta, precipitatii ce au
generat o viitura cu un debit reconstituit in aval de satul Dulcesti de 54,3 mc/sec,
viitura ce a afectat 6 case, 7 anexe gospodaresti distruse si 1 km de drum avariat.
Aceste pagube au fost mentionate si in rapoartele de sinteza ale Comitetului

Judetean pentru Situatii de Urgenta Constanta.
In consecinta, pentru prevenirea unor astfel de evenimente este necesara

realizarea lucrarilor de recalibrare a albiilor si consolidari de maluri.
Descrierea Lucrarile de amenajare complexa a albiei vailor Tatlageacul Mare si

lucrarilor Tatlageacul Mic in intravilanul localitatilor 23 August si Dulcesti, precum si cele de
decolmatare propuse pe tronsoanele necesare din extravilanul celor doua localitati,
se incadreaza in planurile de amenajare complexa si schemele directoare de
amenajare si management pe bazinele hidrografice aflate in administrarea ABA D-L
si respecta reglementarile tehnice privind asigurarea durabilitatii, sigurantei in
exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor, precum si sistematizarea teritoriala
din punct de vedere al dezvoltarii social-economice si al potentialului turistic.
Schema de amenajare cuprinde urmatoarele categorii de lucrari:
Obiect 1. Lucrari de terasamente (recalibrare si decolmatare)
Pentru asigurarea preluarii si transportului apelor provenite din precipitatii au

fost propuse lucrari de recalibrare si decolmatare a albiilor celor doua vai, pe o
lungime totala de 12.780 m ( din care recalibrari 8819 m si decolmatari 3961 m).
Valea Tatlageacul Mare
Lungimea cu lucrari de recalibrare a vaii este de 2086 m, cu urmatoarele

elemente ale sectiunii transversale:
- b = 2,5-9,0 m
- h = 1,35-2,7 m;
- m = 0,5;1,0.
Volumul total de terasamente necesar executarii lucrarilor de recalibrare este
de 9031 mc.
74
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Lungimea prevazuta cu lucrari de decolmatare este de 1692 m, cu un volum

de terasamente necesar de 11.500 mc.
Valea Tatlageacul Mic
Lungimea cu lucrari de recalibrare a vaii este de 6733 m, cu urmatoarele

elemente ale sectiunii transversale:
- b = 4,0-6,0 m
- h = 2,5-3,4 m;
- m = 0,5;1,0.
Volumul total de terasamente necesar executarii lucrarilor de recalibrare este
de 65.226 mc.
Lungimea prevazuta cu lucrari de decolmatare este de 2269 m, cu un volum

de terasamente necesar de 16.100 mc.
Obiect 2. Consolidari longitudinale din zidarie de piatra cu mortar de ciment
Pe zonele critice din intravilanul localitatilor 23 August si Dulcesti, acolo unde

ampriza canalelor este mica si conditionata de vecinatatea retelei de circulatie sau
de limita gospodariilor populatiei, in vederea asigurarii transportului in conditii de
siguranta a debitului lichid maxim cu probabilitatea de 5% au fost propuse consolidari
longitudinale din zidarie de piatra cu mortar de ciment. In acest fel se realizeaza o
reducere a sectiunii de curgere, vitezele realizate incadrandu-se in limitele admisibile
pentru tipul de consolidare ales.
Lungimea totala a tronsoanelor consolidate este de 3960 m, (valea

Tatlageacul Mare – 1911 m si Tatlageacul Mic – 2049 m) fiind necesar un volum de
terasamente de 27.800 mc (valea Tatlageacul Mare – 13400 mc si Tatlageacul Mic –
14400 mc), si un volum de zidarie de 20150 mc (valea Tatlageacul Mare – 7650 mc
si Tatlageacul Mic – 12500 mc).
Obiect 3. Consolidari transversale
In scopul pastrarii elementelor sectiunii transversale recalibrate a celor doua

vai si in scopul reducerii fenomenelor erozionale prin lungimi mari neconsolidate s-
au propus consolidari transversale din beton ciclopian C6/7.5 (sub forma unor
traverse cu adancime de 1-2 m), din beton simplu C12/15 (sub forma unor praguri),
si din gabioane (sub forma unui bazin disipator). In urma evaluarii, au rezultat ca fiind
necesare urmatoarele volume de lucrari:
- terasamente – 3247 mc;

- beton ciclopian C6/7,5 – 806 mc;
- beton simplu C12/15 – 295 mc;
- gabioane – 43 mc.
Obiect 4. Podete dalate, vaduri pereate
La intersectia celor doua vai cu elementele retelei de circulatie erau

amplasate podete tubulare subdimensionate si deteriorate, precum si improvizatii
sub forma unor pasarele pentru circulatia masinilor, utilajelor si persoanelor. Aceste
lucrari au fost inlocuite cu podete dalate, dimensionate corespunzator, rezultand un
numar total de 8 buc. (6 buc. cu dimensiunea 3x2 m si 2 buc. cu dimensiunea 4 x 2).
75
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
La intersectia celor doua vai cu drumurile de exploatare agricole s-au

prevazut 12 vaduri pereate.
Obiect 5. Lucrari de protectie a captarilor de apa din subteran
In vederea diminuarii riscului inundarii captarilor de apa din subteran aflate in

administrarea RAJA Constanta au fost prevazute lucrari de terasamente pentru
ridicarea cu cca 70 cm a cotei terenului, aflat intre albia vailor si zona fiecarei captari,
sub forma unor diguri rezultate prin sistematizarea volumelor de pamant rezultate in
urma executarii lucrarilor de recalibrare din zona limitrofa. La baza taluzului situat
spre amplasamentele captarilor a fost prevazut un sant marginal, pentru preluarea
apelor ce se scurg pe terenurile agricole limitrofe, cu descarcare in vai dupa zona
amenajata cu dig. Volumul total de terasamente necesar este de 4050 mc.
Avand in vedere ca pentru fiecare vale in parte, respectiv Tatlageacul Mic si

Tatlageacul Mare, obiectele 2, 3, 4, 5 se suprapun cu lucrarile cuprinse in
Obiectul 1, sunt mentionate coordonatele pentru acest Obiect defalcate pe
fiecare vale:
Tatlageacul Mic
 Început: X: 783583 ; Y: 272750

 Sfârşit X: 786977 ; Y: 273215
Tatlageacul Mare
 Început: X: 787444 ; Y: 275731

 Sfârşit X: 788184 ; Y: 273882
investitiei
11 311 861.5 (lei)
Beneficii Paguba totala actualizata conform Studiu de Fezabilitate:
11 890 000 (lei)
Comentarii Raportul intre paguba totala actualizata pe perioada de calcul/costuri totale

actualizate pe perioada de calcul , fiind supraunitar lucrările de constructii propuse
pe Vaile Tatlageacul Mare si Tatlageacul Mic sunt justificate din punct de vedere
economic .
Lucrarile de regularizare propuse nu polueaza apele subterane si nici pe cele

de suprafata si vor asigura un grad sporit de siguranta impotriva inundatiilor a
populatiei din zona.
76
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
A.7.1.5. Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Valea

Seaca, judetul Constanta
propuse de catre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, in Bazinul
Hidrografic Valea Seaca, judetul Constanta.
Tabel nr. 8 – Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Valea
Seaca, judetul Constanta
Denumirea Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Valea Seaca,
obiectivului de jud. Constanta
investitii
Amplasament Valea Seaca este un curs de apa cadastrat, afluent pe partea stanga a
ul Canalului Dunare – Marea Neagra, curs de apa ce traverseaza sudul localitatii Valu
lui Traian pe o distanta de cca. 6 km si localitatea Murfatlar pana la deversarea in
Canalul Dunarea – Marea Neagra. Din teren se constata ca valea masoara in
realitate 15 km si primeste pe sectorul de varsare, in intravilanul localitatii 2 vai cu
caracter intermitent (un afluent pe stanga si unul pe dreapta).
Comuna Valu lui Traian este situata in partea central - estica a judetului
Constanta fiind traversata, de la vest la est, pe toata lungimea comunei de DN 3 si
linia ferata dubla electrificata Bucuresti - Constanta si avand un numar de 8 859
locuitori.
77
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Necesitatea si Localitatile Murfatlar si Valu lui Traian sunt traversate in lungul lor de DN 3
oportunitatea care este principala ruta de acces spre Litoral de la autostrada A2 Bucuresti –
lucrarilor Cernavoda si de calea ferata dubla Bucuresti – Constanta.
Comuna Valu lui Traian este situata in zona de influenta imediata a

municipiului Constanta si zona suport a litoralului Marii Negre si este o zona rurala cu
functiuni agro – industriale si de servicii.
Valea Seaca (Canalul pluvial) ce strabate comuna Valu lui Traian pe toata
lungimea ei si orasul Murfatlar in partea de est, creeaza disfunctionalitati ale
circulatiei rutiere intre zonele de nord si de sud ale localitatilor si provoaca pagube
prin inundatii in perioada ploilor torentiale.
Pe sectorul intravilan al cursului de apa sunt amplasate un numar de 8

podete subdimensionate care obstructioneaza curgea apei la debite mari. Cursul de
apa prezinta numeroase tronsoane colmatate, in special in zona podetelor si
sectoarelor cu contrapanta care ingreuneaza tranzitarea apelor in situatia producerii
de ploi torentiale.
Lucrarile proiectate au scop regularizarea si amenajarea prin pereere a albiei

cursului de apa Valea Seaca (Canal colector) si a albiei secundare Valea Seaca si
asigurarea legaturilor pentru strazile ce traverseaza aceasta vale, prin 7 podete
78
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
pentru a permite o desfasurare a traficului local, in conditii de siguranta.
Necesitatea:
Executia unor lucrari de amenajare se impune ca urmare a inundatiilor

produse in decursul anilor.
Conform Planului local de aparare impotriva inundatiilor, intocmit de

Comitetul local pentru situatii de urgenta, zona inundabila a acestei localitati este
reprezentata de :
- 28 gospodarii
- 21 ha gradini
- 12 ha pasune
- 7 statii pompare a apei potabile
- 1.5 km drum national
Ca urmare a dezvoltarii din ultimii ani a zonei de sud a comunei Valu lui
Traian prin parcelarile Zona A si Zona C si a amplasarii in partea de sud a Zonei
industriale impune executia unor lucrari de amenajare concomitent cu
redimensionarea podetelor existente, care produc ingustari ale sectiunii albiei si
diminuarea capacitatii de tranzitare a debitelor.
Oportunitatea:
- Posibilitatea de finantare din Fonduri Europene
- Tendinţa globală, atât guvernamentală cât şi nonguvernamentală, de a reduce

gradul de poluare şi de a
proteja mediul.
- Orientarea mondială şi naţională de dezvoltare a localităţilor rurale în sensul

conceptului de Dezvoltare Durabilă.
Descrierea Avand in vedere ca in localitatea Valu lui Traian in perioada lunilor ploioase
lucrarilor din fiecare an s-au produs inundatii in zona vaii ce au condus la degradarea
podetelor existente improvizate din tuburi metalice sau de beton, a caror diametre nu
asigura scurgerea debitelor, este necesara realizarea unor podete dimensionate
corespunzator din punct de vedere hidraulic si care sa asigure continuitatea
circulatiei rutiere, de o parte si alta a localitatii, precum si asigurarea unui regim de
scurgere imbunatatit al apelor pe acest canal colector.
Lucrarile constau in realizarea a 7 podete dalate cu lumina L = 5.00 m

repartizate cat mai uniform pe lungimea localitatii care sa asigure legatura intre
strazile existente, de o parte si alta, a cursului de apa Valea Seaca si a unui podet cu
lumina de 4.00 m pe afluentul din partea de nord si in sistematizarea si regularizarea
intregului curs al raului Valea Seaca (canalului colector) existent prin pereere, terenul
facand parte din domeniul public al localitatii.
79
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Pentru dimensionarea hidraulica a podetelor si a regularizarii albiei canalului

colector pluvial se au in vedere debitele comunicate INHGA Bucuresti.
Realizarea amenajarii cursului de apa Valea Seaca si a legaturilor la DN 3

(Calea Dobrogei), prin realizarea podetelor si lucrarilor de aparare impotriva
inundatiilor va face fara a prejudicia in vreun fel ambientul, salubritatea, starea de
sanatate si de confort a populatiei avandu-se in vedere :
- Realizarea si intretinerea spatiilor verzi, cu rol impotriva noxelor, zgomotului

cat si estetic.
- Executarea de amenajari sigure pentru pietoni
- Protectia apelor de suprafata si subterane
- Sistemul de scurgere a apelor va fi proiectat si intretinut astfel incat sa

protejeze drumul si terenurile adiacente
Amenajarea cursului de apa Valea Seaca propusa este formata din 3

tronsoane si se amenajeaza pe traseul actualului Canal colector pluvial si a vaii
secundare Valea Seaca pe o lungime totala de 10 730 m.
Tronsonul 1 in partea de est a localitatii de la km 6+000 al canalului colector pana la

intrarea in intravilan la km 6+900. Pe aceasta portiune cu lungimea de 900 m exista
un sant de pamant care este in mare parte colmatat.
Pe acest tronson se prevede decolmatarea canalului trapezoidal existent si

protectia cu geogrile ancorate prin intermediul unor anrocamente de piatra bruta.
Geogrilele se vor imbraca cu pamant vegetal si se vor insamanta cu ierburi perene.
Se vor executa corectiile la dimensiunile in profil transversal precum si

corectiile la declivitati conform profilului longitudinal si profilelor transversale.
Tronsonul 1 se termina la km 6+900 la intrarea in intravilanul com. Valul lui

Traian.
 Început: X: 780141 ; Y: 301943

 Sfârşit X: 779294 ; Y: 301862
Tronsonul 2 al canalului Valea Seaca se va amenaja pe lungimea de 5858 m de la
intrarea in intravilan pana la limita intravilanului localitatii in partea de vest prin
refacerea canalului trapezoidal de pamant si regularizarea lui conform profilelor
transversale tip si amenajarea lui prin pereere, urmand sa preia pe langa debitele
cursului permanent si apele pluviale din zona localitatii.
Pe tronsonul 2 s-a prevazut o latime a albiei la baza de 2.00 – 4.00 m si o

inaltime de 2.00 m pe care se realizeaza pereerea malurilor.
Pe teritoriul comunei Valu lui Traian se prevede realizarea pe acest tronson

a 7 podete dalate cu lumina L = 5.00 m.
80
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 Început: X: 779294 ; Y: 301862

 Sfârşit X: 774538 ; Y: 302443
Tronsonul 3 al canalului Valea Seaca se va amenaja pe lungimea de 1 635 m de la
limita comunei Valu lui Traian pana la deversarea in Canalul Dunare – Marea
Neagra, pe teritoriul orasului Murfatlar in partea de vest prin refacerea canalului
trapezoidal de pamant si regularizarea lui conform profilelor transversale tip, urmand
sa preia pe langa debitele cursului permanent si apele pluviale din zona localitatii.
Pe tronsonul 3 s-a prevazut o latime a albiei la baza de 4.00 m si o inaltime

de 2.00 – 3.00 m pe care se realizeaza protejarea malurilor.
 Început: X: 774538 ; Y: 302443

 Sfârşit X: 772902 ; Y: 302422
Tronsonul 4 se realizeaza pe afluentul secundar Valea Seaca pe o lungime de 2334
m pana la confluenta cu Valea principala.
Pe tronsonul 4 s-a prevazut o latime a albiei la baza de 2.00 – 3.00 m si o

inaltime de 1.00 - 2.00 m pe care se realizeaza pereerea malurilor. Se prevede
realizarea unui podet la intersectia cu str. Maresal Averescu.
In plan amenajarea urmareste traseul actualului curs cu aliniamente si curbe

cu raza minima de 100 m.
Pentru a fi functionale, amenajarile vaii, urmeaza a fi completate prin podete

si trebuie sa raspunda criteriilor de rezistenta si stabilitate la sarcini statice, dinamice
si seismice si sa asigurea scurgerea apelor.
 Început: X: 775837 ; Y: 303584

 Sfârşit X: 775277 ; Y: 301517
Podete:
 Podet Strada Padurii

 Podet Strada Hasancea
 Podet Strada Credintei
 Podet Strada Muresului
 Podet Strada Haltei
 Podet Strada Bisericii
 Podet Strada Valea Seaca
 Podet Strada Maresal Averescu
Deversor in Canalul Dunare – Marea Neagra
In vederea cresterii capacitatii deversorului se prevede executia a inca unui tub

deversor din teava de otel cu diametrul de 1 500 mm in paralel cu tubul existent pe o
lungime de 60 m.
 Lungimea totala a cursului de apa amenajat = 10.727 km
 Podete dalate L=5.00 m – 7 buc
81
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 Podete dalate L=4.00 m – 1 buc

 Podet tubular D=1500 mm – 1 buc
 Podete tubulare D=600 mm – 16 buc
 Suprafata construita totala : 110 800 mp, din care :
 Podete dalate : 1 000 mp
 regularizare si amenajare curs apa: 132 800 mp
Materialele folosite la realizarea lucrarilor asigura nivelul de calitate conform
cerintelor Legii 10/1995 si HG 766/1997 privind calitatea in constructii si a
standardelor nationale si armonizate.
Materialele utilizate la executia lucrarilor (produse de cariera si balastiera,

ciment, bitum) trebuie sa provina din surse omologate pentru care exista agremente
tehnice corespunzatoare. Calitatea materialelor, analizele si incercarile ce se vor
face pentru fiecare categorie de material si lucrare, descrirea detaliata a punerii lor in
opera si a verificarilor, fazele determinante, urmarirea in exploatare se vor detalia in
Caietul de Sarcini intocmit in cadrul proiectului tehnic.
Valoarea Valoarea conform ultimului Deviz General Actualizat

investitiei
25 193 859 (lei)
30 484 569 Lei
Comentarii Prin realizarea lucrărilor de apărare prevăzute se măreşte gradul de

siguranţă al locuitorilor zonei şi se creează premizele unei dezvoltării sociale şi
economice a zonei.
A.7.2. obiective avand studiul de fezabilitate avizat
A.7.2.1. Regularizare Parau Greci, jud. Tulcea

In tabelul de mai jos este prezentata lucrarea, propusa de catre Administratia
Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, respectiv regularizarea paraului Greci, judetul
Tulcea.
Tabel nr. 9 – Regularizare Parau Greci, judetul Tulcea
Denumirea Regularizare Parau Greci, judetul Tulcea
obiectivului de
investitii
Amplasamentul Obiectivul de investitie este situat pe Valea Recea (Raul Greci), in zona comunei
Greci, jud. Tulcea. Localitatea este situata in N - V judetului Tulcea si al Dobrogei, la
poalele Muntilor Macinului. Paraul Greci (Valea Recea), traverseaza teritoriul comunei de
la nord la sud.
82
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Necesitatea si Inundatiile prin revarsarea paraului au luat amploare incepand din anii ‘93-’94,
oportunitatea cele mai grave inregistrandu-se dupa cum urmeaza:
lucrarilor
- pe 04.05.2001, au fost inundate 102 locuinte, nivelul apei atingand pe unele
strazi 2m;
- in data de 21 si 31.07.2003, datorita revarsarii apelor au fost afectate bunuri
din anexe, fantani si gradini ale populatiei limitrofe cursului de apa;
- pe 17.08.2010, urmare precipitatiilor abundente (100 l/mp) si a revarsarii
paraului s-au inregistrat urmatoarele pagube: 2 case distruse, 22 case
avariate, 25 locuinte si 125 gospodarii inundate, 3000 mp strazi distruse, 85,5
ha teren arabil inundat.
In cazul producerii unui eveniment hidrologic asemanator cu cele inregistrate in

anii precedenti, numarul de gospodarii care vor fi afectate este de cca 70, este afectat DJ
222K, strazile adiacente, 2 scoli, sediul primariei, dispensarul si 4 centre comerciale.
Lucrarile propuse pentru executare in cadrul acestei investitii au drept scop

protejarea obiectivelor social-economice din localitatea Greci de pagubele produse de
frecventele inundatii din zona.
Descrierea Lucrarile de amenajare complexa a albiei paraului Greci (valea Recea), se

incadreaza in planurile de amenajare complexa si schemele directoare de amenajare si
83
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
lucrarilor management pe bazinele hidrografice aflate in administrarea Administratiei Bazinale de

Ape Dobrogea-Litoral si respecta reglementarile tehnice privind asigurarea durabilitatii,
sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor, precum si sistematizarea
teritoriala din punct de vedere al dezvoltarii social-economice si al potentialului turistic al
zonei care se invecineaza cu „Parcul National Muntii Macin”.
Schema de amenajare cuprinde urmatoarele categorii de lucrari:
- recalibrare albie;
- consolidari longitudinale din zidarie de piatra cu mortar de ciment pe sectorul
de vale din intravilan si tronsoanele cu maluri concave din extravilan;
- consolidari transversale din zidarie de piatra cu mortar de ciment;
- vaduri pereate si refacere punti pietonale de traversare dezafectate;
- plantatie silvica de protectie;
- refacere imprejmuiri proprietati afectate de executia lucrarilor;
Obiect 1. Recalibrare albie
In situatia actuala valea Recea nu poate transporta debitele care se inregistreaza

in timpul viiturilor deoarece:
- albia vaii este slab conturata, existand zone amonte de intravilan unde pe
cca. 1,5-2 Km dispare ampriza vaii, terenul acesta fiind folosit ca agricol, sau
acoperit cu vegetatie arbustiva care obtureaza scurgerea apelor;
- pe zona de intravilan si aval de intravilan unde valea incepe sa se contureze,
sectiunea de transport este subdimensionata, acoperita de vegetatie
arbustiva si nu poate asigura tranzitarea debitelor din timpul viiturilor.
Pentru asigurarea preluarii si transportului apelor provenite din precipitatii
torentiale care provoaca viituri, au fost propuse lucrari de recalibrare a albiei vaii Recea,
pe o lungime totala de 5,90 km, pe sectorul cuprins intre varsarea in paraul Greci si
padurea Badalan, (zona protejata, cuprinsa in arealul Parcul National Muntii Macin).
Volumul total de terasamente necesar executarii lucrarilor de recalibrare este de

57.500 mc.
In vederea asigurarii tranzitarii debitelor maxime calculate la asigurarea de 5% si

1 %, profilul transversal al albiei va fi dublu – trapezoidal, atat in extravilan, cat si in
intravilan, iar in intravilan se va consolida cu pereu din zidarie de piatra, putandu-se
adopta viteze de scurgere mai mari.
De asemenea, pe zona locuita a comunei Greci, s-a urmarit adoptarea unei

solutii diferite de la caz la caz, cu racordarea progresiva intre tipurile diferite de sectiuni
transversale, avand in vedere cotele radier si elementele geometrice ale noilor poduri,
deja construite, sau aflate in executie, astfel incat sa existe o tranzitare a undei de viitura
in conditii de siguranta pentru toti locuitorii comunei.
Rectificarea si recalibrarea albiei vaii Recea (afluent al paraului Greci) a fost

analizata in functie de conditiile naturale din teren si de marimea debitului de tranzitat,
rezultand noua tronsoane cu sectiuni de scurgere diferite pornind din amonte spre aval cu
urmatoarele elementele geometrice:
-pentru sectiunea trapezoidala care asigura scurgerea debitelor
84
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
minime:b=1,0-2,0m, m=1,0, si h=0,5m.
-pentru sectiunea trapezoidala care asigura scurgerea debitelor medii si

maxime, elementele sectiunii cresc progresiv spre aval, dupa cum urmeaza:
b=3,00 - 8,00 m, m=1,50 si h=1,5 - 2,50 m.
Tronsoanele V-VIII, se vor consolida cu pereu sau ziduri de conducere din zidarie
de piatra cu mortar de ciment.
Sectiunea de scurgere din extravilan se va consolida prin inierbare.
La rectificarea si recalibrarea albiei vaii Recea, s-a avut in vedere sa se realizeze

o sectiune de scurgere cu capacitate de inmagazinare si transport care sa creasca
progresiv catre aval, asigurandu-se astfel scurgerea apelor la nivele maxime, in conditii
de siguranta pentru locuitorii comunei. De asemenea vor fi eliminate coturile la 900, iar
cotele fundului albiei recalibrate se vor corela cu cotele radierelor podurilor noi executate.
Terasamentele se vor depozita si sistematiza de regula in zonele joase din

apropierea paraului pe tronsoanele de vale ramase ca albii moarte dupa rectificare,
pentru a reduce riscul de inundabilitate, sau se vor transporta si sistematiza in depozite
agreate de Primaria comunei Greci.
Obiect 2. Consolidari longitudinale din zidarie de piatra
Pe zona locuita a comunei Greci s-a urmarit adoptarea unei solutii diferite de la
caz la caz (cu consolidari sub forma de pereu, sau sub forma de ziduri de conducere in
zonele mai inguste), cu racordarea progresiva intre tipurile diferite de sectiuni
transversale, astfel incat sa poata fi preluate si tranzitate debitele de apa care se
concentreaza succesiv pe vale, avandu-se in vedere cotele radier si elementele
geometrice ale noilor poduri deja construite sau aflate in executie, astfel incat sa existe o
tranzitare a undei de viitura in conditii de siguranta pentru toti locuitorii comunei.
Pentru usurinta in exploatare pe aceasta zona s-a adoptat solutia unei sectiuni
dublu trapezoidale cu o chiuneta de scurgere pe zona centrala pentru debitele minime,
asigurandu-se astfel conditii pentru a executa in uscat lucrarile curente de curatire si de
intretinere a albiei amenajate.
Elementele sectiunilor de scurgere pe cele patru tronsoane (dupa realizarea

consolidarii sectiunii de scurgere) sunt urmatoarele:
b=6,50 - 8,00 m, m= 0,20-1,00 si h=2,00-2,50 m.
Pe aceste tronsoane, sectiunea de scurgere se va consolida cu zidarie de piatra

si mortar de ciment in grosime de 40 cm. Pe lungimea de 352 m din intravilan unde
sectiunea albiei este insuficienta pentru transportul debitului cu asigurarea de 1% datorita
spatiului limitat dintre proprietati, sau a inaltimii reduse a malurilor si imposibilitatii
coborarii cotei fundului proiectat, datorita pantei mici, precum si necesitatii corelarii
acesteia cu cotele radierelor podurilor deja executate de primarie, s-a adoptat o solutie de
consolidare cu ziduri de conducere cu inaltimea de 2,5-2,65 m.
Lungimea totala a transoanelor consolidate este de 2,510 Km, din care:
85
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
-consolidari longitudinale pe toata sectiunea de scurgere-2,370 Km ;
-consolidari de mal in zonele concave-0,140 Km.
Pentru realizarea acestor lucrari este necesar un volum de terasamente de 17460 mc si

un volum de constructii de 14.550 mc.
Obiect 3. Consolidari transversale din zidarie de piatra (praguri caderi, praguri de

fund si de colmatare)
Praguri - caderi
Pentru micsorarea pantei actuale (cca. 1,5-2,0%) si atenuarea vitezelor de

scurgere a apei pe tronsoanele din amonte de intravilan, s-au prevazut praguri (caderi din
zidarie de piatra), astfel incat sa se ajunga la pante admisibile ale talvegului si viteze de
scurgere corespunzatoare sistemului de consolidare propus, respectiv consolidare prin
inierbare, pentru stoparea procesului de eroziune de maluri si de fund.
S-au prevăzut optsprezece ( 18 ) praguri - căderi din zidarie de piatra, cu un

volum total de 1980 mc de zidarie si 2376 mc terasamente, avand următoarele elemente:
Hcadere =0,50 si 1,00 m, b = 3,00 - 5,00 m şi m =1,0 - 1,5.
Praguri de colmatare
In scopul mentinerii sectiunii actuale a tronsonului de ravena de la obarsia

acesteia in aval de Padurea Badalan si pentru a preîntâmpina dezvoltarea în continuare a
procesului de eroziune în adâncime si de maluri, s-a propus executia a noua praguri de
colmatare, dupa cum umeaza:
-prag de colmatare h=2,5 m - 1 buc.
-praguri de colmatare h=2,0 m – 2 buc.
Volumul de terasamente necesar este de 785 mc, iar cel de zidarie de piatra de
630 mc.
Praguri de fund
De asemenea, in scopul pastrarii cotelor proiectate ale talvegului vaii pe

tronsoanele din amonte de intravilan, unde s-au admis viteze mai mari ale apei, precum si
pentru sustinerea pragurilor de colmatare, avand in vedere si textura slab coeziva a
solului (prafuri nisipoase ), s-a propus executia a zece praguri de fund cu hfundare = 1,0
m.
Volumul de terasamente estimat pentru aceste praguri este de 439 mc iar cel de
zidărie, de 270 mc.
Volumul total de terasamente pentru realizarea consolidarilor transversale este de
3600 mc, iar cel de zidarie de piatra de 2880 mc.
86
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Obiect 4. Lucrari de arta pentru traversare vale recalibrate (podete, vaduri)
Vad de trecere din beton armat
La intersectia albiei recalibrate cu drumul care asigura accesul la carierele de

piatra, Km 1+556, s-a propus executia unui vad de trecere din beton armat, sustinut de
un prag de fund din beton ciclopian cu adancime de 1,0 m, pe toata deschiderea vadului,
care va asigura traversarea albiei de catre mijloacele de transport in siguranta, cat si
tranzitarea debitelor maxime fara riscul de inundare. Volumul de beton necesar pentru
realizarea acestei lucrari este de 100 mc, iar cel de terasamente de 400 mc.
Vaduri pereate
Pentru a asigura accesul peste valea Recea reamenajata, la intersectia acesteia

cu caile de acces existene din zona situata amonte si aval de intravilanul localitatii s-a
propus execuţia a doua vaduri pereate, pentru care este necesar un volum de pereu de
400 mc.
Amplasamentul celor 2 vaduri pereate propuse este :
-Vd1-amplasat pe tronsonul nr. I, amonte de localitatea Greci, la Km

0+474, la intersectia drumului de exploatare agricola cu Valea Recea;
-Vd2- amplasat pe limita dintre tronsoanele III si IV, amonte de localitatea

Greci, la Km 2+148, la intersectia drumului de exploatare agricola cu Valea Recea.
Volumul de terasamente este de 600 mc iar cel de zidarie de piatra de 400 mc.
Refacere punti pietonale improvizate dezafectate
Pentru a se asigura accesul in si din gospodariile invecinate paraului Recea

(Greci), s-a prevazut refacerea a 4 punti pietonale improvizate de traversare a vaii. Pentru
executia acestor punti, este necesar un volum de terasamente de 375 mc.
Obiect 5. Lucrari pentru protectia mediului si aducerea terenului la starea

initiala
Plantatie silvica de protectie
Pe tronsonul de vale situat aval de padurea existenta (padurea Badalan) unde

valea Recea prezinta maluri abrupte afectate de eroziune cu talveg ravenat, s-a propus
plantarea cu puieti de salcam pentru stabilizarea malurilor in completarea lucrarilor
transversale ce se vor executa in zona, pe o suprafata de 0,15 ha.
Refacere imprejmuiri proprietati limitrofe albiei
Lungimea imprejmuirii propusa la refacere este cea care trebuie dezafectata

pentru a permite executia lucrarilor, respectiv 4.275ml, pentru care volumul total de
terasamente estimat, este de 150 mc.
Obiect 6. Lucrari pentru pregatirea amplasamentului (defrisari, demolari,
dezafectari)
Defrisare vegetatie arbustiva nevaloroasa
In situatia actuala, pe cca. 3.150m (cca. 55% din lungimea vaii, pe care s-au
propus lucrarile de recalibrare), exista vegetatie arbustiva nevaloroasa in sectiunea de
87
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
scurgere sau pe maluri care impiedica scurgerea apei si executia lucrarilor propuse.
Din verificarile la teren suprafata estimata pentru defrisare este de cca. 1,30 ha.
La executia lucrarilor de defrisare se va avea in vedere protejarea arborilor

valorosi intalniti pe traseu.
Demolare podete si pasarele existente improvizate
In situatia actuala pentru accesul in gospodariile limitrofe vaii sau la intersectia

acesteia cu unele drumuri sau strazi au fost executate de-a lungul timpului de localnici
sau de autoritatile locale podete sau punti de trecere care in prezent sunt fie degradate fie
nu mai pot fi pastrate dupa executia lurarilor de recalibrare, acestea fiind mult
subdimensionate. Toate aceste constructii, 9 bucati, (2 podete si 7 punti), se vor demola
si transporta in functie de natura materialului rezidual in depozite agreate de beneficiar
pentru a nu aduce prejudicii mediului inconjurator.
Dezafectare imprejmuiri proprietati limitrofe albiei
Avand in vedere ca in situatia actuala, pe zona de intravilan proprietatile limitrofe

vaii Recea limiteaza pe ambele maluri sectiunea albiei minore neexistand pe niciunul din
maluri alee de trecere sau drum, pentru a permite executia lucrarilor de recalibrare si
consolidare a albiei este necesara dezafectarea imprejmuirilor existente si refacerea
acestora pe noile amplasamente rezultate in urma recalibrarii albiei.
Lungimea imprejmuirii propusa la dezafectare este de 4.275ml, pentru care

volumul total de terasamente estimat, este de 150 mc.
Avand in vedere ca lucrarile prevazute la Obiectele 2, 3, 4, 5, 6 se suprapun cu

lucrarile cuprinse in Obiectul 1, sunt mentionate coordonatele pentru acest Obiect:
 Început: X: 754038 ; Y: 413496

 Sfârşit X: 753070 ; Y: 418509
investitiei
11 685 880 (lei)
Beneficii Valoarea estimata :
13 906 197 (lei)
Comentarii Lucrarile propuse pentru executare in cadrul acestei investitii au drept scop
protejarea obiectivelor social-economice din localitatea Greci de pagubele produse de
frecventele inundatii din zona, urmare a cantitatilor mari de precipitatii cazute si care,
datorita reliefului specific regiunii dobrogene, se scurg rapid de pe versantii muntilor
Macin catre cursurile de apa, acestea neputand prelua viitura creata in conditii de
siguranta. Albiile cursurilor de apa fiind nesistematizate, malurile neconsolidate, s-au
inregistrat pagube in perioadele cu precipitatii, cele mai grave provocand inundarea
gospodariilor si a locuintelor. Lucrarile de regularizare propuse nu polueaza apele
subterane si nici pe cele de suprafata si vor asigura un grad sporit de siguranta impotriva
88
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
inundatiilor a populatiei din zona.
A.7.2.2. Apararea impotriva inundatiilor a localitatilor Bestepe, judetul Tulcea

In tabelul de mai jos sunt prezentate masurile de aparare impotriva inundatiilor a
localitatii Bestepe, judetul Tulcea, propuse de catre Administratia Bazinala de Apa
Dobrogea Litoral.
Tabel nr. 10 – Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Bestepe, judetul Tulcea
Denumirea Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Bestepe, judetul Tulcea

obiectivului de
investitii
Amplasamentu Obiectivul de investitie este situat pe zona localitatii Bestepe. Localitatea

l Bestepe este situata in partea de nord a judetului Tulcea. Cursul de apa care
provoaca inundarea localitatii este format prin unirea a 2 vai cu obarsia in dealurile
din zona de la vest si sud de localitate care conflueaza in zona centrala a localitatii.
Valea respectiva este afluent al bratului Sf. Gheorghe. Terenul pe care se vor
amplasa lucrarile proiectate se afla in albia minora a vailor si are regim juridic de
teren proprietate publica a statului. Din punct de vedere administrativ zona analizata
este amplasata pe teritoriul localitatii Bestepe, judetul Tulcea.
89
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Necesitatea si Lucrările propuse a se proiecta au drept scop protejarea obiectivelor social -

oportunitatea economice din localitatea Bestepe împotiva pagubelor produse de frecventele
lucrarilor inundaţii din zonă.
Cursurile de apă din intravilanul localităţii menţionate au albiile

nesistematizate, malurile sunt neconsolidate, înregistrându-se distrugeri în perioada
viiturilor, cele mai grave fiind cele de inundare a gospodăriilor şi obiectivelor sociale
si economice.
Văile prezintă următoarele caracteristici principale sub aspectul elementelor

albiei si a curgerii la viituri:
1.Valea Beştepe, care are obârşia în zona de vest a localitătii:
Suprafata bazinului hidrografic, amonte de confluenţa cu afluentul din sud

(valea lui Moş Istode – conform planurilor topografice de la Fondul Naţional
Geodezic) = 23,0 kmp;
Suprafata bazinului hidrografic, amonte de vărsarea în Dunăre (braţul Sfântu

Gheorghe) = 30,0 kmp;
Panta medie a albiei în zona intravilan este de 8 ‰ pe tronsonul 1 (lungime

600 m) , 3 ‰ pe tronsonul 2 (lungime 646,4 m), 1,7 ‰ pe tronsonul 3 (lungime 681
90
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
m) şi 1,0 ‰ pe tronsonul 4 – zona extravilan (lungime 2900 m).
Debitul cu probabilitatea de depăsire 1%, comunicat de INHGA este de 115

mc/s amonte confluenţa cu valea lui Moş Istode şi 126 mc/s amonte confluenţa cu
braţul Sf. Gheorghe.
Pe traseul cursului există o subtraversare a digului de protectie existent în

zona „Ghiolbaş” care nu are capacitate de tranzitare suficientă, accentuând efectul
inundaţiilor prin remuul creat.
Albia cursului de apă are caracteristici diferite pe cele patru tronsoane

analizate:
Tronsonul 1, de la intrarea în intravilanul localităţii, cu o lungime de 600 m,

se caracterizează prin pantă longitudinală mare, care duce la fenomene accentuate
de eroziune în talvegul şi malurile albiei. Pe malurile albiei, care are secţiunea
transversală insuficientă pentru tranzitarea viiturilor mari, sunt amplasate drumuri de
acces la gospodăriile populaţiei care în timpul viiturilor sunt inundate şi degradate.
Tronsonul 2, cu o lungime de 646.4 m, se caracterizează prin pantă

longitudinală medie (3 ‰), care duce la fenomene de eroziune în malurile albiei. Pe
malurile albiei, care are secţiunea transversală insuficientă pentru tranzitarea
viiturilor mari, sunt amplasate drumuri de acces la gospodăriile populaţiei care în
timpul viiturilor sunt inundate şi degradate. De asemenea în timpul viiturilor mari au
fost inundate şi obiective social-economice, mai ales cele de pe malul drept (căminul
cultural, cca. 22 gospodării ale populaţiei, drumul comunal, drumul judeţean 222C,
reţelele electrice, telefonice, de alimentare cu apă). Se menţionează existenţa unui
pod de traversare a drumului judeţean DJ 222, pod construit în anii 1950, cu
secţiune insuficientă (debitul capabil a fi tranzitat este de cca 20 mc/s):
Tronsonul 3, intravilan, aval de confluenţa cu valea lui Moş Istode, panta

medie 1,7 ‰. Pe tronsonul respectiv este caracteristic fenomenul de colmatare, prin
depunerea aluviunilor antrenate urmare eroziunilor de pe terenurile agricole din
amonte şi a eroziunii de adâncime din albie pe tronsonul 1. Albia existentă nu are
capacitate suficientă de tranzitare a viiturilor mari, producând inundarea obiectivelor
limitrofe (cca 35 gospodării ale populaţiei, drumuri comunale, reţele de utilităţi etc.).
Tronsonul 4, extravilan, cu o lungime totală de 2900 m, este amplasat în

lunca Dunării şi are o pantă longitudinală de 1,0 ‰. Secţiunea transversală este
insuficientă tranzitării debitelor impuse de normative provocând inundarea zonelor
limitrofe. La cca. 1600 m aval de zona intravilan, la limita zonei de luncă Ghiolbaş
valea subtraversează digul de apărare existent ( digul „Ghiolbaş”), printr-o
subtraversare tubulară cu secţiune insuficientă, fapt ce accentuează fenomenele de
inundare din amonte (fiind influenţată şi zona de intravilan) prin efectul remuului
creat. În zona aval de digul „Ghiolbaş” valea traversează o zonă mlăştinoasă, albia
prezentând colmatări accentuate. Înainte de confluenţa cu emisarul (braţul Sfântu
Gheorghe) valea subtraversează digul de apărare existent pe malul Dunării, dig
nefuncţional, având zone importante ruperi în amonte de confluenţă. Menţionăm că
ruperea digului nu s-a produs datorită deversării sau prăbuşirii taluzurilor din cauze
care ţin de construcţia sa, ci prin erodarea zonei de protecţie dintre malul Dunării şi
dig.
91
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Afluentul din zona de sud a localitătii (valea lui Moş Istode):
- Suprafata bazinului hidrografic = 7,0 kmp;
- Lungimea tronsonului intravilan este de 1560 m;
- Panta medie a albiei în zona intravilan este între 10,0‰ si 6,5‰;
- Debitul cu probabilitatea de depăsire 1%, comunicat de INHGA este de

66,5 mc/s.
Din punct de vedere al caracteristicilor geomorfologice şi hidraulice se

disting două tronsoane cu caracteristici diferite:
Tronsonul 1 – amonte de drumul judeţean, cu o pantă medie de 1,0%,

prezintă eroziuni ale talvegului şi ale malurilor care au degradat drumurile de acces
la gospodăriile populaţiei şi pun în pericol gospodăriile populaţiei. De asemenea,
valea prezintă un transport de aluviuni important, datorat eroziunilor în albie precum
şi eroziunii pe terenurile agricole în pantă din bazinul superior al văii. Podul de la
drumul judeţean DJ 222 are o deschidere de 9,70 m x 1,75 m, care nu asigură
tranzitarea debitelor cerute de normativele în vigoare ( debit de calcul Q1%).
Tronsonul 2 – aval de drumul judeţean, cu o pantă medie de 6,0 ‰, are o

secţiune insuficientă pentru tranzitarea debitelor de calcul, datorită colmatărilor
produse şi pragurilor existente produse din cauza colmatărilor.
Valea respectivă a produs în timpul viiturilor din ultima perioadă inundarea

unor obiective de pe maluri (căminul cultural, grădiniţa, gospodăriile populaţiei,
drumuri săteşti).
Afluentul din zona de Sud-Vest a localităţii (Ravena 1):
- Suprafata bazinului hidrografic = 3,7 kmp;
- Lungimea tronsonului intravilan este de 750 m;
- Panta medie a albiei în zona intravilan este de 8,0 ‰;
- Debitul cu probabilitatea de depăsire 1%, determinat analitic prin metoda

reductională este de 43 mc/s.
Sub aspectelor caracteristicilor geomorfologice ale albiei se disting două

tronsoane:
Tronsonul 1 – amonte: are albie colmatată, neasigurând capacitatea de

tranzitare a debitelor cerute. Se impun lucrări de recalibrare a albiei.
Tronsonul 2 – aval: aval de vadul de trecere al drumului sătesc s-a produs o

eroziune în adâncime de cca 3.0 m care, în prezent, este activă. Pentru apărarea
vadului de trecere al drumului localnicii au realizat un prag improvizat din
anrocamente, care, datorită înălţimii mari nu prezintă stabilitate. În aval de această
rupere a talvegului s-au produs eroziuni accentuate ale talvegului şi malurilor albiei.
92
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Descrierea Obiectul 1: Valea Beştepe

lucrarilor
Primul tronson al albiei se caracterizează prin eroziuni în talveg şi maluri
care afectează drumurile de acces la gospodăriile populaţiei aflate pe cele două
maluri ale albiei. La stabilirea variantei de amenajare trebuie avut în vedere spaţiul
restrâns din zonă care impune realizarea unor apărări de mal cu lăţimi cât mai mici,
fapt ce impune realizarea protecţiilor din zidărie (lăţimea medie a zidului 45 cm – faţă
de minim 1.50 m care ar fi fost necesar pentru protecţii din gabioane).
a) Prag de priză din zidărie de piatră

La capătul amonte al tronsonului intravilan se propune realizarea unui prag
de priză cu înălţimea utilă de 3,0 m, cu rolul de a opri avansarea eroziunii talvegului
spre amonte şi de a sistematiza intrarea în canalul din aval. Se propune ca pragul să
se realizeze din zidărie de piatră, pentru a se asigura încadrarea în specificul zonei
şi corelarea cu lucrările propuse în aval.
b) Amenajare albie
În tronsonul 1, panta longitudinală este ~8‰ ducând la viteze ale curentului
la viitură de până la 6,15 m/s, se propune relizarea unui canal cu malurile protejate
cu ziduri din zidărie de piatră şi radierul protejat cu pereu din zidărie din piatra de 30
cm grosime. Lungimea totală a tronsonului consolidat astfel este de 600 m.
Pe tronsonul 2 al văii (lungime 646,4 m), unde panta longitudinală este ~2,0
‰, viteza maximă a curentului ~1,75m/s, se propune:
- reprofilarea albiei şi realizarea de diguri laterale astfel încât să asigure

tranzitarea viiturilor cu debitul maxim Q1%;
- protecţie maluri cu saltea din gabioane cu grosimea de 30 cm pe ½ din
înălţimea secţiunii şi cu saltea antierozională din strat vegetal armat cu
geosintetice pe partea superioară a secţiunii, unde viteza şi forţa de
antrenare a curentului este mai redusă; taluzurile digurilor se vor proteja cu
strat vegetal înierbat.
Menţionăm că soluţia secţiunii cu diguri laterale (spaţiul existent permite
executarea acestora – terenul ocupat fiind teren viran aferent albiei pârâului)
comparativ cu cealaltă soluţie analizată (secţiune simplă cu lăţimea de 22 m
necesară pentru tranzitarea debitului Q1%) prezintă avantajul încadrării în „secţiunea
optimă” sub aspectul colmatării mai reduse la debite obişnuite (debite sub debitul de
„formare a albiei minore” corespunzător condiţiilor din zona de amplasare). De
asemenea secţiunea permite executarea de lucrări de întreţinere prin excavare de
pe cele două maluri.
Pentru stabilizarea talvegului albiei se propune realizarea unui număr de 4

praguri de fund din anrocamente cu greutatea 100 ÷ 300 kg/buc.
În zona confluenţei cu valea lui Moş Istode se propune consolidarea

taluzului albiilor cu pereu din zidărie din piatră de 30 cm grosime.
Pe tronsonul 3 (situat în intravilanul localităţii Beştepe), lungime 681 m,

panta medie a talvegului =1,7 ‰, viteza maximă a curentului 1,45 m/s, se propune:
93
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
- reprofilarea albiei prin săpături mecanice;

- realizarea digurilor laterale astfel încât să asigurea tranzitarea debitului
Q1%; digurile se vor realiza din umpluturi compactate cu pământ adus din
carieră situată la 2 km distanţă. Decopertarea amprizei digurilor şi a carierei,
transportul materialului pentru umplutură şi compactarea umpluturilor se vor
realiza mecanizat.
- protecţie taluzuri albie şi diguri cu strat vegetal înierbat;
În spatele digurilor realizate în tronsonul 2 şi 3 se va realiza o rigolă de
colectare a apelor din precipitaţii. Suprafaţa maximă de pe care este colectată apa
din precipitaţii de către rigolă este de 11 ha.
Pentru descărcarea apei colectate în rigole se propune realizarea unui

număr de 7 subtraversări ale digului cu subtraversări tubulare cu diametrul de 80 cm,
dotate cu stavilar în amonte şi clapet de sens unic în aval.
Pe tronsonul 4 (situat în extravilanul localităţii Beştepe), lungime 2900 m,

panta medie a talvegului =1,0 ‰, viteza maximă a curentului 1,55 m/s, se propune
reprofilarea albiei astfel încât să asigurea tranzitarea debitului de calcul Q10%.
Podeţe şi vaduri pereate
Pentru traversarea văii de către drumul de exploatare existent în amonte de

pragul de priză se propune realizarea unui vad pereat nou, realizat din zidărie de
piatră cu mortar de ciment.
Având în vedere că podul existent la drumul judeţean DJ 222C nu asigură

tranzitarea debitului de calcul impus (Q1%) se impune mărirea secţiunii podului. Se
propune realizarea unui pod nou, astfel încât să asigure tranzitarea debitului de
calcul şi să asigure celelalte cerinţe ale reglementărilor în vigoare privind
dimensionarea podurilor. Se propune realizarea unui pod cu deschiderea de 20,0 m.
c) Subtraversare dig „Ghiolbaş”

Digul, care are rolul de evitarea inundării în cazul nivelelor ridicate ale apei
pe Dunăre, este amplasat în zona extravilan, debitul de dimensionare fiind debitul
corespunzător clasei a V-a, Q10% = 53 mc/s.
La dimensionarea subtraversării trebuie avut în vedere necesitatea ca

acesta să nu creeze remuu în amonte care să afecteze intravilanul localităţii, astfel
că este necesar ca la tranzitarea debitului cu probabilitatea de depăşire 1% remuul
creat să nu provoce inundarea zonei intravilan.
S-au analizat două variante constructive:
- subtraversare tubulară cu 10 fire tuburi Dn 1000, cu clapeţi de reţinere în

aval pentru oprirea accesului apei în cazul nivelui apei în Dunăre ridicat;
- subtraversare tip „stăvilar deschis”.
În urma calculelor hidraulice se constată că subtraversarea tubulară nu este
eficientă, remuul, în cazul adoptării unui număr de fire acceptabil, afecteză zona
intravilana la tranzitarea debitului Q1%, fapt care impune realizarea stăvilarului
94
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
deschis, cu stavile plane.
Pentru tranzitare debitului cu probabilitatea de depăşire 1% fără ca remuul

să afecteze intravilanul localităţii sunt necesare opt deschideri cu un front de 1,80 m
(lăţime totală a frontului 14,40 m). Platforma superioară a stăvilarului va fi carosabilă,
permiţând circulaţia pe dig corespunzător clasei sale.
Construcţia din beton armat se va funda pe o pernă din piatră spartă

compactată.
Pentru a se evita degradarea construcţiei în cazul unor tasări neuniforme,

construcţia va fi divizată în ploturi corespunzătoare condiţiilor geotehnice din
amplasament. Detaliile vor fi stabilite la faza PT.
d) Subtraversare dig de apărare existent pe malul Dunării

Pentru subtraversarea digului se propune realizarea unei subtraversări
tubulare din 6 fire tuburi Premo Dn 1000, montate pe un pat din piatră. La intrarea în
subtraversare se va realiza un timpan din beton armat iar la ieşire se vor monta
clapeţi de reţinere (de sens unic) din oţel, cu diametrul de 1000 mm. Lungimea
subtraversării va fi de 15 m.
 Început: X: 814874; Y: 407802

 Sfârşit X: 817551 ; Y: 410146
Obiectul 2: Afluenţi
a) Afluent zona Sud (valea lui Moş Istode)

Panta longitudinală a albiei afluentului este între 10 si 4 ‰, fapt ce provoacă
viteze mari ale curentului si, implicit, procese active de eroziune în talvegul albiei si
în maluri.
Lucrările propuse, în funcţie de caracteristicile albiei pe fiecare tronson:
Tronson 1, lungime 394 m, se caracterizează prin eroziune activă în

talvegul albiei, la limita din amonte a tronsonului (care corepunde şi cu limita
intravilanului localităţii) există o eroziune în talveg de cca 2,0 m. Pentru oprirea
eroziunii regresive a albiei se propune realizarea unui prag din gabioane cu
înălţimea utilă de 2,0 m. Pentru protecţia coronamentului deversorului se va acoperii
cu o placă din beton armat de 10 cm grosime. De asemenea, pentru protecţia
saltelei bazinului disipator, aceasta va fi acoperită cu o saltea flexibilă din dale
speciale din beton armat de 50×50×10 cm, ancorate între ele cu ancore din oţel
rotund.
Pentru stabilizarea talvegului albiei şi oprirea fenomenelor de eroziune în

adâncime se propune realizarea unui număr de şase praguri de fund din
anrocamente. Pragurile se dimensionează la debitul cu probabilitaea de depăşire de
1%, sub aspectul deschiderii şi al forţei de antrenare hidrodinamică a curentului.
Este necesar a se folosi piatră brută cu greutatea pe bucată 100÷150 kg/buc ,
corespunzătoare unei viteze a curentului de 4,0 m/s.
Tronson 2, lungime 500 m, panta medie 10 ‰: se propun lucrări de
95
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
reprofilare a secţiunii albiei pentru asigurarea capacităţii de transport.
Pentru protecţia malurilor albiei a căror erodare pune în pericol drumurile de

acces la gospodării, s-a propus realizarea unor apărări de mal din gabioane, cu o
lungime totală de 500 m. Apărarea se compune din gabioane de 1,5 × 1,0 × 5,0 m şi
1,0 × 1,0 × 5,0 amplasate pe o saltea din gabioane cu lăţimea de 4,0 m
(corespunzător unei afuieri în albie cu adâncime estimată de 50 cm) şi grosimea de
50 cm.
Având în vedere că podul existent la drumul judeţean DJ 222C nu asigură

tranzitarea debitului de calcul impus (Q1%) se impune mărirea secţiunii podului. Se
propune realizarea unui pod nou, astfel încât să asigure tranzitarea debitului de
calcul şi să asigure celelalte cerinţe ale reglementărilor în vigoare privind
dimensionarea podurilor. Lumina podului va fi de 13,70 m, iar lăţimea platformei de
9,00 m, incluzând platforma drumului şi trotuare cu lăţimea de 1,0 m fiecare.
Tronsonul 3, lungime 620 m, panta medie 6,5 ‰: se propun lucrări de

reprofilare a secţiunii albiei pentru asigurarea capacităţii de transport. Secţiunea
reprofilată va avea lăţimea la fund 7,0 m, adâncimea minimă – 2,00 m.
În zona din amonte de confluenţa cu valea Beştepe se vor prelungi digurile

de pe valea Beştepe pe o lungime de cca 300 m, cu o înălţime descrescătoare,
racordată cu digurile de pe valea Beştepe.
Având în vedere că podul existent la drumul comunal nu asigură tranzitarea

debitului de calcul impus (Q1%) se impune mărirea secţiunii podului. Se propune
realizarea unui pod nou, astfel încât să se asigure tranzitarea debitului de calcul şi
să asigure celelalte cerinţe ale reglementărilor în vigoare privind dimensionarea
podurilor.
Podul va avea lumina de 13,70 m şi lăţimea platformei de 5,00 m.
 Început: X: 816904 ; Y: 405068

 Sfârşit X: 816099 ; Y: 407311
b) Afluent zona Vest (Ravena 1)
Se propune decolmatarea secţiunii pe tronsonul amonte de drumul sătesc,
astfel încât să se asigure tranzitarea debitului cu probabilitatea de depăşire 1%.
Dimensiunile secţiunii propuse sunt: baza mică = 3,0 m, înclinare taluzuri

1:1,5, adâncimea minimă = 1,20 m.
Aval de vadul de trecere al drumului sătesc, s-a produs o eroziune în

adâncime de cca 3.0 m care, în prezent, este activă. Pentru apărarea vadului de
trecere al drumului localnicii au realizat un prag improvizat din anrocamente, care,
datorită înălţimii mari nu prezintă stabilitate. În aval de această rupere a talvegului s-
au produs eroziuni accentuate ale talvegului şi malurilor albiei.
S-au analizatat mai multe variante de realizare a pragului, cu înălţime utilă

necesară de 3,00 m: prag din gabioane, prag din beton sau prag din zidărie din
96
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
piatră.
Pragul din gabioane, din experienţa anterioară rezultă că nu este fiabil şi nu

se recomandă la înălţimi peste 2,0 m. Dintre variantele de realizare a pragului din
beton sau din zidărie de piatră se propune varianta din zidărie care implică un
consum de energie înglobată mai mic şi prezintă şi avantajul că există carieră de
piatră la distanţă relativ mică.
Se propune realizarea unui prag de compensare a pantei în aval drumul

comunal, cu înălţimea utilă de 3.0 m. Pragul se va realiza din zidărie din piatră. În
aval de bazinul disipator al pragului se va realiza o rizbermă din anrocamente.
Pentru stabilizarea talvegului în amonte şi în aval de pragul menţionat se

propune realizarea a două praguri de fund din anrocamente.
 Început: X: 815450 ; Y: 406370

 Sfârşit X: 816202 ; Y: 406764
Obiect 3: Reabilitare dig „Ghiolbaş”
Digul respectiv a fost construit în vederea apărării localităţii împotirva

inundaţiilor povocate de Dunăre. In momentul de fata, digul prezintă o serie de
degradări ale secţiunii (tasări ale coronamentului, şiroiri pe taluzuri etc). De
asemenea, mai ales în urma ieşirii din funcţiune a digului existent pe malul braţului
Sfântu Gheorghe, este necesară ridicarea cotei coronamentului cu cca. 80 cm, în
vederea apărării corespunzătoare a localităţii împotriva inundaţiilor provocate de
creşterea nivelului apelor Dunării.
Lucrările pentru reabilitarea digului constau în decopertarea stratului vegetal

de pe coronament şi taluzul dinspre Dunăre al digului şi completarea secţiunii
digului, prin realizarea de umplutură compactată manual şi mecanic.
 Mal stang: X: 816393 ; Y: 409289

 Mal drept: X: 817276 ; Y: 408885
investitiei
16 707 863 (lei)
Beneficii Pagube calculate la nivelul mediu anual pe o perioadă de 20 ani:
22 072 201 (lei)
Comentarii Prin realizarea lucrărilor de apărare prevăzute se măreşte gradul de

siguranţă al locuitorilor zonei şi creează premizele unei dezvoltării sociale şi
economice a zonei.
Localiatea Bestepe este protejata impotriva viiturilor ce ar putea aparea.
Planuri/planse 10.222 Zona Bestepe.jpg
97
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
atasate
A.7.2.3. Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Babadag, judetul Tulcea

Masurile de aparare a inundatiilor a localitatii Babadag, Judetul Tulcea, propuse de
catre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, sunt prezentate in tabelul
de mai jos:
Tabelul nr. 11 – Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Babadag, judetul Tulcea
Denumirea Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Babadag, judetul Tulcea

obiectivului de
investitii
Amplasamentu Lucrările propuse sunt amplasate pe paraul Tabana şi afluenţii

l acestuia în intravilanul oraşului Babadag. Localitatea Babadag este situată la
cca. 35 km Sud de oraşul Tulcea şi la cca. 90 km Nord de oraşul Constanţa.
Accesul in zona se face pe DN 22 si pe strazile din localitatea Babadag.
Obiectivul de investitie este situat in albia minora a praului Tabana si pe
afluientii acestuia. Lucrarea presupune regularizarea raului Tabana prin
recalibrarea albiei pentru marirea capacitatii de transport a debitului de 5%.
Peste nivelul corespunzator debitului cu asigurea de 5% s-a luat o garda de 1
m, ceea ce corespunde nivelului debitului de verificare corespunzator de 1 %
plus o garda de 30 cm.
98
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Necesitatea si Datorită pagubelor produse de repetate inundaţii, în anul 1978 s-a

oportunitatea executat o primă etapă de regularizare a paraului Tabana, pe un sector de cca.
lucrarilor 2,8 km înainte de vărsarea în lacul Babadag.
În timp, datorită dezvoltării socio-economice ce a avut loc în zonă, s-a

mai amenajat sectorul văii Havralic.
Actualmente albia paraului Tabana prezintă zone cu lucrări de pereuri

parţial sau total distruse şi zone puternic colmatate, care diminuează
capacitatea de transport a albiei amenajate iniţial. Acestea au avut drept urmare
creşterea coeficientului de risc privind pagubele potenţiale ce se pot produce în
viitor. În bazinul hidrografic al pârâului Tabana şi în mod deosebit subbazinele
afluenţilor acestuia: Valea Batacali - Alceş, Valea Moş Lange, Valea Kioş - Kula,
Valea Bendea au loc ploi care generează inundaţii în special pe cursurile
inferioare.
În anul 2002, în urma averselor cazute au fost afectate 23 de

locuinţe,10 anexe gospodăreşti, 2000 ha culturi agricole, 70 de străzi, 1 pod, 8
podeţe,1 pasarelă, 3 foraje de alimentări cu apă, 2 km apărări de mal, precum şi
800 ml reţea canalizare menajeră.
În perioada 29 iunie – 12 iulie 2009, în urma inundaţiilor provocate prin

căderea averselor cazute au fost afectate 7 gospodării, 2 blocuri de locuinţe şi
65.934 mp strazi şi trotuare.
99
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Necesitatea lucrărilor în zonă se mai datorează şi următoarelor cauze:
- lipsa lucrărilor hidrotehnice specifice amenajării torenţilor şi combaterii

eroziunii solului pe afluenţii paraului Tabana;
- lipsa de apărare împotriva inundaţiilor a oraşului Babadag, a

obiectivelor social- economice, a DN 22 Tulcea - Babadag, etc.;
- lipsa de apărare împotriva inundaţiilor a suprafeţelor agricole care sunt

insuficiente şi care în proporţie ridicată (70 %) sunt situate în zone inundabile.
Descrierea Lucrările de apărare împotriva inundaţiilor au fost analizate în două

lucrarilor variante de amenajare:
- Varianta I - regularizare pârâu Tabana prin recalibrarea albiei pentru
mărirea capacităţii de transport a debitului de 5%. Peste nivelul corespunzător
debitului cu asigurea de 5% s-a luat o gardă de 1 m, ceea ce corespunde
nivelului debitului de verificare corespunzător de 1 % plus o gardă de 30 cm.
Amenajarea afluenţilor s-a făcut pentru aceleaşi debite ca şi în cazul
pârâului Tabana, debite care se decarcă în acesta.
În această variantă este necesară refacerea completă a 2 poduri pe
DN 22 şi repararea a 3 poduri, din care 1 pe DN 22 şi 2 pe străzile localitatii.
Acest rezultat a reieşIt din calculul hidraulic luând în considerare nivelul de
verificare de 1 % plus o gardă de 1 m până la cota intrados pod.
- Varianta II - regularizare pârâu Tabana prin recalibrarea albiei pentru
mărirea capacităţii de transport a debitului de 2%. Peste nivelul corespunzător
debitului cu asigurea de 2% s-a luat o gardă de 0,70 m, ceea ce corespunde
nivelului debitului de verificare corespunzător de 0,5 % plus o gardă de 30 cm.
Amenajarea afluenţilor s-a făcut pentru aceleaşi debite ca şi în cazul
pârâului Tabana, debite care se decarcă în acesta.
În această variantă este necesară refacerea completă a 3 poduri pe
DN 22 şi repararea a 2 poduri pe străzile localitatii. Acest rezultat a reieşit din
calculul hidraulic luând în considerare nivelul de verificare de 0,5 % plus o
gardă de 1 m până la cota intrados pod.
Amenajarea raului Tabana
Pentru apărarea împotriva inundaţiilor provocate de paraul Tabana, s-
a analizat posibilitatea de amenajare a albiei minore cu lucrări de calibrare
pentru mărirea capacităţii de transport conform celor 2 variante descrise
anterior .
Pe sectorul amonte de podul RV1 pe o lungime de cca. 2 Km. cu
scurgere actuală naturală, s-au prevăzut lucrări de regularizare a albiei minore
prin recalibrarea albiei existente şi protecţia cu dale din beton armat a secţiuni
de scurgere adoptată.
Panta medie a talvegului amenajat este de 8,7%, secţiunea
transversală având o lungime la bază de 6 m şi taluze înclinate cu panta 1:1,5,
la care s-a prevăzut o chiunetă cu baza de 1,50 m, taluze de 1:1 şi înălţimea
de 0,50m ce are rolul de a stopa colmatarea albiei prin mărirea vitezelor la
viiturile mici, care au contribuit până în prezent la colmatarea unor zone din
albia regularizată.
Pe sectorul aval s-au prevăzut lucrări de refacere a pereelor din
piatră zidită deteriorate, protejarea fundului albiei cu dale din beton armat
100
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
pe cca. 2 Km., precum şi decolmatarea albiei paraului Tabana, prin

reprofilarea secţiunilor de scurgere colmatate la dimensiunile proiectate
iniţial.
Deoarece pragurile existente prezintă un grad avansat de deteriorare
s-au prevăzut refacerea a două praguri din amonte şi renunţarea la cele din
aval în favoarea majorării pantelor pe sectorul aval de acestea având ca efect
majorarea vitezelor la debitele medii anuale şi îmbunătăţirea capacităţii de
transport a debitul solid provenit din aportul afluenţilor cu caracter torenţial ai
paraului Tabana.
 Început: X: 791708 ; Y: 382106

 Sfârşit X: 795669 ; Y: 385802
Amenajarea afluenţilor
Pentru dimensionare lucrărilor necesare pe albiile afluenţilor paraului
Tabana s-au efectuat calcule hidraulice pentru fiecare tip de secţiune
adoptată.
Pentru sectoarele văilor cu pante şi debite mari s-au determinat
pantele limită necesare realizării unor viteze mai mici de 7,5 m/s.
Pe sectoarele în care pantele naturale depăşesc valorile limită
calculate, s-au prevăzut amenajarea cu căderi tip şi bazin de disipare pentru
Valea Moş Lange şi amenajarea în trepte mici 0,25 - 0,50m pentru Valea
Bendea, Valea Havralic şi Subbazin B.
Lucrările de amenajare a afluenţilor constau din:
- Camere de încărcare;
- Canale şi casete din beton armat turnat pe loc;
- Subtraversări de drumuri şi străzi;
- Debuşee ale canalelor în paraul Tabana.
Afluenţi mal drept
Canale de coastă
Malul drept al pârâului Tabana este caracterizat prin versanţi cu pante
mari, cuprinse între 18-20% şi cu favorizarea distribuţiei spaţiale a scurgerii.
De aceea a fost necesară prevederea unor canale de coastă pentru
interceptarea şi dirijarea debitelor spre văile natural configurate. Canalele de
intercepţie sunt amplasate la limita intravilanului.
Canalul C1 - elemente constructive:
- lungime L = 450 m;
- lăţime la bază b = 0,50 m;
- taluze 1:1,5;
- pantă longitudinală i = 3%0.
Canalul debuşează în valea Moş Lange.

- taluze 1:1,5;
101
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

- taluze 1:1,5;
Canalele C2 şi C3 debuşează în valea Râpa Teilor.
- taluze 1:1,5;
- pantă longitudinală i = 3%0. Canalul debuşează în valea Bendea.
Valea Moş Lange
Valea Moş Lange a fost amenajată în treimea inferioară a bazinului
său, cuprinzând o zonă de păşune comunală - şi zona intravilană. În partea
superioară a amenajării valea are o pantă de 12%, ceea ce a necesitat
prevederea unui număr de 5 căderi pentru micşorarea pantei de scurgere şi
racord.
Căderile au o înălţime H = 1,5 m, lungime L = 15 m, iar panta pe
treaptă este 2,5%.
Secţiunea transversală este trapezoidală de tip B, cu lăţimea la bază
b = 1,50 m, taluze 1:1,5 construcţia fiind prevăzută din dale de beton armat
turnat pe loc. În zona intravilană strada este amenajată cu canale de scurgere
tip D cu lăţime de 1,0 m şi înălţime de variabilă.
Debitele scurse sunt preluate printr-o cameră de încărcare poziţionată
transversal pestradă şi este acoperită cu grătar carosabil.în continuare,
debitele sunt dirijate printr-un canal rapid trapezoidal cu lăţimea la bază de
1,5 m şi taluze 1:1,5, spre un debuşeu în trepte către albia pârâului Tabana.
Valea Teilor
Debitele provenite din aportul canalelor C2 şi C3 sunt descărcate într-o
râpă profilată natural la limita intravilanului de unde sunt preluate în continuare
printr-un canal colector la marginea străzii Valea Teilor.
Canalul în lungime de 400m, are secţiune dreptunghiulară tip E cu
lăţimea de 1,00 m şi înălţimea variabilă, acoperit cu dale din beton. Canalul
este confecţionat din beton armat turnat pe loc. În zona intersecţiei cu strada
Cobălcescu este prevăzută o casetă de subtraversare, până la debuşarea în
camera de încărcare situată la intersecţia străzii Cobălcescu cu strada
Dorobanţi.
Valea Kioş-Kula
Deşi are debite importante, această vale afectează zona inferioară
unde inundă străzile Dorobanţi, Cobălcescu, Mihai Viteazul şi Republicii.
Soluţia constructivă adoptată constă în interceptarea la versant a
debitelor văii printr- un canal amplasat la marginea str. Dorobanţi care
debuşează în camera de încărcare aflată la intersecţia străzilor Dorobanţi şi
Cobălcescu.
Canalul este de secţiune trapezoidală cu lăţimea la bază b = 0,5 m şi
taluze 1:1,5.
Camera de încărcare este prevăzută din beton armat.
Debitele sunt transportate spre Tabana printr-o casetă de beton armat
102
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
tip F în lungime de 300 m cu baza de 1,0 m şi înălţime variabilă.

Valea Bendea
In zona superioară a văii Bendea a fost prevăzută de la debuşarea
canalului C4 o calibrare a albiei de tip B pe o lungime de 450 m ( Sector
Amonte) cu lăţimea la bază b =1,0 m care debuşează în Valea Bendea. În
aval s-a prevăzut deasemenea o calibrare a albiei de tip B pe o lungime de
500 m.
( Sector Aval ) cu lăţimea b = 1,0 - 1,5 m., până la debuşarea acestuia
în paraul Tabana. Subtraversările străzilor se face prin casete din beton armat.
Afluenţi mal stâng

Din analiza bazinului hidrografic Tabana pentru afluenţii mal stâng
ce afectează intravilanul oraşului Babadag dintre CF şi paraul Tabana s-
au propus a se realiza următoarele amenajări :
Subbazin A - Valea Havralic

Pentru preluarea debitelor cu scurgere liberă pe albie s-a prevăzut o
cameră de încărcare comună compartimentată în amonte de CF. În
continuare pe lungimea de 570 m s- au prevăzut canale dreptunghiulare din
beton armat turnat pe loc tip D cu lăţimea b = 1,50 m şi înălţimea variabilă,
până la debuşarea în paraul Tabana .
Subbazin B - Str. V. Alecsandri

Fiind amplasată chiar pe firul natural al văii, aval de subtraversarea
CF, Str. V. Alecsandri a fost prevăzută a se amenaja deasemenea cu canale
de tip D, pe o lungime de 350 m.
Debuşarea se face prin racordul existent, canalul nr. 1.
Subbazin C - str. Daciei şi str. V. Lupu

Pe strada Daciei a fost prevăzut un canal dreptunghiular tip E , pe o
lungime de 450m, din beton armat, debitele sunt conduse spre canalul de
transport al străzii Vasile Lupu, în zona intersecţiei dintre străzi, fiind prevăzută
o subtraversare cu o casetă.
Interceptarea subbazinului C este realizată de la subtraversarea CF a
străzii Vasile Lupu. Soluţia constructivă constă deasemenea dintr-un canal
dreptunghiular tip E,pe o lungime de 500m care debuşează în canalul existent.
Subbazin D2 şi D3
Debitele provenite din zona D2 sunt preluate de la subtraversarea CF
printr-un canal dreptunghiular de beton armat tip E cu o lungime de 170 m.
Debuşarea se face în canalul de transport al subbazinului D3.
În zona D3 debitele sunt preluate amonte de zona locuită, fiind
conduse printr-un canal dreptunghiular tip E pe o lungime de 150m, până la
intersecţia cu strada Macin ce este subtraversată cu o casetă de aceleaşi
dimensiuni.
În continuare s-a prevăzut o casetă din beton armat tip F pe o lungime
de 200m până la debuşarea în paraul Tabana.
103
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Subbazin D4
Debitele sunt preluate amonte de zona locuită cu un canal trapezoidal
tip C cu lungime totală de 250m, lăţime la bază de 0,25 m şi taluz 1:1,5
prevăzut cu pereu din dale de beton. În zonele de intersecţie cu strada Macin
şi strada Republicii sunt prevăzute subtraversării Dn 800 m.

investitiei 67 243 520 (lei)
Beneficii Valoare estimata:

90778752 lei
Comentarii Lucrările propuse au un efect benefic asupra factorilor de mediu,
contribuind la apărarea împotriva inundaţiilor a incintei construibile, creind un
cadru care va permite dezvoltarea socială şi economică a întregii zone.
A.7.2.4. Lucrari de aparare impotriva inundatiilor a localitatii Nisipari, comuna

Castelu, judetul Constanta
Masurile de aparare, impotriva inundatiilor, a localitatii Nisipari, comuna Castelu,
jud. Constanta, propuse de catre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral,
sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 12 – Lucrari de aparare impotriva inundatiilor a localitatii Nisipari, comuna
Castelu, judetul Constanta
Denumirea Lucrari de aparare impotriva inundatiilor a localitatii Nisipari, comuna Castelu,
obiectivului de judetul Constanta
investitii
Amplasamentul Amplasamentul investiţiei se află integral în intravilanul localităţii Nisipari, comuna

Castelu.
Amplasamentul investiţiei este în zona Dobrogea, pe malul stâng şi la Nord de

Canalul Navigabil Dunăre Marea – Neagră, între localităţile Medgidia spre Nord-Est la
cca. 1 km şi comuna Poarta Albă, în sensul de mers spre Constanţa, până unde mai sunt
cca. 29 km.
Localitatea Nisipari este situată în bazinul hidrografic al văii cu acelaşi nume şi

aparţine din punct de vedere administrativ de comuna Castelu, judeţul Constanţa.
Localitatea se găseşte în perimetrul irigat Mihail Kogălniceanu, din zona Carasu,

fiind înconjurată de canale de irigaţii şi de evacuare.
104
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Necesitatea si Localitatea Nisipari este traversată pe o lungime de 1.643 m de valea Nisipari pe

oportunitatea care este amplasat canalul colector CC 5 cu rol în colectarea apelor pluviale şi a celor în
lucrarilor surplus din irigaţii.
Pe fondul unor ani ploioşi, în intervalul 1996 - 1998 localitatea Nisipari a fost grav
afectată prin ridicarea nivelului freatic, care a dus la degradarea unui mare număr de
locuinţe a grădinilor şi a plantaţiilor de vii din localitate.
Ridicarea nivelului freatic a fost produsă în principal, în ultimii ani, din cauza
precipitaţiilor ridicate şi cu caracter torenţial din perioada iarnă - primăvară, perioadă în
care evapo - transpiraţia este redusă şi se produce acumularea apei în sol.
Ridicarea excesivă a nivelului apei freatice s-a înregistrat pe circa 30 % din

localitate, unde nivelul apei a crescut, în parte, până la suprafaţa terenului, producând
şiroiri de apă prin curţile oamenilor, sub clădiri şi pe străzi. Apa s-a ridicat în fântâni, în
pivniţe şi în latrinele din localitate.
Ca urmare a acestei situaţii, un mare număr de clădiri a suferit importante

degradări ca: fisurarea pereţilor, degradarea pereţilor prin igrasie, tasarea construcţiilor,
deteriorarea anexelor şi chiar prăbuşirea pereţilor, punând în primejdie însuşi viaţa
locuitorilor şi stabilitatea locuinţelor.
Analizele chimice şi bacteriologice ale apei din fântâni şi din valea Nisipari, care
105
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
traversează localitatea, au indicat o mineralizare ridicată şi prezenţa germenilor patogeni

în cantităţi importante. Puţurile săteşti au fost puternic poluate. S-a înregistrat şi
îmbolnăvirea sătenilor cu boli gastrice, inclusiv febră tifoidă.
Paguba totală produsă de ridicarea pânzei freatice a fost calculată la 8.224.600

lei, în preţuri iunie 1999.
Ca urmare, la iniţiativa forurilor comunale şi judeţene, s-a întocmit initial

documentaţia şi prin HG nr.435/1997 şi 437/1997 s-au aprobat documentaţiile privind atât
coborârea nivelului freatic şi evacuarea apei din localitate prin drenaje şi canal colector
CC 5, cât şi alimentarea cu apă, prin sistem centralizat cu asigurarea sursei de apă
potabilă.
De asemenea în cadrul documentaţiei initiale s-a prevăzut şi înlocuirea a 2 poduri

şi 3 pasarele de traversare a văii Nisipari astfel încât să fie asigurate configuraţiile de
scurgere a debitelor maxime la asigurarea de 5 % în secţiune transversală.
Din cauza unor fonduri de investiţii reduse, până în prezent s-au executat numai
o parte din lucrările de drenaje şi s-a început reprofilarea canalului colector CC 5.
În anul 1999 lucrările din cadrul documentatiei initiale au fost sistate din lipsă de
fonduri.
Lucrările parţiale executate şi-au făcut parţial efectul, ajutate şi de o perioadă mai
puţin ploioasă, în sensul că prin drenurile absorbante şi colectoarele realizate pe străzi, o
parte din apa freatică, în exces, a putut fi coborâtă ameliorând situaţia locuinţelor.
Dar nerealizarea integrală a lucrărilor, respectiv canalul colector CC 5 în totalitate

şi a drenajelor din curţi, prevăzute în mare parte în imediata apropiere a locuinţelor a
arătat efectul negativ, imediat ce au apărut noi ploi. Astfel că, apele din ploi, colectate de
canalul colector CC 5, au produs ridicarea nivelului apei în canalul, încă neexecutat, şi
inundarea colectorilor de drenaj, care s-au transformat în alimentatori ai apei freatice şi o
sursă de colmatare a filtrelor realizate în jurul drenurilor.
Pentru a nu se relua procesul de degradate - prăbuşire a locuinţelor, se impune

executarea în totalitate a lucrărilor prevăzute în documentaţiile elaborate anterior.
Descrierea Prezentul proiect tratează reprofilarea canalului colector CC 5 pe toată lungimea

lucrarilor de traversare a localităţii Nisipari, respectiv 1.643 m şi execuţia a 2 poduri şi a 2 pasarele
care traversează valea Nisipari. Soluţia tehnică a fost concepută pornindu-se de la
sistemul existent de eliminare a excesului de apă urmărindu-se obţinerea unor rezultate
de bună calitate şi eficienţă economică.
Scenariul 1 (scenariul recomandat)
Canalul colector CC 5 asigură prin debuşarea în Canalul Navigabil Dunăre-

Marea Neagră, evacuarea apelor în exces provenite din sectorul afectat de ridicarea
nivelului apelor fretice din localitatea Nisipari.
Valea Nisipari are pe traseul din localitate, cât şi în aval de acesta, cote ale
fundului şi ale apei care împiedică descărcarea drenurilor colectoare şi în general
drenarea apei freatice în canalul colector CC 5.
106
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Panta generală a liniei de fund a văii în localitate este cuprinsă în general între 2
% şi 2,6 % cu variaţii pe tronsoane până la 3 %.
În prezent, panta canalului colector CC 5 de pe valea Nisipari permite viteze mai

mari, care au condus la deformări evidente ale secţiunii canalului.
Scenariul 1 prevede reprofilarea canalului colector CC 5 care se va realiza prin

uniformizarea pantei generale a terenului.
Conform scenariului 1 vor fi prevăzute şi 2 pasarele care traversează valea

Nisipari în intravilanul localităţii Nisipari.
De asemenea conform aceluiaşi scenariu se prevede înlocuirea celor 2 poduri

din tuburi de beton, cu 2 poduri având suprastructura alcătuită din grinzi prefabricate.
Scenariul 2:
Scenariul 2 prevede reprofilarea canalului colector CC 5 prin reducerea pantei

generale a terenului şi execuţia unui pereu din dale de beton pe toată lungimea canalului.
Scenariul 3:
Screnariul 3 constă în nerealizarea investiţiei cu toate dezavantajele ce reies din

aceasta pentru locuitorii, construcţiile şi terenurile agricole din localitatea Nisipari.
Avantajele scenariului recomandat:
Scenariul 1 este cel recomandat şi promovat pentru realizarea investiţiei.
Comparativ cu scenariul 2, scenariul 1 prezintă următoarele avantaje tehnico-financiare:
 reducerea timpului de execuţie;

 suportă mai uşor adaptări la modificările ce apar în teren la faza de execuţie;
 reducerea costurilor de execuţie.
Caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de
investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare
a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare:
Lungimea totală a canalului colector CC5 reprofilat este de 1.643 m, adică

lungimea de traversare a localităţii Nisipari.
Secţiunea transversală adoptată pentru canalul colector CC 5 are lăţimea la fund

de 4,0 m şi înclinarea taluzurilor de 1:1,5 pe porţiunea de canal cuprinsă între profilurile
transversale P1 şi P22 şi respectiv lăţimea la fund de 5,0 m şi înclinarea taluzurilor de
1:1,5 pe porţiunea de canal cuprinsă între profilurile transversale P22 şi P30.
Pe traseul canalului colector CC 5 se vor executa lucrări de consolidare mal, pe

tronsoane având lungimea totală de 492 m.
De asemenea pe traseul canalului colector CC 5, în dreptul profilului transversal

P11, se va executa o cădere cu înălţimea de cca 0,7 m care va fi protejată de un pereu
107
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
din beton cu grosimea de 0,15 m, armat cu plasă de sârmă.
Pentru asigurarea continuităţii căilor de comunicaţie peste canalul CC5 (Valea

Nisipari) ce se reprofilează este necesară realizarea a două poduri rutiere după cum
urmează :
- podul nr. 1 ce va asigura continuitatea străzii I.L. Caragiale situat între

profilurile P10 şi P11 ;
- podul nr. 2 ce va asigura continuitatea străzii Iuliu Valahory situat între
profilurile P17 şi P18 .
Podurile vor avea lungimi de 18,00 m (podul nr. 1) şi respectiv 16,00 m (podul nr. 2).
Tot pentru asigurarea continuităţii circulaţiei pietonale peste canalul CC5 (Valea
Nisipari) ce se reprofilează, este necesară realizarea a două pasarele metalice cu
lungimea de 15,00 m şi lăţimea de 1,00 m fiecare după cum urmează :
- pasarela nr. 1 situată între profilurile P6 şi P7;

- pasarela nr. 2 situată între profilurile P13 şi P14.
 Început: X: 771905 ; Y: 312822

 Sfârşit X: 770855 ; Y: 311495
Valoarea Valoarea conform Studiului de Fezabilitate:
investitiei
3 053 894 Lei
4 275 451 Lei
Comentarii Scopul masurii este acela de a contribui la îmbunătăţirea situaţiei sociale şi

economice a locuitorilor din localitatea Nisipari.
Masurile propuse ajuta la dezvoltarea comunei prin:
 efectuarea investiţiilor noi necesare lucrărilor de eliminarea excesului de

apă, care vor contribui la îmbunătăţirea protecţiei mediului;
 protejarea populaţiei de efectele negative ale apelor poluate din
fântâni/puţuri;
 creşte potenţialul economic al zonei;
 îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor;
 îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei;
 îmbunătăţirea situaţiei sociale şi economice a locuitorilor din zonă;
 stabilizarea socială a zonei, prin contribuţia la reîntoarcerea locuitorilor
plecaţi.
Din punct de vedere ecologic nu vor fi afectaţi, în sens negativ, factorii de mediu,
ci vor fi îmbunătăţiţi.
108
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
A.7.3. Obiective cu note de fundamentare avizate pentru elaborarea

Studiilor de fezabilitate
A.7.3.1. Regularizare si reprofilare albie Valea Capaclia, judetul Tulcea

Lucrarile de regularizare si reprofilare a albiei Valea Capaclia, judetul Tulcea,
propuse de catre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, sunt
prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 13 – Regularizare si reprofilare albie Valea Capaclia, judetul Tulcea
Denumirea Regularizare si reprofilare albie Valea Capaclia, jud. Tulcea

obiectivului de
investitii
Amplasamentu Oras Isaccea, jud. Tulcea. Bazinul hidrografic Dunărea, afluent Capaclia.
l Cod cadastral IV- 1.51
Necesitatea si În prezent albia V. Capaclia nu este regularizată, capacitatea de transport a

oportunitatea apelor mari este insuficientă, situaţie care in perioada cu precipitati mari conduce la
revărsarea apelor si inundarea obiectivelor situate în lunca sa. De asemenea
109
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
lucrarilor viituriile propagate produc sistematic şi aluvionarea strazilor orăşenesti adiacente,

precum şi a drumului Naţional DN 22 (E 87) Braila – Tulcea.
Obiectivul de investitie propus are in vedere punerea in sigutanta impotriva

inundatiilor a oraşului Isaccea, prin realizarea unor lucrari de reprofilare a pârâului
Valea Capaclia, având drept scop preîntâmpinarea revarsarii apelor în afara albiei
minore şi eliminarea riscului de inundare a locuintelor si obiectivelor aflate in albia
majora a acestuia, prin următoarele lucrari:
- Regularizare şi reprofilare albie rau. V. Capaclia,

- Sistematizarea terasamentelor rezultate pentru
suprainălţarea malurilor.
Obiective protejate: 70 gospodarii, 2 spatii comerciale, 1 scoală generala, 4
Blocuri locuinte
Descrierea Regularizare şi reprofilare albie pr. V. Capaclia, L = 3,0 km

lucrarilor
Sistematizarea terasamentelor rezultate pentru suprainălţarea malurilor.
Reprofilarea albiei cursului de apă se propune a se executa pe traseul actual

al cursului de apă, sectiunea propusa a se realiza este trapezoidală, iar terasamentul
rezultat se propune a se sistematiza in imediata apropiere a malurilor cu scop de
supraînălţare a acestora. Sectiunea medie care poate asigura capacitatea de
transport este de cca 8,0 mp (b = 2,0 m; h = 2,0 m; m = 1).
 Început: X: 771106 ; Y: 417380

 Sfârşit X: 773722 ; Y: 420093
Valoarea Valoarea estimata:
investitiei
5 726 052 Lei
Beneficii Valoarea estimata:
6 814 000 Lei
Comentarii Masurile propuse ajuta la dezvoltarea localitatii prin:
 efectuarea investiţiilor noi necesare lucrărilor de eliminarea

excesului de apă, care vor contribui la îmbunătăţirea protecţiei
mediului;
fântâni/puţuri;
110
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

 stabilizarea socială a zonei, prin contribuţia la reîntoarcerea
locuitorilor plecaţi.
Gradul de protectie in cazul inundatiilor este marit.
A.7.3.2. Lucrari de aparare impotriva inundatiilor, in Bazinul Hidrografic al raului

Albesti (intravilanul si extravilanul localitatilor Albesti, Vartop si Cotul Vaii),
judetul Constanta
Lucrarile de aparare impotriva inundatiilor, in bazinul hidrografic al raului Albesti,
judetul Constanta, propuse de catre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea
Litoral, sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 14 – Lucrari de aparare impotriva inundatiilor, in Bazinul Hidrografic al

raului Albesti, judetul Constanta
Denumirea Lucrari de aparare impotriva inundatiilor, in bazinul hidrografic al raului Albesti

obiectivului de (intravilanul si extravilanul localitatilor Albesti, Vartop si Cotul Vaii),
investitii jud.Constanta
Amplasamentul Lucrarile propuse pentru apararea impotriva inundatiilor se vor realiza pe cursul
de apa Albesti, in intravilanul si extravilanul localitatilor Albesti, Vartop si Cotu Vaii,
localitati situate in zona sud – estica a judetului Constanta, pe DJ 391. Cursul de apa
Albesti are o lungime totala de 25 km, panta medie de 4%, un coeficient de sinuozitate
de 1,69 si un bazin hidrografic de 326 kmp. Cursul de apa Albesti se descarca in lacul
Limanu.
111
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Necesitatea si Lucrarile propuse pentru Albesti, Cotu Vaii si Vartop, au drept scop protejarea
oportunitatea obiectivelor social economice de pagubele produse in caz de inundatii.
lucrarilor
Cursul de apa din intravilanul localitatilor mentionate are albiile
nesistematizate, malurile sunt neconsolidate, inregistrandu-se distrugeri in anii 1994,
1995, 1996 si 1999 in perioada anotimpurilor ploioase, cele mai grave fiind cele de
inundare a gospodariilor si locuintelor. Caracteristicile morfologiece ale zonei si ale
cursului de apa Albesti determina in timpul ploilor torentiale formarea de viituri, in
intervale scurte de timp cu antrenarea unor importante cantitati de aluviuni.
De pe strazile localitatilor, cu pante mari, neprevazute cu rigole de scurgere si

in parte neasfaltate, sunt transportate debite semnificative in timpul ploilor, in cursul de
apa Albesti.
Pe cursul de apa si pe afluenti sunt construite podete care nu au capacitate

de preluare a debitelor, datorita subdimensionarii sau colmatarii sectiunilor de
scurgere.
Situatia pagubelor inregistrate in localitatile Albesti, Vartop si Cotul Vaii:
Inundatia din 1994 - Case: 125, Terenuri agricole (ha):54

Inundatia din 1995 – Case: 42, Podete: 1, Terenuri agricole (ha): 250
Inundatia din 1996 – Case: 40
Inundatia din 1999 – Podete: 40
112
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Pentru prevenirea unor astfel de evenimente este necesara recalibrarea

cursului de apa si a vailor adiacente si protejarea taluzelor si fundului cursurilor de
apa, cu scopul maririi debitului transportat. Totodata, este necesara si
redimensionarea podetelor situate pe cursul de apa, cu scopul de a creste capacitatea
de scurgere a apelor.
De asemenea, efectuarea lucrarilor de constructie si redimensionare a

podurilor si podetelor au ca scop si imbunatatirea accesului la serviciile sociale prin
asigurarea circulatiei pietonale si a mijloacelor de transport in conditii de siguranta, in
special in perioadele de timp nefavorabil (perioade de risc).
Descrierea - lucrari de regularizare a paraului Albesti pe o lungime de 6 km

lucrarilor
- consolidare in intravilanul localitatilor
- reabilitare poduri si podete
Albesti
 Început: X: 775461 ; Y: 262082

 Sfârşit X: 777302 ; Y: 261250
Cotu Vaii
 Început: X: 769243 ; Y: 262819

 Sfârşit X: 770701 ; Y: 263306
Vartop
 Început: X: 771935 ; Y: 263595

 Sfârşit X: 772950 ; Y: 263217
investitiei
11 452 103 Lei
13 742 523 Lei
Comentarii Masurile propuse ajuta la dezvoltarea comunelor prin:
 efectuarea investiţiilor noi necesare lucrărilor de eliminarea excesului

de apă, care vor contribui la îmbunătăţirea protecţiei mediului;
fântâni/puţuri;
113
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

 stabilizarea socială a zonei, prin contribuţia la reîntoarcerea locuitorilor
plecaţi.
Din punct de vedere ecologic nu vor fi afectaţi în sens negativ factorii de
mediu, ci vor fi îmbunătăţiţi.
A.7.3.3. Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Urluia,

judetul Constanta
Lucrarile de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Urluia, jud.
Constanta, propuse de catre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral,
sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 15 - Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Urluia,

judetul Constanta
Denumirea Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Urluia, jud.

obiectivului de Constanta
investitii
Amplasamentu Bazinul hidrografic Urluia, cuprinde intravilanul urmatoarelor localitati:

l
 Comuna Adamclisi, satele Sipote, Zorile si Urluia
 Sectorul de varsare al vaii Urluia, Comuna Aliman, satele Aliman si
Vlahi
 Sectorul aval de lacurile Credinta - Conacu – Negresti (zona
Curcani, Petrosani)
114
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Necesitatea si Inundatii produse in bazinul hidrografic Urluia

oportunitatea
lucrarilor In decursul anilor, in localitatea Sipote s-au inregistrat inundatii cu
importante pagube materiale, din care cele mai semnificative au avut loc in anii
1975, 1986 si 1994.
In toamna anului 2006, in data de19.09, in localitatile Casicea, Credinta,

Conacu, Negresti s-au inregistrat inundatii ca urmare a revarsarii paraului Urluia.
Raul Urluia, in lungime de 98 km si o suprafata a bazinului hidrografic de

1.346 kmp, este un curs de apa cadastrat, cu scurgere nepermanenta, aflat sub
directa influenta a regimului precipitatiilor. Acest bazin hidrografic acopera aproape
in integralitate teritoriul a 5 comune, cuprinzand cca. 40 de sate.
Situatia deosebita care caracterizeaza aceasta vale este colmatarea

completa a podurilor (unele pana la 100 % din capacitatea de scurgere). Cauza
colmatarii acestor poduri este legata, atat de incorecta dimensionare din punct de
vedere al capacitatii de tranzitare a apelor, de unele posibile vicii constructive, cat si
de existenta unor torenti care se descarca in cursul principal si care antreneaza
sedimente si fragmente de roci calcaroase in albie (cazul podului amplasat la iesirea
din localitatea Sipote, unde se constata existenta unui torent de cca. 2000 m
lungime, extrem de activ in perioada ploilor de vara).
Colmatarea in totalitate a unor poduri creaza intreruperi complete ale albiei,

ceea ce conduce la cresterea nivelului apei in albie, in cazul ploilor insemnate
115
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
cantitativ, fapt ce genereaza inundatii.
Podurile apartin comunitatilor locale (cele amplasate pe drumuri comunale),

Drumurilor Judetene sau Nationale, iar un pod apartine CFR.
Valea Urluia a fost amenajata prin lucrari de reprofilare si adancire a albiei

in perioada anilor 1975 – 1980, de catre fosta IELIF, in cadrul unui program de
amenajare a cursului de apa si a torentilor ce se descarca in aceasta. Dupa aceasta
data, lucrarile de intretinere a albiei s-au limitat la interventii locale, in scopul
rezolvarii unor probleme punctuale de tranzitare a unor posibile viituri. Aceste lucrari
au fost executate, in cadrul Programelor de Gospodarire a Apelor 2007 - 2008, in
extravilanul localitatilor, de catre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, pe
sectoarele S.D.P Curcani si Petrosani.
Starea actuala a albiei, pe sectoarele situate intre lucrarile de

supratraversare, este caracterizata de zone cu contrapanta, stagnante, ori acoperite
de vegetatie ierboasa abundenta.
Marimea bazinului hidrografic al vaii Urluia, din care isi colecteaza debitele,
problemele complicate pe care le genereaza subdimensionarea, in marea lor
majoritate, a podurilor ce supratraverseaza acest curs de apa, precum si frecventa
producerii unor inundatii, conduc la necesitatea promovarii unei lucrari de investitii,
prin care sa se asigure tranzitarea debitelor in cazul producerii unor ploi torentiale.
Efectele inundatiilor care se pot produce in bazinul hidrografic al vaii Urluia

sunt amplificate de intreruperea completa a posibilitatii de tranzitare a debitelor pe
aceasta vale, ca urmare a colmatarii podurilor.
Descrierea - Decolmatare si recalibrare albie minora tronson I Credinta – coada lac

lucrarilor Plopeni cca. 2,5 km si decolmatare 2 poduri (sau dupa caz aducerea cotei
inferioare a radierului podului la cota talvegului albiei minore decolmatate si
recalibrate);
 Început: X: 760098 ; Y: 281321

 Sfârşit X: 759009 ; Y: 280873
- Decolmatare si recalibrare albie minora tronson II cuprins intre coada
lacului Negresti si pod rutier DJ 391 Negresti-Movila Verde pe o lungime de
cca.1 km si recalibrare 1 pod;
 Început: X: 750853 ; Y: 282075

 Sfârşit X: 749678 ; Y: 282241
- Decolmatare si recalibrare albie minora tronson III aval localitate
Petrosani – aval localitatea Sipote, pe o lungime de cca. 15 km si recalibrare 6
poduri (sau dupa caz aducerea cotei inferioare a radierului podului la cota talvegului
albiei minore decolmatate si recalibrate);
 Început: X: 745139 ; Y: 283355
116
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 Sfârşit X: 737383 ; Y: 288340

- Decolmatarea cursului de apa in intravilanul localitatilor Aliman si Vlahi
(cca. 6 km).
- Regularizare si recalibrare albie minora tronson IV Sector localitatea

Zorile pe o lungime de 1280 m si recalibrare 4 poduri. Pe acest tronson sunt
prevazute lucrari de decolmatare si in PGA pe anul 2011, al Administratiei Bazinale
de Apa Dobrogea Litoral. Se propune analiza si executia acestiu tronson corelat cu
celelalte tronsoane din amonte si tratarea tuturor tronsoanelor in mod unitar.
 Început: X: 735346 ; Y: 289481

 Sfârşit X: 736094 ; Y: 290785
investitiei
49 625 778 Lei
70 468 604 Lei

mediului;
fântâni/ puţuri;
 Gradul de protectie in cazul inundatiilor este marit
A.7.3.4. Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Valea

Mare, judetul Constanta
Lucrarile de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Valea Mare,
judetul Constanta, propuse de catre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea
Litoral, sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 16 – Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Valea

Mare, judetul Constanta
Denumirea Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Bazinul Hidrografic Valea Mare,
obiectivului de jud. Constanta
117
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
investitii
Amplasamentul Bazinul hidrografic Valea Mare, cuprinde intravilanul urmatoarelor localitati:
 Comuna Dobromir, satele Cetate, Valeni Raristea si sat Brebeni

 Sectorul de varsare al vaii Valea Mare, Comuna Ion Corvin, sat Viile in
Iezerul Viile.
 Are urmatorii afluienti:
- Valea Dobromir- lungime 11 km, suprafata bazin 75 kmp
- Valea Corvin - lungime 6 km , suprafata bazin 17 kmp
- Valea Negureni - lungime 5 km, suprafata bazin 19 kmp
- Torent Valea Florilor – lungime 11 km , suprafata bazin 30 kmp
Necesitatea si Inundatii produse in bazinul hidrografic Valea Mare

oportunitatea
lucrarilor Mentionam ca, in decursul anilor, in bazinul hidrografic s-au inregistrat
inundatii cu importante pagube materiale, din care cele mai semnificative au avut loc
in vara anului 1995 si in luna iulie 2005.
Valea Mare, in lungime de 29 km si o suprafata a bazinului hidrografic de

344 kmp, este un curs de apa cadastrat, cu caracter permanent, aflat sub directa
influenta a regimului precipitatiilor. Acest bazin hidrografic acopera aproape in
integralitate teritoriul a 2 comune, cuprinzand cca. 9 sate.
Situatia deosebita care caracterizeaza aceasta vale este reprezentata de
118
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
colmatarea podurilor (unele pana la 100 % din capacitatea de scurgere). Cauza

colmatarii acestor poduri este legata, atat de incorecta dimensionare din punct de
vedere al capacitatii de tranzitare a apelor, de unele posibile vicii constructive, cat si
de existenta unor torenti care se descarca in cursul principal si care antreneaza
sedimente si fragmente de roci calcaroase in albie (cazul podului amplasat la iesirea
din localitatea Padureni, unde se constata existenta unui torent de cca. 3000 m
lungime, extrem de activ in perioada ploilor de vara).
Colmatarea in procent foarte mare a unor poduri creaza intreruperi

complete ale albiei, ceea ce conduce la cresterea nivelului apei in albie, in cazul
ploilor insemnate cantitativ, fapt ce genereaza inundatii (cazul celor 2 podurilor din
zona padurii Satma pe valea Dobromir DN 3A).
Podurile apartin comunitatilor locale (cele amplasate pe drumuri comunale),

Drumurilor Judetene sau Nationale.
Pe Valea Mare au fost executate lucrari de decolmatare si reprofilare pe trei

tronsoane de albie astfel:
-Tronson I – lungime 250 m – 200m amonte de pod rutier de pe DC 35 si 50

m in aval de pod;
- Tronson II – lungime 500 m – 300 m amonte de pod rutier de pe DN 3A

intre Ion Corvin si Negureni si 200 m aval de acest pod;
- Tronson III – lungime 2 000 m amonte de pod rutier de pe DC 49 la intrare

in loc. Viile com. Ion Corvin.
Lucrarile au fost executate in anul 2008, de catre Administratia Bazinala de

Apa, in cadrul PGA.
Descrierea - Regularizarea si recalibrarea cursului de apa Valea Dobromir, afluent de stanga al

lucrarilor paraului Valea Mare, pe tronsonul de albie paralel cu padurea Satma ( DJ 391A) pe
o lungime de 2 000 m. Pe acest sector au fost prevazute lucrari de decolmatare si in
PGA pe 2011 al Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea Litoral.
 Început: X: 724873 ; Y: 285904

 Sfârşit X: 727087 ; Y: 285142
- Decolmatare si recalibrare albie minora Valea Mare tronson I aval localitate
Cetatea – aval confluenta raul Negureni pe o lungime de cca. 17,0 km si recalibrare
6 poduri.
 Început: X: 731163 ; Y: 283161

 Sfârşit X: 720816 ; Y: 294454
investitiei
36 264 992 Lei
119
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
40 616 790 Lei

mediului;
fântâni/puţuri;
 Gradul de protectie in cazul inundatiilor este marit.
B. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE

EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII
PLANULUI PROPUS
In vederea evidentierii starii actuale a mediului, am prezentat in capitolele urmatoare,

aspecte privind calitatea factorilor de mediu in judetele Constanta, Tulcea si Braila,
precum si evolutia acestora, in situatia neimplementarii planului analizat.
B.1. CALITATEA AERULUI
Aerul constituie unul dintre factorii esentiali ai vietii pe pamant, iar modificarea
compozitiei sale variaza in functie de natura activitatilor antropice si a surselor de
poluare naturala si industriala cu efecte negative asupra starii de sanatate a
populatiei. Poluantii atmosferici, dupa natura lor, pot fi clasificati in suspensii sau
aerosoli, gaze si vapori toxici.
Suspensiile sunt particule solide care au diferite dimensiuni, stabilitati si viteze de
sedimentare in atmosfera, diferite si care pot patrunde in cursul respiratiei pana la
nivelul alveolei pulmonare cu potential nociv ridicat.
Aerosolii poluanti pot fi lichizi sau solizi, cel mai reprezentativ fiind ceata acida, care
se formeaza in zonele intens poluate cu oxizi de sulf.
Cei mai raspanditi poluanti din categoria aerosolilor solizi sunt pulberile care sunt
diferite ca dimensiuni si natura chimica, iar efectul asupra sanatatii este foarte divers,
depinzand atat de dimensiuni, cat si de natura chimica.
120
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Potential, poluarea atmosferei este una din cele mai grave probleme ale societatii
actuale, atat din punct de vedere temporal – are efecte atat pe termen scurt si mediu,
cat si pe termen lung, dar si spatial – mobilitatea si suprafetele afectate.
In acest context, problemele actuale sunt urmatoarele:
 Efectul de sera;
 Distrugerea stratului de ozon;
 Acidifierea;
 Producerea ozonului troposferic;
 Particulele in suspensie.
B.1.1. Calitatea aerului in judetul Constanta

In judetul Constanta, calitata aerului este monitorizata prin masuratori continue in 7
statii automate amplasate in zone reprezentative, poluantii monitorizati fiind cei
prevazuti in legislatie, valorile limita impuse prin Legea nr. 104/2011 privind
calitatea aerului inconjurator avand scopul de a evita, preveni si reduce efectele
nocive asupra sanatatii umane si a mediului.
Statiile au fost amplasate conform, Criteria for EUROAIRNET, 1999, astfel:
 Statia CT1 – Statie de trafic, amplasata in municipiul Constanta – zona Casa

de Cultura;
 Evalueaza influenta emisiilor provenite din trafic;
 Monitorizeaza poluantii: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2),
monoxid de carbon (CO), benzen, pulberi in suspensie (PM10).
 Statia CT2 – Statie de fond urban, amplasata in mun. Constanţa – zona parc
Primarie:
 monitorizeaza nivelele medii de poluare in interiorul unei zone urbane ample,
datorate unor fenomene produse in interiorul orasului, cu posibile contributii
semnificative datorate unor fenomene de transport care provin din exteriorul
orasului;
 raza ariei de reprezentativitate este de 100 m - 1 m;
 monitorizează poluanţii: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/NO/NO2),
monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen, pulberi în suspensie (PM10) şi
parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia
solară, umiditate relativă, precipitaţii);
 Staţia CT3 - staţie de fond suburban este amplasată în orasul Navodari –
Tabara Victoria:
121
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 monitorizeaza nivelele medii de poluare in interiorul unei zone

suburbane, datorate unor fenomene de transport care provin din
exteriorul orasului si a unor fenomene produse in interiorul
orasului;
 raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 m;
 monitorizează poluanţii: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot
(NOx/NO/NO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen,
pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direcţia şi
viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate
relativă, precipitaţii);
 Staţia CT 4 – Staţie de trafic, amplasată în municipiul Mangalia – zona parc
arheologic:
 evaluează influenţa emisiilor provenite din trafic
(NOx/NO/NO2), monoxid de carbon (CO), benzen, pulberi în
suspensie (PM10).
 Staţia CT 5 – Staţie de tip industrial, amplasata în municipiul Constanţa –
str. Prelungirea Liliacului nr. 6 :
 evalueza influenta surselor industriale asupra calitatii aerului;
 raza ariei de reprezentativitate este de 10 – 100 m;
(NOx/NO/NO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în
suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direcţia şi viteza vântului,
presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate relativă,
precipitaţii);
 Staţia CT 6 – Staţie de tip industrial, amplasată în orasul Navodari – Liceu
L. Edeleanu:
(NOx/NO/NO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), benzen,
pulberi în suspensie (PM10) şi parametrii meteo (direcţia şi
viteza vântului, presiune, temperatură, radiaţia solară, umiditate
relativă, precipitaţii).
 Staţia CT 7 – Staţie de tip industrial, amplasată în municipiul Medgidia –
Primarie :
122
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 monitorizează poluanţii: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/

NO/ NO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în
precipitaţii);
(NOx/NO/NO2), monoxid de carbon (CO), ozon (O3), pulberi în
precipitaţii).
Fig. nr. 8 – Harta amplasare statii automate de monitorizare a calitatii aerului in

judetul Constanta
Reteaua de monitorizare a pulberilor sedimentabile, cf. STAS 12574/87, este

alcatuita din 18 puncte de control, amplasate astfel:
 Constanţa: APM Cta, ICRAL, CT1, CT2, CT5, SC NIVA PROD COM Siloz 1,
SC NIVA PROD COM Siloz 2, SC NIVA PROD COM Siloz 3, COMCM sediu;
 Medgidia: Lafarge – intrare, Lafarge – siloz calcar, Valea Dacilor;
 Murfatlar;
 Cernavodă: Staţia RA;
 Năvodari: CT3, UM;
 Mangalia: CT4, Staţia Meteo, COMCM S.A.
123
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Fig. nr. 9 – Evolutie PM10 (nefelometric) – ianuarie 2013 – medii zilnice
Fig. nr. 10 – Evolutie PM2,5 (nefelometric) – ianuarie 2013 – medii zilnice
Valorile inregistrate in cursul lunii ianuarie 2013 pe puncte de prelevare sunt

prezentate in tabelul de mai jos (VL cf. STAS 12574/ 87 – 17 g/ m2/ luna):
124
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Tabel nr. 17 – valori inregistrate in cursul lunii inuarie 2013
Punct de control Conc. medie lunară

(g/m2/lună)
APM Constanţa -
ICRAL – Confort Urban -
Staţia CT 1 - Constanţa 21,635
SC NIVA PROD COM Siloz 1 -
SC NIVA PROD COM Siloz 2 4,491
SC NIVA PROD COM Siloz 3 5,459
COMCM sediu Constanţa -
Lafarge – intrare cantină 1,122
Lafarge – siloz calcar 5,388
Valea Dacilor 3,341
Murfatlar 12,353
Staţia RA Cernavodă -
Staţia CT 3 Nãvodari 2,024
UM Nãvodari 3,08
Staţia CT 4 Mangalia -
Staţia Meteo Mangalia 2,446
COMCM Mangalia 6,101
Concluzii:
 APM Constanta a primit rezultatele automonitorizarii poluantilor gazosi, privind
calitatea aerului, in luna ianuarie 2013, de la 16 agenti economici. In urma
analizarii acestor rezultate, s-a inregistrat o singura depasire la indicatorul
pulberi sedimentabile, la Statia CT 1 – Constanta.
B.1.2. Calitatea aerului in judetul Tulcea

La nivelul Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea, supravegherea calitatii aerului se
realizeaza prin urmatoarele retele:
 Reteaua manuala, care cuprinde:

 Reteaua de urmarire a pulberilor sedimentabile: 6 puncte.
 Reteaua automata, care cuprinde trei statii automate de
monitorizare a calitatii aerului:
 Staţie de trafic TL-1, amplasată în zona rezidenţială,
unde principalele surse de emisie aflate in apropierea
staţiei sunt traficul rutier, instalaţiile de ardere
neindustriale, factorii naturali. Poluanţii monitorizaţi sunt:
SO2, NO, NOx, NO2, CO, PM10, COV.
125
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Staţie de tip industrial TL-2, amplasată in zona


industrială Tulcea – vest, unde principalele surse de
emisie aflate în apropierea staţiei sunt arderi în industria
de transformare şi pentru producerea de energie, arderi în
industria de prelucrare, procese de producţie, traficul
rutier, instalaţiile de ardere neindustriale, factorii naturali.
Poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NO, Nox, NO2, CO,
PM10, O3, corelaţi cu datele meteorologice direcţia şi
viteza vântului, temperatura, umiditatea relativă,
presiunea atmosferică, radiaţia solară, precipitaţiile.
 Staţie tip suburban/ trafic TL-3, Calea Măcin FN
Isaccea, amplasată pe DN 22 la ieşirea din oraşul
Isaccea, unde principalele surse de emisie aflate in
apropierea staţiei sunt traficul rutier, agricultura, şi factorii
naturali. Poluanţii monitorizati sunt: SO2, NO, NOx, NO2,
PM10, corelaţi cu datele meteorologice direcţia şi viteza
vântului, temperatura, umiditatea relativă, presiunea
atmosferică, radiaţia solară, precipitaţiile.
Poluantii monitorizati sunt cei prevazuti in legislatia romaneasca, transpusa din cea
europeana, valorile limita impuse prin Legea 104/2011 avand scopul de a evita,
preveni si reduce efectele nocive asupra sanatatii umane si a mediului inconjurator.
TL3
TL1
TL2
Fig.nr. 11 – Amplasarea statiilor de monitorizare in judetul Tulcea

Legenda:
126
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 TL-1: Str.Isaccei FN (Parc Ciuperca), Tulcea

 TL-2: Str.Prelungirea Taberei nr.7, Tulcea
 TL-3: Calea Măcin FN, Isaccea
a) Reteaua manuala
 Reteaua de urmarire a pulberilor sedimentabile

Această reţea este alcătuită din 6 puncte de control, amplasate astfel:
 Sediu APM
 Sistem SGA
 Uzina de apa
 SC STX EUROPE SRL Tulcea
 Staţia Meteo
 Dana de Acostare
Valorile înregistrate în cursul lunii martie 2013, pe puncte de prelevare sunt
prezentate în tabelul şi graficul urmator:
Tabel nr. 18 – Valori inregistrate pt. Pulberile sedimentabile, martie 2013
Nr. PULBERI SEDIMENTABILE

crt.
PUNCT DE CONTROL g/m2/luna
CMA
Conc. medie Conc. medie pe

lunară luna anterioară
1. Sediu APM - 0.4352 17
2. Sistem SGA 2.9137 4.4798 17
3. Uzina de Apa 6.5671 0.2869 17
4. Dana de Acostare 4.2272 2.1983 17
5. Statia meteo 4.8003 7.0214 17
6. SC STX SRL 15.2223 0.6913 17
127
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Pulberi sedimentabile-martie 2013

20
15
10 Valoare
CMA
5
0
Sediu APM
Sistem SGA
Uzina apa
Dana APM
Statia Meteo
STX Europe
Fig. nr. 12 – Pulberi sedimentabile martie 2013
În luna martie 2013, nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorul pulberi sedimentabile.
Reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului

La nivelul judeţului Tulcea, Reţeaua Automată de monitorizare a Calităţii Aerului
cuprinde 3 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului,amplasate pe raza
judeţului Tulcea.
Indicatorii monitorizaţi sunt raportati la valorile limită impuse prin Legea 104/2011.
Tabel nr. 19 – Concentratii inregistate ale Dioxidul de sulf, martie 2013
Locaţie C.M.A. orar Nr. valori orare Valoare Valoare orară Nr. depăşiri
(µg/mc) orară medie maximă
(µg/mc) (µg/mc)
TL – 1 350 664 7.3335 17.4563 -
TL – 2 350 709 4.4791 7.5424 -
TL - 3 350 466 6.4142 13.1219 -
128
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
SO2- valori medii orare - martie 2013

400 20
350 18
16
300
14
250
12
200 10
150 8
6
100
4
50
2
0 0
valoare limita orara(ug/mc)

TL-1 - valoare medie orara(ug/mc)
TL-2 - valoare medie orara(ug/mc)
Fig. nr. 13 – Valori medii orare pt. SO2, martie 2013

Concluzie:
 În luna martie 2013, nu a fost depaşită valoarea limită zilnică pentru sănătate
de 125 µg/mc. Maxima valorii medii zilnice fiind de 10.9482 µg/mc (în data de
10.03.2013) la staţia TL1-Parc Ciuperca, 5.8146 µg/mc (în data de 3.03.2013)
la staţia TL2-Transport Public şi de 10.1323 µg/mc (în data de 07.03.2013) la
staţia TL3 - Isaccea.
 Nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de alertă de 500 (µg/m3) la nici o
staţie de monitorizare.
Tabel nr. 20 – Concentratii inregistrate pentru Dioxidul de azot
Locaţie C.M.A. Nr. valori Valoare orară Valoare orară Nr. depăşiri
(µg/mc) orare medie (µg/mc) maximă (µg/mc)
TL – 1 200 - - - -
TL – 2 200 672 5.7748 26.2392 -
TL- 3 200 - - - -
Concluzie:
 În luna martie 2013, nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită orare de 200
(µg/m3) şi nici ale pragului de alertă de 400 (µg/m3), pentru Dioxidul de azot.
129
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Tabel nr. 21 – Concentratii ale Monoxidului de carbon, martie 2013

Locatie Valoare Nr. Valoare maxima zilnica a mediilor Valoare Nr.
limită valori pe 8 ore (mg/mc) medie lunara depasiri
(mg/mc) orare (mg/mc)
TL – 1 10 - - - -
TL – 2 10 680 0.7884 (1.03.2013 ora 24) 0.1113 -
CO - valori maxime zilnice ale mediilor la 8 ore

martie 2013
12 0,9
0,8
10
0,7
8 0,6
0,5
6
0,4
4 0,3
0,2
2
0,1
0 valoare limita(mg/mc) 0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 TL1- valoare
10 11 12 13max.
14 zilnica
15 16 a17mediilor
18 19 la20 8 ore(mg/mc)
21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
TL2- valoare max. zilnica a mediilor la 8 ore(mg/mc)
Fig. nr. 14 –Valori maxime zilnice ale mediilor la 8 ore pt. CO, martie 2013
Concluzie:
 În luna martie 2013, nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită (mg/mc)
pentru CO.
Tabel nr. 22 - Pulberi în suspensie
Locaţie Nr.valori orare C.M.A.zilnic Valoare medie Valoare zilnică Nr.

(µg/mc) lunară (µg/mc)
maximă (µg/mc) depăşiri
TL – 1 743 50 21.8636 37.0840 -
TL – 2 - 50 - - -
TL - 3 472 50 10.1139 18.6980 -
130
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
PM10-valori medii zilnice martie 2013

60
50
40
30
20
10
TL-1 - valoare medie zilnica(ug/mc) TL-2 - valoare medie zilnica(ug/mc)
valoare limita zilnica(ug/mc) TL-3 - valoare medie zilnica(ug/mc)
Fig. nr. 15 – PM10, valori medii zilnice martie 2013
Concluzie:
 În luna martie 2013, nu au fost înregistrate depăşiri a valorii limite zilnice la

indicatorul PM10.
Monitorizare metale – martie 2013
Tabel nr. 23 – Valori limita inregistrate pentru Plumb

Locatie Valoare limita Nr. valori zilnice Valoare medie Valoare zilnica
anuala (µg/mc) lunara (µg/mc)
maxima (µg/mc)
TL – 1 0.5 31 0.00729 0.01822
TL – 2 0.5 - - -
TL – 3 0.5 29 0.00380 0.01556
131
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
0,0200 Pb(ug/mc)-Valori zilnice

0,0180 martie 2013
0,0160
0,0140
0,0120
0,0100
0,0080
0,0060
0,0040
0,0020
0,0000
Pb(μg/mc)-TL1 Pb(μg/mc)-TL2 Pb(μg/mc)-TL3
Fig. nr. 16 – Valori minime pt. Pb, martie 2013
Tabel nr. 24 – Valori limita inregistrate pentru Nichel

Locatie Valoare limita Nr. valori Valoare medie Valoare zilnica
anuala (ng/mc) zilnice lunara (ng/mc)
maxima (ng/mc)
TL – 1 20 31 0.78792 3.48530
TL – 2 20 - - -
TL – 3 20 29 0.89682 2.62483
Nichel (ng/mc) - valori zilnice

martie 2013
4,000
3,500
3,000
2,500
2,000
1,500
1,000
0,500
0,000
Ni(ng/mc)-TL1
Ni(ng/mc)-TL2
Ni(ng/mc)-TL3
Fig. nr. 17 – Valori zilnice Nichel (ng/mc), martie 2013
132
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Tabel nr. 25 – Valori limita Arsen, martie 2013

Locatie Valoare limita Nr. valori Valoare Valoare zilnica
anuala zilnice medie lunara
(ng/mc) (ng/mc) maxima (ng/mc)
TL – 1 6 31 1.04179 3.07276
TL – 2 6 - - -
TL – 3 6 29 0.81646 1.75937
Arsen(ng/mc) - Valori zilnice

3,50
martie 2013
3,00
2,50
2,00
1,50
1,00
0,50
0,00
As(ng/mc)-TL1
As(ng/mc)-TL2
As(ng/mc)-TL3
Fig. nr.18 – Valori zilnice pentru Arsen (ng/mc), martie 2013
Tabel nr. 26 – Valori limita Cadmiu, martie 2013

Locatie Valoare Nr. valori Valoare Valoare zilnica
limita anuala zilnice medie lunara
(ng/mc) (ng/mc) maxima (ng/mc)
TL – 1 5 31 0.17156 0.43507
TL – 2 5 - - -
TL – 3 5 29 0.17398 0.40147
Concluzie:
 In urma monitorizarii metalelor, in luna martie 2013, nu s-au inregistrat

depasiri ale valorilor limita.
133
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
OZON
Tabel nr. 27 - Valori orare inregistrate pentru Ozon, martie 2013

Locaţie Prag de Nr. valori Valoare orară Valoare orară Nr. depăşiri
informare orare medie maximă
(µg/mc) (µg/mc) (µg/mc)
TL – 2 180 373 69.3192 127.2693 -
Ozon-valori medii orare -martie 2013

200
180
160
TL2-valoare medie
140 orara(ug/mc)
120
Prag de
100
informare(ug/mc)
80
60
40
20
0
01 Mar …
20 Mar …
20
15
10
24
19
14
23
18
13
22
17
12
21
16
11
20
15
10
24
19
14
23
18
13
5
9
4
8
3
7
2
9
4
Fig. nr. 19 – Valori medii orare pentru Ozon – martie 2013
Concluzie:
 În luna martie 2013 pentru Ozon nu a fost depăşit pragul de informare (180
µg/mc).
B.1.2.1. Concluzii generale cu privire la calitatea aerului in judetul Tulcea

Conform informatiilor din cadrul Rapoartelor de calitate a mediului pentru judetul
Tulcea, in perioada lunii martie 2013, in ceea ce priveste calitatea aerului, nu s-au
inregistrat depasiri ale concentratiilor maxime admisibile pentru poluantii analizati:
dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx/ NO/ NO2), monoxid de carbon (CO),
benzen, pulberi in suspensie (PM10), metale si ozon.
134
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
B.1.3. Calitatea aerului in judetul Braila

Staţia Brăila 1- Staţia de trafic este amplasată pe Calea Galaţi nr. 53 şi
monitorizează nivelele de poluare generate preponderent de emisiile din traficul, cu
fluxuri medii şi ridicate, de pe străzile limitrofe. Poluanţii monitorizaţi sunt: SO2; NOx;
CO; Pb; PM10; benzen; toluen; o,m,p-xilen; etilbenzen.
Staţia Brăila 2 - Este amplasată în Piaţa Independenţei nr. 1, la distanţă de trafic şi
de zone industriale sau surse punctuale mari. Monitorizează nivelele medii de
poluare din zona urbană datorate emisiilor din interiorul oraşului precum şi
contribuţiile posibil semnificative datorate unor fenomene de transport a poluanţilor
atmosferici proveniţi din exteriorul oraşului. Poluanţii monitorizaţi sunt: SO2; NOx;
CO; Pb; PM2,5; benzen; toluen; o,m,p-xilen; etilbenzen.
Staţia Brăila 3 - Staţia este situată în Comuna Cazasu şi monitorizează nivelele
medii de poluare din interiorul zonei suburbane datorate unor fenomene de transport
a poluanţilor ce provin din municipiul Brăila. Monitorizarea se realizează în vederea
evaluării expunerii populaţiei şi a vegetaţiei din localităţile de la marginea zonei
urbane, localităţi unde pot apărea fenomene de poluare fotochimică.
Staţia Brăila 4 - Staţia este amplasată pe Şoseaua Baldovineşti în incinta Staţiei de
pompare ape uzate a Companiei de Utilităţi Publice Dunărea - Brăila şi determină
nivelul de poluare provenit de la sursele industriale din zonă sau din zonele limitrofe.
Staţia Brăila 5 - Staţia este amplasată în Comuna Chiscani, în vecinătatea SC.
Termoelectrica S.A. şi monitorizează nivelul de poluare a aerului din zona învecinată
emisiilor de pe Platforma Industrială Chiscani.
Tabel nr. 28 - Valorile înregistrate în cursul lunii Aprilie 2013, pe puncte de prelevare
Nr.crt. Punct de monitorizare PULBERI SEDIMENTABILE
CMA = 17 g/m2/lună
Concentraţia Concentraţia Tendinţa mediei

medie lunară medie pe luna
anterioară
1. Sediu APM 6,71 6,83 0,9
2. Uzina de apă Brăila 9,39 13,57 0,6
3. Str. Gen. Gh.Avramescu 5,97 12,31 0,4
4. Staţia Nord 11,56 7,97 1,4
5. S.C. Hercules S.A. 9,10 13,45 0,6
6. Str. Galaţi 10,78 30,28 0,3
135
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
7. Primăria Brăila 4,91 21,15 0,2
8. Cazasu 7,72 7,78 0,9
9. Termocentrala Chiscani 7,80 8,35 0,9
10. Vărsătura 21,17 32,18 0,6
Poluantii monitorizati, metodele de masurare, valorile limita, pragurile de alerta si de

informare si criteriile de amplasare a punctelor de monitorizare sunt stabilite de
legislatia nationala privind protectia atmosferei si sunt conforme cerintelor prevazute
de reglementarile europene.
Concluzii:
 Pulberile sedimentabile, în luna Aprilie 2013, prezintă o singură depăşire de

24% fată de valoarea limitei admise, în punctul de prelevare din localitatea
Vărsătura.
B.2. CALITATEA APEI IN JUDETUL CONSTANTA
Resursele de apa ale judetului Constanta sunt constituite din apele de suprafata –
rauri, lacuri, fluviul Dunarea si ape subterane.
Tabel nr. 29 – Volumul resursei de apa (mii mc)
Judetul Resurse de suprafata (mii mc)
Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila
Constanta 176.514 60.006 294284,7 238984,1
Tabel nr. 30 – Prelevari de apa (fluxuri) (mii mc)
Prelevari din surse de Prelevari din surse subterane Total prelevari (mii mc)
suprafata (mii mc) (mii mc)
17549,675 47071,277 64620,952
Directiva Cadru Apa defineste in Art. 2 starea apelor de suprafata prin:
 Starea ecologica;
 Starea chimica.
136
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Starea ecologica se refera la structura si functionarea ecosistemelor acvatice, fiind

definita in conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa, prin
elemente de calitate biologice, elemente hidromorfologice si fizico – chimice generale
cu functie suport pentru cele biologice, precum si prin poluantii specifici (sintetici si
nesintetici).
Evaluarea starii ecologice a unui corp de apa se realizeaza dupa cum urmeaza:
 Daca elementele biologice, elementele hidromorfologice si elementele fizico –

chimice (generale si poluantii specifici) se incadreaza in limitele starii foarte
bune (fiecare separat) atunci corpul de apa este in stare ecologica foarte
buna.
 Daca elementele biologice si elementele fizico – chimice (generale si poluantii
specifici) se incadreaza in limitele starii bune (fiecare separat) atunci corpul de
apa este in stare ecologica buna (elementele hidromorfologice nu sunt
utilizate in evaluarea starii ecologice).
 Daca elementele biologice se incadreaza in limitele starii moderate atunci
corpul de apa este in stare ecologica moderata (elementele
hidromorfologice si elementele fizico – chimice suport nu sunt utilizate in
evaluarea starii ecologice);
 Daca elementele biologice se incadreaza in limitele starii slabe atunci corpul
de apa este in stare ecologica slaba (elemente hidromorfologice si
elementele fizico – chimice suport nu sunt utilizate in evaluarea starii
ecologice);
 Daca elementele biologice se incadreaza in limitele starii proaste atunci corpul
de apa este in stare ecologica proasta (elemente hidromorfologice si
elementele fizico – chimice suport nu sunt utilizate in evaluarea starii
ecologice).
La nivelul judetului Constanta, supravegherea calitatii apelor se realizeaza prin
urmatoarele retele:
 Reteaua de urmarire a calitatii apelor de suprafata;

 Reteaua de urmarire a emisiilor (ape uzate) in cursuri de apa si canalizarile
localitatilor.
Conform datelor prezentate in Rapoartele lunare si anuale de pe site-ul Agentiei
pentru Protectia Mediului Constanta, nu s-au inregistrat depasiri semnificative in
ceea ce priveste calitatea apelor uzate in judetul Constanta.
B.2.1. Evaluarea calitatii apei pentru subsistemul rauri

Pentru determinarea calitatii apei se realizeaza urmatoarele evaluari:
137
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 Evaluarea Starii Ecologice:

 Elemente biologice;
 Elemente suport;
 Elemente fizico – chimice generale:
 Nutrienti
 Starea acidifierii – pH;
 Conditii de oxigenare;
 Conditii de salinitate.
 Poluanti specifici;
 Evaluarea starii chimice.






















138



Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Tabel nr. 31 – Centralizatorul lungimilor de rau conform evaluarii starii ecologice si starii chimice (anul 2011)
Nr. B.H. Denumire rau Lungime totala Repartitia lungimilor conform evaluarii starii ecologice Repartitia lungimilor conform evaluarii starii
crt. (km) chimice
FOARTE BUNA MODERATA SLABA PROASTA BUNA PROASTA

BUNA
Lungime km % km % km % km % km % km % km %
monitorizata
(km)
1. DUNARE DUNARE 190 70 36,84 120 63,16 120 63,16 70 36,84
2. DUNARE Topolog 42 42 100 - - - - 42 100
3. DUNARE Jijila 14 14 100 14 100
Sursa: site-ul APM Constanta – http://apmct.anpm.ro , Accesat 20.06.2013
Tabel nr. 32 – Centralizatorul lungimilor de rau conform evaluarii starii ecologice si starii chimice (anul 2011)
Nr. B.H. Denumire rau Lungime totala Repartitia lungimilor conform evaluarii starii ecologice Repartitia lungimilor conform evaluarii starii chimice
crt. (km)
FOARTE BUNA MODERATA SLABA PROASTA BUNA PROASTA

BUNA
1. LITORAL Telita 48 km % km % km % km % km % km % km %
2. LITORAL Taita 57 15,6 33,48 31 66.52 - - - - - - 15,6 33,48 31 66,52
Taita 46,6 km monitorizati - - - - - - - - - - - - -
Taita 2 15,6 15,6 - - - - - - - - - - - - -
Taita 3 31 - - 31 - - - - - - - - - 31 -
Taita 1 este nepermanent si 7 - -

tine de la izvor pana la - - - - - - - - - - - -
confluenta cu Curaturi
Intre Taita 2 si Taita 3 se afla 3,4 - - - - - - - - - - - - - -

corpul de apa Ac. Horia de
3,4 km
139
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
3. LITORAL Slava 38 - - - - 38 100 - - - - - - 38 100
Casimcea 69 - - - - - - - - - - - - - -
Casimcea 61 km monitorizati - - - - 61 100 - - - - 61 100 - -
4. LITORAL Casimcea 1 este permanent 13 - - - - 13 - - - - - 61 100 - -
Casimcea 2 este 8 - - - - - - - - - - - - - -
nepermanent
Casimcea 3 este permanent 48 - - - - 48 - - - - - 48 - - -
5. LITORAL Ciurucova 24 - - - - 24 100 - - - - 24 100 - -
6. LITORAL Gura Dobrogei 11 - - - - 11 100 - - - - 11 100 - -
7 LITORAL Hamangia 33 - - - - 33 100 - - - - 33 100 - -
8. LITORAL Agi Cabul 22 - - - - 22 100 - - - - 22 100 - -
9. LITORAL Nuntasi 21 - - - - 21 100 - - - - 21 100 - -
140
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
B.2.2. Calitatea apei lacurilor din judetul Constanta

Principalele lacuri de pe teritoriul judetului Constanta sunt prezentate in tabelul de
mai jos:
Tabel nr. 33 – Suprafata principalelor lacuri din judetul Constanta
Tipul lacului Numele lacului Suprafata (ha)
Natural Siutghiol 1900
Tabacarie 94
Tasaul 2335
Corbu 520
Tatlageac 178
Nuntasi 1050
Techirghiol sarat 1227
Techirghiol dulce 240
Oltina 2509
Bugeac 1774
Vederoasa 150
Dunareni 621
Domneasca 93
Acumulare Tibrin 120
Hazarlac 272
Sursa: Planul de management al Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii, Spatiului Hidrografic Dobrogea si
Apelor Costiere
141
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Tabel nr. 34 – Repartitia corpurilor de apa – lacuri conform evaluarii potentialului ecologic si starii chimice din anul 2011
BH Nr. lacuri Nr. lacuri Repartitia lacurilor naturale/ de acumulare conform evaluarii starii Repartitia lacurilor naturale conform
naturale/ de naturale/ de ecologice evaluarii starii chimice
acumulare acumulare
monitorizate monitorizate
Foarte buna Buna Moderata Slaba Proasta Buna Proasta
Nr. total % Nr. total % Nr. % Nr. % Nr. total % Nr. total % Nr. total %
corpuri corpuri total total corpuri corpuri corpuri
corp corp
uri uri
Dunare 12 7 - - - - 7 100 - - - - 7 100 - -
Litoral 9 8 - - - - 8 100 - - - - 8 100 - -
Sursa: Site-ul Agentiei pentru Protectia Mediului Constanta http://apmct.anpm.ro, accesat in data de 15.07.2013
Concluzie:
 Analizand tabelul de mai sus, se poate observa ca starea ecologica a lacurilor naturale din judetul Constanta, se incadreaza
in categoriile moderata si buna.
142
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
B.2.3. Starea apei brute destinate potabilizarii

Sectiunile de potabilizare sunt amplasate imediat in amonte de priza de apa pentru
apele curgatoare de suprafata.
Conform Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, au fost
stabilite ca puncte de monitoring, acele corpuri de apa desemnate pentru captarea
apei destinate consumului uman, care asigura in medie mai mult de 100 mc apa/zi.
Frecventa de monitorizare s-a efectuat conform legislatiei in vigoare.
Tabel nr. 35 – Sursa de apa bruta destinata potabilizarii
Nume sectiune Sursa de apa Numele Frecventa anuala Categoria de

de prelevare utilizatorului de monitorizare calitate
pentru
potabilizare
Galesu km 6 - CPAMN SC RAJA SA anual A II

396
Dunare km 300 – Dunare SC RAJA SA anual A II

500 (Cernavoda)
Sursa: http://apmct.anpm.ro
Conform NTPA 013/2002 – H.G. nr. 100/2002 modificata si completata prin HG

567/2006, apele de suprafata destinate potabilizarii sunt clasificate, in functie de
valorile limita, in trei categorii: A1, A2 si A3. In functie de caracteristicile fizice,
chimice si microbiologice, fiecarei categorii de apa, ii corespunde o tehnologie
standard adecvata de tratare. Incadrarea in categoriile de calitate s-a efectuat dupa
indicatorii fizico – chimici si analizele microbiologice.
Sectiunile de potabilizare prezentate mai sus s-au incadrat in categoria de calitate A2
dupa valoarea medie anuala a indicatorilor fizico – chimici si microbiologici,
indeplininad conditiile de potabilizare impuse de NTPA 013/2002. (sursa: Site-ul
Agentiei pentru Protectia Mediului Constanta http://apmct.anpm.ro, accesat in data
de 15.07.2013).
B.2.4. Calitatea apei subterane in spatiul Dobrogea Litoral

In cadrul Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea – Litoral a fost reactulizat
Inventarul tuturor forajelor care testeaza sau exploateaza acviferele cu nivel liber
(freatic) si acviferele sub presiune (adancime), aflate in Reteaua Nationala
hidrogeologica de monitorizare, 180 foraje hidrogeologice (118 pe Constanta si 62 pe
Tulcea).
143
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Din punct de vedere cantitativ ABA DL realizeaza observatii si masuratori de nivel la

un numar de 168 de foraje, repartizate astfel:
 Constanta = 52 statii hidrogeologice cu 107 foraje la care se fac observatii (11

foraje la care nu se fac observatii se tin in conservare);
 Evidenta forajelor din Reteaua ABA DL prevazute cu traductori cu senzori de
nivel si temperatura:
 Constanta: 9 statii hidrogeologice cu 11 foraje;
Din punct de vedere calitativ in anul 2011 au fost monitorizate de catre ABA DL un
numar de 102 foraje si 4 foraje monitorizate de ABA IB, din care 51 foraje din reteaua
nationala hidrogeologica de observatie si 51 foraje aflate in exploatare la societati,
respectiv 86 foraje pe Constanta si 20 foraje pe Tulcea, repartizate astfel pe corpurile
de apa:
 4 foraje pe RODL 01, 4 foraje pe RODL 02, 1 foraj pe RODL 03, 21 foraje pe
RODL 04, 10 foraje pe RODL 05, 26 foraje pe RODL 06, 10 foraje pe RODL
07, 1 foraj pe RODL 08, 12 foraje pe RODL 09, 17 foraje pe RODL 10 si 2
foraje pe ROIL 11 (transmise catre ABA IB).
Rezultatele incadrarii corpurilor de apa in starea chimica corespunzatoare:
Pentru evalurea starii chimice a corpurilor de ape subterane se parcurg urmatoarele
etape:
 Se calculeaza pentru fiecare punct de monitorizare (foraj) valorile medii pentru

fiecare element chimic analizat, pe baza rezultatelor analizelor chimice
efectuate in anul anterior (doua analize sau mai multe);
 Aceste valori medii, se compara pentru fiecare foraj, cu valorile prag din
Ordinul MM nr. 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile
de ape subterane din Romania (daca nu exista decat o analiza chimica, se iau
in considerare rezultatele acesteia);
 Daca se constata ca exista depasiri ale valorilor prag la cel putin un element,
se considera ca respectivul punct de monitorizare este poluat;
 Daca numarul punctelor de monitorizare poluate nu depaseste 20% din totalul
punctelor de monitorizare de pe un corp de apa subterana, se considera ca
acesta se afla in stare chimica buna, iar punctele de monitorizare poluate se
considera ca depasiri locale ale valorilor prag la elementul (elementele)
respective;
 Trebuie avuta in vedere, in cadrul acestei analize, distributia punctelor de
monitorizare pe suprafata corpului, precum si, in cadrul acestora, distributia
punctelor poluate;
 Daca punctele de monitorizare poluate nu sunt distribuite relativ uniform pe
suprafata corpului de apa subterana, ci se grupeaza intr-o anumit zona, se
144
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
considera a acesta se afla local in stare slaba, specificandu-se zona

respectiva, numele punctelor de monitorizare poluate si valoarea depasita.
Tabel nr. 36 – Evaluarea starii chimice a apei subterane
Denumire corp apa Stare chimica 2010 Stare chimica 2011
RODL03 Harsova - Nu a fost monitorizat Local SLABA (pentru parametrii NO3 si NO2 la
Ghindaresti 1 foraj)
RODL04 Cobadin - Mangalia BUNA SLABA (pentru parametrii NH4, NO3, PO4)
RODL05 Dobrogea Centrala BUNA SLABA (pentru parametrii NO3, PO4, Cloruri)
RODL06 Platforma Valaha BUNA BUNA
RODL07 Lunca Dunarii SLABA SLABA

(Harsova – Braila) (pentru parametrii (pentru parametrii
NH4, Cl) NH4, Cl)
RODL08 Casimcea Nu a fost monitorizat BUNA
RODL09 Dobrogea de Nord SLABA (pentru SLABA (7 foraje din 12 prezinta depasiri sub
parametrii NO3, NH4) 20%)
RODL10 Dobrogea de Sud BUNA SLABA (pentru parametrul NO3)
B.3. CALITATEA APEI IN JUDETUL TULCEA
La nivelul judetului Tulcea, supravegherea calitatii apelor se realizeaza prin

urmatoarele retele:
 Reteaua de urmarie a calitatii apelor de suprafata;
 Reteaua de urmarire a emisiilor (ape uzate) in cursuri de apa si canalizarile
localitatilor.
B.3.1. Reteaua de urmarire a calitatii apelor de suprafata

In luna aprilie 2013 s-au monitorizat urmatoarele cursuri de apa (determinari
efectuate de S.G.A. Tulcea):
 Fluviul Dunărea
 Pârâul Teliţa
 Pârâul Taiţa
 Pârâul Ciucurova
145
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 Pârâul Hamangia
 Pârâul Slava
 Pârâul Casimcea.
146
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Tabel nr. 37 – Clasa de calitate
Clasa de calitate
Determinăr
Dunăre Dunăre Dunare Dunăre Dunăre Dunăre Dunăre Dunăre Dunăre Dunăre Dunăre Dunare
i fizico-
Tulcea Pardina Sulina Crisan Sf.Gheorghe Măcin Smârdan Tulcea Tulcea Reni km Sulina km Vilkov
chimice
Hm 9942 Hm9920 Hm10670 Hm1052 km 0 Hm834 Hm Mm 132 0 km 17
0 0 10009 38+500
1.regimul II II II II II II II II II II II II
oxigenului
2.nutrienţi II II II II II II II II II II II II
3.ioni I I I I I I I I I I I I
generali,
salinitate
4.micropol II II II II - II II II II - - -
uanti
CLASA II II II II II II II II II II II II
FINALĂ
147
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Fluviul Dunărea se încadrează în clasa a -II -a de calitate în secţiunile de control

monitorizate conform Ordinului 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind
clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a
corpurilor de apa.
Pârâul Teliţa
Tabel nr. 38 - secţiuni de control : -P.H.PostaAeroport M.Kogalniceanu
Clasa de calitate
Determinări fizico-chimice
Aeroport M.Kogalniceanu P.H.Posta
1.regimul oxigenului - -
2.nutrienţi IV IV
3.ioni generali, salinitate - -
4.micropoluanti - -
CLASA FINALĂ IV IV
Pârâul Teliţa se încadrează în clasa a IV -a de calitate în secţiunile de control

P.H.Posta si Aeroport M.Kogalniceanu, conform Ordinului 161/2006 .
Pârâul Taita
Tabel nr. 39 - secţiuni de control :-Amonte acumulare lac- P.H. Satu Nou
Clasa de calitate
Determinări fizico-chimice Amonte acumulare lac Horia P.H. Satu Nou
1.regimul oxigenului II -
2.nutrienţi II IV
148
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
3.ioni generali, salinitate II -
4.micropoluanti II -
CLASA FINALĂ II IV
Pârâul Taiţa se încadrează în clasa a - IV- a de calitate în secţiunea de control P.H.

Satu Nou si in clasa a - II- a de calitate în secţiunea de control Amonte acumulare lac
Horia, conform Ordinului 161/2006 .
Pârâul Ciucurova
Tabel nr. 40 - secţiuni de control :- Amonte Slava Rusa
Determinări fizico-chimice Clasa de calitate
Amonte Slava Rusa
1.regimul oxigenului -
2.nutrienţi IV
3.ioni generali, salinitate -
4.micropoluanti -
CLASA FINALĂ IV
Pârâul Ciucurova se încadrează în clasa a - IV- a de calitate în secţiunea de control

monitorizata, conform Ordinului 161/2006.
Pârâul Hamangia
Tabel nr. 41 - secţiuni de control: - P.H.Baia -aval evac. Primaria Baia
Clasa de calitate
Determinări fizico-chimice P.H.Baia aval evac. Primaria Baia
149
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
1.regimul oxigenului - -
2.nutrienţi IV IV
3.ioni generali, salinitate - -
4.micropoluanti - -
CLASA FINALĂ IV IV
Pârâul Hamangia se încadrează în clasa a - IV- a de calitate în secţiunea de control

Pârâul Slava
Tabel nr. 42 - secţiuni de control:- P.H.Ceamurlia de Jos
Determinări fizico-chimice Clasa de calitate
P.H.Ceamurlia de Jos
2.nutrienţi IV
4.micropoluanti -
CLASA FINALĂ IV
Pârâul Slava se încadrează în clasa a - IV- a de calitate în secţiunea de control

Pârâul Casimcea
Tabel nr. 43 - secţiuni de control:- amonte Casimcea 300 m
Clasa de calitate
Determinări fizico-chimice
amonte Casimcea 300m
150
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
2.nutrienţi IV
4.micropoluanti -
CLASA FINALĂ IV
Pârâul Casimcea se încadrează în clasa a - IV- a de calitate în secţiunea de control

În luna aprilie, Laboratorul APM Tulcea a efectuat expertizări ale apelor fluviului
Dunărea, principalul curs de apă ce traversează judeţul. La punctul de recoltare
Dunăre Mm 38+500, pentru calitatea apelor Dunării s-au constatat conform Ordinului
161/2006 depăşiri faţă de clasa a- I- a de calitate, pentru indicatorii: cloruri, substante
organice, azot din azotiţi, azot din azotati, calciu, fenoli şi fracţiunea dizolvata ale
metalelor cupru, plumb, nichel.
Tabel nr. 44 - Starea ecologica a apei cf. Ordinului 161/2006
Foarte buna I
Buna II
Moderata III
Slaba IV
Proasta V
B.3.2. Calitatea apelor in judetul Braila

În luna aprilie 2013, laboratorul agentiei pentru Protectia Mediului Brăila a efectuat
analize fizico-chimice la următoarele unităţi care prezintă impact asupra apelor de
suprafaţă:
 Staţia de Epurare Brăila - CUP Dunărea Brăila;
151
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 Statia de Epurare Movila Miresii - CUP Dunărea Brăila;

 Statia de Epurare Ianca - CUP Dunărea Brăila;
 Statia de Epurare Făurei- CUP Dunărea Brăila;
 SC Durabet Construct SA Brăila.
Majoritatea indicatorilor determinaţi din apele deversate de la staţia de epurare
Movila Miresii, nu s-au încadrat în limitele stabilite prin actele de reglementare.
Au fost monitorizaţi şi agenţi economici a căror ape rezultate din procesul tehnologic
sunt deversate în canalizarea oraşului. În urma determinărilor efectuate la indicatorii
supravegheati, nu s-au constatat depăşiri a limitelor maxime admise prevăzute în
Normativele şi actele de reglementare existente.
B.4. CALITATEA SOLULUI IN JUDETUL CONSTANTA
Solul este definit ca stratul de la suprafata scoartei terestre. Este format din particule
minerale, materii organice, apa, aer si organisme vii. Este un sistem foarte dinamic
care îndeplineste multe functii si este vital pentru activitatile umane si pentru
supravietuirea ecosistemelor. Ca interfata dintre pamânt, aer si apa, solul este o
resursa neregenerabila care îndeplineste mai multe functii vitale:
 producerea de hrana/ biomasa;
 depozitarea, filtrarea si transformarea multor substante;
 sursa de biodiversitate, habitate, specii si gene;
 serveste drept platforma/ mediu fizic pentru oameni si activitatile umane;
 sursa de materii prime, bazin carbonifer;
 patrimoniu geologic si arheologic.
Principalele procese de degradare ale solului sunt:
 eroziunea;
 degradarea materiei organice;
 contaminarea;
 salinizarea;
 compactizarea;
 pierderea biodiversitatii solului;
 scoaterea din circuitul agricol;
 alunecarile de teren si inundatiile.
152
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
B.4.1. Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor in judetul Constanta

Conform datelor furnizate de catre APM Constanta, in Raportul anual privind
calitatea solului, pe 2011, s-au identificat suprafetele de teren degradate si gradul de
intensitate al limitarilor, conform tabelului de mai jos:
Tabel nr. 45 – Suprafete de teren degradate
Factor limitativ Suprafata afectata

(ha)
Exces periodic de umiditate in sol 16637
Eroziunea hidrica în suprafata 395917
Eroziunea eoliana 892
Eroziunea în adâncime 16244
Distugerea solului prin diverse excavari la zi 249
Saraturarea 16514
Sursa date: O.S.P.A Constanta (suprafata raportata la suprafata cartata)
Tabel nr.46 - Soluri erodate
Suprafata Terenuri afectate de eroziune

agricola
hidrica
In adancime
(ha) absenta slaba moderat puternica eoliana Siroiri rigole

a
ha % ha % ha % ha % ha % ha %
558204 357703 64 127964 22.92 51 9.3 3458 0.6 892 0.16 13632 2.44
94 2
3
Tabel nr. 47 – Terenuri gleizate
Suprafata cartata (ha) Terenuri gleizate (ha)
153
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
165306 slab moderat puternic Foarte puternic
8852 1058 2634 -
Tabel nr. 48 – Terenuri salinizate
Suprafata Salinizare Salinizare Salinizare

cartata slaba (ha) moderata(ha) puternica
(ha) (ha)
82948 8421 4813 3280
B.4.2. Inventarul siturilor contaminate/ potential contaminate din judetul

Constanta
La nivelul Judeţului Constanţa au fost inventariaţi un număr de 55 operatori
economici şi 70 administraţii publice locale, deţinători de terenuri pe a căror
amplasamente este posibilă prezenţa siturilor.
În urma analizării chestionarelor prevăzute în anxele 1 şi 2 ale HG 1408/2007 -
privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului au fost
propuse pentru includerea în lista siturilor contaminate/ potenţial contaminate a
operatorilor economici prezentaţi în tabelul de mai jos.
154
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Tabel nr. 49 – Inventarul siturilor contaminate/ potential contaminate la nivelul judetului Constanta
Nr. Numele Localizare Tipul de Tipul Natura Natura Vârsta Supraf. Obs.
crt. proprietarului sit proprietate activitatii sursei de poluantilor poluarii contaminata
/detinatorului contaminat asupra poluatoare poluare (mp)
sitului terenului
contaminat
1 SC DJ 226 Proprietate Industria Namol Hidrocarburi 1978 5000 Contaminare

Rompetrol Km 23, privata pterochimica provenit de dovedita
Rafinare SA Navodari la epurarea analitic
Navodari apelor
uzate
2 SC Marway Str. Proprietate Industria Bataluri Fosfogips 1954 420000 Batalurile nu

Fertilchim Principala privata chimica fosfogips (din sunt utilizate
SA Navodari 1, activitatea Contaminare
Navodari de dovedita
producere a analitic
acidului
fosforic)
155
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
3 SC Oil Sectia Proprietate Depozitare, Pierderi Produs 1976 946000 Contaminare
Terminal SA Platforma Privata a manipulare accidentale petrolier dovedita
Constanta Sud, statului titei, din analitic
Zona produse rezervoare
Movila petroliere,
Sara petrochimice
si chimice
4 Platforma Proprietate Depozitare, Pierderi Produs 1898 1097000 Contaminare

Nord – str. privata a manipulare accidentale petrolier dovedita
Caraiman statului titei, din analitic
2, produse rezervoare
Constanta petroliere,
petrochimice
si chimice
156
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
B.5. CALITATEA SOLULUI IN JUDETUL TULCEA
B.5.1. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor

Tipurile de sol caracteristice judetului Tulcea sunt solurile cenuşii închise şi
cernoziomurile levigabile (slab , moderat şi puternic), la care se adaugă pe areale
mai restrânse litosoluri şi cernoziomuri carbonatice. În restul zonei se întalnesc
cernoziomuri levigabile, instalate pe loessurile de vârsta cuaternară. Aceste tipuri de
soluri sunt caracteristice formaţiunilor intens drenate (cu orizontul freatic foarte
adânc) şi au o constituţie lutoasă şi luto-argiloasă. Grosimea acestor soluri variază
între 2,0 si 3,5 m, iar din punct de vedere al aciditaţii, solurile din zonă au un pH în
general neutru, cuprins între 6,5 si 7. Aceste soluri s-au format pe produsele
dezagregate şi alterate ale diferitelor formaţiuni cristaline, roci magmatice şi roci
sedimentare.
Tabel nr. 50 – Tipurile de sol caracteristice judetului Tulcea
Tipuri de sol Suprafata (ha) Procentual (%)
Protisoluri 38.737 10.64
Cernisoluri 134.972 37.08
Hidrisoluri 8.831 2.43
Salsodisoluri 4.652 1.28
Antrisoluri 1.740 0.48
Alte tipuri.... 175.005 48.09
Diversitatea condiţiilor naturale şi antropice determină o variabilitate ridicată a

pretabilităţii solurilor pentru agricultură. Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât
fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare al celorlalţi factori de mediu faţă de
plante.
B.5.2. Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor in judetul Tulcea

Studiile pedologice şi agrochimice afectuate de OSPA Tulcea, au arătat faptul că
terenurile agricole ale judeţului sunt afectate într-o măsură mai mare sau mai mică,
de una sau mai multe restricţii, conducând la deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor
solurilor, respectiv a capacităţii bioproductive.
Aceste restricţii sunt determinate fie de factori naturali (clima, forme de relief, etc.),
fie de acţiuni antropice agricole şi industriale.
În general lipsa de precipitaţii şi îngrăşămintele chimice care nu sunt folosite la
potenţialul optim afectează gradul de fertilitate al solurilor.
Sărăturarea se manifestă în zonele în care apa freatică este deasupra nivelului critic,
unde are loc o ascensiune a apelor freatice cu conţinut de săruri şi în urma
fenomenului de evaporare, apa depune sărurile la suprafaţa solului sau la nivelul de
întrerupere a capilarelor. Acumularea sărurilor în sol împiedică înmulţirea bacteriilor
157
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
fixatoare de azot şi nitrificare prin acţiune negativă. Excesul de umiditate afecteaza

calitatea solurilor începând cu arătura care pe un sol cu umiditate ridicată provoacă
compactarea şi tasarea acestuia.
În acest sens este necesară creşterea resurselor financiare pentru efectuarea
lucrărilor de ameliorare – cerinţă majoră a promovării şi dezvoltării agriculturii
durabile.
Gleizarea se manifestă pe terenurile cu apă freatică la mai puţin de 1- 1,25 m şi care
au cea mai mare parte a anului un exces de umiditate, cel puţin în partea inferioară a
profilului şi se manifestă prin apariţia unor pete ruginii, imprimate de compuşii de
oxidare a fierului.
B.6. CALITATEA SOLULUI IN JUDETUL BRAILA
B.6.1. Clase de calitate a solurilor – calitatea solurilor

Condiţiile pedoclimatice din judeţul Brăila au determinat apariţia şi evoluţia unei
cuverturi de soluri, diversă, dominată de solurile zonale de tip cernoziom, soluri
azonale, soluri aluvionare, coluviale, neevoluate, psamosoluri, lăcovişti etc.
Tabel r. 51 – Tipurile de sol caracteristice judetului Braila
Tipuri de sol Suprafaţa (ha) Procentual (%)
Protisoluri 132.192 34,12
Cernisoluri 202.861 52,37
Hidrisoluri 36.477 9,42
Salsodisoluri 15.863 4,09
Antrisoluri - -
TOTAL JUDEŢ 387.362 100
B.6.2. Zone critice sub aspectul deteriorarii solurilor in judetul Braila

Din inventarierea efectuată de Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi
Agrochimice Brăila, calitatea solului este afectată de una sau mai multe restricţii.
Influenţele dăunătoare ale acestora se reflectă în deteriorarea caracteristicilor şi
funcţiilor solului, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, dar ceea ce este şi mai
grav, asupra calităţii produselor agricole şi a securităţii alimentare.
Aceste restricţii sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief,
caracteristici edafice etc.), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale. Factorii
158
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
menţionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calităţii
solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.
Restricţiile calităţii solurilor, cu referire la degradare şi potenţial productiv redus, se
regăsesc în următoarele grupări de soluri:
 Soluri sărăturate sau afectate de sărăturare:
 Soluri halomorfe (solonceacuri, soloneţuri, complex de solonceacuri-
soloneţuri), având un potenţial productiv foarte redus (pajişti foarte slabe);
 Cernozomuri sărăturate (salinizate şi alcalizate);
 Soluri aluviale sărăturate (salinizate şi alcalizate).
Dacă solurile halomorfe în majoritate au origine primară, procesele de sărăturare pe
cernozomuri şi soluri aluviale sunt de origine antropică (secundară) şi au apărut în
condiţiile îndiguirii şi neaplicării lucrărilor ameliorative pe lunci şi în condiţiile
pierderilor de apă din amenajările de irigaţie, ridicării pânzei freatice şi neaplicării
tehnologiilor ameliorative corespunzătoare.
 Soluri afectate de exces de umiditate
În luncă excesul periodic de apă se produce cu precădere în zonele controlate de
fluviu şi râuri (lunci şi zone depresionare de câmpie) şi sub incidenţa aportului de apă
din precipitaţii sau irigaţii.
 Soluri afectate de compactare
În luncă aceste soluri sunt frecvente. S-au format datorită configuraţiei litologice
favorabile (prezenţa cu preponderenţă a fracţiunilor fine în stratul arabil), cât şi prin
efectuarea lucrărilor agricole în condiţii de umiditate ridicată, toamna târziu.
În câmpie procesele de compactare sunt localizate frecvent la adâncimea părţii
inferioare a stratului arabil (talpa plugului) datorându-se agrotehnicii
necorespunzătoare aplicate.
 Soluri afectate de eroziune eoliană
Sunt soluri nisipoase situate majoritatea în câmpia Călmăţuiului şi pe terasele râului
Buzău. Datorită texturii grosiere, a fertilităţii reduse şi a vegetaţiei slab reprezentate,
aceste soluri sunt frecvent supuse deflaţiei, reclamând intervenţii de fixare şi
aplicarea unor sisteme de agricultură ameliorativă specifice.
B.7. CARACTERISTICI ALE BIODIVERSITATII IN JUDETUL CONSTANTA
Teritoriul judetului Constanta se caracterizeaza printr-un numar important de habitate

naturale si seminaturale cu o vastă diversitate: habitate acvatice (habitate acvatice
dulcicole, salmastre, marine şi costiere), habitate terestre (habitate de pădure, de
pajişti stepice şi tufărişuri, habitate de silvostepă, habitate de mlaştini şi turbării) şi
habitate subterane (habitate cavernicole sau de peşteră).
159
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Habitatele identificate până în prezent se clasifică în şapte clase (comunităţi litorale

şi halofile, ape continentale, tufărişuri şi pajişti, păduri, mlaştini şi terenuri
înmlăştinate, grohotişuri, stâncării şi nisipuri continentale şi terenuri agricole
şi peisaje artificiale) care cuprind 58 tipuri de habitate naturale şi comunităţi
ruderale (terenuri agricole şi peisaje artificiale), conform clasificării prezentate în
lucrarea „Habitatele din România”, 2005, N. Doniţă et. Al. şi anexei 2 a O.U.G. nr.
57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice şi anexei nr. I a Directivei Habitate (92/43/CEE).
B.7.1. Arii naturale de interes national in judetul Constanta
În judeţul Constanţa există un număr de 38 de arii naturale protejate, cu o
suprafaţă totală de 19.617,1 ha, ceea ce reprezintă 2,77% din suprafaţa judeţului
(suprafaţa de referinţă de 707.129 ha) şi 0,082% din suprafaţa ţării (suprafaţa de
referinţă de 23 839 200 ha). Din totalul de 38 de arii naturale protejate, 21 sunt
rezervaţii naturale (categoria IV IUCN), 12 sunt monumente ale naturii (categoria III
IUCN), iar 5 sunt rezervaţii ştiinţifice (categoria I IUCN). 36 de arii protejate sunt
declarate la nivel naţional, iar 2 sunt declarate la nivel judeţean, prin hotărâri locale.
B.8. CARACTERISTICI ALE BIODIVERSITATII IN JUDETUL TULCEA
România deţine cea mai mare diversitate biogeografică din Europa comparativ cu
ţările Uniunii Europene şi cu celelalte ţări candidate şi este singura ţară care deţine 5
din cele 11 regiuni biogeografice recunoscute oficial în UE, respectiv: regiunea
alpină, continentală, panonică, pontică şi stepică .
Ultimele doua regiuni biogeografice: pontică şi stepică se regăsesc şi pe teritoriul
judeţului Tulcea. Datorită poziţiei sale geografice, judeţul Tulcea are aproape toate
formele de relief din România, plecând de la Munţii Măcinului - cei mai vechi munţi
din România şi printre cei mai vechi din Europa şi până la Delta Dunării - teren încă
în formare, cel mai nou pământ al ţării.
În ansamblul României, judeţul Tulcea reprezintă o zonă extrem de importantă din
punct de vedere biogeografic prin marea varietate staţională şi altitudinală a zonei,
care a determinat concentrarea unui număr de specii de floră şi faună de interes
conservativ şi totodată interferenţa speciilor floristice din arealele central european,
mediteranean şi asiatic. În acest sens, Delta Dunării este cel mai cunoscut
exemplu dar nu poate fi exceptată zona Munţilor Măcinului, pentru că aici se
găseşte limita nordică a zonei submediteraneene a Peninsulei Balcanice, o unitate
distinctă a provinciei floristice macedo-tracică.
Datorită poziţiei sale geografice, şi a prezenţei numeroaselor forme de relief, judeţul
Tulcea se distinge printr-o biodiversitate deosebit de interesantă şi valoroasă, în
scopul conservării acesteia fiind constituite mai multe arii protejate. Relieful este
caracterizat prin îmbinarea celei mai noi porţiuni din suprafaţa României respectiv
Delta Dunării cu cea mai veche unitate de relief din România - Munţii Măcinului.
160
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Judeţul Tulcea, datorită unui climat specific Dobrogei de Nord (continental excesiv de
tip pontic), şi a formelor de relief variate, beneficiază de o diversitate biologică
deosebită atât prin numeroasele tipuri de habitate şi ecosisteme, cât şi prin
multitudinea de specii de floră şi faună.
Suprafaţa judeţului este acoperită în proporţie de 60% de ecosisteme naturale şi
seminaturale, identificându-se un număr de 38 de tipuri de habitate naturale de
interes comunitar care sunt incluse în Anexa I a Directivei Habitate, şi pentru care s-
au instituit cele 8 Situri de Importanţă Comunitară. Delta Dunării adăposteşte 18
dintre aceste habitate care nu se regăsesc în celelalte zone ale judeţului. De
asemenea în zona marină a Deltei Dunării se regasesc alte două tipuri de habitate
specifice şi există de asemenea habitatul 1180 “Structuri submarine create de
scurgeri de gaze” unic la nivel de ţară.
Bogata diversitate a habitatelor naturale ce caracterizează zona Dobrogei de Nord,
determină existenţa unui număr mare de specii de floră şi faună sălbatică, multe
dintre ele fiind endemice, rare, vulnerabile sau periclitate.
În conspectul florei Dobrogei se enumeră 1770 specii de plante pentru această zonă,
ceea ce reprezintă 52 % din flora României şi aproape 19 % din flora europeană
(Boscaiu, 1976). În statistici ulterioare se consideră că Dobrogea concentrează 1911
specii, ceea ce înseamnă că flora acestei provincii este foarte bogată, fiind
comparabilă cu cea a insulelor mediteraneene Creta şi Corsica (Dihoru, 1970).
Din punct de vedere al importanţei la nivel european, pe teritoriul judeţului Tulcea au
fost identificate 9 specii de plante de interes comunitar a căror conservare necesită
desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 3 a Ordonanţei de
Urgenţă nr.57/2007, respectiv: Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă); Agrimonia
pilosa (Turiţă); Campanula romanica (Clopoţel dobrogean); Echium russicum (Capul
şarpelui); Moehringia jankae (Merinană); Centaurea jankae (Vineţele, Dioc, Zglăvoc);
Potentilla emilii-popii (Buruiană cu cinci degete); Aldrovanda vesiculosa (Otrăţel);
Centaurea pontica (Vineţele, Dioc, Zglăvoc). Dintre speciile de floră sălbatică
identificate la nivel naţional două sunt prezente în anexa nr.4 B a OUG 57/2007:
Dianthus dobrogensis (garofiţa dobrogeană) şi Paeonia tenuifolia (bujorul de stepă).
În Lista Roşie a Parcului Naţional Munţii Măcinului, realizată în cadrul proiectului
LIFE Natura, au fost incluse 136 de specii de floră sălbatică pe categorii de
periclitare similare celor IUCN, după cum urmează:
 4 specii considerate extincte
 3 specii periclitate
 48 de specii vulnerabile
 8 specii cu statut conservativ mai puţin îngrijorător
 73 de specii în cazul cărora informaţiile sunt deficitare.
161
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Speciile de plante periclitate care prezintă un risc foarte mare de a deveni extincte în
afara arealului sunt Păliurul (Paliurus spina christi), Măceşul (Rosa turcica) şi Şerlai
(Salvia aethiopis).
Din punct de vedere faunistic la nivelul judeţului Tulcea se întâlnesc un număr
important de specii de interes conservativ la nivel naţional şi European. Astfel au fost
identificate un număr de 163 de specii de interes comunitar incluse în anexa nr.3 a
OUG 57/2007 şi 110 specii de interes naţional care necesită o protecţie strictă
conform anexei 4 B a aceluiaşi act normativ.
Dintre Nevertebrate putem menţiona 9 specii de interes comunitar a căror
conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare conform anexei 3 a
Ordonanţei de Urgenţă nr.57/2007: Bolbelasmus unicornis, Cerambyx cerdo (croitor),
Lucanus cervus (rădaşcă), Morimus funereus, Osmoderma eremita (pustnicul),
Callimorpha quadripunctaria, Euphydryas maturna, Lycaena dispar şiPholidoptera
transsylvanica.
În ceea ce priveşte importanţa la nivel naţional putem preciza faptul că un număr
important de specii de insecte sunt noi semnalări pentru fauna României din zona
Munţilor Măcin, trei fiind specii noi pentru ştiinţă: Polia cherrung, Chersotis laeta
macini şi Chersotis fimbriata niculescui. Printre speciile descrise pentru prima dată în
zona Măcin precizăm: Menaccarus arenicola şi Nabis provencalis (dintre
heteroptere), Hypantopa segnelle cunoscuta anterior numai în zona Alpilor,
Bryotropha tachyptilella, răspândita în zonele silvostepice din Ungaria, Slovacia,
Italia, Bulgaria şi Ucraina; Bryotropha domestica adaptata la habitate de tufărişuri,
Caryocolum alsinella prezenta în medii nisipoase şi xeroterme; Caryocolum
mucronatella cunoscuta doar în câteva tari din sudul şi centrul Europei; Anacampsis
timidella şi Dyspessa salicicola, ambele observate la Greci şi Pricopan; Exophila
rectangularis este raspandită în Asia Mică şi estul regiunii mediteraneene; Cuculia
dracunculi a fost de asemeni semnalata pentru prima data la noi în ţară în Pricopan.
În Lista Roşie a Parcului Naţional Munţii Măcinului realizată în cadrul proiectului
LIFE Natura au fost incluse 58 de specii de nevertebrate pe categorii de periclitare
similare celor IUCN, după cum urmează:
 54 de specii vulnerabile
 1 specie cu statut conservativ mai puţin îngrijorător
 3 specii în cazul cărora informaţiile sunt deficitare.
Dintre Amfibieni şi reptile la nivelul judeţului se întâlnesc 7 specii de interes
comunitar a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare
conform anexei 3 a OUG 57/2007.
Dintre speciile care prezintă importanţă ştiinţifică la nivel naţional putem menţiona la
amfibieni: Bufo bufo (broasca râioasa) ca relict glaciar în zona Măcin, şi Rana
dalmatina (broasca roşie de pădure) tot un relict ce demonstrează vechimea
pădurilor din zonă, iar la reptile menţionăm: Testudo graeca (broasca ţestoasa
162
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
dobrogeană), Ablepharus kitaibelii, Lacerta trilineata (guşterul vărgat), Lacerta viridis

(guşter), Elaphe quatorlineata (balaurul dobrogean), Elaphe longissima, Coronella
austriaca şi Vypera ammodytes ssp. Montandoni ( vipera cu corn).
Conform Listei Roşii a Parcului Naţional Munţii Măcinului în zonă sunt semnalate 5
specii de amfibieni dintre care una periclitată şi 4 vulnerabile şi 11 specii de reptile
dintre care 3 periclitate şi 8 vulnerabile.
Păsările se bucură de o mare varietate specifică în zona Dobrogei şi mai ales în
partea de nord, respectiv în judeţul Tulcea unde se găsesc cele mai însemnate zone
de cuibărit şi de hrănire pentru majoritatea speciilor: Delta Dunării şi complexul
Razim-Sinoie, Munţii Măcinului, Pădurea Niculiţel şi Pădurea Babadag.
Conform anexei 3 a OUG 57/2007 pe teritoriul judeţului Tulcea întâlnim 100 de
specii de păsări de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea
ariilor de protecţie specială avifaunistică. În zona Munţilor Măcin multe dintre speciile
protejate sunt considerate rare sau vulnerabile: Apus apus (drepnea neagra),
Caprimulgus europaeus (caprimulg), Coracias garrulus (dumbrăveanca), Lanius
senator (sfrâncioc cu cap roşu), Merops apiaster (prigorie), Monticola saxatilis (mierla
de piatra), Oenanthe isabellina (pietrar răsăritean), Oenanthe pleschanka (pietrar
negru), Haliaeetus albicilla (codalb).
Lista Roşie a Parcului Naţional Munţii Măcinului include 173 de specii de păsări a
căror stare de conservare pe categorii de periclitare similare celor IUCN este:
 1 specie considerată extinctă
 2 specii periclitate critic
 6 specii periclitate
 19 specii vulnerabile
 25 de specii aproape periclitate
 89 specii cu statut conservativ mai puţin îngrijorător.
Restul sunt specii care nu au fost evaluate sau despre care nu se deţin date
suficiente.
Dintre speciile de mamifere pe teritoriul judeţului Tulcea există 10 specii de interes
comunitar a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare
conform anexei 3 a OUG nr. 57/2007. Cele zece specii sunt: liliacul mare cu
potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul comun (Myotis myotis), popândăul
(Spemophilus citellus), grivan mic (Mesocricetus newtoni), şoarece săritor de stepă
(Sicista subtilis), lup (Canis lupus), vidră (Lutra lutra), nurcă (Mustela lutreola), dihor
pătat (Vormela peregusna) şi dihor de stepă (Mustela eversmanni).
În Lista Roşie a Parcului Naţional Munţii Măcinului sunt incluse 27 de specii de
mamifere dintre care 5 sunt vulnerabile, 6 cu statut conservativ mai puţin îngrijorător
celelalte nefiind suficient studiate pentru a stabili statutul conservativ al speciei.
163
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Dintre speciile de mamifere protejate în zona Munţilor Măcin putem menţiona :

Spermophilus citellus (popândău), Felis silvestris (pisica sălbatică), Mustela
eversmanii (dihorul de stepă),Martes foina (jderul de piatră) etc.
Importanţa conservativă la nivel europeana judeţului Tulcea, din punct de vedere
al Directivei Habitate (92/43/EEC), constă în faptul că aici s-au identificat un număr
de 38 tipuri de habitate conform Anexei 1 a Directivei, printre care cele mai
importante sunt tipurile de habitate de zone umede danubiene şi pontice specifice
Deltei Dunării şi Mării Negre, şi habitatele de stepă.
În ceea ce priveşte importanţa avifaunistică, putem preciza că în Delta Dunării şi
Dobrogea de Nord se întâlnesc aproximativ 97 de specii de păsări listate în Anexa 1
a Directivei Păsări (79/409/EEC), printre care specii rare de răpitoare: Aquila heliaca
(acvila de câmp), Aquila clanga (acvila ţipătoare mare), Circus macrourus (erete alb),
Falco cherrug (şoim dunărean),Caprimulgus europaeus (caprimulgul), dar şi o
multitudine de specii legate de mediul acvatic: Pelecanus crispus (pelican creţ),
Cygnus olor (lebăda de vară), Egretta garzetta (egreta mică), Egretta alba (egreta
mare), Branta ruficollis (gâsca cu gât roşu), care sunt prezente şi în “Lista Roşie a
Vertebratelor din Romania”.
Având în vedere importanţa floristică şi faunistică a zonei, pe teritoriul judeţului
Tulcea au fost legiferate 17 situri Natura 2000, dintre care 9 sunt Arii de Protecţie
Specială Avifaunistică (SPA) aprobate prin Hotărârea de Guvern
nr.1284/24.10.2007 şi 8 sunt Situri de Importanţă Comunitară (SCI) aprobate prin
Ordinul MMDD nr. 1964/2007.
B.9. CARACTERISTICI ALE BIODIVERSITATII IN JUDETUL BRAILA
Noţiunea de biodiversitate este complexă şi se referă atat la varietatea organismelor

vii, specii de plante (floră) şi animale (faună), fie ele terestre sau acvatice care
populează Pâmântul şi formează biosfera, cat si la varietatea complexelor ecologice
din care fac parte – ecosistemele, la varietatea peisajelor dar si la diversitatea
culturala umana.
Conservarea biodiversităţii se poate asigura numai printr-un management durabil,
care se materializează prin:
 Utilizarea resurselor naturale in limita capacitatii de suport a sistemelor

ecologice;
 Exploatarea resurselor fara periclitarea capacitatii de refacere a acestora;
 Protejarea sistemelor ecologice/ biologice naturale de importanţă sau
periclitate (crearea de arii naturale protejate);
 Reconstrucţia/ reabilitarea ecologică a sistemelor ecologice degradate.
164
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Judeţul Brăila deţine o mare varietate de ecosisteme terestre şi acvatice (păduri

specifice de luncă, pajişti, bălţi şi lacuri, canale cu maluri aluviale), caracteristice
regiunii biogeografice stepice.
Conform art. 5, alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice categoriile de
arii naturale protejate sunt:
 a) de interes naţional: parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii
naturale, parcuri naturale;
 b) de interes internaţional: zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii
ale biosferei;
 c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă
comunitară (SCI), arii speciale de conservare, arii de protecţie specială
avifaunistică (SPA);
 d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/ privat al
unităţilor administrativ-teritoriale.
Tabel nr. 52 – Arii naturale protejate de interes national din judetul Braila
Nr.crt. Denumire Actul de Categoria Suprafata Localizare Administrator/

declarare ariei (ha) Custode
protejate
1. Balta Mică a Legea Parc 17529 În lunca cu regim Regia Naţională a

Brăilei 5/2000 natural natural de Pădurilor Romsilva
inundaţie a fluviului
Zonă
Dunărea,
umedă de
importanţă ecoregiunea
internaţională României nr.
(Sit 20;com. Chiscani,
Ramsar Gropeni, Stăncuţa,
1074) Berteştii de Jos,
Măraşu
2. Lacul Jirlău Legea Rezervaţie 838,66 Com. Jirlău, Vişani -

Vişani 5/2000 naturală şi Galbenu
3. Pădurea Legea Rezervaţie 1,2 Com. Râmnicelu Directia Silvica

Camniţa 5/2000 naturală Braila
Sursa: site-ul Agentiei pentru Protectia Mediului Braila, http://apmbr.anpm.ro , accesat 22.07.2013
165
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
B.10. EVOLUTIA STARII MEDIULUI IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII

PLANULUI PROPUS
In situatia in care PPPDEI Dobrogea Litoral nu ar fi implementat ar continua sa existe

pericolul aparitiei inundatiilor in BH Dobrogea – Litoral, al caror efect s-ar resimti atat
asupra factorilor de mediu, cat si asupra populatiei si a starii de sanatate a acestora.
C. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI

AFECTATA SEMNIFICATIV
Zona Dobrogei reprezinta un punct de refererinta al Romaniei, in ceea ce privesc

aspectele relevante pentru biodiversitate, dar si pentru mutitudinea ariilor naturale
protejate incluse in cadrul acestui teritoriu. Incepand prin unicitatea la nivel national a
conditiilor de relief oferite, zona Dobrogei constituie un ansamblu de ecosisteme
deosebite, datorita conditiilor de habitat oferite speciilor de interes comunitar si nu
numai.
Partea nordica a Dobrogei si zona limitrofa a Deltei Dunarii cuprinde Podişul

Dobrogean, care este singurul loc din Europa, în care, pe străvechii Munţi Hercinici
(300 – 400 milioane de ani) există ecosisteme caracteristice pajiştilor stepice xerofile,
pontice şi balcanice, cu specii de arbori de origine submediteraneană şi balcanică.
Fauna este şi ea particulară – unele specii asiatice şi mediteraneene având aici limita
vestică şi nordică a răspândirii lor. Munţii Măcinului fac parte din acest podiş şi se
poate spune că deţin o bogată biodiversitate, cu trăsături unice, într-o zonă cu aspect
deluros, dar cu creste stâncoase şi versanţi abrupţi, în care se pot distinge coloane şi
blocuri de granit – resursă de altfel intens exploatată în zonă.
Parcul Naţional Munţii Măcinului se întinde pe o suprafaţă totală de 11140,2 ha şi

include două mari culmi. Una este a Pricopanului (la est de oraşul Măcin), cu
altitudinea maximă de 370 m (Vf. Sulucu Mare), ca o culme secundară a celei de a
doua - culmea Măcinului – cea mai mare parte a Parcului, împădurită şi cu altitudinea
maximă de 467 m (Vf. Ţuţuiatu). La baza acestor culmi există păşuni şi terenuri
agricole cu soiuri autohtone, fără producţii prea mari sau adeseori compromise, cum
a fost cazul în anul 2007 – deosebit de secetos.
Speciile de pasari si mamifere găsesc, în zona Parcului Naţional Munţii Măcinului, un

mozaic de ecosisteme: stâncării, păşune, luncă, pădure, zone umede,
agroecosisteme. Mamiferele mici, mai puţin mobile, suportă mai mult influenţa
factorilor nefavorabili: temperaturi ridicate, sol compact – impropriu pentru săparea
166
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
galeriilor sau pentru căutarea hranei, uscarea vegetaţiei ierboase – importantă pentru
hrană, dar şi ca înveliş protector contra răpitoarelor. Cele mijlocii şi mari îşi pot lărgi
teritoriile individuale, coborând din poienile şi de pe versanţii uscaţi ai culmilor
menţionate, până în văile în care se mai păstrează puţină umiditate şi intrând chiar în
culturile agricole.
Dacă versanţii sudici şi vestici deţin vegetaţie ierboasă xerofilă, văile de pe versanţii
estici deţin slabe cursuri de ape, chiar în verile cele mai secetoase; aceste văi sunt
mai bogate în izvoare, fie ele şi cu debite foarte mici. Ele sunt importante adăpători
pentru diferite specii de mamifere si pasari, datorita dezvoltarii unui înveliş vegetal
bogat, dar şi existenţa unor esenţe de arbori, caracteristice altitudinilor mai ridicate,
din restul ţării.
In ceea ce priveste partea sudica a Dobrogei, se pot mentiona urmatoarele areale

naturale de importanta deosebita: rezervaţia Canaraua Fetii (Băneasa), pădurea
Ciuşmelelor (Negureni), pădurea Dumbrăveni (Dumbrăveni), pădurea Hagieni
(Mangalia şi satul Arsa) şi pădurea Dobromir (Dobromir Deal şi Dobromir Vale), toate
aflate în imediata apropiere a unor localităţi.
Deosebim în aceste ecosisteme mai multe tipuri de habitate preferate şi frecventate

de păsări pentru găsirea hranei şi pentru reproducere:
 Pereţii stâncoşi, calcaroşi, adăpostesc numeroase specii ce cuibăresc

aici în găuri,crăpături şi grotele mici de pe pereţi: Neophron
percnopterus, Apus apus, Apus melba,, Hirundo daurica rufula,, Upupa
epops, Falco tinnunculus, Passer montanus, Coracias garrulus,
Sturnus vulgaris.
 Terenuri împădurite, în mare parte aşezate la baza pereţilor stâncoşi cu
un subarboret bogat şi frecventate de specii ca: Turdus merula, Turdus
philomelos, Fringilla coelebs, Oreolus oreolus, Garrulus glandarius,
Pica pica, Luscinia megarhynchos, Sylvia atricapilla, Erithacus
rubecula.
 Versanţi împăduriţi cu un covor ierbos de înălţime mică şi subarboret
puţin, preferat de Picus canus, Dendrocopos major, Dendrocopos
medius, Buteo buteo, Circaetus gallicus.
 Tufişuri, luminişuri şi plantaţii tinere de salcâm, frasin sunt biotopuri
preferate de Lanius collurio, Lanius minor, Saxicola rubetra, Saxicola
torquata, Emberiza citrinella, Emberiza hortulana.
167
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 Terenuri necultivate cu şanţuri de torenţi şi mici abrupturi lutoase,

reprezintă mediul de viaţă preferată de Merops apiaster, Coracias
garrulus, Oenanthe oenanthe şi pentru căutarea hranei Emberiza
hortulana, Emberiza calandra.
 Terenuri cultivate şi drumuri limitrofe sunt locuri de clocit şi de hrănire
pentru numeroase specii: Alauda arvensis, Galerida cristata, Coturnix
coturnix, Perdix perdix, Anthus campestris, Melanocorypha calandra,
Calandrella cinerea.
Zonele posibil a fi afectate de realizarea obiectivelor planului propus, vor fi acelea

unde sunt propuse lucrari de aparare impotriva inundatiilor, cu precadere in perioada
de executie a acestora, prin generarea unui potential impact negativ asupra factorilor
de mediu si asupra biodiversitatii.
Potentialele efecte semnificative asupra mediului, precum si masurile de protectie a
acestuia, vor fi detaliate in capitolele urmatoare.
D. ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA
D.1. AMPLASAREA LUCRARILOR PROPUSE PRIN PPPDEI DOBROGEA

LITORAL, IN RAPORT CU ARIILE NATURALE PROTEJATE
O parte din masurile structurale propuse se suprapun sau se afla in vecinatatea

ariilor naturale protejate, dupa cum se observa in tabelul de mai jos:
168
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Tabel nr. 53 – Amplasarea lucrarilor propuse prin PPPDEI Dobrogea Litoral, in raport cu ariile naturale protejate
Nr. Sit Natura2000 Localitate Rau Masura structurala Amplasarea Coordonate Stereo70 Observatii
crt. propusa lucrarilor in
raport cu AP Coordonata X Coordonata Y
1 ROSCI0149 Padurea Almalau Almalau Consolidare albie La cca. 1,72 km Inceput lucrare Se suprapune peste
Eseschioi-Lacul SE fata de arie, ROSPA0053 Lacul
Bugeac in aval de rau 686089 289272 Bugeac.
Sfarsit lucrare
689198 290079
2 ROSCI0172 Padurea Baneasa Chici Regularizare albie cca. 700 m in Inceput lucrare Se suprapune peste
si Valea Canaraua cadrul ariei ROSPA0008
Fetii Iortmac 716289 286638 Baneasa Canaraua
Fetii
Sfarsit lucrare
714162 289753
Negureni Negureni Regularizare albie Lucrarea intra Inceput lucrare

cca. 250 m in
720374 291136
169
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
cadrul ariei Sfarsit lucrare
720755 293387
Cetatea Valea Mare Decolmatare si Lucrarea se afla Inceput lucrare

recalibrare la cca 700 m E
fata de arie 731163 283161
Sfarsit lucrare
720816 294454
3 ROSCI0353 Pestera Pestera Pestera Regularizare albie si La cca. 300 m Inceput lucrare Se suprapune cu aria
Deleni consolidare albie NE si la cca. ROSPA0001 Aliman
700 m NV fata 750695 301705 Adamclisi
de arie
751211 302505
750691 302466
Sfarsit lucrare
750711 302390
750717 302448
170
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
748917 304654
Abrud Valea Baciului Consolidarea albiei si La cca. 2 km E Inceput lucrare

construirea unui fata de aria
stavilar protejata, in 738464 297798
amonte de arie
738328 297758
Sfarsit lucrare
738315 299026
738619 297795
4 ROSCI0201 Podisul Razboieni Casimcea Consolidarea albiei In aria protejata, Inceput lucrare Se suprapune cu aria
Nord Dobrogean pe o lungime de ROSPA0100 Stepa
cca. 1,5 km 772059 368515 Casimcea si
ROSPA0091
Sfarsit lucrare
Padurea Babadag
769675 367453
Casimcea Casimcea Recalibrare, taieri cot, Lucrarile intra Inceput lucrare
171
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
ziduri parapet 100 m in arie in 768337 364395

zona de N si S a
localitatii Sfarsit lucrare
767753 362268
Calugareni Casimcea Recalibrare,consolidar Lucrarile sunt la Inceput lucrare

e, taiere de cot, prag cca 1,3 km S
de fund fata de aria 767833 357380
protejata
Sfarsit lucrare
767794 356540
Topolog Topolog Regularizare zona pod La cca. 1 km E Inceput lucrare

RV 10 si Topolog, fata de aria
Regularizare si protejata 766913 381188
construire pod RV 9
Sfarsit lucrare
766916 381055
Inceput lucrare
766703 380671
Sfarsit lucrare
172
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
766646 380547
Babadag Tabana Amenajarea raului, Lucrarea se Inceput lucrare

regularizare, desfasoara de la
recalibrare, protectie limita arie
cu dale din beton, ROSCI0201 791708 382106
refacere peree de Podisul Nord
Sfarsit lucrare
piatra, refacere praguri Dobrogean
pana la limita cu
ROSCI0065
Delta Dunarii 795669 385802
Isaccea Capaclia Regularizare si Lucrarea se afla Inceput lucrare

reprofilare albie, la cca 900 m
sistematizarea fata de NE arie 773722 420093
terasamentelor
Sfarsit lucrare
775461 262028
Luncavita!!!
5 ROSCI0065 Delta Sacele Sacele Regularizare albie La cca. 1,7 km Inceput lucrare Se suprapune cu aria
173
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Dunarii SE de la aria 788491 338341 protejata

protejata, ROSPA0031 Delta
lucrarea se afla Sfarsit lucrare Dunarii si Complexul
in amonte fata Razim Sinoe
de arie 791699 338592
Traian Sacele Regularizare albie La cca. 400 m Inceput lucrare

fata de aria
protejata, 792228 338827
lucrarea se afla
la in amonte fata Sfarsit lucrare
de localizarea
ariei protejate 792864 339450
Nuntasi Nuntasi Regularizare albie si La cca. 650 m E Inceput lucrare

indiguire fata de aria
protejata, 788844 344232
lucrarea se afla
789548 344340
in amonte fata
de arie 789459 344513
Sfarsit lucrare
790688 343719
174
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
789984 344223
789863 344324
Isaccea Capaclia Regularizare si Lucrarile intra in Inceput lucrare

reprofilare albie, cadrul arie cca
sistematizarea 200 m 773722 420093
terasamentelor
Sfarsit lucrare
775461 262082
Bestepe Bestepe Prag de priza, Lucrarile intra in Inceput lucrare

amenajare albie prin cadrul ariei pe o
protectie cu ziduri din lungime de cca. 814874 407802
zidarie, reprofilare si 3,5 km
Sfarsit lucrare
regularizare, diguri,
consolidare taluzuri, 817551 410146
subtraversare diguri
Ghiolbas si Dunare Inceput lucrare
816904 405068
Sfarsit lucrare
816099 407311
175
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Inceput lucrare
815450 406370
Sfarsit lucrare
816202 406764
Inceput lucrare
816393 409289
Sfarsit lucrare
817276 408885
Babadag Tabana Regularizare, Lucrarea intra in Inceput lucrare

recalibrare, protectie cadrul ariei pe o
cu dale din beton, lungime de cca 791708 382106
refacere peree de 65 m in zona
Sfarsit lucrare
piatra, refacere praguri localitatii
Babadag
795669 385802
176
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Baltenii de Pe malul Dunarii Dig de pamant In apropiere de Inceput lucrare

jos (Bratul Sfantul limita interioara
Gheorghe) vestica ariei 817711 411132
protejate, pe o
Sfarsit lucrare
lungime de 3,4
km
820237 409130
6 ROSCI0071 Zorile Urluia Decolmatare-Sector IV La cca. 85 m E Inceput lucrare Se suprapune cu aria

Dumbraveni-Valea –Valea Urluia fata de arie, protajata
Urluia-Lac lucrarea se in 735346 289481 ROSPA0036
Vederoasa amonte fata de Dumbraveni
Sfarsit lucrare
aria protejata
736094 290785
Sipote si Urluia Decolmatare si Pe lungimea Inceput lucrare

Petrosani recalibrare albie arie protejate,
minora , recalibrare pe directia N-S, 745139 283355
poduri Sector III-Valea S-V pe o
Sfarsit lucrare
Urluia lungime de cca
10 km
737383 288340
Negresti Urluia Decolmatare si In interiorul ariei Inceput lucrare
177
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
recalibrare- Tronson II protejate , pe o 750853 282075

–Valea Urluia lungime de cca
1,2 km Sfarsit lucrare
749678 282241
Credinta Urluia Decolmatare si Lucrarea intra in Inceput lucrare

recalibrare-Tronson I cadrul ariei
Valea Urluia protejate pe o 760098 281321
lungime de cca
Sfarsit lucrare
1 km
759009 280873
7 ROSCI0157 Padurea Cotul Vaii Albesti Regularizare Lucrarea intra in Inceput lucrare Se suprapune cu aria
Hagieni-Cotul Vaii cadrul ariei pe o protejata
albie, consolidare lungime de cca. 769243 262819 ROSPA0094
maluri, reabilitare 1,2 km Padurea Hagieni
poduri si podete Sfarsit lucrare
770701 263306
Vartop Albesti Regularizare albie, Lucrarea se afla Inceput lucrare

consolidare maluri, cca 80 m fata de
reabilitare poduri si cel mai apropiat 771935 263595
178
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
podete puncy al ariei Sfarsit lucrare

protejate
772950 263217
Albesti Albesti Regularizare albie, Lucrarile se afla Inceput lucrare

consolidare maluri, la limita
reabilitare poduri si exterioara a 775461 262082
podete ariei protejate si
Sfarsit lucrare
se intind pe o
lungime de cca.
2,7 km. 777302 261250
8 ROSCI0215 Recifii Cheia Casimcea Recalibrare, Lucrarile se Inceput lucrare Se suprapune cu aria
Jurasici Cheia consolidare, indiguire, suprapuncu ROSPA0019 Cheile
dig flotant, prag de limita exterioara 772278 341416 Dobrogei
fund, taiere de cot a ariei protejate
Sfarsit lucrare
pe o distanta de
cca. 500 m
772925 340318
Gradina Gradina Mucova Recalibrare, Lucrarile se Inceput lucrare

consolidare, prag de desfasoara la
fund, taiere de cot cca. 2,1 km N 772086 344518
fata de aria
Sfarsit lucrare
179
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
protejata 772970 345270
9 ROSCI0123 Muntii Greci (Valea Recea) Recalibrare,consolidari La limita cu aria Inceput lucrare Se suprapune cu aria
Macinului Greci longitudinale si protejata in zona ROSPA0073 Macin
transversale, podete, de NV a 754038 413496 Niculitel
vaduri, localitatii, la 50
Sfarsit lucrare
m fata arie
753070 418509
10 ROSPA0100 Stepa Razboieni Casimcea Consolidare albie In interiorul arie Inceput lucrare Se suprapune cu aria
Casimcea protejate pe o protejata ROSCI0201
lungime de 772059 368515 Podisul Nord
3,5km DobrogeanI
Sfarsit lucrare
769675 367453
Casimcea Casimcea Recalibrare, taieri cot, Lucrarea se Inceput lucrare

ziduri parapet desfasoara pe
directia N-S a 768337 364395
localitatii in
Sfarsit lucrare
imediata
vecinatate a
ariei protejate. 767753 362268
180
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
11 ROSPA0031 Delta Corbu Corbu Consolidare albie, La cca. 300 m Inceput lucrare Se suprapune cu aria
Dunarii si Complexul regularizare albie si SE fata de arie ROSCI0065 Delta
Razim Sinoe diguri de protectie 791425 331428 Dunarii
791111 331072
791438 330232
Sfarsit lucrare
791486 330367
791453 330361
791326 328008
Sacele Sacele Regularizarea albiei Cca. 20 m in Inceput lucrare

aria protejata
788491 338341
Sfarsit lucrare
791699 338592
Traian Sacele Regularizarea albiei La cca. 500 m N Inceput lucrare

si cca. 1 Km S
792228 338827
181
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
fata de arie Sfarsit lucrare
792864 339450
Nuntasi Nuntasi Regularizare albie si La cca. 1,8 km Inceput lucrare

Indiguire E fata de arie si
la cca. 2 km S 788844 344232
fata de arie
789548 344340
789459 344513
Sfarsit lucrare
790688 343719
789984 344223
789863 344324
Isaccea Capaclia Regularizare si Lucrarea intra in Inceput lucrare

reprofilare albie, cadrul arie cca
sistematizarea 300 m 771106 417380
terasamentelor
Sfasit lucrare
773722 420093
182
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Bestepe Bestepe Prag de priza, Lucrarile se Inceput lucrare

amenajare albie prin desfasoara in
protectie cu ziduri din cadrul ariei 814874 407802
zidarie, reprofilare si protejate pe o
Sfarsit lucrare
regularizare, diguri, distanta de cca.
consolidare taluzuri, 2,8 km,
817551 410146
subtraversare diguri si respectiv 1 km
Reabilitare dig Inceput lucrare
Ghiolbasi
816393 409289
Sfarsit lucrare
817276 408885
Babadag Tabana Regularizare, Lucrarile se Inceput lucrare

recalibrare, protectie desfasoara la
cu dale din beton, limita cu aria 791708 382106
refacere peree de protejata
Sfarsit lucrare
piatra, refacere praguri
795669 385802
Fantanele Nuntasi Regularizare si Lucrarile se afla Inceput lucrare
183
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
indiguire la cca 1,71 km V 783536 353055

fata de aria
protejata Sfarsit lucrare
783913 352502
Inceput lucrare
783455 353042
Sfarsit lucrare
783872 352502
Inceput lucrare
783505 353050
Sfarsit lucrare
783949 350959
Baltenii de Pe malul Dunarii Dig de pamant In apropiere de Inceput lucrare

jos (Bratul Sfantul limita interioara
Gheorghe) vestica ariei 817788
protejate, pe o
411128
lungime de 3,4
184
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
km Sfarsit lucrare
820237 409130
Luncavita Luncavita Punerea in siguranta a La limita Inceput lucrare

acumularii Luncavita exterioara a
ariei protejate, in 757541 427280
partea Nord
Sfarsit lucrare
vestica
758800 420797
12 ROSPA0001 Aliman Abrud Valea Baciui Consolidarea albiei si In cadrul ariei Inceput lucrare
Adamclisi Construirea unui protejate;stavilar
stavilar ul de cca. 300 738464 297798
m;-consolidarea
738328 297758
albiei cu
Sfarsit lucrare
lungimea de cca
150 m
738315 299026
738619 297795
Zorile Urluia Decolmatare-Sector IV Lucrarea se afla Inceput lucrare
185
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
–Valea Urluia la cca 900 m S 735346 289481

fata de aria
736094 290785
Cetatea Valea Mare Decolmatare si Lucrarile se Inceput lucrare

recalibrare desfasoara la
cca 200 m SV 731163 283161
fara arie.
Sfarsit lucrare
720816 294454
13 ROSPA0008 Negureni Negureni Regularizare albie Cca. 900 m in Inceput lucrare

Baneasa-Canaraua cadrul ariei
Fetei protejate 720374 291136
Sfarsit lucrare
720755 293387
Cetatea Valea Mare Decolmatare si Lucrarea se afla Inceput lucrare

recalibrare la cca 2.7 km E
fata de aria 731163 290785
186
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
720816 294454
Baneasa Chici Regularizare Lucrarea intra Inceput lucrare

cca 700 m in
cadrul ariei 716289 286638
protejate
Sfarsit lucrare
714162 289753
14 ROSPA0060 Corbu Corbu Consolidare albie si Cca. 100 m Inceput lucrare

Lacurile Tasaul- regularizare albie lungime in aria
Corbu protejata 791425 331428
791111 331072
791438 330232
Sfarsit lucrare
791486 330367
791453 330361
791326 328008
187
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
15 ROSPA0036 Sipote si Urluia Decolmatare si La cca 60 m N Inceput lucrare Se suprapune cu aria

Dumbraveni Petrosani recalibrare albie fata de aria protejata ROSCI0071
minora, recalibrare protejata 745139 283355 Dumbraveni-Valea
poduri- Tronson III - Urluia
Sfrasit lucrare
Urluia
737383 288340
16 ROSPA0094 Vartop Albesti Regularizare albie, La cca. 100 m S Inceput lucrare Se suprapune cu aria
Padurea Hagieni consolidare maluri, fata de arie ROSCI0157 Padurea
reabilitare poduri si 771935 263595 Hagieni
podete
Sfarsit lucrare
772950 263217
Albesti Albesti Regularizare albie, Lucrarile se Inceput lucrare

consolidare maluri, desfasoara la
reabilitare poduri si limita ariiei 775461 262082
podete protejate, pe o
Sfarsit lucrare
lungime de cca
2,5 km
777302 261250
17 ROSPA0019 Cheile Cheia Casimcea Recalibrare, Lucrarile intra in Inceput lucrare Se suprapune cu aria
Dobrogei consolidare, indiguire, cadrul ariei protejata ROSCI0215
dig flotant, prag de protejate pe o 772278 341416
188
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
fund, taiere de cot lungime de cca Sfarsit lucrare Recifii Jurasici Cheia
1 km
772925 340318
Gradina Gradina Mucova Recalibrare, Lucrarile se Inceput lucrare

consolidare, prag de desfasoara la
fund, taiere de cot cca 50 m S fata 772086 344518
de arie
Sfarsit lucrare
772970 345283
Pantelimon Casimcea Dig protectie put apa Lucrarile se afla Inceput lucrare
ul de Jos D2 in totalitate in
cadrul ariei 768246 346948
protejate, pe o
Sfarsit lucrare
lungime de
cca.150 m
768344 347066
Runcu Cartal Recalibrare, Lucrarile se vor Inceput lucrare

consolidare, indiguire, desfasura la
prag de fund, dig, cca. 500 m NV 763485 350345
parapet fata de aria
Sfarsit lucrare
protejata
764720 349302
189
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Nistoresti Casimcea Recalibrare, Lucrarile se vor Inceput lucrare

consolidare, taiere de desfasura la cca
cot, prag de fund 2,3 km N fata de 768341 353026
aria protejata
Sfarsit lucrare
768339 351717
Sacele Sacele Regularizare albie Lucrarile se vor Inceput lucrare

desfasura la cca
1,6 km E fata de 788491 338341
aria protejata
Sfarsit lucrare
791699 338592
18 ROSPA0101 Stepa Saraiu Topolog Reguralizarea albiei Lucrarea intra Inceput lucrare
Saraiu-Horea cca. 300 m
interiorul ariei 749020 361980
protejate, In
Sfarsit lucrare
nordul ariei.
750828 363314
Stejaru Topolog Recalibrare albie, Lucrarile se

constructie pod desfasoara in Inceput lucrare
190
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
partea de nord- 755272 363474

est a ariei
protejate, la cca. Sfarsit lucrare
193 m fata de
755315 363586
limita exterioara
a ariei. Lucrarea
are o lungime
de 235 m.
19 ROSPA0009 Bestepe Bestepe Prag de priza, Lucrarile se vor Inceput lucrare Se suprapune cu aria
Bestepe-Mahmudia amenajare albie prin desfasura la protejata ROSCI0065
protectie cu ziduri din limita ariilor 814874 407802 Delta Dunarii si
zidarie, reprofilare si ROSPA0009 ROSPA0031 Delta
Sfarsit lucrare
regularizare, diguri, Bestepte Dunarii si Complexul
consolidare taluzuri, Mahmudia si 817551 410146 Razim Sinoe
subtraversare diguri ROSPA0031
Ghiolbas si Dunare Delta Dunarii si Inceput lucrare
Complexul
Razim Sinoe 816904 405068
Sfarsit lucrare
816099 407311
Inceput lucrare
191
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
815450 406370
Sfarsit lucrare
816202 406764
20 ROSPA0073 Macin- Greci Greci (Valea Recalibrare, Lucrarea se Inceput lucrare Se suprapune partial
Niculitel Recea) consolidari desfasoara in cu aria protejata
longitudinale si cadrul arie o ROSCI0123 Muntii
transversale, podete, distanta de cca. Macinului
754038 413496
vaduri, protectia 5 km
mediului, dezafectari
Sfarsit lucrare
753070 418509
Luncavita Luncavita Regularizare curs albie Lucrarea se Inceput lucrare

aval de acumularea desfasoara pe o
Luncavita lungime de cc.a 757543 427280
4,3 km in afara
ariei protejate Sfarsit lucrare
192
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
(NE) in interiorul
localitatii
Luncavita 757728 424772
Luncavita Luncavita Punerea in siguranta a Lucrarea se

Inceput lucrare
acumularii Luncavita intinde pe o
lungime de 220
m pe rau, la 757645 424755
limita ariei
protejate
Sfarsit lucrare
757863 424727
Luncavita Luncavita Regularizarea cursului Lucrarea are Inceput lucrare

de albie de la prima 4557 de m
acumulare pana la lungime pe rau, 757834 424392
acumularea Luncavita in cadrul ariei
protejate Sfarsit lucrare
758788 420796
Luncavita Luncavita Reabilitatrea sau Lucrarea are Inceput lucrare

dezafectarea 189 de metri
acumularii 2, amonte lungime pe rau, 759703 420152
193
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Luncavita in aria protejata.
Sfarsit lucrare
759640 419974
Isaccea Capaclia Regularizare, Lucrarea se Inceput lucrare

reprofilare, desfasoara in
sistematizare afara ariei 773752 420145
protejate, la o
distanta de Sfarsit lucrare
570m fata de
limita nord-
estica a ariei
protejate. 771176 417355
194
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
D.1.1. Problematica generala a inundatiilor in spatiul hidrografic Dobrogea -

Litoral
Regiunea Dobrogea - Litoral este o zona foarte saraca in resurse de apa de
suprafata, cele mai insemnate cantitati de apa provin din precipitatii, ceea ce
genereaza, impreuna cu permeabilitatea relativ scazuta a solului, scurgeri importante
de suprafata care dau nastere unor inundatii frecvente.
In cadrul PPPDEI Dobrogea – Litoral, a fost realizat un studiu asupra inundatiilor
istorice, pe baza listei cu localitatile din regiunea Dobrogea – Litoral (obtinuta din
documentul „Localitati”).
Din analiza de informatii referitoare la inundatii istorice, in perioada cuprinsa intre
1994 si 2009, se arata ca in anul 2003, cu exceptia cazului in care nu exista
inundatii, in restul anilor au fost inregistrate intre 2 si 16 episoade ale inundatiilor de-
a lungul aceluiasi an, cum este, de exemplu, cazul anilor 2008 si 1995, inundatii cu
16 episoade de aparitie a inundatiilor.
Astfel, zonele cele mai afectate de inundatie, in urma analizei de inundatii istorice, s-
au stabilit a fi:
 Topolog;
 Taita;
 Cartal,
iar localitatile cu cele mai mari pierderi cauzate de inundatii, s-au inregistrat a fi:
 Costinesti: 50 locuinte, 41.4 km de drumuri, 6 victime omeneşti;
 Baia, Ceamurlia de Sus: 1470 Ha afectate, 150 locuinţe, 70km de drumuri
afectate, 25 poduri şi alte pierderi;
 Constanta şi Techirghiol: 640 Ha afectate, 287 locuinţe, 59.8 Km de drumuri, 3
poduri;
 Schitu: 43 locuinţe şi 6 victime omeneşti.
D.1.2. Inundatii istorice pe fluviul Dunarea

Pe sectorul romanesc al Luncii Dunarii s-au indiguit 53 de incinte, totalizand o
suprafata de 430.000 ha, prin realizarea a 1200 km de diguri.
195
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Indiguirea aproape totala a Luncii Dunarii a afectat sistemul hidrogeomorfologic si

topoclimatele locale si regionale. Fenomenul mentioant s-a accentuat in conditiile
schimbarilor climatice globale, cand extremele hidro – meteorologice se inregistreaza
mult mai frecvent si obstructionarea scurgerii in albia Dunarii in perioadele de „ape
mari” a devenit o adevarata problema. Totodata, s-au restrans pana la disparitie
zonele de reproducere naturala a pestilor si de dezvoltare a puietului.
Viitura de pe Dunare din perioada aprilie – mai 2006 reprezinta cea mai mare viitura
produsa in perioada de observatii 1840 – 2006. Nivelurile maxime inregistrate au fost
cu pana la 60 de cm mai mari decat cele mai mari niveluri ale viiturilor produse pe
Dunare, dupa indiguirea acesteia, debitele atingand la Bazias, pe 15 aprilie 2006,
15.800 m3/s (fata de 15.082 m3/s in anul 1895) si 17.700 m3/s la Isaccea (fata de
17.000 m3/s, in 1897). Amploarea sa s-a datorat pe de – o parte cauzelor climatice
(precipitatii abundente suprapuse peste topirea stratului de zapada), iar, pe de alta
parte, producerii aproape simultane de viituri pe afluenti ai Dunarii, in amonte de
intrarea in tara (Tisa, Sava, Velika Morava, Timis).
Avarierea digurilor s-a produs ca urmare a debitelor exceptionale inregistrate pe
fluviul Dunarea, precum si a timpului extrem de mare de solicitare al acestora (01
martie – 15 mai 2006). Cedarea digurilor, precum si revarsarea Dunarii in zone
neamenajate a condus la evacuarea a 15.834 persoane, afectarea a 154 localitati,
inundarea a 1.774 case din care 443 sunt distruse si 134 afectate sever sau in
pericol de prabusire.
D.1.3. Presiuni hidromorfologice

Presiunile hidromorfologice influenteaza caracteristicile hidromorfologice specifice
apelor de suprafata si produc impact asupra starii ecosistemelor acestora. Lucrarile
in lungul raului (indiguirile, lucrari de regularizare si consolidare maluri) intrerup
conectivitatea laterala a corpurilor de apa cu luncile inundabile si zonele de
reproducere ce au ca rezultat deteriorarea starii de calitate a acestora. Prelevarile si
restitutiile semnificative au efecte asupra regimului hidrologic, dar si asupra biotei.
Astfel, impactul alterarilor hidromorfologice asupra starii corpurilor de apa se poate exprima prin
afectarea migrarii speciilor de pesti migratori, declinul reproducerii naturale a populatiilor de pesti,
reducerea biodiversitatii si abundenta speciilor, precum si alterarea compozitiei populatiilor. La nivel
european, se remarca insuficienta cunoastere a relatiei dintre presiunile hidromorfologice si impactul
acestora, de multe ori sinergic, facand dificila evidentierea efectului fata de tipul de presiune.
196
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
E. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL

NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL, CARE SUNT
RELEVANTE PENTRU PLAN SAU PROGRAM SI MODUL IN CARE
S-A TINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE SI DE ORICE ALTE
CONSIDERATII DE MEDIU IN TIMPUL PREGATIRII PLANULUI
In timpul pregatirii PPPDEI Dobrogea – Litoral s-au avut in vedere obiectivele de

mediu ale Strategiei Nationale de Management al Riscului la Inundatii, pe termen
mediu si lung, dupa cum urmeaza:
 Reducerea alterarii si influentei antropice asupra geomorfologiei bazinelor

hidrografice, in special a albiei minore si aluncilor inundabile;
 Luarea in considerarea a functiilor ecologice ale inundatiilor, prin reincarcarea
acviferelor, asigurarea conectivitatii laterale, necesara pentru reproducerea
speciilor acvatice;
 Crearea si/ sau conservarea spatiului pentru rauri, evitand lucrarile de aparare
si rectificarea cursurilor de apa pe distante mari (local si cumulat);
 Aplicarea tehnicilor durabile care asociaza eficacitatea sub aspectul de mediu
cu eficienta sub raportul costurilor (aplicarea celor mai bune practice);
 Satisfacerea cerintelor Directivelor Cadru privind Apa a Uniunii Europene;
 Prevenirea poluarii cursurilor de apa si a apelor subterane ca urmare a
inundatiilor (prin protectia zonelor urbane si industrial) si a efectelor associate
lor asupra calitatii ecologice a cursurilor de apa;
 Protectia si conservarea bunurilor istorice, a monumentelor, a ariilor protejate
si a ecosistemelor;
 Protectia si imbunatatirea specificului mediului inconjurator si a aspectului sau
estetic;
 Minimizarea sau prevenirea impactului schimbarilor climatic asupra
fenomenului de inundatii;
 Protectia si restaurarea vegetatiei riverane de-a lungul raurilor, pentru
imbunatatirea calitatii apei si evitarea eroziunii malurilor;
 Gestionarea durabila a padurilor, reconstructia ecologica prin impadurire a
terenurilor care si-au pierdut capacitatea de productie fiind afectate de diverse
forme de degradare, infiintarea perdelelor forestiere de protective si
amenajarea bazinelor hidrografice torentiale;
197
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 Promovarea monitorizarii integrate a zonelor amenajate de pe sectoarele de

rauri identificate cu risc ridicat la inundatii, in vedere aconservarii regimului
natural de curgere si pentru pastrarea biodiversitatii;
 Aducerea la cunostinta publicului a lucrarilor ameliorative de mediu obtinute
prin lucrari de aparare impotriva inundatiilor, (conectivitate lateral, zone
umede, poldere etc.) compensatorii amenajarilor de pe tronsoanele de rau
puternic modificate din bazinele hidrografice.
In tabelul urmator este prezentata relatia dintre componentele de mediu relevante ale
PPPDEI Dobrogea – Litoral, obiectivele acestuia, precum si obiectivele de protectia
mediului, urmarite in cadrul planului analizat:
Tabel nr. 54 – Obiective de protectia mediului
Componente de mediu Obiectivele Planului de Prevenirea, Protectia si Obiective de mediu

relevante ale Planului de Diminuarea efectelor Inundatiilor in bazinul
Prevenirea, Protectiea si hidrografic Dobrogea - Litoral
Diminuarea efectelor
Inundatiilor in bazinul
hidrografic Dobrogea -
Litoral
BIODIVERSITATEA -realizarea hartilor de risc la inundatii; -mentinerea unui numar constant

de habitate si specii de interes
-cartarea arealelor cu vulnerabilitate mare si comunitar si national;
medie la inundatii;
-protejarea ariilor Natura 2000 in
-observarea efectelor inundatiilor asupra ariilor conformitate cu legislatia aflata in
protejate; vigoare
-implementarea de masuri pentru protejarea - conservarea habitatelor naturale

habitatelor si speciilor de interes comunitar in si a speciilor salbatice
timpul punerii in opera a masurilor structurale;
POPULATIA -evitarea inundarii zonelor urbane si rurale la -informarea in gradinite, scoli si

debite mari ale apelor sau la precipitatii bogate; alte institutii, a elevilor si nu numai,
in ceea ce priveste riscul la
-masuri de protejare a populatiei impotriva inundatii si urmarile acestora;
viiturilor;
-necesitatea implicarii diferitelor
-imbunatatirea eficacitatii sistemului de aparare institutii in luarea deciziilor pentru
198
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
impotriva inundatiilor; prevenirea, protectia si diminuarea

efectelor inundatiilor;
-prevederea fenomenelor meteorologice
periculoare, a accidentelor la constructiile
hidrotehnice
-instruirea populatiei in domeniul reducerii

pierderilor de vieti omenesti;
SANATATEA UMANA -realizarea hartilor de risc la inundatii; -mentinerea calitatii optime apei
potabile in cazul infestarii acesteia
-cartarea arealelor cu vulnerabilitate mare si la aparitia unei inundatii;
medie la inundatii;
-monitorizarea calitatii apei in cazul
-monitorizarea calitatii apelor in ariile in care inundatiilor pentru a preveni
viitura a ajuns in zonele de alimentare cu apa a extinderea unui posibile epidemii in
populatiei si luarea de masuri de prevenire a urma folosirii apei;
imbolnavirii populatiei;
-protejarea sanatatii populatiei de
efectele adverse ale contaminarii
apei destinate consumului uman
din cauza inundatiilor;
-prevenirea si minimizarea riscului

la inundatii a populatiei si a
comunitatilor umane
-prevenirea aparitiei de epidemii

sau minimizarea deteriorarii starii
de sanatate a populatiei ca urmare
a impactului fenomenului de
inundatii si a poluarii asociate
acestuia
SOLUL -realizarea hartilor de risc la inundatii pentru -protejarea solului in vederea

canaliza apa in zone umede, evacuarea apei in mentinerii calitatilor fizice si
exces in zone ce necesita irigatii sau pentru acele chimice ale acestuia;
culturi iubitoare de apa in exces (orez).
-prevenirea aparitiei proceselor
geomorfologice actuale, ce conduc
la degradarea solului;
199
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
-protectia solului pe baza

principiilor conservarii functiilor
acestuia si a prevenirii degradarii
solurilor;
-incurajarea schimbarilor in
practica agricola pentru a preveni
sau minimiza scurgerea si
inundatiile asociate ei ca urmare a
unor lucrari agricole intensive
APA -realizarea hartilor de risc la inundatii pentru -o calitate buna a apei de

estimarea surselor de poluare a apelor; suprafata si subterane;
-imbunatatirea eficacitatii sistemelor de aparare -mentinerea unor debite si nivele

impotriva inundatiilor; ale apei raurilor/ lacurilor cat mai
apropiate de cele existente
-monitorizarea raurilor pentru avertizarea, inaintea implementarii masurilor
alarmarea populatiei in cazul perioadelor cu structurale;
debite mari de apa, generatoare de inundatii;
-prevenirea poluarii surselor de
alimentare cu apa a populatiei cu
diferite substante periculoase in
cazul unei viituri;
-implicarea cat mai redusa a

activitatilor antropice in morfologia
si morfografia bazinului hidrografic;
-prevenirea amestecarii apelor

viiturii cu apele subterane in
vederea scaderii calitatii acestora;
-protectia, imbunatatirea si
refacerea tuturor corpurilor de apa
de suprafata in scopul atingerii
starii bune a acestora (Directiva
Cadru Apa)
-evitarea alterarii si a influentei

antropice in geomorfologia
200
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
bazinelor hidrografice;
-prevenirea poluarii cursurilor de

apa ca urmare a inundatiilor si a
efectelor asociate lor asupra
calitatii ecologice a cursurilor de
apa;
-prevenirea sau limitarea aportului

de poluanti in apele subterane si
prevenirea deteriorarii starii tuturor
corpurilor de ape subterane ca
urmare a inundatiilor si a efectelor
asociate lor asupra calitatii
ecologice a cursurilor de apa;
AERUL -realizarea hartilor de risc la inundatii; -prevenirea unor accidente in care

pot fi implicate substante
-observarea maselor de aer ciclonice si periculoase preluate de viitura, prin
anticiclonice pentru a estima cantitatea de evaporarea apei acestea ajungand
precipitatii ce poate cadea intr-un anumit interval in aer;
orar;
-prevenirea amplificarii efectelor
accidentelor majore in care sunt
implicate substanate periculoase
ca urmare a producerii unor
inundatii
VALORILE MATERIALE -realizarea hartilor de risc la inundatii pentru -reducerea pierderilor materiale, a
stabilirea vulberabilitatii diferitelor zone urbane, bunurilor materiale;
rurale pentru luarea de masuri necesare
-reducerea pierderilor culturilor
agricole in cazul inundatiilor;
-asigurarea cailor de acces, a

podurilor pentru a facilita
deplasarea populatiei in cazuri
extreme;
-prevenirea inundarii cailor de
201
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
acces deja existente;
-prevenirea sau minimizarea

pierderilor economice prin
reducerea riscului la inundatii a
zonelor populate, a obiectivelor
economice si a bunurilor;

infrastructurilor existente;

terenurilor agricole cultivate;
-asigurarea ca infrastructurile
critice (poduri, podete, punti)
raman accesibile in timpul
inundatiilor extreme
PATRIMONIUL -realizarea hartilor zonelor vulnerabile la inundatii -educarea populatiei in vederea

CULTURAL pentru protejarea patrimoniului cultural mentinerii in stare buna a valorilor
istorice;
-protejarea valorilor si a
monumentelor istorice;
PEISAJUL -realizarea obiectivelor planului fara a aduce -conservarea peisajului natural;

modificari considerabile peisajului
Modificari climatice - -minimizarea sau prevenirea

impactului schimbarilor climatice
asupra producerii fenomenelor de
inundatii
202
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
F. POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,

INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA,
POPULATIA, SANATATEA UMANA, FAUNA, FLORA, SOLUL, APA,
AERUL, FACTORII CLIMATICI, VALORILE MATERIALE,
PATRIMONIUL CULTURAL, INCLUSIV CEL ARHITECTONIC SI
ARHEOLOGIC, PEISAJUL SI ASUPRA RELATIILOR DINTRE
ACESTI FACTORI
F.1. IMPACTUL ASUPRA APEI DE SUPRAFATA SI A APEI SUBTERANE
F.1.1. In perioada de executie a lucrarilor propuse prin plan

In perioada de executei a lucrarilor porpuse prin plan, se pot genera urmatoarele
efecte asupra apei de suprafata si a apei subterane:
 Modificari temporare ale caracteristicilor hidrologice ale corpurilor de apa de

suprafata, in ceea ce priveste nivelul apei, viteza de curgere, debitul, din
cauza lucrarilor de constructii desfasurate pe malul cursului de apa (betonarea
malurilor, diguri de protectie etc.);
 Modificari locale ale drenajului hidrodinamic din cauza lucrarilor de
consolidare maluri;
 Poluarea corpului de apă de suprafaţă cu substanţe poluante antrenate de
apele meteorice (în principal solide în suspensie care duc la creşterea
turbidităţii); în cazul spălării solului decopertat, eliminându-se compuşi chimici
în apă;
 Degradarea stabilităţii malurilor ca urmare a amplasării sau exploatării
utilajelor şi echipamentelor pentru construcţii în imediata apropiere a acestora;
 Scurgeri de produse poluante (scurgeri accidentale de ape uzate, combustibil,
lubrifianţi etc.) in apa de suprafaţă;
 Infiltrarea unor scurgeri accidentale de ape uzate in corpurile de apa
subterana: combustibil, lubrifianţi, etc., prin îndepărtarea necorespunzătoare a
deşeurilor din construcţii.
203
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
F.2. IMPACTUL ASUPRA AERULUI
F.2.1. In perioada de executie

In perioada de executie a lucrarilor propuse prin plan, poluarea atmosferica poate sa
fie datoarata:
 Emisiilor de poluanti atmosferici de la echipamentele motorizate folosite

pentru transport si constructii;
 Prafului, contamiant si cu alti poluanti rezultand din lucrarile asupra solului si
din manevrarea materialelor de constructii.
F.3. IMPACTUL ASUPRA SOLULUI

Prin realizarea lucrarilor propuse prin plan, pot aparea urmatoarele efecte asupra
solului si subsolului:
 Degradarea solului din cauza îndepărtării stratului fertil;

 Creştere temporară a eroziunii solului pe amplasamentele lucrărilor de
excavare, ducând la instabilitatea solului şi la aparitia alunecărilor de teren;
 Eroziune cauzată de îndepărtarea vegetaţiei;
 Poluarea solului prin scurgerea accidentală de combustibili, lubrifianţi şi
substanţe chimice, in locurile unde se utilizeaza beton;
 Infiltrarea de diverse scurgeri din depozitarea inadecvata a deşeurilor sau a
materialelor de construcţii;
 Eroziune şi acumularea de sedimente în albia cursului de apă – în special în
zona situată în aval faţă de amplasamentele lucrărilor.
F.4. IMPACTUL ASUPRA ZGOMOTULUI

 Utilajele folosite in activitatea de constructii pot sa genereze zgomot, care sa
afecteze populatia si animalele din apropierea punctelor de lucru:
204
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
o disconfort populaţiei;
o producerea de daune la casele, amplasate în imediata apropiere a
lucrărilor propuse prin proiect.
F.5. IMPACTUL ASUPRA BIODIVERSITATII
F.5.1. CONCLUZII IN URMA EVALUARII ADECVATE

Impactul lucrarilor de amenjare a cursurilor de apa depind atat de tipul si amploarea
lucrarilor de amenjare ce se desfasoara in cadrul bazinului hidrografic, cat si de
caracteristicile intrinseci ale cursului de apa. In raport cu efectele globale asupra
mediului inconjurator, interventiile antropice pot fi conservative, modificatoare sau
reparatoare.
Interventiile conservative vizeaza mentinerea unui curs de apa intr-o stare stabila,
aproape de un echilibru stabil, urmarindu-se evitarea revenirii acestuia la dinamica
sa naturala.
Prezentăm mai jos impactul generat asupra arealelor naturale protejate de interes
comunitar evaluate in prezentul studiu, din punct de vedere al biodiversitatii, datorat
atat realizarii lucrarilor prevazute in planul de prevenire inundatii cat si perioadei de
exploatare a acestora, elemente si sectoare unde au fost identificate efecte negative,
metode de reducere a impactului precum si rezultate asteptate.
F.5.2. Identificarea impactului

In contextul celor de mai sus au fost analizate conditiile teoretice care genereaza
urmatoarele tipuri de impact:
 direct sau indirect;

 pe termen scurt sau lung;
 in faza de constructie sau de functionare;
 rezidual;
 cumulativ.
Implementarea lucrarilor Planului de Prevenire Inundatii Dobrogea - Litoral nu
modifica in sens negativ statutul de arii protejatede interes comunitar ale celor 20 de
205
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
situri Natura 2000 ce se intersecteaza cu lucrarile prevazute in plan. Majoritatea

lucrarilor analizate se afla in afara acestor areale de interes comunitar sau cel mult
pe limita exterioara a acestora, in zona tampon.
Lucrarile prevazute in planul analizat nu inrautatesc calitatea factorilor de mediu si nu

genereaza, astfel, un impact semnificativ asupra acestora si nici asupra
biodiversitatii.
Implementarea obiectivelor planului nu presupune diminuarea surselor de apa si nici

utilizarea unor substante chimice cu efect nociv asupra oricaror forme de viata. Nu
este afectatasemnificativ starea habitatelor sau a elementelor faunistice.
Activitatile propuse de plan introduc surse noi de zgomot (crearea de drumuri noi,
executia lucarilor pe albia si pe malurile raurilor), dar analizele privind potentialul
impact asupra biodiversitatii au aratat un impact nesemnificativ asupra acesteia, iar
aplicarea masurilor de reducere va contribui la diminuarea unui potential impact.
In zonele studiate exista si in prezent surse generatoare de zgomot cum sunt:
 traficul rutier desfasurat pe drumurile din interiorul localitatilor unde unde sunt
propuse majoritatea lucrarilor hidrotehnice de prevenire inundatii ;
 zgomotul rezultat in urma desfasurarii activitatilor specifice localnicilor din
localitatile vizate.
In ceea ce priveste flora si vegetatia de pe amplasamente apreciem ca va exista
impact potential pe termen scurt asupra acestora in faza de amenajare si
constructie si pe termen mediu in faza de functionare pana la refacerea vegetatiei
pe cale naturala. Aplicarea metodelor recomandate de reducere a impactului va
diminua posibilele efecte, astfel incat apreciem ca impactul asupra florei si
vegetatiei va fi inexistent.
In urma cercetarilor privind fauna din amplasamentele vizate de plan consideram ca

va exista impact potential pe termen scurt, in special asupra speciilor de amfibieni si
reptile, mamifere mici si pesti prezente pe amplasamente, in faza de amenajare si
206
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
pe cale naturala si adaptarea speciilor de fauna la noile conditii de functionare a

suprafetelor afectate.
Aplicarea masurilor recomandate de reducere a impactului va diminua posibilele

efecte, astfel incat apreciem ca impactul asupra faunei va fi nesemnificativ.
F.5.3. Impactul in faza de constructie

In perioada de executie a lucrarilor, sursele de impact rezulta din activitatea de
santier, realizarea lucrarilor, activitatea umana si a traficului pe amplasament si
consta in zgomot , vibratii si noxe de trafic .
In timpul lucrarilor de executie, prin deplasarea utilajelor pentru excavare/ nivelare,

transport materiale de constructie, executie lucrari specifice de constructie ca
betoane, manipulare materiale (incarcari-descarcari), transport materiale diverse, se
vor produce emisii de praf si noxe de trafic, zgomote si vibratii resimtite de fauna de
pe amplasament si din vecinatate.
Lucrarile se vor executa in timp cat mai scurt si corelat cu perioadele de vegetatie ale
habitatelor identificate si cu perioadele de cuibarit pentru evitarea disturbarii speciilor
si habitatelor.
Diferitele categorii de deseuri (organice, minerale, sintetice) generate pe parcursul

desfasurarii organizarii de santier: sol excavat, beton, scapari de carburanti, sticla,
plastic, hartie, ape reziduale, deseuri organice se pot onstitui in surse de poluare
daca nu sunt atent gestionate si eliminate de pe amplasament in mod controlat.
Faptul lucrarile propuse se vor implementa in mare parte in zone antropizate se

poate aprecia ca impactul pe perioada de constructie asupra biodiversitatii va fi
minim.
Impactul asupra pasarilor va consta in:
 Indepartarea vegetatiei arboricole de la malul raulurilorsau de la malul lacurilor

din vecinatatea acestota folosita pentru popasul si hrana speciilor.
 Indepartarea vegetatiei acvative de stuf de la malul unor rauri si lacuri din
vecinatatea acestora folosita pentru cuibaritul unor specii de pasari.
207
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor de zgomot din faza de

executie, dar si datorita traficului aferent pentru executia acestor lucrari
 Indepartarea vegetaţiei ierboase ce poate conduce la distrugerea cuiburilor de
pe sol. Speciile de interes comunitar care cuibăresc în sit nu au cuiburi pe
amplasamentul proiectului vizat.
 Zgomotul produs in perioada de executie va deranja atat coloniile de pasari
cuibaritoare in habitatele riverane, cat si speciile de pasaj
Impactul asupra pestilor va consta in:
 cresterea temporara a turbiditatii apelor datorita executarii lucrarilor in albia si

pe malurile raului, afecteaza in mod negativ populatiile de pesti situate in aval
de zona amplasamentului;
 afectatea unor zone prielnice reproducerii (spre exemplu vegetatia acvatica de
pe lacurile Bestepe, Babdag, Zebil).
În faza de executie a lucrarilor ne putem aştepta la următoarele forme de impact:
angrenarea de suspensii solide în masa apei, pericolul de poluare cu produse
petroliere, schimbarea parametrilor hidromorfologici, perturbarea şi distrugerea unor
habitate acvatice.
 Angrenarea suspensiilor solide în masa apei poate avea efecte negative

însemnate asupra faunei şi florei acvatice. Aceste suspensii pun în pericol
procesul de respiraţie în cazul peştilor, acţionând ca o forţă abrazivă asupra
branchiilor, sau provoacă efectiv colmatarea branchiilor. Suspensiile
blochează pătrunderea razelor solare în apă, astfel inhibând fotosinteza,
inhibând deci producţia primară din apă.
 Poluarea cu produse petroliere se poate produce cu carburanţi, lubrifianţi etc.
de la utilajele folosite la contrucţie.
 Schimbare parametrilor hidromorfologici este urmarea inevitabilă a
amenajărilor hidrotehnice. În cazul de faţă lucrările de amenajare presupun
intervenţii în albia minoră, fapt care va duce la mişcări ale substratului, deci
perturbarea biocenozelor bentice. Biocenozele din masa apei vor fi afectate la
rândul lor, prin schimbările în viteza de curegere a apei.
 Schimbarea parametrilor hidromorfologici are ca finalitate dispariţia unor
habitate acvatice. În unele zone curentul se va accelara pe parcursul lucrărilor
de construcţie, alte zone vor rămâne efectiv fără apă. Aceste schimbări vor
208
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
avea repercursiuni asupra florei şi faunei acvatice. După finalizarea lucrarilor

de construcţiei efectele negative ale acestor lucrări se vor remedia pe cale
naturală: angrenarea de suspensii în masa apei va înceta, riscul poluării cu
produse petroliere se va diminua (numărul utilajelor va scade), iar organismele
acvatice treptat se vor acomoda la noile condiţii hidromorfologice create.
Impactul asupra amfibienilor si reptilelor va consta in:
Impactul se manifestă nu atât prin pierderi de habitat, cât prin deranjul cauzat
asupra bălţilor temporare sau permanente, în care aceste specii se reproduc.
Acest lucru ar avea ca rezultat scăderi ale efectivelor de buhai de baltă
(Bombina bombina) si Emys orbicularis, identificate in zona lacurilor Bestepe,
Babadag, Zebil.
Impactul asupra mamiferelorva consta in:
terenurilor in care acestea se regasesc.(este cazul speciei Spermophilus
citellus, raspandit pe majoritatea terenurile deschise adiacente
amplasamentelor lucrarilor propuse, in extravilanul localitatilor).
Impact habitateva consta in:
 Din cauza disturbării, în zona lucrarilor propuse, cât şi în jurul albiei raurilor
suprafeţele defrişate şi decopertate, vor favoriza răspândirea comunităţilor
ruderale, sau chiar a unor specii alohtone.
 Majoritatea suprafetelor vizate pentru implementarea lucrailor prevazute in
plan sunt puternic antropizate, albiile si malurile raurilor sunt invadate de
specii vegetale ruderale, unele cu un caracter invaziv, iar terenurile din zonele
adiacente acestor suprafete sunt ocupate de terenuri agricole cultivate si
necultivate, sau pasuni ruderalizate.
Exista cateva exceptii de la cele afirmate mai sus, unde in urma analizelor efectuate
s-a constat prezenta unui habitat de interes comunitar, dupa cum urmeaza:
 Habitatul de interes comunitar mentionat in Formularul Standard al sitului

ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean - 8230 Comunitati pioniere din Sedo-
Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncarii silicioase care a
fost observat in imediata vecinatate a albiei raului Casimcea din localitatea
razboieni, care va fi supusa lucrarilor, si anume pe terasa acestui rau.
Lucrarile prevazute pe albia raului Casimcea nu va genera distrugerea acestui
209
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
tip de habitat, deoarece acestea sunt prevazute a se desfasura strict pe albia

raului, respectiv in zona situata in vecinatatea habitatului. Restrangerea
lucrarilor strict pe zona albiei si respectarea masurilor de diminuare a
impactului nu vor conduce la pierderi ale suprafetei acestuia.
In cadrul habitatelor terestre in principal decopertarea, cu disparitia vegetatiei (arbori,
arbusti, specii ierboase) este factorul stresant. Taierile rase si suprapasunatul pot
saraci de asemenea habitatul si vegetatia sa nativa .
F.5.4. Impactul in perioada de exploatare

Dupa finalizarea lucrarilor nu se prevad situatii care sa genereze un impact
semnificativ asupra biodiversitatii din zona , decat in situatia putin probabila in care
activitatea se va desfasura necontrolat .
In concluzie impactul generat de proiect asupra biodiversitatii dupa incetarea

lucrarilor, pe perioada de exploatare este nesemnificativ, fara influente majore
asupra speciilor de plante si animale din zona.
F.6. EVALUAREA SEMNIFICATIEI IMPACTULUI
Evaluarea semnificatiei impactului a fost realizata avand in vedere indicatori cheie

cuantificabili raportati la statutul de conservare al speciilor si habitatelor pentru
fiecare din cele 20 de arii protejate de interes comunitar din zona lucrarilor
propuse in Planul de prevenire Inundatii dobrogea Litoral. Sintetizat, semnificatia
impactului pentru cele 20 de arii se prezinta astfel:
F.6.1. Procentul din suprafata habitatului de interes comunitar care va fi

pierdut
Nu este cazul – planul propus nu prevede lucrari pe suprafetele de teren pe care au
fost observate habitate de interes comunitar. Habitatele identificate in apropierea
amplasamentelor vizate de plan nu vor fi afectate – suprafata acestora nu se va
reduce
In cazul respectarii masurilor recomandate pentru protectia habitatului de
interes comunitar identificat in vecinatatea lucrarilor pe raul Casimcea din
localitatea Razboieni, Impactul potential generat de implementarea lucrarilor
planului este inexistent.
210
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
F.6.2. Procentul care va fi pierdut din suprafata habitatelor folosite pentru

necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar
Pe amplasamentele lucrarilor efectuate pe rauri in interiorul localitatilor nu vor fi
pierdute suprafete care sa afecteze habitate de hrana, odihna sau reproducere
pentru speciile de interes comunitar.
Exista cateva locatii precum amplasamentele lucrarilor pe raurile Bestepe, Tabana,
Luncavita, lucrarile de pe bratul Sfantul Gheorghe (localizate in situl ROSCI0065
Delta Dunarii) unde lacurile si baltile de aici ofera habitate prielnice pentru
necesitatile de hrana, odihna, reproduce unor specii de amfibieni si reptile de interes
comunitar (Bombina, Bombina, Emys orbicularis), precum si a unor specii de pesti,
pasari de interes comunitar.
Aceeasi situatie se regaseste si in cazul lacului Corbu, din vecinatatea raului Corbu
(localitatea corbu) unde vegetatia de stuf de aici ofera conditii de habitat prielnice
cuibaritului si hranei unor specii de pasari de interes comunitar.
Terenurile deschise adiacente amplasamentului lucrarilor propuse in plan,
reprezentate de pasuni si culturi agricole sunt folosite pentru satisfacerea cerintelor
ecologice de catre specia Spermophilus citellus. Aceasta specie de interes comunitar
este larg raspandita in Dobrogea, putand fi vazuta cu usurinta pe aceste tipuri de
habitate.
La stadiul de plan, nu se cunosc detalii tehnice complete, astfel incat sa putem
aprecia suprafata exacta a habitatelor preferate de aceaste specii care poate fi
redusa prin implementarea lucrarilor. Acest aspect poate fi detaliat la nivel de proiect.
In plus de la an la an, sau la anumite perioade de timp speciile isi pot modifica
preferintele pentru cuibarit, reproducere sau hrana in functie de anumiti factori
ecologici, astfel ca recomandam a se efectua monitorizari in “zonele cheie”
mentionate in prezenta documentatie, inainte, in timpul si dupa executia lucrarilor,
Suprafata de teren care va fi afectata de implementarea obiectivelor este mica
comparativ cu intreaga suprafata a arealelor de interes comunitar in care se
regasesc aceste specii, ceea ce nu semnifica pierderi substantiale la nivel de
suprafata a ariei protejate. Implicit modificarea terenurilor initiale nu va avea impact
semnificativ asupra faunei deoarece zonele adiacente (terenurile invecinate,
predominant agricole, si zonele de mal, care vor fi lasate libere de constructii) pot
asigura, astfel, aceleasi functii ecologice.
211
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
F.6.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

Nu este cazul – planul propus nu prevede realizarea de lucrari pe suprafetele de
teren pe care au fost observate habitate de interes comunitar.
Habitatele de interes comunitar identificate se afla in apropierea terenurilor vizate,
astfel incat nu vor fi afectate de lucrarile de amenajare/ constructie
F.6.4. Durata sau persistenta speciilor de interes comunitar

Speciile de interes comunitar observate pe durata studiilor de monitorizare atat pe
suprafata amplasamentelor vizate cat si in vecinatatea acestora vor fi afectate in
perioada de realizare a lucrarilor cand va exista un potential impact asupra speciilor
care se deplaseaza mai greu, la nivelul solului, precum amfibienii, reptilele, mamifere
mici dar si pasarile prin deranjarea provocata de zgomot.
Speciile posibil a fi afectate sunt cele care ocazional pot patrunde/ se pot afla pe
terenurile vizate de implementarea planului. Durata sau persistenta perturbarii
acestora se limiteaza la faza de amenajare/ constructie si va fi pe termen scurt pana
la finalizarea lucrarilor, astfel impactul potential generat va fi nesemnificativ.
Aplicarea masurilor recomandatepentru reducerea impactului precumsi a unui plan
de monitorizare inainte, in timpul si dupa finalizarea lucrarilor va diminua impactul
potential asupra acestora pana la valoare de inexistent.
F.6.5. Schimbarile in densitatea populatiilor speciilor de interes comunitar

Speciile de fauna posibil a fi afectate de implementarea prevederilor planului sunt
amfibienii, reptilele,pesti si pasari insa pierderile se vor inregistra la nivel de indivizi
fara a pune in pericol integritatea populatiilor speciilor. Astfel, estimam ca
mortalitatea la nivel de populatie va fi nesemnificativa, iar impactul potential
nesemnificativ daca vor fi respectate si aplicate masurile de reducere a impactului
si a planului de monitorizare.
F.6.6. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/ habitatelor afectate de

implementarea planului
Terenurile din imprejurimile raurilor pe care se doreste implementarea masurilor
structurale au in general functie agricola fie sunt terenuri necultivate, acoperite cu
vegetatie ruderala si specii alohtone, fara importanta conservativa. Pierderea
suprafetelor de teren pe care se vor efectua lucrarile de amenajare/ constructie
212
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
obiectivelor propuse (ex. digurile de la Bestepe) va fi permanenta, insa fara impact

semnificativ. Vegetatia afectata se va reface prin reconstructie ecologica la finalul
etapei de amenajare/ constructie si va continua pe cale naturala.
In ceea ce privesc speciile de fauna, posibilele pierderi inregistrate vor fi
nesemnificative ceea ce nu va periclita efectivele populationale din arealul protejat.
Finalizarea lucrarilor propuse va atrage, de la sine, reducerea pana la nesemnificativ
a impactului potential asupra speciilor vulnerabile la astfel de lucrari hidrotehnice.
F.6.7. Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de sursele
de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor
ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar
Pe perioada executiei lucrărilor, pierderile accidentale de hidrocarburi de la utilajele
folosite pentru realizarea lucrărilor de regularizare albie pot conduce la modificarea
calitătii apei în zona de executie a lucrărilor. Organismele acvatice de asemenea pot
fi afectate direct de calitatea apei cu precădere în sectiunea în care se execută
lucrările propuse.
În perioada de executie a lucrărilor se poate înregistra o reducere a productivitătii
biologice datorate creşterii gradului de poluare în zona de lucru, datorită înlăturării
componentelor biotice de pe amplasament prin lucrări de decopertare sau betonare.
Pe sectoarele cursurilor raurilor supuse lucrarilor la albie va fi o uşoara creştere a
concentratiilor de materii în suspensie, ceea ce va reduce pătrunderea luminii solare
în apă, în detrimentul organismelor fotodependente.
Se estimează o creştere a sedimentelor si a concentratiilor de materii în suspensie în
cursul de apă aval de zona lucrarilor, dar pe un areal limitat şi pentru intervale
limitate de timp.
Pe durata derularii lucrarilor, va fi produsa o poluare fonica temporara de catre
masinile si utilajele implicate in transportul materialelor si in efectu area de lucrari
specifice.
Aplicarea metodelor recomandate de reducere a impactului va diminua posibilele
efecte negative asupra sitului Natura 2000, astfel incat apreciem ca impactul asupra
acestuia va fi nesemnificativ.
213
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
F.7. EVALUAREA IMPACTULUI CAUZAT PRIN IMPLEMENTAREA

PLANULUI FARA A LUA IN CONSIDERARE MASURILE DE
REDUCERE A IMPACTULUI
F.7.1. Impactul asupra habitatelor de interes comunitar

Planul propus nu prevede realizarea de lucrari pe suprafetele de teren pe care au
fost observate habitate de interes comunitar.
Se constata astfel ca integritatea acestora nu va fi afectata, nu vor fi reduse
suprafetele habitatelor, iar impactul asupra acestora esteinexistent. In situatia
habitatului de interes comunitar identificat in vecinatatea lucrarilor pe raul Casimcea,
va exista un impact asupra acestuia numai in cazul realizarii lucrarilor intr-un mod
haotic, lipsit de un control si management adecvat al lucrarilor.
F.7.2. Impactul asupra speciilor de interes comunitar

In urma activitatii de monitorizare pe terenurile de interes pentru implementarea
lucrarilor planului asupra speciilor de interes comunitar identificate (pasariamfibieni,
reptile, mamifere, pesti), apreciem un impact potential cauzat de implementarea
lucarilor Planului Prevenire Inundatii
Examinand datele rezultate in urma monitorizarii biodiversitatii in zona studiata, pe
terenurile agricole si la sol nu au fost remarcate efective importante ale speciilor de
fauna, astfel impactul asupra acestora estenesemnificativ lunad in considerare
faptul ca populatiile acestor specii numara efective suficiente la nivelul tarii noastre,
si in siturile de desemnare.
Pentru mentinerea numarului de exemplare al speciilor posibil afectate, se va realiza
pe cat posibil amplasarea lucrarilor in asa fel incat acestea sa nu afecteze speciile
identificate. Daca acest lucru nu va fi posibil, indivizii identificati vor fi stramutati in
amplasamente invecinate si asemanatoare ca structura si functie ecologica.
F.7.3. Evaluarea impactului rezidual fara a lua in considerare masurile de

reducere a impactului
Apreciem un impact potential temporar creat de activitatea de realizarea lucrarilor
si a drumurilor de acces. Consideram ca acest impact este controlabil si nu aduce
prejudicii habitatelor si speciilor protejate la nivelul ariei si nici speciilor de flora si
fauna locale daca vor fi aplicate masurile de reducere a impactului recomandate.
214
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
F.7.4. Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de

Apreciem ca in urma implementarii masurilor recomandate nu va rezulta impact
rezidual.
F.8. EVALUAREA IMPACTULUI CUMULATIV AL PLANULUI PROPUS CU

ALTE PLANURI
In ceea ce privesc alte planuri si/ sau proiecte desfasurate in vecinatatea planului
analizat, care ar putea conduce la aparitia unui impact cumulativ, cu efecte
semnificative asupra elementelor de biodiversitate, precum si a structurii si
functionalitatii ariilor naturale protejate, acestea vor fi identificate si analizate ulterior,
pe masura ce lucrarile propuse vor fi implementate. La momentul elaborarii PPPDEI
in Bazinul Hidrografic Dobrogea – Litoral si stabilirea masurilor structurale, nu au fost
identificate ale proiecte care ar putea genera un impact cumulativ cu planul analizat.
F.9. IMPACTUL ASUPRA PEISAJULUI

 Alterarea aspectului natural şi al caracteristicilor cursurilor de apă din cauza
pierderii vegetaţiei şi a modificărilor de traseu (ex. regularizări de cursuri de
apă).
F.10. IMPACTUL ASUPRA PATRIMONIULUI CULTURAL, ARHITECTONIC

SI ARHEOLOGIC
In zona analizata, nu s-au identificat monumente istorice si arheologice, care ar

putea sa fie influentate de realizarea masurilor structurale propuse prin plan.
F.11. EVALUAREA EFECTELOR CUMULATE ASUPRA MEDIULUI PRIN

METODA “UNITATILOR DE IMPACT NEGATIV”
Este necesar ca, in evaluarea efectelor asupra mediului ale prevederilor planului
propus, sa fie luate in considerare efectele cumulative si sinergice asupra acestuia.
215
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Astfel efectele cumulative pot apărea în situații în care mai multe activitati au efecte
individuale nesemnificative, dar impreuna pot genera un impact semnificativ, sau
atunci cand mai multe efecte individuale ale planului genereaza un efect combinat.
Efectele acestor activitati asupra mediului se pot cumula sau combina generand un
impact semnificativ. Se precizeaza ca metodele expert utilizate pentru predictia
impactului au luat in considerare cele mai defavorabile scenarii, considerand
simultaneitatea functionarii surselor cu cea mai mare raspandire spatiala, chiar daca
acest lucru este putin probabil sa se intample in realitate.
In ceea ce priveste PPPDEI Dobrogea - Litoral, evaluarea efectelor cumulate asupra
mediului au fost analizate prin metoda “Unitatilor de impact negativ”.
Aceasta metoda de cuantificare a impactului asupra mediului, are la baza
transpunerea nivelului de impact asupra fiecarui factor de mediu in unitati de impact
negativ (N), atat in situatia aplicarii, cat si a neaplicarii obiectivelor din cadrul planului
analizat.
Numarul de unitati de impact acordate este direct proportional cu nivelul impactului
suportat direct de catre factorul de mediu sau indirect prin actiunea cumulata a
impactului asupra celorlalti factori de mediu. In cazul in care planul are un efect
pozitiv evident asupra factorului de mediu, fara a avea si efecte negative, se
considera ca planul are efect pozitiv (P). In cazul in care planul nu afecteaza in nici
un sens factorul de mediu, acesta se considera a fi neafectat (0).
Tabel nr. 55 – Interpretarea efectelor asupra componentelor de mediu
INTERPRETAREA EFECTELOR / IMPACTULUI ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU
P Efect pozitiv
0 Neafectat
1N Usor afectat
2N Afectat in limite admisibile
3N Afectat peste limite admisibile
4N Afectat grav
N – unitate de impact negativ
216
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Astfel, nivelurile de impact, efectele pozitive, dar si lipsa de efect asupra factorilor de
mediu se consemneaza intr-un tabel, conform celui de mai jos, in functie de cele
doua aspecte analizate (cu aplicarea sau fara aplicarea Planului).
Tabelul este impartit pe trei categorii corespunzatoare fiecarui factor de mediu.
Tabel nr. 56 – Tabelul unitatilor de impact
Componenta de Impact asupra mediului Impact asupra mediului cu Impact maxim cuatificat pe
mediu (cm) fara aplicarea planului – aplicarea planului propus componente de mediu
ului propus (IFP) (IAP)
IMCcm
APA 0 P 1
AER 1N P 1
SOL 2N 1N 2
BIODIVERSITATE 2N 2N 1
ASEZARI UMANE 1N P 1
PEISAJ 1N P 1
Unde:
 IFP –Impact fara aplicarea PPPDEI Dobrogea Litoral;
 IAP – Impact cu aplicarea PPPDEI Dobrogea Litoral;
 IMCcm – Impact maxim cuantificat pe componenta de mediu;
 1N – Unitate de impact negativ;
 Cm – componenta de mediu/ factor de mediu.
IMCcm reprezinta prima etapa a cuantificarii impactului, rezultand un indice al
impactului asupra fiecarei componente/ factor de mediu (cm). Indicele rezultat pentru
fiecare componenta de mediu reprezinta valoarea maxima a nivelului de impact
acordata, fie cu implementarea masurilor propuse prin plan, fie fara implementarea
acestora, netindandu-se cont de efectele pozitive sau de neafectarea factorului de
mediu. (Ex.: Daca prin aplicarea planului propus, factorul de mediu este neafectat
(0), iar prin neaplicarea acestuia, nivelul impactului va fi 3N, atunci valoarea indicelui
va fi 3).
217
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
In acest fel, IMCcm va reprezenta cu precadere impactul negativ provocat de planul

studiat, acest lucru resimtindu - se si in calculul pentru stabilirea impactului total
cuantificat (ITC), folosind analiza matematica.
F.11.1. Analiza matematica

Analiza matematica are ca rezultat aflarea impactului total cuantificat (ITC) aplicand
Formula Mediei IMCcm si interpretand incadrarea rezultatului obtinut intr-unul din
intervalele corespunzatoare nivelului cuantificat total al impactului asupra mediului cu
ajutorul Tabelului de interpretare ITC.
Formula Mediei IMCcm:
ITC = IMCApa + IMCAer + IMCSol + IMCBiodiversitate + IMCAsezariumane + IMCPeisaj / nr.cm,
Unde:
 ITC – Impact total cuantificat;
 IMCApa – Indicele impactului maxim cuantificat corespunzator componentei de
mediu Apa;
 nr. cm – numarul componentelor de mediu.
Pentru planul studiat:
ITC = (1+1+1+2+1+1) / 6 = 7 / 6 = 1,16.
Tabel nr. 57 – Interpretarea impactului total cuantificat asupa mediului
INTERPRETAREA IMPACTULUI TOTAL CUANTIFICAT ASUPRA MEDIULUI
0 Mediu neafectat
(0 – 1] Mediu usor afectat
(1 – 2] Mediu afectat in limite admisibile
(2 – 3] Mediu afectat peste limite admisibile
(3 – 4] Mediu grav afectat
218
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Utilizand Tabelul de interpretare a ITC, aflam ca valoarea ITC se incadreaza in

intervalul (1 – 2].
Concluzia Analizei Matematice: Impactul Total Cuantificat provocat de aplicarea
planului propus corespunde unui mediu afectat in limite admisibile.
F.11.2. Analiza “Spectrala”

Analiza “Spectrala” are ca scop interpretarea generala atat a impactului asupra
componentelor de mediu, dar si a efectelor pozitive sau a lipsei de efecte a planului
studiat, in cele doua situatii, respectiv cu aplicarea sau neaplicarea planului propus.
Cu ajutorul acestei analize se creaza imaginea de ansamblu, completa asupra
tuturor efectelor provocate de planul analizat, inclusiv efectele pozitive, pe care multe
alte metode de analiza a impactului asupra mediului nu le scot suficient in evidenta.
Astfel, privind Tabelul unitatilor de impact se elimina coloana corespunzatoare
IMCcm, iar efectele / impactul asupra componentelor de mediu se inlocuiesc dupa
cum urmeaza:
Tabel nr. 58 – Corespondenta efectelor/ impactului in spectrul de impact
Corespondenta efectelor / impactului in spectrul de impact
P Verde
0 Alb
1N Galben
2N Orange
3N Rosu
4N Negru
Va rezulta, in final tabelul spectral de impact asupra mediului specific fiecarei situatii
analizate, cu aplicarea sau fara aplicarea planului propus. Acest tabel repezinta
obiectul principal pe baza caruia se realizeaza analiza propriu – zisa, in urma careia
se pot observa cu usurinta o serie de aspecte importante, contribuind la evaluarea
cat mai corecta a impactului provocat de fiecare obiectiv in parte:
219
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Tabel nr. 59 – Tabel spectral de impact
Componenta de mediu (cm) IFP IAP
Apa
Aer
Sol
Biodiversitate
Asezarile umane
Peisajul
Analiza propriu – zisa:

Tinand cont de toate elementele de analiza si comparand rezultatele evaluarii pentru
cele doua variante luate in considerare (fara aplicarea planului sau cu aplicarea
planului propus) se observa ca:
 Pentru situatia actuala (fara aplicarea masurilor PPPDEI Dobrogea Litoral) se
mentine posibilitatea aparitiei inundatiilor in bazinul Hidrografic Dobrogea -
Litoral;
 Categoria actiunilor al caror impact este neutru pentru calitatea viitoare a
factorilor de mediu este dominata de actiunile pentru care, in cazul in care
acestea vor avea un impact, acesta va fi unul potential negativ. In acest sens
lipsa actiunilor viitoare orientate spre diminuarea riscului la inundatii si a
problemelor comunitatii, nu va avea ca si efect mentinerea starii actuale, ci va
duce la o posibila deteriorare a starii actuale a calitatii factorilor de mediu;
 Prin aplicarea masurilor planului se observa o schimbare a calitatii factorilor/
aspectelor de mediu prin imbunatatirea calitatii acestora si aparitia impactului
pozitiv semnificativ.
220
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
G. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI,

INCLUSIV ASUPRA SANATATII, IN CONTEXT TRANSFRONTIERA
Bazinul hidrografic Dobrogea – Litoral se invecineaza in partea sudica cu Bulgaria si

in partea nordica cu Ucraina.
Pentru analiza efectelor asupra mediului, in context transfrontaliera, s-au avut in
vedere cele doua corpuri transfrontaliere de apa subterana RODL04 (Cobadin –
Mangalia) si RODL06 Platforma Valaha.
In ceea ce priveste corpul transfrontalier de apa subterana RODL04 (Cobadin –
Mangalia), acesta este de tip fisural – carstic si isi are izvorul in Bulgaria, avand
directia de scurgere catre Romania, astfel incat, prin realizarea lucrarilor, propuse,
prin plan, nu exista posibilitatea apartiei unui efect semnificativ asupra mediului,
inclusiv asupra sanatatii, in context transfrontaliera.
De asemenea, corpul de apa subterana RODL06 Platforma Valaha este
transfrontalier, formaţiunile calcaroase barremian-jurasice continuându-se în Bulgaria
în lungul întregii graniţe cu această ţară. Mai mult decât atât, modelul conceptual
stabilit, pentru acviferul barremian–jurasic în urma unor studii detaliate
hidrogeologice si prin izotopi de mediu fixeaza zona de alimentare prin aflux
dinspre Bulgaria, prin jumatatea vestica a granitei (spre Dunare) cu aceasta tara.
H. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI

COMPENSA CAT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS
ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTARII PLANULUI SAU
PROGRAMULUI
Pentru fiecare scenariu de potentiala inundatie, s-a elaborat o lista cu propunerile de

actiune, acestea fiind grupate in doua mari categorii:
 Masuri de tip lucrare sau structurale sau

 Masuri de tip gestiune
Masurile structurale includ actiuni care presupun o modificare a starii actuale a
spatiului fluvial si sunt orientate catre neutralizarea sau rezolvarea problemelor
hidraulice si structurale sau de mediu. Cateva exemple sunt canalele, taluzurile
221
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
consolidate cu tehnici de bioinginerie, structuri de protectie contra puhoaielor de apa

etc.
Masurile de gestiune corespund celor care nu implica actiuni de transformare fizica si
directa a spatiului, ci interventii de gestiune cum ar fi modificarile planificarii
urbanistice, exproprieri, reglementarea activitatilor agricole, protectia zonelor de
interes peisagistic sau ecologic, zonificare, semnalizarea zonelor inundabile etc.
In mod generic, actiunile sunt:

Masuri preventive – Actualizarea este anterioara episodului de inundatie:
Masuri structurale – Lucrari de imbunatatire a capacitatii cursurilor de apa si

canalizarilor, de stabilizare a malurilor, de protectie a terenurilor impotriva
alunecarilor sau de constructie a zonelor de reducere a puhoaielor de apa in
aval de locul detectarii problemelor;
 Masuri de gestiune a teritoriului – Planificarea utilizarii solurilor si
reglementarea implementarii activitatilor conform zonificarii pericolului de
inundatie si alunecare.
Masuri corectoare – Actiunea se realizeaza in timpul sau imediat inainte de episod:
 Reglare;
 Reducerea magnitudinii inundatiei prin infrastructuri de stocare si control al
volumului. Este vorba, in principal de gestiunea inundatiilor prin baraje si
dispozitivele acestora de control al volumului. Ar putea fi considerata o
masura cu caracter structural preventiv necesitand constructia infrastructurii
de reglare si are un efect de amortizare a inundatiei, astfel ca operarea – si
reglarea – trebuie considerate o masura corectiva a inundatiei, deoarece
permite actionarea asupra inundatiei in mod diferit si in timp real.
 Planuri de urgenta;
 Sisteme de alerta si actiune imediata, prestabilite si orientate catre protectia
populatiei si bunurilor in zonele de risc previzibile. Sunt un instrument de
gestiune.
H.1. MASURI NON - STRUCTURALE
Masurile non – structurale constituie o componenta a protectiei impotriva inundatiilor,

care se incadreaza in activitatile care asigura “dezvoltarea durabila”. O interpretare a
222
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
acestei definitii consta in faptul ca masurile structurale si nestructurale necesare

generatiei actuale pentru controlul viiturilor trebuie adoptate, astfel incat generatiile
viitoare sa nu fie afectate negativ.
Masura in care actiunile de protectie impotriva inundatiilor asigura o dezvoltare
durabila are la baza urmatorii indicatori: echitate, reversibilitate, risc, consens si
sinergie.
Echitatea inseamna protectie egala impotriva inundatiilor, extinsa la toti membrii
societatii, indiferent de vulnerabilitatea la viituri sau de posibilitatile materiale de
aparare a gospodariilor din zona.
Reversibilitatea constituie un atribut care se aplica numai anumitor masuri
structurale, astfel incat daca se constata un efect nefavorabil al acestora ele sa poata
fi indepartate.
Riscul constituie o masura a produsului dintre consecinte (marimea pagubelor) si
probabilitatea cu care acestea se produc. In conditiile in care digurile sunt distruse
prin deversare, pagubele sunt mult mai mari decat in regim natural; pe de alta parte,
probabilitatea de rupere a acestora este mare tocmai in cazul viiturilor majore, care
produc, de altfel si cele mai mari distrugeri si pierderi de vieti omenesti. Efectul de
surprindere a populatiei, care se crede protejata de diguri, amplifica mult pagubele
comparativ cu situatia unei inundatii lente fara ruperi de diguri, mai ales daca
cedarea are loc in timpul noptii.
Consensul semnifica acordul total al partilor implicate si potential afectate fata de
programul de protectie si management al inundatiilor, pe baza unor negocieri care sa
satisfaca toti partenerii de discutie.
Sinergismul implica scheme de amenajare a bazinelor hidrografice cu scop multiplu,
in care lucrarile de gospodarire a apelor au ca destinatie nu numai protectia impotriva
inundatiilor, ci si asigurarea cu apa a folosintelor.
Masurile nestructurale modifica susceptibilitatea zonei inundabile fata de daunele
cauzate de inundatie.
Acestea sunt asociate cu masuri care incearca minimalizarea daunelor cauzate
populatiei (a vietilor, averilor sau activitatilor lor) prin alte mijloace. De aceea,
masurile nestructurale incearca reducerea vulnerabilitatii populatiei in situatie de risc
pornind de la planificarea si gestionarea realizate inainte, in timpul si dupa catastrofa.
Este posibil ca una din aceste masuri nestructurale sa implice o anumita cantitate de
223
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
lucrari civile, insa mai degraba ca un accesoriu, nu ca un mecanism de control in

sine.
Acestea includ politici, constientizarea, dezvoltarea cunoasterii, reguli de operare,
mecanisme de participare publica si informare a populatiei, putandu-se reduce riscul
existent si impacturile derivate din inundatie.
Masurile nestructurale au fost clasificate in 7 grupe:
 Politici si planificare urbana si rurala;
 Prognoza inundatii;
 Comunicare;
 Sisteme de alarma;
 Mobilizare;
 Coordonare si proceduri de operare;
 Asigurari si indemnizatii;
 Siguranta barajelor si norme de exploatare pe durata viiturilor.
H.2. MASURI GENERALE PROPUSE PENTRU TOATE BAZINELE

HIDROGRAFICE
Strategiile de protectie impotriva inundatiilor au ca obiectiv gestiunea riscului la

inundatii si se pot clasifica in trei categorii:
 Masuri destinate reducerii vulnerabilitatii la viituri a obiectivelor social –
economice si de mediu prin:
o Limitarea ocuparii zonelor potential inundabile si adoptarea de masuri de
precautie individuala si de grup;
o Realizarea de sisteme de informare si avertizare, respectiv de planuri de
aparare.
 Masuri de diminuare a magnitudinii si frecventei viiturilor;
 Masuri de interventie in perioada de formare a viiturilor si dupa retragerea
apelor in albia minora.
224
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Gestiunea riscului la inundatii presupune faza de reducere a riscului prin actiuni de

preparare si prevenire si faza de raspuns pe baza activitatilor operative de interventie
in timpul evenimentului si de diminuare a urmarilor lasate de dezastru.
Prima categorie de masuri se refera la:
 Gestionarea utilizarii terenurilor din albia majora in vederea reducerii
pagubelor potentiale, prin dezvoltarea unei legislatii care sa stabileasca
restrictiile si situatiile de interzicere a lucrarilor de infrastructura (in special
urbane si rurale);
 Asigurarea mijloacelor de interventie;
 Elaborarea planurilor concrete de aparare in perioada de criza.
Sistemul de avertizare si prognoza a viiturilor are ca scop crearea conditiilor
necesare pentru a raspunde rapid in caz de pericol. Proiectarea si realizarea
sistemului informational de alerta trebuie sa se faca, astfel incat beneficiarii:
 Sa receptioneze mesajul de alerta;
 Sa il inteleaga corect;
 Sa il trateze cu incredere.
Constientizarea populatiei care locuieste in zonele limitrofe raurilor reprezinta o parte
importanta a masurilor de protectie specifice primei categorii de strategii de lupta
impotriva inundatiilor.
De asemenea, populatia trebuie sa invete sa adopte masuri personale de aparare,
precum realizarea de constructii cu fundatii inalte, imbunatatirea sistemelor de
siguranta destinate evitarii producerii de poluari accidentale.
A doua categorie de masuri se refera la lucrarile structurale din albia raului,
destinate reducerii elementelor caracteristice ale viiturilor. Printre acestea,
lucrarile structurale din albie, in special digurile, trebuie proiectate, astfel incat sa se
asigure o extensie rationala a raului in albia majora.
Aceste lucrari, care conserva resursele de apa, au un efect tampon in cazul
impactului modificarilor antropice sau climatice, protejeaza biodiversitatea si maresc
rezervele de apa subterana. Din aceste motive, lucrarile de control al viiturilor “la
sursa” se incadreaza perfect in activitatile de dezvoltare durabila (sursa: Masuri
nestructurale de gestiune a inundatiilor, Viorel Al. Stanescu, Ed. HGA Bucuresti,
2002).
225
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Masurile din a treia categorie de strategii de protectie impotriva inundatiilor privesc

actiunile intreprinse in perioada de formare a viiturilor, precum si dupa retragerea
apelor, astfel incat, prin natura lor operativa, ele constituie masuri nestructurale.
H.2.1. Efectuarea de lucrari de igienizare a cursurilor de apa si a perdelelor

forestiere
Această măsură va fi aplicabilă pe toate cursurile de apă din regiune, datorită faptului
că în lucrările de teren avute în vedere pentru realizarea prezentei lucrări, s-a dovedit
că este frecventă prezenţa gunoaielor şi resturilor vegetale care pot duce la
reducerea capacităţii de scurgere hidraulică a cursului de apă, în special datorită
obturării secținilor podurilor şi altor lucrări hidraulice.
În scopul evitării posibilelor obturaţii şi îndiguiri de apă din cauza proastei circulaţii a
debitului prin albia râului, se va elimina acea vegetaţie care se află într-o stare
proastă sau este prea deasă, precum şi alte reziduuri. In acest mod, albia râului va fi
extinsă.
Datorita starii actuale proaste in care se afla albiile in zonele analizate, se
recomanda intreprinderea urmatoarelor actiuni:
 Curăţarea generală de reziduuri.
 Întreţinerea vegetaţiei actuale, eliminarea speciilor nedorite şi plantarea de noi
exemplare dacă este necesar.
 Stabilizarea taluzurilor la margini, pentru a evita alunecările şi terasamentele
care ar putea îngreuna funcţionarea hidraulică corectă.
 Refacerea infrastructurilor hidraulice care nu-şi îndeplinesc în mod adecvat
funcţionalitatea.
 Îndiguirea sau construcţia de lucrări noi de apărare împotriva inundațiilor.
H.2.1.1. Curatarea albiei

Se va realiza retragerea şi eliminarea oricărui tip de reziduuri şi gunoaie, care ar
putea ajunge să interfereze în circulaţia fluvială corectă.
În ceea ce privesc resturile vegetale, primul tratament al vegetaţiei prezente în zona
de mal, şi care trebuie să fie făcut pe ambele maluri, va avea ca obiect eliminarea
resturilor de vegetaţie care îngreunează cursul normal al cursurilor fluviale. Va trebui
să se realizeze, de asemenea, eliminarea acelei vegetaţii care se află într-o stare
226
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
proastă sau este excesiv de deasă. Această lucrare va include tăierea, stivuirea
pentru încărcarea şi transportarea la depozitul de deşeuri, in acest mod realizandu-
se extinderea albiei.
Paşii de urmat în această fază vor consta in:
 Strângerea şi eliminarea reziduurilor şi gunoaielor;
 Scoaterea vegetaţiei uscate, atât a arborilor, cât şi a arbuştilor sau a tufişurilor
şi a ramurilor uscate;
 Curăţarea vegetaţiei de pe mal, cu defrişare selectivă, care chiar dacă nu
invadează albia, nu sunt de dorit pe malul râului cum ar fi urzici, rugi etc. Se
vor respecta speciile de arbori rupicole, cu condiţia ca acestea să se afle într-o
stare bună şi să nu existe mase excesiv de dese şi invazive
 Dacă este necesar, se va realiza o tundere a speciilor de arbori;
 Strângerea resturilor vegetale în zone delimitate prealabil pentru încărcarea şi
transportarea lor ulterioară la groapa de gunoi, împreună cu restul de
reziduuri.
Foto nr. 1 – Gunoaie pe albia raului Casimcea, localitatea Razboieni
227
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
H.2.1.2. Intretinerea vegetatiei existente

Se vor respecta exemplarele vegetale deja existente şi care se află în stare bună,
luând măsurile necesare pentru ca speciile respective să nu fie afectate pe durata
execuţiei lucrărilor. Dacă este necesar, se va realiza o tundere sau alte tratamente
silvicole (exemplu: tăierea) care să garanteze starea lor optimă.
H.2.1.3. Plantarea de specii riverane

Malurile râurilor sunt o parte esenţială a ecosistemelor fluviale, jucând un rol
fundamental în reţinerea materialelor provenind din solurile erodate ale dealurilor şi
fiind una din principalele funcţii hidrologice, cea de depozitare, făcând parte din
câmpul de inundaţie.
Malurile râurilor, şi, în general, zonele cele mai apropiate de albii prezintă anumite
condiţii favorabile pentru reţinerea de apă şi sedimente. În ceea ce privesc
scurgerile, acestea conţin soluri adânci, în general cu o capacitate ridicată de
infiltrare şi retenţie, reprezentând o rezervă hidrică mare pentru vegetaţia pe care o
conţin. Malurile râurilor au o pantă în general mică şi corespund zonei celei mai joase
a dealului, unde domină procesele de depunere.
Existenţa unor ample benzi, cu soluri permeabile şi cu coeficient slab de scurgere,

întârzie formarea de viituri, scăzând în mod considerabil procentul de apă de ploaie
care ajunge în albii.
Pe de altă parte, rugozitatea ridicată a solurilor, datorată caracterului luxuriant natural
al vegetaţiei şi prezenţei reziduurilor organice, scade viteza de curgere a apelor din
inundaţie, favorizând infiltrarea lor.
În cele din urmă, prezenţa vegetaţiei contribuie la stabilitatea malurilor prin sistemul
lor radical, reducând riscul de eroziune prin acţiunea curentului. Coeziunea solului şi
rezistenţa sa sunt favorizate de prezenţa rădăcinilor, în acelaşi timp producându-se o
disipare a energiei şi a vitezei apelor.
Având în vedere cele menţionate, mai sus, se consideră fundamentale întreţinerea şi
încurajarea vegetaţiei de mal. În acest sens, se propune realizarea de plantaţii de
specii tipice. Pentru aceasta, se va avea în vedere toleranţa la caracteristicile
climatice, solul, etc.; vor fi cu creştere rapidă şi sigură; potenţând regenerarea
speciilor proprii malurilor râului şi crescând diversitatea.
228
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
În linii generale, secvenţa de lucrări de realizat în această fază va fi următoarea:

 Selectarea speciilor riverane;
 Pregătirea terenului;
 Extracţia, transportul, depozitul şi distribuirea plantelor;
 Plantarea propriu-zisă.
H.2.1.4. Selectia speciilor riverane

Vor fi selectate specii de arbori şi/ sau arbuşti, care să asigure colonizarea rapidă a
taluzurilor şi care să favorizeze apariţia naturală a altor specii, în special erbacee
care să ajute la stabilizarea şi protejarea taluzurilor. Vor fi avuţi în vedere factori
fitogeografici, climatici, edafologici, ecologici şi peisagistici.
Se vor aplica următoarele criterii generale:
 Să poată creşte în soluri slab dezvoltate şi destul de erodate;
 Să aibă o toleranţă amplă în ceea ce privesc caracteristicile climatice ale
zonei;
 Să aibă o toleranţă amplă faţă de tipul de sol prezent în zona proiectului;
 Să fie specii adaptate regimului neregulat al albiilor, capabile să suporte
perioade de secetă şi mari viituri;
 Se vor evita plantaţiile mono - specifice şi se va tinde către introducerea şi
consolidarea plantaţiilor pluri - specifice, în vederea creşterii diversităţii
biologice;
 Se va acorda prioritate speciilor cu creştere rapidă şi sigură;
 Se va avea în vedere altitudinea la care va trebui să se realizeze plantaţia;
 Se va încerca refacerea seriei de vegetaţie căreia îi aparţine zona.
H.2.1.5. Pregatirea terenului

În ceea ce priveşte pregătirea terenului, se va evalua accesibilitatea în zonă, pentru
a determina utilizarea unor mijloace manuale, mecanice sau combinarea celor două.
229
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
În linii generale aceasta va consta în curăţarea, cultivarea, fărâmiţarea bulgărilor,

nivelarea şi fertilizarea terenului, dacă este cazul.
H.2.1.6. Extractia, transportul, depozitarea si distribuirea plantelor

Este de preferat să se opteze pentru plante cu provenienţa cunoscută şi din
pepiniere, acordând prioritate celor mai apropiate de zona de acţiune, garantând
astfel succesul plantaţiei, exemplarele fiind adaptate condiţiilor de mediu ale zonei.
H.2.1.7. Plantarea
Perioada de plantare: se va avea în vedere “forma” în care se află planta (cu
rădăcina afară, în container, fixat cu cuie).
Distribuţia: vor fi luate în considerare valori estetice şi peisagistice, precum şi
cerinţele de spaţiu ale speciei ce urmează a fi plantată. În general, se va ţine cont de
următoarele premise:
 Se va opta pentru o distribuire iregulară a plantelor în grupări mono sau
plurispecifice, distribuite în mod aleatoriu, cu distanţe variabile între ele. În linii
generale se va menţine o distanţă între arbuşti minimă de aproximativ 3 m şi
între arbust - arbore de 5 m;
 Se va încerca amestecul de specii de diferite mărimi reprezentative ale
diferitelor straturi ale vegetaţiei de mal;
 Se vor evita plantaţiile liniare care, odată dezvoltate, pot acţiona ca ecrane
scăzând permeabilitatea vizuală;
 Cu utilizarea speciilor cu creştere viguroasă se vor crea diferite volume;
 Se vor alterna acoperiri vegetale în vederea evitării monotoniei cromatice.
Aceste plantaţii riverane vor acţiona ca bariera forestieră, ajutând la menţinerea
întregii ape în cadrul albiei. Este vorba de arbori cu rădăcini adânci şi acoperire
deasă. Acest tip de vegetaţie contribuie la stabilizarea taluzurilor, consolidează şi
prinde sedimentele şi reduce forţa apei.
Este foarte importantă utilizarea perdelelor forestiere pentru scăderea vitezei şi
avansarea laterală a apei în episoade de inundaţie, precum şi pentru prinderea
posibilelor sedimente şi a altor resturi smulse de apă. Ajută la stabilizarea taluzurilor
cursurilor fluviale scăzând eroziunea acestora.
230
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Aceste plantații riverane pot acționa ca o barieră în calea apei, reducând semnificativ
viteza de curgere, și implicit reducand fenomenele de eroziune.
Cantitatea de plante de utilizat: odată determinată distribuirea speciilor, se va stipula
numărul de exemplare ale fiecărei specii necesare.
Protecţia plantaţiei: pentru evitarea daunelor asupra plantaţiei în primii ani de viaţă,
se vor monta stâlpi de protecţie la noile exemplare.
H.2.1.8. Stabilizarea taluzurilor

Această măsură va fi îndeplinită în toate bazinele/ sub-bazinele din zona de studiu în
întregime, nu doar ca o măsură de favorizare a corectei funcţionări a cursului de apă,
evitând posibilele îndiguiri şi problemele rezultate din inundaţie, ci şi ca o măsură de
protecţie a mediului.
H.2.2. Delimitarea albiilor majore ale cursurilor de apa. Necesitatea unor

reglementari care sa limiteze utilizarile solului si tipul de constructie in zonele
inundabile
Se recomandă, în cazul în care nu există, o normă care să includă mediul şi cursurile
fluviale şi zona inundabilă a acestora ca teren de protecţie specială, cu măsuri de
protecţie a mediului înconjurător, conservarea naturii şi conservarea peisajului. În
acest sens, protecţia trebuie să se concentreze pe două medii:
 Protecţia zonelor inundabile: se recomandă stabilirea limitelor zonelor care
trebuie să fie obiectul unei protecţii speciale, inclusiv interdicţia absolută de a
construi şi semnalarea măsurilor care trebuie adoptate pentru conservare,
îmbunătăţire şi protecţie. În acest sens, se vor aplica, de asemenea, aceleaşi
măsuri în cazul ravenelor, evitându-se să fie afectate prin expansiune umană
sau prin utilizări care să le modifice condiţiile naturale şi să implice riscuri
pentru integritatea persoanelor şi construcţiilor care pot fi realizate.
Va fi recomandabil, pe de altă parte, ca normele urbanistice să pună accent pe faptul
că sunt zone ferite de construcţii şi manipulări, cu o atenţie deosebită asupra limitelor
zonei susceptibile de inundaţie obişnuită.
 Protecţia cursurilor de apă ca sistem general: datorită interesului colectiv al
anumitor elemente, luarea în considerare a acestora implică, cu efect de
normă, declararea utilităţii publice a lucrărilor şi limitarea utilizării.
231
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
H.2.3. Prognozarea fenomenelor hidro – meteorologice periculoase

Prognozarea viiturilor înseamnă estimarea dezvoltării, timpului şi duratei unei viituri,
în special a debitului maxim, într-un punct specific al albiei, din cauza unor precipitaţii
puternice şi/ sau dezgheţului.
Prognozarea inundaţiilor poate reduce în mod considerabil consecinţele acesteia. În
acest sens, joacă un rol de mare importanţă sistemele de avertizare şi procedurile
de evacuare (măsuri descrise ulterior), fiind implicată şi utilizarea altor măsuri
structurale şi nestructurale (spre exemplu, gestiunea barajelor).
Prognozarea inundaţiilor parcurge două etape:
 Prognozarea meteorologică (instalarea staţiilor meteorologice şi
pluviometrice);
 Caracterizarea preliminară a viiturilor: prognoza inundaţiilor care rezultă prin
modele hidrologice şi hidraulice care necesită urmatoarele date de intrare:
o Date fizice: caracteristicile bazinului, relief, cursuri de apă, măsuri
structurale existente şi zone urbane;
o Măsuri meteorologice: informaţii provenite din reţeaua de staţii
meteorologice;
o Datele din prognoza meteorologică: informaţii referitoare la pronosticuri
meteorologice pentru prognozarea viiturilor;
o Date de calculare a capacităţii;
o Proceduri de gestiune a infrastructurilor.
In acest sens, precum si din rezultatele observatiilor din teren, este necesara
imbunatatirea calitatii datelor hidrometeorologice (conform Anexa 4. a PPPDEI
Dobrogea - Litoral – Masuri non – structurale).
H.2.4. Realizarea unor campanii de informare a populatiei referitoare la riscul

inundatiilor
H.2.4.1. Comunicare
În toate acţiunile de prevenire şi gestiune a urgenţelor faţă de inundaţii, informaţiile şi
comunicarea riscurilor către populaţie au un rol primordial. Această problemă trebuie
soluţionată în cazul inundaţiilor şi, în general, în toate episoadele de catastrofă. La
232
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
reuniunile internaţionale pe această temă, politicienii şi experţii insistă asupra

dreptului populaţiei de a primi informaţii prealabile legate de riscurile sau urgenţele
mai importante care i-ar putea afecta (informaţii de prevenire) şi, de asemenea,
legate de modelele de comportament care trebuie adoptate, în cazul, în care se
produce o urgenţă (informaţii în timpul situaţiei de urgenţă).
În ceea ce privesc informaţiile preventive legate de riscul posibil de inundaţii, nu este

vorba să se transmită populaţiei mari cantităţi de măsuri preventive şi informaţii
privitoare la risc, deoarece acest lucru ar putea crea un nivel ridicat de confuzie. Cu
toate acestea, aceste informaţii preventive trebuie să răspundă următoarelor norme
de bază:
 Să ofere o comunicare onestă;

 Să evite furnizarea informaţiilor contradictorii şi eronate care ar putea provoca
reacţii negative;
 Să coordoneze informaţiile dintre instituţiile şi agenţii care le transmit;
 Să utilizeze un limbaj care să fie uşor de asimilat şi de înţeles de către
beneficiari;
 Să utilizeze un maximum de măsuri de comunicare pentru ca informaţiile să
ajungă în toate mediile populaţiei;
 Să repete, în mod periodic, informaţiile pentru ca toată populaţia să fie la
curent cu acestea.
Aceste informaţii preventive trebuie să ajungă la populaţie prin campanii educative
adresate şcolarilor, serviciilor publice (spitale, cinematografe, ambulatorii, primării,
asociaţii etc.), publicaţii, mijloace de comunicare etc. Este important ca aceste
campanii să fie realizate în perioadele de risc maxim de inundaţii.
Comunicare generală în materie de risc de inundaţii (campanii de informare a
populației referitoare la riscul inundațiilor)
Este destinată să crească nivelul de conştientizare în privinţa riscului existent, cu
scopul de a se ajunge la un grad mai mare de responsabilitate publică.
233
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 Vor fi informaţii de tip preventiv şi destinate conştientizării de către populaţie;

 Populaţia va trebui să fie informată în legătură cu măsurile de autoprotecţie şi
protecţie necesare în caz de urgenţă;
 Se va transmite o cunoaştere a teritoriului, cu scopul de a se ajunge la
conştientizarea populaţiei şi convieţuirea pozitivă cu riscul;
 De asemenea, se vor da informaţii prin mijloacele prin care se transmit datele
în cazul producerii situaţiei de urgenţă;
 Se va orienta sub formă de campanii periodice adresate unor diferite grupuri
de populaţii;
 Se va profita de perioadele cu o mai mare probabilitate de producere a riscului
pentru a transmite informaţii legate de acesta.
În acest sens, se propune realizarea unor programe de formare pentru populaţie în
materie de inundaţii. Aceste programe de formare vor include cel puţin următoarele
puncte (Balmforth et al, 2006 [5]):
 Concepte de bază referitoare la hidrologie (spre exemplu, perioadele de

revenire);
 Cunoştinţe referitoare la evenimente extreme şi impactul schimbărilor
climatice;
 Înţelegerea eficacităţii şi sustenabilităţii măsurilor structurale (lucrări hidraulice
de apărare contra inundaţiilor) deja existente, datorită faptului că proiectarea
pentru viituri cu perioade ridicate de revenire nu este eficientă din punctul de
vedere al costului/ beneficiului;
 Cunoştinţe referitoare la reducerea şi controlul riscului de inundaţii;
 Proceduri de acţiune înainte, în timpul şi după inundaţie;
Pentru a îndeplini aceste lucruri, se vor utiliza următoarele mijloace:
 Broşuri
 Reuniuni publice
 Conferinţe...etc.
Comunicare in timpul evenimentului
234
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Aceste informaţii vor fi puse la dispoziţie atunci când s-a produs fenomenul şi este
necesar să se acţioneze în mod imediat. Populaţia trebuie să primească o informare
clară în legătură cu ceea ce este de făcut, evitând în orice moment informaţiile
contradictorii care pot provoca reacţii negative.
De asemenea, se recomandă aplicarea următoarelor instrucţiuni:
 Implicarea cetăţeanului pentru ca acesta să participe la decizii care i-ar putea
afecta viaţa sau proprietăţile etc.;
 Selectarea tipologiei de informaţii în funcţie de publicul căruia i se adresează.
Atunci când este cazul, se vor putea proiecta diferite tipuri de mesaje pentru
diferite grupuri de populaţie, deşi este vorba despre acelaşi risc. Cu titlu de
exemplu, comunicatul faţă de riscul de inundaţie într-un cartier rezidenţial în
timpul întregului an, va putea fi diferit de comunicatul adresat unui cartier
rezidenţial ocupat doar în sezonul estival;
 Eliminarea excesului de detalii tehnice în comunicări;
 Coordonarea informaţiilor. Acestea trebuie să se transmită printr-un singur
canal, după confruntarea surselor originale care trebuie să fie credibile.
Se vor pune la dispoziţie informaţii referitoare la:
 Situaţia reală a urgenţei în fiecare moment;
 Măsuri de protecţie;
 Prognoze legate de evoluţie;
 În cazul evacuării, informarea în legătură cu modul în care se va face, locul de
reunire şi recomandările care trebuie urmate;
 Sfârşitul urgenţei.
H.3. DETALIEREA MASURILOR STRUCTURALE SI NON STRUCTURALE

PROPUSE IN BAZINUL HIDROGRAFIC DOBROGEA LITORAL
In subcapitolele urmatoare vor fi prezentate, atat masurile structurale, cat si

nestructurale, propuse de catre proiectant in Bazinul Hidrografic Dobrogea
Litoral.
235
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
H.3.1. Bazinul Hidrografic Agi Cabul – Localitatea Mihail Kogalniceanu

Masurile structurale si non – structurale, propuse de catre proiectant, in Bazinul Agi
Cabul – Localitatea Mihail Kogalniceanu, sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 60 -–Bazinul Hidrografic Agi Cabul -–Localitatea Mihail Kogalniceanu
1. Bazinul Hidrografic Agi Cabul – Localitatea Mihail Kogalniceanu
MĂSURI PROPUSE Tinând cont de hărtile de hazard ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot
produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă
măsurile structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este
recomandabil a se lua în considerare si aplicarea unor măsuri non - structurale, astfel:
 POLITICILE ŞI PLANIFICAREA URBANĂ ŞI RURALĂ

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de
apă, în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si
să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor, cât si
hotărâri ale Consiliului local.
Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate de

aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale
la nivelului apei.
Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor

de apă, atât din cauza riscului de inundatii, cât si din considerente de mediu – potentiale
surse de poluare.
Este de asemenea important să se semnalizeze – marcheze zonele inundabile.
 Colaborarea cu Inspectoratele judetene pentru Situatii de Urgentă

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în
activitătile de interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor
interventii eficiente.
 Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor

existente
Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde este
recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile si constructiile care
urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă
superioară cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii istorice.
 Refacerea perdelelor forestiere
236
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din
lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avand rolul de a reduce semnificativ viteza
de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele
de eroziune.
 Prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL. Este necesară
îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei, Verificarea reţelei,
Funcţionarea şi implementarea staţiilor).
 Comunicarea
Se recomandă efectuarea unor campanii educative în randul populatiei pentru
constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură
să reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după, producerea unui eveniment de
inundatie. In acest caz, Consiliile Judetene si Locale au obligativitatea informarii
populatiei si instruirii acesteia.
 Sisteme de alarmă
Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu
caracter iminent, fiind un instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea
procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe
înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele
hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice din
bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi debitele circulante în
principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat prin
deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin
utilizările principale ale apei în bazin.
În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul

Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early
Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de
precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei
previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi stabilirea
zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise
către Centrele de Control.
 Coordonarea procedurilor de interventie

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul
tuturor institutiilor implicate în astfel de interventii.
 Asigurări si indemnizatii
237
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele

aflate în lunca inundabilă a localitătilor.
În concluzie, se propune ca măsură structurală regularizarea tronsonului urban prin

fundaţie de beton şi taluzuri din acelaşi material cu secţiunea trapezoidală, având
adâncimea minimă de 2 m şi bază superioară de 8 m, cu taluzuri cu înclinarea de
3H/2V, care va fi dispus de-a lungul a 2.876 m., aproximativ între coordonatele
STEREO 70:
 Început: X: 776119; Y: 325662

 Sfârşit X: 775543; Y: 323725
 Lungime: 2.876 m
ZONA PROTEJATĂ Mihail
SAU Kogalniceanu
LOCALITATEA
COSTUL MĂSURII Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 3.997.640 €. Pretul final al investitiei poate
fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.
Activitate Lungime Pret unitar Pret total

(Euro/m)
Regularizare albie 2.876 1.390 3.997.640
238
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Total 3.997.640 €
ELEMENTE Locuinţele situate în zona inundabilă din localitatea Mihail Kogalniceanu

PROTEJATE
BENEFICII 1.670.540 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-
beneficiu, adoptând ca variantă de calcul, varianta pierderilor minime.
COMENTARII Prin această măsură, localitatea Mihail Kogalniceanu este protejată. Inundaţiile ar putea
afecta diferite case situate pe cursul de apă, provocând pierderea de vieţi omeneşti,
prin urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.
H.3.2. Bazinul Hidrografic Almalau – Localitatea Almalau

Masurile non – structurale si structurale in Bazinul Almalau – Localitatea Almalau,
propuse de catre proiectant sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 61 – Masuri non – structurale si structurale in Bazinul Hidrografic Almalau –

Localitatea Almalau
2. Bazinul Hidrografic Almalau – Localitatea Almalau
MĂSURI Tinând cont de hărtile de hazard ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce efecte
PROPUSE ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile structurale
propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a se lua în
considerare si aplicarea unor măsuri non - structurale, astfel:

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă, în mod
special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se aplice la nivel
local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor cât si hotărâri ale Consiliului local.

aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale de nivel al
apei.
Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de apă,

atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu – potentiale surse de poluare.
239
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile de
interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.
 Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor existente

recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care urmeaza să
se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară cotelor atinse de
ape în perioadele de inundatii istorice.

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din lunca
inundabilă a cursurilor de apă, acestea avand rolul de a reduce semnificativ viteza de curgere a
apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de eroziune.

Funcţionarea şi implementarea staţiilor).
 Comunicarea
Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru constientizarea
riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să reactioneze în
consecintă înainte, în timpul si după producerea unui eveniment de inundatie. In acest caz,
Consiliile Judetene si Locale au obligativitatea informarii populatiei si instruirii acesteia privind
riscurile producerii evenimentelor de inundabilitate si masurile pe care le pot aplica la nivelul
populatiei.
Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter
iminent, fiind un instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare.
Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi
procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative
din anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile
şi debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul
drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate
prin utilizările principale ale apei în bazin.
În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea
240
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System
(EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate
la punctele de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie
de prognoza meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi
captate prin senzori şi transmise către Centrele de Control.

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor
institutiilor implicate în astfel de interventii.
Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele aflate în
lunca inundabilă a localitătilor.
Se propune consolidarea secţiunii actuale a cursului de apă prin executarea unei curăţări
a acestuia, scoţând stratul vegetal şi consolidarea - definirea taluzurilor din cursul de apă
prin compactare. Lucrările se vor realiza aproximativ între coordonatele de mai jos, in sistemul
de referinta STEREO 70:
 Început: X: 686089; Y: 289272

 Sfârşit X: 689198; Y: 290079
ZONA Almalau
PROTEJATĂ
SAU
LOCALITATE
COSTUL Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 2.014.911,36 €. Pretul final al investitiei poate fi
obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.
241
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
MĂSURII Activitate Lungime Pret unitar Pret total

(Euro/m)
Consolidare sectiune 3.717 542.08 2.014.911,36

albie
Total 2.014.911,36 €
ELEMENTE Locuinţele situate în zona inundabilă din localitatea Almalau

PROTEJATE
BENEFICII 184.696 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-beneficiu,
adoptând ca variantă de calcul, varianta pierderilor minime.
COMENTARII Prin această măsură, satul Almalau este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite case situate
în cursul de apă, împiedicând pierderile de vieţi omeneşti, prin urmare această măsură
structurală este considerată rentabilă.
H.3.3. Bazinul Hidrografic Cartal – Localitatea Vulturul

Masurile non – structurale si structurale in Bazinul Cartal – Localitatea Vulturul,
propuse de catre proiectant, sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 62 – Bazinul Hidrografic Cartal - Localitatea Vulturul
3. Bazinul Hidrografic Cartal – Localitatea Vulturul
MĂSURI Tinând cont de hărtile de hazard ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce efecte ca
PROPUSE urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile structurale propuse în
vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a se lua în considerare si
aplicarea unor măsuri non - structurale, astfel:

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă, în mod
special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se aplice la nivel local,
atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor, cât si hotărâri ale Consiliului local.
Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate de aglomerarile
242
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale de nivel al apei.
Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de apă, atât
din cauza riscului de inundatii, cât si din considerente de mediu – potentiale surse de poluare.

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile de
interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.
 Proiectarea unor constructii rezistente la inundatii si revizuirea celor existente

Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde este recomandată
dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care urmeaza să se realizeze –
unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară cotelor atinse de ape în perioadele de
inundatii storice.

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate, din lunca
inundabilă a cursurilor de apă, acestea avand rolul de a reduce semnificativ viteza de curgere a apei
în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de eroziune.

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL. Este necesară îmbunătătirea
calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei, Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea
staţiilor)
 Comunicarea
Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru constientizarea riscului
privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să reactioneze în consecintă înainte,
în timpul si după producerea unui eveniment de inundatie.
Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare cu caracter
iminent, fiind un instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea procedurilor de evacuare.
Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat pe înregistrarea, transmiterea şi
procesarea valorilor adoptate prin variabilele hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din
anumite puncte geografice din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi
debitele circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine, debitul drenat
prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate prin utilizările
243
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
principale ale apei în bazin.
În acest sens şi datorită frecventelor probleme cu inundaţiile înregistrate în bazinul Dobrogea Litoral
se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie, Early Warning System (EWS) în
acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele
de control, permiţând estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza
meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi
transmise către Centrele de Control.

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor institutiilor
implicate în astfel de interventii. Consiliile Judetene si Locale au obligativitatea informarii si instrurii
populatiei din zonele potential afectate de fenomenele negative ale inundatiilor.
Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru locuintele aflate în lunca
inundabilă a localitătilor.
Astfel, se propune lărgirea secţiunii medii a cursului de apă, pe o distanţă medie de 0,5 metri
pe fiecare mal prin consolidarea prin compactare a taluzurilor şi curăţarea acestuia. De
asemenea, se propune execuţia unui nod de protecţie separat al cursului de apă, care va fi împărţit
în trei tronsoane, definite prin taluzurile umede şi uscate foarte întinse, cu înclinări maxime de ordinul
al 4H/1V, curea de anrocament şi acoperire cu pământ vegetal.
Nodul se împarte în 3 tronsoane definite după cum urmează:
 Tronson 1 cu lungimea de 604 m, in sistemul de coordonate Stereografic 1970.

 Început: X: 758849; Y: 356221
 Sfârşit X: 758910; Y: 355640
 Lungime: 604 m
 Tronson 2, cu lungimea de 762 m, in sistemul de coordonate Stereografic 1970:
 Început: X: 759019; Y: 355310
 Sfârşit X: 759316; Y: 354661
 Lungime: 762 m
 Tronson 3, cu lungimea de 574 m, in sistemul de coordonate Stereografic 1970:
 Început: X: 759358; Y: 354573
 Sfârşit X: 759604; Y: 354084
 Lungime: 574 m
244
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
ZONA Municipiul Vulturul şi

PROTEJATĂ zonele adiacente
SAU (urban)
LOCALITATE
COSTUL Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 4.125.597,30 €. Pretul final al investitiei poate fi obtinut
MĂSURII în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.
Activitate Lungi Pret unitar (Euro/m) Pret total

me
Recalibrare albie 1.881 2.193,30 4.125.597,30
Total 4.125.597,30 €
ELEMENTE Locuinţele situate în zona inundabilă din localitatea Vulturul în principal

PROTEJATE
BENEFICII 456.291 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost - beneficiu,
adoptând ca variantă de calcul, varianta pierderilor minime.
245
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
COMENTARII Prin această măsură, satul Vulturul este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite case situate în
cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare această măsură structurală este
considerată rentabilă.
H.3.4. Bazinul Hidrografic Casimcea – Localitatea Razboieni

Masurile non – structurale si structurale in Bazinul Hidrografic Casimcea –
Localitatea Razboieni, propuse de catre proiectant, sunt prezentate in tabelul de
mai jos:
Tabel nr. 63 – Bazinul Hidrografic Casimcea – Localitatea Razboieni
4. Bazinul Hidrografic Casimcea – Localitatea

Razboieni
MĂSURI Tinând cont de hărtile de hazard ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot
PROPUSE produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă
recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non - structurale, astfel:

să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor, cât si

de nivel al apei.

de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu – potentiale
surse de poluare.

246
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Razboieni


existente
recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile care

de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele
de eroziune.

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL . Este necesară
Funcţionarea şi implementarea staţiilor)
 Comunicarea
Se recomandă efectuarea unor campanii educative în rîndul populatiei pentru
să reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după producerea unui eveniment de
inundatie. Consiliile Judetene si Locale au obligativitatea informarii si instrurii populatiei
din zonele potential afectate de fenomenele negative ale inundatiilor.
247
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Razboieni


Ca măsură structurală, se propune consolidarea secţiunii actuale a cursului de

apă, prin execuţia unei curăţiri a acestuia, eliminând stratul vegetal, şi
consolidarea - definirea taluzurilor cursului de apă prin compactarea pe o lungime
de 3.500 m, aproximativ, dotând cursul apei cu o secţiune trapezoidală cu înălţimea de
2 m şi taluzuri 2V/3H, cu o bază de peste 8 m.
Aproximativ intre coordonatele sistemului Stereografic 1970:
 Început: X: 772059; Y: 368515

 Sfârşit X: 769675; Y: 367453
 Lungime: 3.500 m.
248
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Razboieni
ZONA Razboieni
PROTEJATĂ
SAU
LOCALITATE
COSTUL Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 1.897.280,00 €. Pretul final al investitiei
MĂSURII poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

(Euro/m)
Consolidare 3.500 542,08 1.897.280,00

sectiune albie
Total 1.897.280,00 €
ELEMENTE Locuinţele situate în zona inundabilă din localitatea Razboieni în principal

PROTEJATE
BENEFICII 567.115,9 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-
COMENTARII Prin această măsură, satul Razboieni este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite
case situate pe cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare
249
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Razboieni
această măsură structurală este considerată rentabilă.
H.3.5. Bazinul Hidrografic Chici – Localitatea Baneasa

Masurile non – structurale si structurale in Bazinul Hidrografic Chici – Localitatea
Baneasa, propuse de catre proiectant, sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 64 – Bazinul Hidrografic Chici – Localitatea Baneasa
5. Bazinul Hidrografic Chici – Localitatea Baneasa
MĂSURI Tinând cont de hărtile de hazard care ale căror rezultate reprezintă zonele unde se
PROPUSE pot produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe
lângă măsurile structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor
evenimente, este recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri
non-structurale, astfel:
Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului

de apă, în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se
dezvolte si să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea
terenurilor cât si hotărâri ale consiliului local.
Igienizarea albiei cursului de apă în vederea evitării producerii de inundatii, cauzate

de aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri
arificiale de nivel al apei.
Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea

cursurilor de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de
mediu – potentiale surse de poluare.

250
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

existente
Această propunere vizează locuintele aflate în vecinătatea cursului de apă, unde
este recomandată dotarea acestora cu usi si ferestre impermeabile, si constructiile
care urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă

Este necesară refacerea zonelor forestiere sau cu vegetatie rezistentă la umiditate,
din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce
semnificativ viteza de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel
semnificativ si fenomenele de eroziune.

Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL. Este
necesară îmbunătătirea calitătii datelor hidrometeorologice (Analiza reţelei,
Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea staţiilor).
 Comunicarea
constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în
măsură să reactioneze în consecintă înainte, în timpul, si după producerea unui
eveniment de inundatie.
Sistemele de alarmă au ca scop notificarea populaţiei în legătură cu o ameninţare
cu caracter iminent, fiind un instrument fundamental pentru iniţierea şi dezvoltarea
procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real,
bazat pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele
hidrometeorologice şi hidraulice mai semnificative din anumite puncte geografice
din bazinul hidrografic. Furnizează informaţii privitoare la nivelurile şi debitele
circulante în principalele râuri şi afluenţi, nivelul şi volumul colectat în bazine,
debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte
şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

Dobrogea Litoral se recomandă implementarea unui Sistem de Alertă Timpurie,
Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii
legate de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând
251
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
estimarea evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza

meteorologică şi stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi

Se recomandă promovarea si dezvoltarea unor sisteme de asigurări pentru
locuintele aflate în lunca inundabilă a localitătilor.
Se propune regularizare râului pe o lungime de 4.590 m. prin învelirea cu beton,

constituind un canal de apă permanent la nucleul urban. În acest canal cu apă
scăzută, se va suprapune un canal trapezoidal cu o bază cu peste 18 m,
adâncimea minim de 3 m. şi taluzuri 2H/3V.
Pozitia aproximativa in sistem de coordonate (STEREO 70):
 Început: X: 716219; Y: 287241

 Sfârşit X: 714716; Y: 289644
Pe malul superior al taluzului care defineşte secţiunea canalului, se vor dispune pe
ambele laturi ziduri de protectie cu înălţimea de 1 m şi lăţimea de 0,5 m, construite
din beton armat, cu scopul de a servi ca protecţie faţă de viiturile extraordinare.
Aceste diguri vor fi dispuse în zonele cu cel mai mare risc, creând un ecran de-a
lungul cursului de apă de 1.200 m pe ambele maluri ale tronsonului raului care
curge prin zona urbană.
252
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
ZONA Baneasa
PROTEJATĂ
SAU
LOCALITATE
COSTUL Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 11.007.891,30 €. Pretul final al

MĂSURII investitiei poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.

(Euro/m)
Regularizare albie 4.590 1.881,97 8.638.242,30
Zid protectie 1.200 1.952,14 2.342.568,00
Total (aprox.) 11.007.891,30 €
ELEMENTE Locuinţe situate în zona inundabilă Baneasa

PROTEJATE
253
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
COMENTARII Prin această măsură, satul Baneasa este protejat. Inundaţiile ar putea afecta
diferite case situate pe cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin
urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.
H.3.6. Bazinul Hidrografic Corbu – Localitatea Corbu

Masurile non – structurale si structurale in Bazinul Hidrografic Corbu – Localitatea
Corbu, propuse de catre proiectant, sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Tabel nr. 65 – Bazinul Hidrografic Corbu – Localitatea Corbu
6. Bazinul Hidrografic Corbu – Localitatea Corbu
PROPUSE produce efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe
evenimente, este recomandabil a se lua în considerare si aplicarea unor măsuri
non - structurale, astfel:

terenurilor, cât si hotărâri ale Consiliului local.



254
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

existente

din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avand rolul de a reduce

 Comunicarea
măsură să reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după producerea unui
debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi
debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

255
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro


Ca măsuri structurale, propunem execuţia a trei tipuri de acţiuni diferenţiate din

punct de vedere geometric prin locul în care se vor efectua:
 Tronsonul 1: Se propune regularizarea cursului de apă prin betonarea

stratului cursului şi învelirea taluzurilor cu material anrocament cu
scopul de a reduce viteza. Adâncimea minimă propusă este de 3 m şi, ca
element de protecţie complementar se propune construirea unor ziduri de
protectie pe ambele maluri ale apei, formate din material tolerabil
compactat la 95% PN, cu taluzuri umede şi uscate de 2V/3H, cu înălţimea
variabilă. Cu toate acestea, înălţimea minimă trebuie să fie de 1 m.
Lungimea aproximativă de acţiune va fi de 1126 m, in sistem Stereografic
1970.
o Început: X: 791416; Y: 331422
o Sfârşit X: 791510; Y: 330387
o Lungime: 1126 m
 Tronson 2: Se propune consolidarea secţiunii actuale a cursului de
apă, prin execuţia unei curăţări a acestuia, eliminând stratul vegetal,
şi consolidarea, definirea taluzurilor cursului de apă prin
compactarea pe o lungime de aproximativ 897 m, dotând cursul apei cu
o secţiune trapezoidală cu înălţimea de 2 m şi taluzuri 2V/3H, cu baza mai
mare de 5 m, ca element de protecţie suplimentară se propune construirea
unui zid din beton cu scopul de a evita alunecările din secţiunea cursului
de apă dispus pe ambele maluri ale apei cu înălţimea minimă de 1 m, pe
aproximativ 200 m. înainte de confluenţa cu râul, sub calea de
comunicare.
o Început: X: 791107; Y: 331084
o Sfârşit X: 791457; Y: 330351
o Lungime: 897 m
 Tronsonul Final (Confluenţa Tronsonul 1 şi Tronsonul 2): Se propune
regularizare cursului de apă prin betonarea albiei şi învelirea
256
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
taluzurilor cu material de anrocament cu scopul de a-i reduce viteza.

Adâncimea minimă propusă va fi de 3 m. iar baza mai mare va trebui să fie
de peste 10 m., ca element de protecţie suplimentară se propune
construcţia unor ziduri din beton cu înălţimea de 1 m, dispuse în
continuarea marginii superioare pe care o definesc taluzurile din secţiunea
cursului de apă. Mai jos transmitem coordonatele aproximative de inceput
si sfarsit pe zona propunerii lucrarii, in sistem Stereografic 1970:
o Început: X: 791438; Y: 330232
o Sfârşit X: 791313; Y: 328201
o Lungime: 2400 m
ZONA Corbu
PROTEJATĂ
SAU
LOCALITATE

257
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

(Euro/m)
Regularizare albie 3.491 1.254,75 4.380.332,25
Consolidare 1.250 542,08 677.600,00

sectiune
Zid de protectie 2.850,00 1.952,14 5.563.599,00
Total (aprox.) 10.621.531,25 €
ELEMENTE Locuinţele situate în zona inundabilă Corbu

PROTEJATE
COMENTARII Prin această măsură, satul Corbu este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite
H.3.7. Bazinul Hidrografic Magura – Localitatea Magura

Masurile non – structurale si structurale in Bazinul Hidrografic Magura –
Localitatea Magura, propuse de catre proiectant, sunt prezentate in tabelul de
mai jos:
Tabel nr. 66 – Bazinul Hidrografic Magura – Localitatea Magura
7. Bazinul Magura – Localitatea Magura

258
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro



cursurilor de apă, atât din cauza riscului de inundatii, cât si din considerente de


existente
superioară cotelor atinse de ape, în perioadele de inundatii istorice.


Această măsură se recomandă a fi aplicată pe întreg teritoriul ABADL . Este
Verificarea reţelei, Funcţionarea şi implementarea staţiilor)
 Comunicarea
259
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

tuturor institutiilor implicate în astfel de interventii. Consiliile judetene si Locale vor
informa populatia privind masurile si riscurile la care sunt predispusi din cauza
inundatiilor.
Ca măsură structurală se propune consolidarea cursului de apă prin lucrări de

curăţare a stratului vegetal şi consolidarea-definirea taluzurilor prin mijloace
mecanice pe o lungime de 1400,24 m. Secţiunea trapezoidală cu adâncime minimă
de 2 metri şi taluzuri 2V/3H cu baza mai mare de 8 m.
Lucrarile propuse se vor executa in coordonatele Sistemului STEREO 70, astfel:
 Început: X: 745148; Y: 264620

 Sfârşit X: 745036; Y: 265911
 Lungime: 1400,24 m
260
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
ZONA Magura
PROTEJATĂ
SAU
LOCALITATE


(Euro/m)
Consolidare 1.400,24 1.254,75 1.756.650,00

sectiune albie
Total 1.756.650,00 €
ELEMENTE Locuinţele situate în zona inundabilă a localitătii Magura

PROTEJATE
261
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
BENEFICII 799.367 €. Valoarea a fost obtinută în urma aplicării metodologiei raportului cost-
COMENTARII Prin această măsură, satul Magura este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite
H.3.8. Bazinul Hidrografic Silistea – Localitatea Silistea

Masurile non – structurale si structurale in Bazinul Hidrografic Silistea –
Localitatea Silistea, propuse de catre proiectant, sunt prezentate in tabelul de mai
jos:
Tabel nr.67 – Bazinul Hidrografic Silistea – Localitatea Silistea
8. Bazinul Hidrografic Silistea – Localitatea Silistea
recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non - structurale,
astfel:

să se aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor cât si


de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu –
potentiale surse de poluare.
262
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro


existente

din lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avand rolul de a reduce semnificativ
viteza de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si
fenomenele de eroziune.

 Comunicarea
procedurilor de evacuare. Este vorba despre un Sistem Informatic în timp real, bazat
pe înregistrarea, transmiterea şi procesarea valorilor adoptate prin variabilele
deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte şi debitele separate
263
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro


Asftel, din punct de vedere al măsurilor structurale se propune îndeplinirea a trei

tipuri de acţiuni diferenţiate geometric prin locul în care se vor efectua:
 Tronsonul 1: Se propune regularizare cursului de apă prin betonarea

albiei cursului şi învelirea taluzurilor cu material de anrocament cu
scopul de a-i reduce viteza. Adâncimea minimă propusă este de 4 m şi ca
element de protecţie suplimentară se propune construcţia unor ziduri de
protectie pe ambele maluri ale cursului de apă, formate din material tolerabil
compactat la 95 % PN, şi cu taluzuri umede şi uscate de 2V/3H cu înălţime
variabilă. Cu toate acestea, înălţimea minimă trebuie să fie de 1 m. Lungimea
aproximativă de acţiune va fi de 1.265 m, in sistem Stereografic 1970.
Lungimea zidurilor este de de 258 m. de la confluenţa cursului de apă în
amonte.
o Început: X: 753676; Y: 328093
o Sfârşit X: 753360; Y: 327109
o Lungime: 1.265 m
 Tronsonul 2: Se propune consolidarea secţiunii actuale a cursului de apă,
prin execuţia unei curăţări a acestuia, eliminând stratul vegetal, şi
consolidarea - definirea taluzurilor cursului de apă prin compactarea pe o
lungime de 1.880 m. aproximativ, dotând cursul apei cu o secţiune
trapezoidală cu înălţimea de 2 m şi taluzuri 2V/3H, cu baza mai mare de 5
m., ca element de protecţie suplimentară se propune construirea unui zid din
beton cu scopul de a evita alunecările din secţiunea cursului de apă dispus
pe ambele maluri ale apei cu înălţimea minimă de 1 m, pe aproximativ 200 m
înainte de confluenţa cu râul. Adâncimea minimă propusă este de 4 m.
Lungimea zidului de protecţie este de 210 m, in sistem Stereografic 1970.
264
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
o Început: X: 753917; Y: 325969

o Sfârşit X: 753377; Y: 327032
o Lungime: 1.880 m
 Tronsonul Final (Confluenţa Tronson 1 şi Tronson 2): Se propune
regularizarea cursului de apă prin betonarea albiei şi învelirea
taluzurilor cu material de anrocament cu scopul de a-i reduce viteza.
Adâncimea minimă propusă va fi de 2 m, iar baza mai mare va trebui să fie
de peste 10 m, ca element de protecţie suplimentară se propune construcţia
unor ziduri din beton cu înălţimea de 1 m dispuse în continuarea malului
superior pe care îl definesc taluzurile din secţiunea cursului de apă.
Lungimea aproximativă de acţiune pe tronsonul final va fi de 1.112 m, in
sistem Stereografic 1970.
o Început: X: 753266; Y: 327042
o Sfârşit X: 752297; Y: 326159
o Lungime: 1.112 m.
ZONA Silistea
PROTEJATĂ
SAU
LOCALITATE
poate fi obtinut în urma unui studiu detaliat de fezabilitate.
265
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
MĂSURII Activitate Lungime Pret unitar Pret total

(Euro/m)
Regularizare 1.265 1.434,65 1.814.832,25

albie
Consolidare 1.880,00 542,08 1.019.110,40

sectiune albie
Recalibrare 1.112,00 2.193,30 2.438.949,60

sectiune albie
Consolidare 516,00 1.317,93 680.051,88

diguri
Zid protectie 480,00 1.952,14 937.027,20
Total (aprox.) 6.889.971,33 €.
ELEMENTE Locuinţele situate în zona inundabilă din localitatea Silistea

PROTEJATE
COMENTARII Prin această măsură, satul Silistea este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite
H.3.9. Bazinul Hidrografic Talageacul – Localitatea Pecineaga

Masurile non – structurale si structurale in Bazinul Hidrografic Tatlageacul –
Localitatea Pecineaga, propuse de catre proiectant, sunt prezentate in tabelul de
mai jos:
Tabel nr. 68 – Bazinul Hidrografic Tatlageacul – Localitatea Pecineaga
266
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
9. Bazinul Hidrografic Tatlageacul – Localitatea Pecineaga





existente

267
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

 Comunicarea

Early Warning System (EWS) în acesta, care va trebui să furnizeze informaţii legate
de precipitaţii şi niveluri înregistrate la punctele de control, permiţând estimarea
evoluţiei previzibile a nivelurilor şi debitelor în funcţie de prognoza meteorologică şi
stabilirea zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi

Se propune regularizarea cursului de apă prin betonarea şi învelirea taluzurilor cu

material de anrocament cu scopul diminuării vitezei. Adâncimea minimă propusă
este de 3 m, iar ca element de protecţie suplimentară se propune construcţia unor
ziduri de protectie pe ambele maluri ale cursului de apă, formate din material
268
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
tolerabil compactat la 95 % PN, şi cu taluzuri umede şi uscate de 2V/3H cu înălţime

variabilă, cu toate acestea, înălţimea minimă trebuie să fie de 1 m. Lungimea
aproximativă a noului curs de apă va fi de 2.570 m. Zidurile se vor dispune de-a
lungul meandrului natural al apei, pe o lungime de 730 m.
Lucrarile se propun a se executa pe lungimea de 2.570m, in coordonate ale

sistemului de proiectie Stereografic 1970:
 Început: X: 780778; Y: 272078

 Sfârşit X: 780036; Y: 272084
ZONA Pecineaga
PROTEJATĂ
SAU
LOCALITATE


(Euro/m)
Regularizare albie 2.570,00 1.887,87 4.851.825,90
Consolidare diguri 730,00 1.317,93 962.088,90
269
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Total (aprox.) 5.813.914,80 €.
ELEMENTE Locuinţele situate în zona inundabilă din Pecineaga

PROTEJATE
COMENTARII Prin această măsură, satul Pecineaga este protejat. Inundaţiile ar putea afecta
H.3.10. Bazinul Hidrografic Sacele – Localitatile Sacele - Traian

Masurile non – structurale si structurale in Bazinul Hidrografic Sacele – Localitatile
Sacele - Traian, propuse de catre proiectant, sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Fig. nr. 69 – Bazinul Hidrografic Sacele – Localitatea Sacele - Traian
10. Bazinul hidrografic Sacele – Localitatile Sacele-Traian
MĂSURI Tinând cont de hărtile de hazard ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot produce
PROPUSE efecte ca urmare a inundatiilor, asupra populatiei sau a terenurilor, pe lângă măsurile
structurale propuse în vederea prevenirii producerii unor evenimente, este recomandabil a
se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non - structurale, astfel:

Se recomandă evitarea realizării de constructii civile în vecinătatea albiei cursului de apă,
în mod special în zonele inundabile. În acest sens este necesar să se dezvolte si să se
aplice la nivel local, atât legislatia în vigoare privind utilizarea terenurilor, cât si hotărâri ale
Consiliului local.

aglomerarile de plutitori sau elementelor de vegetatie, ce pot produce cresteri arificiale de
nivel al apei.
Nu se recomandă permiterea plasării unor activităti industriale în apropierea cursurilor de

apă, atât din cauza riscului de inundatii, cât si din considerente de mediu – potentiale
270
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
surse de poluare.

Este necesară o bună colaborare - comunicare cu toate institutiile implicate în activitătile
de interventie, în mod special cu efectivele ISU, pentru realizarea unor interventii eficiente.

existente
urmeaza să se realizeze – unde se recomandă proiectarea acestora la o cotă superioară
cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii istorice.

de curgere a apei în situatiile de ape mari, reducând astfel semnificativ si fenomenele de
eroziune.

 Comunicarea

constientizarea riscului privind inundatiile. Este important ca populatia să fie în măsură să
reactioneze în consecintă înainte, în timpul si după producerea unui eveniment de
inundatie.
271
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

zonelor posibile de inundaţii. Aceste informaţii vor fi captate prin senzori şi transmise către
Centrele de Control.

Este necesară definirea procedurilor care trebuie urmate în timpul inundaţiei şi rolul tuturor
institutiilor implicate în astfel de interventii.
Ca măsură structurală se propune regularizare râului de-a lungul a 5.760 m. prin

betonarea sa, constituind un canal pentru albia minoră, în vederea creării unui strat de
apă permanent lângă nucleul urban. La acest canal al albie minore se va suprapune un
canal trapezoidal de bază mai mare de 18 m cu adâncimea minimă de 4 m. şi taluzuri de
2H/3V.
Regularizare va fi împărţită în două tronsoane:
Tronsonul 1 este delimitat aproximativ între coordonatele STEREO 70:
o Început: X: 788491; Y: 338341

o Sfârşit: X: 791699; Y: 338592
o Lungime: 4500 m
Tronsonul 2 este delimitat aproximativ între coordonatele STEREO 70:
o Început: X: 792228; Y: 338827

o Sfârşit X: 792864; Y: 339450
o Lungime: 1260 m
De-a lungul muchiei superioare a taluzului care va defini secţiunea canalului în tronson
vor fi dispuse pe ambele margini un zid de sprijin cu înălţimea de 1 m şi cu lăţimea de 0,5
m construite din beton armat, pentru a servi drept apărare la viiturile extraordinare. Aceste
diguri vor fi dispuse în zonele cu cel mai mare risc creând un ecran de-a lungul albiei de
1.800 m, pe ambele maluri ale tronsonului fluvial care curge prin solul Urban.
272
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Totodată, se propun tăieri de coturi scurtarea albiei în anumite puncte a traseului său în
vederea scăderii sinuozităţii sale, adoptând o secţiune cu caracteristici egale cu cele ale
albiei restaurate.
ZONA Sacele si
PROTEJATĂ Traian
SAU
LOCALITATE

(Euro/m)
Zid protectie 3,600.00 1.434,65 5.164.740,0

0
Consolidare diguri 716 1.317,93 943.637,88
Regularizare albie 5,760.00 601,00 3.461.760,0

0
Total (aprox.) 9.570.137,88 €
ELEMENTE Locuinţele situate în zona inundabilă din Sacele si Traian

PROTEJATE
COMENTARII Prin această măsură, satul Sacele este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite case
situate pe cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare această
273
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
măsură structurală este considerată rentabilă.
H.3.11. Bazinul Hidrografic Valea Baciului – Localitatea Abrud

Masurile non – structurale si structurale in Bazinul Hidrografic Valea Baciului –
Localitatea Abrud, propuse de catre proiectant, sunt prezentate in tabelul de mai
jos:
Tabel nr. 70 – Bazinul Hidrografic Valea Baciului – Localitatea Abrud
11. Bazinul Hidrografic Valea Baciului - Localitatea Abrud




274
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

existente


 Comunicarea
debitul drenat prin deversoare şi stavile ale acestora, ploaia în numeroase puncte
şi debitele separate prin utilizările principale ale apei în bazin.

275
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Se propune execuţia unui stăvilar de control al apelor mari, crescând nivelul apei în
amonte de acesta şi reglând debitul din aval.
Lucrarea se compune dintr-un stăvilar deversor situat pe tronsonul central al albiei,

care va avea un descărcător de fund pentru a lăsa să curgă debitul ecologic în
perioadele mai puţin ploioase.
Corpul central este completat de parapeţi la fiecare extremă definit de ziduri de

închidere sau ziduri ghid.
Lungimea ansamblului acestor structuri este de aproximativ 210 m, ocupând

integral secţiunea naturală de scurgere a albiei şi traversând-o către câmpia de
inundaţie definită pentru viituri extraordinare.
Cota crestei deversorului a rămas definită la nivelul +56 msnm msnm (de metri
deasupra nivelului mării), cota terenului natural la malurile apropiate de albie fiind
de +48 msnm.
Coordonatele STEREO 70 aproximative ale stăvilarului:
 Malul stâng: X: 738985; Y: 297487

 Malul drept: X: 739089; Y: 297669
În aval de lucrarea de reţinere se propune consolidarea secţiunii actuale a albiei
prin execuţia unei curăţări a acesteia, eliminând stratul vegetal, şi prin consolidarea
– definirea taluzurilor prin compactarea sa de-a lungul a aproximativ 1.680 m.
dotând albia cu o secţiune trapezoidală cu înălţimea de 2 m. şi cu taluzuri 2V/3H,
cu o bază mai mare de 8 m.
Coordonatele aproximative STEREO 70:
 Început: X: 738464; Y: 297798

 Sfârşit X: 738315; Y: 299026
 Lungime: 1680 m
276
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
ZONA Abrud
PROTEJATĂ
SAU
LOCALITATE


(Euro/m)
Consolidare sectiune 1.680,00 1.254,75 2.107.980,00

albie
Zid de sprijin - 1.680,00 1.952,14 3.279.595,20

consolidare
Infrastructură 210,00 4500,00 945,000,00
Total 6.332.575,20 €
ELEMENTE Locuinţele situate în zona inundabilă din Abrud
277
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
PROTEJATE
COMENTARII Prin această măsură, satul Abrud este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite
H.3.12. Bazinul Pestera – Localitatile Ivrinezu Mare si Mic

Masurile non – structurale si structurale in Bazinul Hidrografic Pestera –
Localitatile Ivrinezu Mare si Mic, propuse de catre proiectant, sunt prezentate in
tabelul de mai jos:
Tabel nr. 71- Bazinul Hidrografic Pestera – Localitatile Ivrinezu Mare si Ivrinezu Mic
12. Bazinul Hidrografic Pestera – Localitatile Ivrinezu Mare si

Ivrinezul Mic
recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non - structurale, astfel:


de nivel al apei.

278
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Ivrinezul Mic


existente
superioară cotelor atinse de ape în perioadele de inundatii storice.

lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avand rolul de a reduce semnificativ

 Comunicarea
inundatie.
279
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Ivrinezul Mic



Se propune regularizare cursului de apă prin curăţarea fundului său şi învelirea

taluzurilor sale cu material de anrocament pentru scăderea vitezei. Adâncimea minimă
propusă este de 4 m şi ca element de protecţie complementar se propune construcţia
unui zid din beton pentru a evita revărsările secţiunii albiei dispus pe ambele maluri ale
albiei cu o înălţime minimă de 1 m, 1.057 m de-a lungul tronsonului râului care se
învecinează cu cele două sate în trecere, Ivrinezu Mic şi Ivrinezu Mare. Lungimea
aproximativă de acţiune va fi de 6.251 m.
Lucrarile proiectate se intind aproximativ pe o lungime de 6.251m, in sistem de

coordonatele STEREO 70:
 Început: X: 745029; Y: 306912

 Sfârşit X: 740442; Y: 310876
280
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Ivrinezul Mic
ZONA Ivrinez
PROTEJATĂ u Mare
SAU şi
LOCALITAT Ivrinez
E u Mic
COSTUL Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 9,396.258,62 €. Pretul final al investitiei
Activitate Lungime Pret unitar (Euro/m) Pret total
Recalibrare 6.251,00 1.133,62 7.086.258,62

sectiune
albie
Zid protectie 2.100,00 1100,00 2.310.000,00
Total 9,396.258,62 €
ELEMENTE Locuinţele situate în zona inundabilă din Ivrinezu mare şi Ivrinezu mic
PROTEJATE
281
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Ivrinezul Mic
COMENTARI Prin această măsură, satele Ivrinezu Mare si Ivrinezu Mic sunt protejate. Inundaţiile ar
I putea afecta diferite case situate pe cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi
omeneşti, prin urmare această măsură structurală este considerată rentabilă.
H.3.13. Bazinul Hidrografic Pestera – Localitatea Pestera

Masurile non – structurale si structurale in Bazinul Hidrografic Pestera –
Localitatea Pestera, propuse de catre proiectant, sunt prezentate in tabelul de
mai jos:
Tabel nr. 72 – Bazinul Hidrografic Pestera – Localitatea Pestera
13. Bazinul Hidrografic Pestera – Localitatea Pestera
MĂSURI Tinând cont de hărtile de hazard care ale căror rezultate reprezintă zonele unde se pot
recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non-structurale, astfel:


de nivel al apei.

de apă atât din cauza riscului de inundatii cât si din considerente de mediu – potentiale
surse de poluare.

282
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro


existente

lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce semnificativ

 Comunicarea
inundatie.

283
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro


Ca măsură structurală se propune realizarea a trei tipuri de acţiuni diferenţiate

geometric de situaţia în care se vor efectua:
 Tronsonul 1: Se propune regularizarea albiei prin betonarea fundului albiei şi

învelirea taluzurilor cu material de anrocament pentru scăderea vitezei.
Adâncimea minimă propusă este de 4 m şi ca element de protecţie
complementar se propune construcţia unui zid cu înălţimea de cel puţin 1 m. în
partea apropiată de confluenţa cu cealaltă albie. Lungimea aproximativă de
acţiune va fi de 738 m. Lungimea zidurilor de sprijin de 39.5 m. de la
confluenţa albiei în amonte.
o Început: X: 750695; Y: 301705
o Sfârşit X: 750711; Y: 302390
o Lungime: 738 m
 Tronsonul 2: Se propune regularizarea cursului de apă prin betonarea
fundului albiei şi învelirea taluzurilor cu material de anrocament pentru
scăderea vitezei. Adâncimea minimă propusă este de 4 m şi ca element de
protecţie complementar se propune construcţia unui zid cu înălţimea de cel
puţin 1 m. în partea apropiată de confluenţa cu cealaltă albie. Lungimea
aproximativă de acţiune va fi de 652 m. Lungimea zidurilor de sprijin de 40 m.
de la confluenţa albiei în amonte.
o Început: X: 751211; Y: 302505
o Sfârşit X: 750717; Y: 302448
o Lungime: 652 m
 Tronsul Final (Confluenţă Tronson 1 şi Tronson 2): Se propune îndiguirea
albiei prin betonarea fundului său şi învelirea taluzurilor cu material de
anrocament pentru scăderea vitezei. Adâncimea minimă propusă va fi de 4 m.
şi baza majoră va trebui să fie mai mare de 8 m., ca element de protecţie
284
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
complementar se propune construcţia unor pereţi din beton cu înălţimea de 1

m dispuşi în continuarea stăvilarului superior care definesc taluzurile secţiunii
albiei. Lungimea aproximativă de acţiune în tronsonul final va fi de 2.983 m.
o Început: X: 750.691; Y: 302.466
o Sfârşit X: 748.917; Y: 304.654
o Lungime: 2.983 m
ZONA Pestera
PROTEJATĂ
SAU
LOCALITAT
E

(Euro/m)
Recalibrare 4.373,00 1.133,62 4.957.320,26

sectiune albie
Zid protectie 3.143,00 1100,00 3,457,300.00
Total 8.414.620,26 €
285
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
ELEMENTE Locuinţele situate în zona inundabilă din Pestera

PROTEJAT
COMENTARI Prin această măsură, satul Pestera este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite
I case situate pe cursul de apă, împiedicând pierderea de vieţi omeneşti, prin urmare
H.3.14. Bazinul Hidrografic Negureni – Localitatea Negureni

Masurile non – structurale si structurale in Bazinul Hidrografic Negureni –
Localitatea Negureni, propuse de catre proiectant, sunt prezentate in tabelul de
mai jos:
Tabel nr. 73 – Bazinul Hidrografic Negureni - Localitatea Negureni
14. Bazinul Hidrografic Negureni – Localitatea

Negureni

terenurilor cât si hotărâri ale Consiliului local.

286
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Negureni


existente


 Comunicarea
287
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Negureni



Se propune reprofilarea cursului de apă prin dragarea acestuia la o adâncime mai

mare de 6 m şi învelirea taluzurilor sale şi a fundului, taluzurile vor trebui să se
conformeze borderoului 2H/3V cu o adâncime a bazei majore egală sau mai mare
de 15 m. Lungimea aproximativă a albiei modificate va fi de 2.460 m.
Lucrarile propuse se intand cu aproximatie intre coordonatele (STEREO 70) de mai

jos:
 Început: X: 720374; Y: 291136

 Sfârşit X: 720755; Y: 293387
288
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Negureni
ZONA Negureni
PROTEJATĂ
SAU
LOCALITATE


(Euro/m)
Lucrări de dragare 2.460,00 2.050,00 5.043.000,00
Total 8.129.685,00 €
ELEMENTE Locuinţele situate în zona inundabilă din Negureni

PROTEJATE
289
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Negureni
COMENTARII Prin această măsură, satul Negureni este protejat. Inundaţiile ar putea afecta
H.3.15. Bazinul Hidrografic Nuntasi – Localitatea Fantanele

Masurile non – structurale si structurale in Bazinul Hidrografic Nuntasi –
Localitatea Fantanele, propuse de catre proiectant, sunt prezentate in tabelul de
mai jos:
Tabel nr. 74 – Bazinul Hidrografic Nuntasi – Localitatea Fantanele
15. Bazinul Hidrografic Nuntasi – Localitatea

Fantanele

terenurilor cât si hotărâri ale Consiliului local.


290
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Fantanele


existente


 Comunicarea
291
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Fantanele

Se propune regularizare cursului de apă prin betonarea şi învelirea taluzurilor şi

albiei. Adâncimea minimă propusă este de 3 m, taluzuri 2H/3V, lăţimea cu o bază
de peste 8 m, iar ca element de protecţie suplimentară se propune construcţia
zidurilor de protectie pe ambele maluri ale cursului de apă, formate din material
tolerabil compactat la 95 % PN, şi cu taluzuri umede şi uscate de 2V/3H cu înălţime
variabilă, cu toate acestea, înălţimea minimă trebuie să fie de 1 m. Lungimea
aproximativă a cursului modificat va fi de 2.626 m. Zidurile se vor dispune la
începutul traseului cursului de apă care curge prin tronsonul urban pe o lungime de
2.626 m.
Coordonate aproximative regularizare albie (STEREO 70):
 Inceput: X: 783505; Y: 353050

 Sfarsit: X: 783889; Y: 351064
Lungime: 2626 m
Coordonate aproximative diguri (STEREO 70):
 Început X mal drept: X: 783498; Y: 353048

 Sfârşit X mal drept: X: 783888; Y: 352502
 Început X mal stang: X: 783512; Y: 353051
 Sfârşit X mal stang: X: 783900; Y: 352502
Lungime: 770 m
292
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Fantanele
ZONA Fantanele
PROTEJATĂ
SAU
LOCALITATE
COSTUL Bugetul de execuţie a lucrării estimat este de 5.797.003,10 €€. Pretul final al

(Euro/m)
Zid protectie 1.540,00 1.317,93 2.029.612,20
Total 5.797.003,10 €
ELEMENTE Locuinţele situate în zona inundabilă din Fantanele

PROTEJATE
293
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Fantanele
COMENTARII Prin această măsură, satul Fantanele este protejat. Inundaţiile ar putea afecta
H.3.16. Bazinul Hidrografic Nuntasi – Localitatea Nuntasi

Masurile non – structurale si structurale in Bazinul Hidrografic Nuntasi –
Localitatea Nuntasi, propuse de catre proiectant, sunt prezentate in tabelul de
mai jos:
Tabel nr. 75 – Bazinul Hidrografic Nuntasi – Localitatea Nuntasi

Nuntasi
recomandabil a se lua în consideratie si aplicarea unor măsuri non-structurale, astfel:

hotărâri ale consiliului local.

de nivel al apei.


294
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Nuntasi


existente

lunca inundabilă a cursurilor de apă, acestea avănd rolul de a reduce semnificativ

 Comunicarea
inundatie.

295
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Nuntasi


Se propune regularizarea cursului de apă prin betonarea şi învelirea taluzurilor şi

albiei. Adâncimea minimă propusă este de 3 m, taluzuri 2H/3V, lăţimea pe baza mai
mare de 10 m, iar ca element de protecţie suplimentară se propune construcţia unor
ziduri de protectie pe ambele maluri ale cursului de apă, formate din material tolerabil
compactat la 95 % PN, şi cu taluzuri umede şi uscate de 2V/3H cu înălţime variabilă,
cu toate acestea, înălţimea minimă trebuie să fie de 1 m. Lungimea aproximativă a
cursului modificat va fi de 2605 m. Zidurile se vor dispune la începutul traseului
cursului de apă care curge prin tronsonul urban pe o lungime de 506 m.
Coordonate ale zonei cu aproximatie (STEREO 70):
 Început: X: 788844; Y: 344232

 Sfârşit X: 790688; Y: 343719
 Lungime: 2605 m
Coordonate ale zonei cu aproximatie pentru diguri (STEREO 70):
 Început X mal drept: X: 789548; Y: 344340

 Sfârşit X mal drept: X: 789984; Y: 344223
 Început X mal stang: X:789459; Y:344513
 Sfârşit X mal stang: X:789863 ; Y:344324
 Lungime: 506 m
296
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Nuntasi
ZONA Nuntasi
PROTEJATĂ
SAU
LOCALITATE

(Euro/m)
Consolidare diguri 506,00 666.872,58
1.317,93
Total 4.404.135,83 €
ELEMENTE Locuinţele situate în zona inundabilă din Nuntasi

PROTEJATE
COMENTARII Prin această măsură, satul Nuntasi este protejat. Inundaţiile ar putea afecta diferite
297
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Nuntasi
H.4. ASPECTE SPECIFICE PENTRU FIECARE LUCRARE PROPUSA IN

SPATIUL HIDROGRAFIC DOBROGEA - LITORAL
H.4.1. Bazinul Agi Cabul – Localitatea Mihail Kogalniceanu

Lucrarile de inginerie asociate raurilor, cum ar fi protectia malurilor sunt realizate
pentru a impiedica raul sa iasa din albie si sa cauzeze pagube proprietatilor
invecinate.
Acolo unde un mal de pământ trebuie protejat de erodarea suprafeţei (în acest caz
acoperită de o protecţie de suprafaţă din beton), cerinţa fundamentală este ca malul
să fie stabil în mod inerent, deoarece protecţia suprafeţei va împiedica doar erodarea
suprafeţei şi nu va opri alunecările sau alte forme de degradare.
Executia stratului de beton
Învelirile de protecţie din beton de la suprafaţă trebuie proiectate conform
standardelor acceptate în mod curent pentru corectitudine structurală şi hidraulică.
Acestea trebuie proiectate pentru a realiza descărcarea cerută şi a rezista împotriva
sarcinii impuse de condiţiile de şantier.
Excavarea se va face în locaţiile şi cu pantele indicate în desenele proiectului tehnic.
Resturile de materiale care rezultă din excavarea canalului trebuie evacuate conform
planului de proiectare.
Fundaţia trebuie curăţată de toate materialele indezirabile înainte de instalarea
învelirii din beton.
Se instalează învelirea din beton utilizând beton cu rezistenta specificată în proiect,
în funcţie de liniile şi pantele din planul de proiectare.
Betonul pe suprafeţele înclinate trebuie turnat de la baza pantei către vârf, cu
grosimea necesară şi vibrat corespunzător.
298
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Conform specificaţiilor planului de proiectare, se instalează rosturile de expansiune

indicate în plan.
Conform planului de proiectare, se instalează plasa de sârmă sudată în cofrajele de
beton înainte de turnarea betonului.
Se deviază debitul din jurul stratului de beton până când betonul a ajuns la 75% din
rezistenta de proiectare (de obicei 7 zile după turnarea betonului).
H.4.2. BAZINUL ALMALAU – LOCALITATEA ALMALAU

În perimetrul definit pentru această lucrare, există suficient spaţiu disponibil. De
aceea, este posibil să se reducă necesitatea protecţiei malurilor prin reprofilarea
acestora într-o înclinaţie mai mică şi, în consecinţă, pentru a se reduce vitezele şi a
se stimula o creştere favorabilă a vegetaţiei.
Procedura de executie:
Scoaterea copacilor, arboreţilor, cioturilor şi altor materiale conform planului de
proiectare. Acolo unde este posibil, vegetaţia va fi lăsată, iar trunchiurile nu vor fi
eliminate.
Echipamentul de compactare trebuie să acopere întreaga suprafaţă a pantei, de
preferat în model încrucişat, de suficiente ori, încât să se atingă gradul de
compactare dorit.
Pot fi necesare teste pentru a stabili gradul de compactare (densitate).
Netezirea suprafeţei pantei va îmbunătăţi estetica şi va creşte, de asemenea,
capacitatea de a stabili un strat vegetal şi de a-l menţine.
Înclinaţia trebuie să fie dreaptă şi fără concavităti, convexităti, adâncituri sau
umflături. Aceasta va reduce timpul de concentrare pe înclinaţii şi va favoriza
curgerea liniara pe versant, fiind mai puţin eroziv şi îmbunătăţind absorbtia apei
necesare pentru creşterea plantelor.
H.4.3. BAZINUL CARTAL – LOCALITATEA VULTURUL

1) Reprofilarea malului raului
Procedura de executie
299
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Scoaterea copacilor, arboreţilor, cioturilor şi a altor materiale se va realiza conform

planului de proiectare. Acolo unde este posibil, vegetaţia va fi lăsată, iar trunchiurile
de copaci nu vor fi eliminate.
preferat în model încrucişat, de suficiente ori, astfel încât să se atingă gradul de
compactare dorit.
2) Procedura digurilor
Construcţia digurilor poate interfera cu căile publice de deplasare de-a lungul râurilor
şi pâraielor. Devierea sau închiderea temporară a căii poate fi necesară, ceea ce
impune acordul autorităţii locale şi notificarea în prealabil a locuitorilor din zona.
Eficacitatea unui dig depinde, în mare măsură, de alegerea materialului
corespunzător de umplutură şi plasarea şi compactarea umpluturii pentru a constitui
digul. Cu toate acestea, materialul ideal de umplutură este rareori disponibil la nivel
local, aşadar poate fi necesar un compromis, caz în care controlul asupra turnării şi
compactării devine şi mai important. Un dig compactat în mod necorespunzător se
poate tasa în timp şi poate avea scurgeri excesive atunci când este supus unei
sarcini hidrostatice. De asemenea, va fi mai puţin rezistent la coroziune prin curgerea
apei şi daunele aduse de trafic.
 Alegerea unui sol potrivit pentru umplerea digului;
 Compactarea solului digului;
 Netezirea şi nivelarea înclinaţiei.
3) Strat de anrocament care acopera suprafata pantelor digului pentru a-
l proteja de fortele de eroziune
Dimensiunea pietrelor depinde de aplicare. Acolo unde debitele si vitezele din zona
anrocamentelor sunt mai mari, vor fi necesare pietrele mai mari pentru stabilitate.
300
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Pietrele pentru anrocament constau din piatra de pe teren sau piatra de cariera dura,
necioplita, de forma aproximativ dreptunghiulara. Piatra trebuie sa fie tare si
unghiulara si sa fie de calitate, astfel incat sa nu dezintegreze la expunerea la apa
sau la conditii meteorologice grele.
Grosimea stratului anrocamentului trebuie să fie in concordantă cu diametrul maxim
al pietrei utilizate şi cu situatia de aplicare.
Un strat de filtrare trebuie aşezat între anrocament şi materialul de bază. Stratul de
filtrare este un strat de material plasat între anrocament şi suprafaţa solului de la
bază pentru a împiedica deplasarea solului, în, sau prin anrocament.
Anrocamentul se basculează şi se aşează cu utilajul (buldozer). Trebuie să se
acorde atenţie evitării găuririi sau ruperii materialului de filtrare în timpul aşezării
anrocamentului.
H.4.4. BAZINUL CASIMCEA – LOCALITATEA RAZBOIENI

Scoaterea copacilor, arboreţilor, cioturilor şi altor materiale se va realiza conform

planului de proiectare. Acolo unde este posibil, vegetaţia va fi lăsată, iar trunchiurile
nu vor fi eliminate.

preferat în model încrucişat, de suficiente ori încât să se atingă gradul de compactare
dorit.
Inclinatia trebuie sa fie dreapta si fara concavitati, convexitati, adancituri sau
umflaturi. Aceasta va reduce timpul de concentrare pe inclinatii si va favoriza
curgerea liniara pe versant, fiind mai putin eroziv si imbunatatind absorbtia apei
necesare pentru cresterea plantelor.
301
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
H.4.5. BAZINUL CHICI – LOCALITATEA BANEASA

1) Executia invelirii din beton
Acolo unde este necesară excavarea, vor fi săpate canale dintr-o parte, lăsând
vegetaţia pe partea opusă.
Excavarea se va face în locaţiile şi pantele indicate în desenele proiectului tehnic.

Instalarea învelirilor din beton include, de obicei, o profilare a malurilor.
indicate în plan.
Se deviază cursul de apa din jurul stratului de beton până când betonul a ajuns la
75% din rezistenta de proiectare (de obicei 7 zile după turnarea betonului).
2) Ziduri contra inundaţiilor
302
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Betonul (atât preturnat, cât şi in situu) este forma de construcţie cea mai comună,
adeseori cu o formă de îmbrăcăminte sau finisare decorativă. Dimensiunile zidului
trebuie să fie realizate, astfel încât, armarea şi betonul să fie aşezate în mod
corespunzător.
Este adeseori necesar să se ofere căi de acces prin zidul contra inundaţiilor pentru a
permite persoanelor şi, în anumite cazuri, vehiculelor, să treacă. Există câteva
moduri de a ne asigura că aceste breşe pot fi închise, atunci când sunt dezvoltate
condiţii de inundaţii. Adeseori, aceasta ia forma unei porţi. Un factor important este
necesitatea de a stabili responsabilitatea pentru închiderea la timp a breşei, astfel
încât să nu fie compromisă funcţionarea corespunzătoare a lucrarii de protectie
împotriva inundaţiilor.
Procedura de execuţie:
Pregătirea fundaţiei: Zidurile contra inundaţiilor sunt adeseori fundate pe depozite
aluviale care pot include nisip, pietriş, nămol şi argilă. Straturile de turbă compresibilă
pot fi, de asemenea, prezente, făcând inevitabilă tasarea pe termen lung şi limitând
capacitatea totală de susţinere a fundaţiei.
Rosturi: zidurile sunt proiectate cu rosturi pentru a permite dilatarea, contractarea şi/
sau separarea structurii în unităţi de lucru corespunzătoare. Locaţiile tuturor rosturilor
orizontale şi verticale trebuie să fie indicate în desenele proiectului tehnic.
Reumplere pământ: Multe tipuri de materiale pot fi folosite pentru reumplere. Este
recomandabil să se utilizeze materiale disponibile la nivel local, atunci când este
posibil. Nisipurile şi pietrişurile curate sunt materialele cele mai potrivite. Se drenează
rapid, nu sunt susceptibile la acţiunea îngheţului şi rămân stabile. Materialul de
reumplere trebuie compactat pentru a împiedica tasare excesiva cauzată de propria
greutate, la gradul de compactare necesară, în funcţie de materialul utilizat şi de
scopul structurii.
Drenaj: Sistemele necorespunzătoare de drenaj sunt una din cauzele majore ale
degradării zidurilor. Sistemele de drenare sunt necesare pentru a elimina presiunile
hidrostatice excesive pe zid si fundatie, cauză a infiltraţiei apei şi infiltrării la suprafaţă
a apelor de ploaie. Tipul sistemului de drenare necesar depinde de tipul reumplerii
pământului, cantitatea apelor de ploaie, condiţiile apei subterane şi potenţialele
acţiuni de îngheţ.
303
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
H.4.6. BAZINUL CORBU – LOCALITATEA CORBU

trebuie să fie stabilite, astfel încât armarea şi betonul să fie aşezate în mod
corespunzător.
permite persoanelor şi, în anumite cazuri, vehiculelor, să treacă. Există câteva
moduri de a ne asigura că aceste breşe pot fi închise atunci când sunt dezvoltate
condiţii de inundaţii. Adeseori, aceasta ia forma unei porţi. Un factor important este
încât să nu fie compromisă funcţionarea corespunzătoare a protecţiei împotriva
inundaţiilor.
posibil. Nisipurile şi pietrişurile curate sunt materialele cele mai potrivite, datorita
faptului ca se drenează rapid, nu sunt susceptibile la acţiunea îngheţului şi rămân
stabile. Materialul de reumplere trebuie compactat pentru a împiedica tasare
excesiva cauzată de propria greutate, la gradul de compactare necesară, în funcţie
de materialul utilizat şi de scopul structurii.
304
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

2) Protecţia digului
Alegerea unui sol potrivit pentru umplerea digului.
Compactarea solului digului.
Netezire şi nivelarea înclinaţiei.
3) Strat de anrocament care acoperă suprafaţa pantelor digului pentru a proteja
de forţele de eroziune.
Dimensiunea pietrelor depinde de aplicare. Pietrele mai mari vor fi necesare pentru
stabilitate acolo unde debitele şi vitezele din zona anrocamentelor sunt mari.
Pietrele pentru anrocament constau din piatră de pe teren sau piatră de carieră dură,
necioplită de formă aproximativ dreptunghiulară. Piatra trebuie să fie tare şi
unghiulară şi să fie de calitate, astfel încât să nu se dezintegreze la expunerea la apă
sau condiţii meteorologice grele.
305
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

bază pentru a împiedica deplasarea solului în, sau prin anrocament.
Se basculează şi se aşează cu utilajul anrocamentul (cu un buldozer). Trebuie să se
anrocamentului.
H.4.7. BAZINUL MAGURA – LOCALITATEA MAGURA

In perimetrul definit pentru aceasta lucrare, exista suficient spatiu disponibil, astfel
incat este posibil sa se reduca necesitatea protectiei malurilor prin reprofilarea
acestora intr-o inclinatie mai mica si, in consecinta, pentru a se reduce vitezele si a
se stimula o crestere favorabila a vegetatiei.
Scoaterea copacilor, arboretilor, cioturilor si altor materiale se va realiza conform

planului de proiectare. Acolo, unde este posibil, vegetatia va fi lasata, iar trunchiurile
nu vor fi eliminate.
Excavarea se va face in locatiile si cu pantele indicate in desenele proiectului tehnic.
preferat în model încrucişat, de suficiente ori, astfel încât să se atingă gradul de
compactare dorit.
Înclinaţia trebuie să fie dreaptă şi fără concavităti, convexităti, adâncituri sau
umflături. Aceasta va reduce timpul de concentrare pe înclinaţii şi va favoriza
curgerea liniara pe versant, fiind mai puţin eroziv şi îmbunătăţind absorbtia apei
necesare pentru creşterea plantelor.
H.4.8. BAZINUL SILISTEA – LOCALITATEA SILISTEA

306
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
trebuies stabilite, astfel încât armarea şi betonul să fie aşezate în mod
corespunzător.
permite persoanelor şi, în anumite cazuri, vehiculelor, să treacă. Adeseori, aceasta ia
forma unei porţi. Există câteva moduri de a ne asigura că aceste breşe pot fi închise
atunci când apar condiţii de inundaţii. Un factor important este necesitatea de a
stabili responsabilitatea pentru închiderea la timp a breşei, astfel încât să nu fie
compromisă funcţionarea corespunzătoare a protecţiei împotriva inundaţiilor.
capacitatea totală de susţinere a fundaţiei. Straturile de nisip şi pietriş, de sub o
protecţie, oferă un traseu pentru infiltraţii care, în cazuri extreme, pot provoca
prăbuşirea protecţiei. De aceea, este esenţial să se efectueze evaluarea condiţiilor
terenului, ca parte a procesului de execuţie. Pentru protecţiile cu înălţime redusă,
sondajele de probă pot să ofere informaţii suficiente legate de teren.
stabile. Materialul de reumplere trebuie compactat pentru a împiedica tasarea
excesiva cauzată de propria greutate.
307
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
impune acordul autorităţii locale şi notificarea în avans a locuitorilor din zona.
apei şi la daunele aduse de trafic.
Alegerea unui sol potrivit pentru umplerea digului;

Compactarea solului digului;
3) Strat de anrocament care acoperă suprafaţa pantelor digului pentru a-l
proteja de forţele de eroziune.
necioplită, de formă aproximativ dreptunghiulară. Piatra trebuie să fie tare şi
sau la condiţii meteorologice grele.
bază pentru a împiedica deplasarea solului, în, sau prin anrocament. Acesta se
basculează şi se aşează cu utilajul anrocamentul (cu un buldozer). Trebuie să se
308
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
anrocamentului.
H.4.9. BAZINUL TATLAGEACUL – LOCALITATEA PECINEAGA

compactării devine şi mai important. Un dig compactat, în mod necorespunzător, se
apei şi la daunele aduse de trafic.
Alegerea unui sol potrivit pentru umplerea digului.
Compactarea solului digului.
2) Strat de anrocament care acoperă suprafaţa pantelor digului pentru a proteja
de forţele de eroziune.
necioplită, de formă aproximativ dreptunghiulară. Piatra trebuie să fie tare şi
sau condiţii meteorologice grele.
309
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

bază pentru a împiedica deplasarea solului, în, sau prin anrocament.
anrocamentului.
H.4.10. BAZINUL SACELE – LOCALITATEA TRAIAN

1) Execuţia învelirii din beton
Învelirile de protecţie din beton de la suprafaţă, trebuie proiectate conform


Instalarea învelirilor din beton include, de obicei, o profilare a malurilor.
indicate în plan.
310
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

Betonul (atât preturnat cât şi in situ) este forma de construcţie cea mai comună,
trebuie stabilite, astfel încât armarea şi betonul să fie aşezate în mod corespunzător.
Este adeseori necesar să se ofere căi de acces printr-un zid contra inundaţiilor
pentru a permite persoanelor şi, în anumite cazuri, vehiculelor, să treacă. Adeseori,
aceasta ia forma unei porţi. Există câteva moduri de a ne asigura că aceste breşe
pot fi închise atunci când apar condiţii de inundaţii. Un factor important este
inundaţiilor.
capacitatea totală de susţinere a fundaţiei. Straturile de nisip şi pietriş de sub o
protecţie oferă un traseu pentru infiltraţii care, în cazuri extreme, pot provoca
311
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

scopul structurii.
H.4.11. BAZINUL VALEA BACIULUI – LOCALITATEA ABRUD

Deversoarele reduc viteza debitului, micşorează necesitatea protecţiei malului în
zonele vulnerabile şi opresc regresia, sau deformarea albiei.
O cunoaştere completă a locaţiei alese este fundamentală pentru implementarea cu
succes a noului baraj.
 Analiza topografică a locaţiei.

 Informaţii despre soluri/ geologice culese din hărţile disponibile şi, în funcţie de
scara proiectului, foraje şi gropi de sondaj.
 Detalii legate de proprietatea terenului.
 Detalii legate de căile de acces disponibile pentru construcţie, operare şi
întreţinere.
 Proiect hidraulic: cu atenţie specială asupra execuţiei unui dig în condiţii de
inundaţii
 Fundaţia deversorului: În afară de distrugerea prin forţe hidraulice, cauza cea
mai comună a defectării barajului este pierderea susţinerii fundaţiei. Acest
lucru poate fi cauzat de construcţia pe fundaţii slabe (spre exemplu, un strat
de sedimente vegetale), dar este cel mai adesea rezultatul pierderii
materialului de fundaţie prin infiltraţie. De aceea, este important să deţinem
informaţii legate de natura fundaţiei. Acestea sunt cel mai adesea obţinute prin
realizarea forajelor sau gropilor de sondaj şi cei mai importanţi parametri
urmăriti sunt natura materialului (spre exemplu, turbă, argilă, nisip, pietriş,
argilit), stratificatia, permeabilitatea şi puterea de susţinere.
312
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 Stabilitatea deversorului: proiectare optimă pentru a respecta presiunea

hidrostatică sub structura barajului (forţe ascensionale) şi forţe hidrostatice.
 Materiale: betonul este unul dintre cele mai durabile materiale disponibile
pentru construcţia barajelor.
În contextul lucrului la un deversor, lucrările temporare pot include:
 toate lucrările de construcţii necesită acces la locaţie pentru a permite

deplasarea utilajelor de lucru, forţei de muncă şi materialelor şi pentru a
facilita eliminarea oricăror reziduuri de la locaţie.
 devierea temporară a râului, pentru a permite construcţia deversorului în
condiţii uscate.
 batardourile din râu pentru a permite evoluţia lucrării în faze.
 drumul de acces de-a lungul unui câmp care va fi eliminat la finalizarea
lucrării.
 cazarea pe şantierul contractantului şi masurile de securitate necesare.
 pod temporar de-a lungul pârâului pentru a facilita accesul la ambele maluri.
 trecerea temporară pentru fauna din rau (peşti).
H.4.12. BAZINUL PESTERA – LOCALITATEA IVRINEZU MARE

Betonul (atât preturnat, cât şi in situ) este forma de construcţie cea mai comună,
trebuies stabilite, astfel încât armarea şi betonul să fie aşezate în mod
corespunzător.
pot fi închise atunci când apar condiţii de inundaţii. Un factor important este
inundaţiilor.
313
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

scopul structurii.
2) Strat de anrocament care acoperă suprafaţa pantelor digului pentru a-l
Pietrele pentru anrocament trebuie să constea din piatră de pe teren, sau piatră de
carieră dură, necioplită de formă aproximativ dreptunghiulară. Piatra trebuie să fie
tare şi unghiulară şi să fie de calitate, astfel încât, să nu se dezintegreze la
expunerea la apă, sau la condiţii meteorologice grele.
filtrare este un strat de material plasat între anrocament şi suprafaţa solului, de la
bază, pentru a împiedica deplasarea solului în, sau prin anrocament.
314
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

anrocamentului.
H.4.13. BAZINUL PESTERA – LOCALITATEA PESTERA

adeseori cu o formă de îmbrăcăminte, sau finisare decorativă. Dimensiunile zidului
trebuiesc stabilite, astfel incat armarea şi betonul să fie aşezate în mod
corespunzător.
pot fi închise, atunci când sunt dezvoltate condiţii de inundaţii. Un factor important
este necesitatea de a stabili responsabilitatea pentru închiderea la timp a breşei,
astfel încât să nu fie compromisă funcţionarea corespunzătoare a protecţiei împotriva
inundaţiilor.
protecţie, oferă un traseu pentru infiltraţii care, în cazuri extreme, pot provoca
315
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

scopul structurii.
2) Strat de anrocament care acoperă suprafaţa pantelor digului pentru a o
Pietrele pentru anrocament trebuie să constea din piatră de pe teren, sau piatră de
carieră dură, necioplită, de formă aproximativ dreptunghiulară. Piatra trebuie să fie
tare şi unghiulară şi să fie de calitate, astfel încât să nu se dezintegreze la expunerea
la apă sau condiţii meteorologice grele.
bază pentru a împiedica deplasarea solului în, sau, prin anrocament.

anrocamentului.
H.4.14. BAZINUL NEGURENI – LOCALITATEA NEGURENI

Lucrările de inginerie asociate râurilor, cum ar fi protecţia malului, sunt introduse
pentru a împiedica râul să iasă din albie şi să cauzeze pagube proprietăţilor
invecinate.
316
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Acolo unde un mal de pământ trebuie protejat de erodarea suprafeţei (în acest caz
acoperită de o protecţie de suprafaţă din beton), cerinţa fundamentală este ca malul
să fie stabil în mod inerent, deoarece protecţia suprafeţei va împiedica doar erodarea
suprafeţei şi nu va opri alunecările sau alte forme de degradare a masei.
Execuţia stratului din beton:
standardelor acceptate, în mod curent pentru corectitudine structurală şi hidraulică.

Fundaţia trebuie curăţată de toate materialele indezirabile, înainte de instalarea
Se instalează învelirea din beton, utilizând beton cu rezistenta specificată în proiect,
indicate în plan.
beton, înainte de turnarea betonului.
Se deviază cursul de apa din jurul stratului de beton, până când betonul a ajuns la
H.4.15. BAZINUL NUNTASI – LOCALITATEA FANTANELE

317
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro


Se instalează învelirea din beton, utilizând beton cu rezistenta specificată în proiect,

indicate în plan.
beton înainte de turnarea betonului. Se deviază debitul din jurul stratului de beton,
până când betonul a ajuns la 75% din rezistenta de proiectare (de obicei 7 zile după
turnarea betonului).
adeseori cu o formă de îmbrăcăminte, sau finisare decorativă. Dimensiunile zidului
corespunzător.
Este adeseori necesar să se ofere căi de acces, printr-un zid contra inundaţiilor
pot fi închise, atunci când sunt dezvoltate condiţii de inundaţii. Un factor important
318
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

inundaţiilor.
stabile. Materialul de reumplere trebuie compactat pentru a împiedica tasare
a apelor de ploaie. Tipul sistemului de drenare necesar, depinde de tipul reumplerii
H.4.16. BAZINUL NUNTASI – LOCALITATEA NUNTASI

319
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro


Resturile de materiale care rezultă din excavarea canalului trebuie evacuate,
conform planului de proiectare.
Betonul pe suprafeţele înclinate trebuie turnat de la baza pantei, către vârf, cu

indicate în plan.
corespunzător.
320
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
pot fi închise atunci când sunt dezvoltate condiţii de inundaţii. Un factor important
inundaţiilor.
pot fi, de asemenea, prezente, făcând inevitabilă tasarea, pe termen lung şi limitând
stabile. Materialul de reumplere trebuie compactat pentru a împiedica tasarea
3) Protecţia digurilor
Construcţia digurilor poate interfera cu căile publice de deplasare, de-a lungul râurilor
impune acordul autorităţii locale şi notificarea, în prealabil a locuitorilor din zona.
321
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

compactării devine şi mai important. Un dig compactat, în mod necorespunzător se
poate tasa, în timp, şi poate avea scurgeri excesive, atunci când este supus unei
 Alegerea unui sol potrivit pentru umplerea digului;

 Compactarea solului digului;
 Netezirea şi nivelarea înclinaţiei.
H.5. MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI IN

PERIOADA DE EXECUTIE A LUCRARILOR PROPUSE PRIN
PPPDEI DOBROGEA LITORAL
H.5.1. Masuri de protectie a apei subterane si a apei de suprafata

Masuri potentiale de prevenire:
 Lucrările de excavare nu trebuie executate în condiţii meteorologice extreme

(ploaie, vânt puternic etc.);
 Evitarea modificarilor semnificative ale morfologiei corpului de apa de
suprafata;
 Execuţia, când este posibil, a lucrărilor de excavare numai în zona unui singur
mal al cursului de apă;
 Evitarea crearii de pante excesive in timpul operatiunilor de excavare din
vecinatatea malurilor;
 Evitarea scurgerilor accidentale de combustibil, lubrifianti, substante chimice
din punctele de lucru;
 Achizitionarea de material absorbant si interventia promta in caz de producere
a unor poluari grave;
322
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 Depozitarea materialelor de constructii se va face in spatiul destinat

organizarii de santier, in spatiile special amenajate, astfel incat sa se evite
antrenarea materialelor de constructii in sol de catre apele pluviale;
 Inspectii periodice ale lucrarilor (lucrari de protectie a malurilor raurilor,
indiguiri etc.) si ale cursurilor de apa de suprafata aferente pentru a corecta
deficientele;
 Controlul folosinţelor terenurilor din zona de cumpănă a apelor; de exemplu,
evitarea transformării terenurilor împădurite în terenuri agricole, limitând astfel
scurgerea de ape pluviale.
 Respectarea prevederilor Hotararii nr. 930/ 2005 pentru aprobarea Normelor
speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si
hidrogeologica, in Bazinul Hidrografic Casimcea, zona Pantelimon, pentru
realizarea celor doua diguri inelare de aparare impotriva inundatiilor a puturilor
de alimentare cu apa a localitatii, precum si acolo unde se executa lucrari in
apropierea zonelor de protectie sanitara.
H.5.2. Masuri de prevenire a poluarii solului si subsolului

Masurile de protectie a solului si subsolului, constau in:
 Depozitarea controlata a solului excavat, in gramezi separate, pentru a putea

fi reutilizat ca atare, dupa finalizarea lucrarilor de constructii;
 Proceduri pentru stocarea şi manipularea deşeurilor, a deşeurilor periculoase
şi a materiilor prime cu potenţial poluant (de exemplu substanţe chimice,
combustibil),
 Aplicarea de măsuri adecvate de protecţie împotriva eroziunii, în special
pentru lucrările efectuate în zone în pantă şi în albiile cursurilor de apă;
 Lucrările de excavare să nu fie executate în condiţii meteorologice extreme;
 Întreţinerea, alimentarea cu combustibil şi spălarea vehiculelor şi
echipamentelor să se efectueze in zone special amenajate cu mijloace
adecvate de prevenire a scurgerilor şi infiltrărilor;
 Limitarea accesului vehiculelor pe malurile râurilor;
 Implementarea unui program activ de replantare în zona lucrărilor, în special
în zonele cu risc de eroziune (zonele în panta, malurile râurilor).
323
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
H.5.3. Masuri de protectie a aerului

Reducerea emisiilor de poluanţi atmosferici, inclusiv a prafului, se poate realiza prin:
 Prevenirea formării de praf prin stropirea cu apă a frontului de lucru;
 Limitarea zonelor de lucru şi a duratei lucrărilor;
 Curăţarea zilnică a căilor de acces din organizarea de şantier si din punctele
de lucru, pentru a preveni formarea prafului;
 Controlul şi asigurarea materialelor împotriva împrăştierii în timpul
transportului şi în amplasamentele destinate depozitarii, inclusiv a pământului
rezultat din săpături, excavaţii.
H.5.4. Masuri de protectie impotriva zgomotului

Ca si masuri de protectie impotriva poluarii fonice, amintim:
 Interzicerea activităţilor de construcţii pe timpul nopţii;

 Identificarea structurilor construite vulnerabile amplasate în zona lucrărilor sau
în imediata apropiere a amplasamentelor şi utilizarea de metode şi
echipamente de siguranţă; dacă este cazul, renunţarea la echipamentele care
pot genera vibraţii periculoase.
H.5.5. Masuri de protectie a biodiversitatii

Pentru reducerea impactului au fost analizate si recomandate masuri de reducere
care trebuie aplicate atat in perioada de constructie-amenajare cat si in cea de
exploatare:
 Recomandam stabilirea unu plan de eliminare a speciilor invazive prezente in

amplasamentele vizate de plan inainte si in faza de executie a lucrarilor
 In scopul ameliorarii impactului asupra florei trebuie preazute programe de
impadurire, daca pentru realizarea lucrailor vor fi necesare defrisari, pentru
compensarea defrisarilor din zona lucrarilor efectuate si pentru prevenirea
eroziunii solului.
 Se recomanda evitarea variatiilor dese de nivel a lacurilor care determina
distrugerea vegetatiei din zona supusa succesiv procesului de inundare-
uscare.
324
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 In ceea ce priveste flora acvatica toate masurile de prevenire sau combatere a

eutrofizarii sunt implicit si masurile de protectie a florei, eutrofizarea
reprezentand de fapt degradarea biologica a conditiilor de existenta.
 Evitarea pe cat posibil a distrugerii arborilor, pajiştilor, tufişurilor şi arbuştilor
din perimetrul şi din jurul perimetrului raurilor;
 Pentru diminuarea impactului asupra speciilor de amfibieni de importanta
comunitara (e.g.: Bombina bombina, Emys orbicularis) recomandam
colectarea indivizilor de pe amplasament si relocarea lor in habitate potrivite,
departe de sursele de impact antropic constant, in faza de amenajare si
constructie a lucarilor propuse in plan;
 aceasta activitate poate fi efectuata de un expert herpetolog si 1-2 persoane
care au primit in prealabil o instruire corespunzatoare. Activitatea va avea loc
in vara, cand animalele se deplaseaza catre habitatele de hranire sau in
toamna, cand se afla in zona hibernaculelor, in cazul in care acestea sunt
situate pe amplasament.
 Pentru a evita deranjul asupra speciilor de amfibieni si reptile, pesti de interes
comunitar, pentru zonele unde au fost observate habitate favorabile
reproducerii, este necesară evitarea executiei lucrărilor de şantier în lunile
aprilie-iunie;
 Pentru diminuarea impactului asupra speciilor de pasari care cuibaresc in
zonele identificate prin studiile de teren se recomnda restrictionarea lucrailor
in perioada aprilie - iunie.
 Pentru diminuarea impactului asupra specie de mamifere de interes comunitar
Spermophilus citellus, se recomanda restrictionarea accesului si a oricaror
activitati specifice executiei lucrailor, pe terenurile deschise adiacente
amplasamentului lucrarilor unde a fost observata specia in perioada aprilie –
iunie cand indivizii sunt slabiti si vulnerabili.
 limitarea accesului personalului de lucru in imprejurimile amplasamentelor,
limitarea lucrului la orele stricte de program, limitarea la maximum a utilizarii
utilajelor doar in orele de program stabilit de lucru pentru a nu deranja fauna
locala;
 protejarea habitatului de stancarie din zona Casimcea prin interzicerea
accesului in zona, amenajarea unor protectii pentru stancarii in perioada
efectuarii lucrarilor de constructie, reducerea cantitatilor de pulberi rezultate
din procesele de constructii etc;
325
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 lucrarile de constructie la malul Dunarii si pe lacurile de la Bestepe se vor

efectua in lunile calendaristice in care speciile de pesti nu se afla in perioada
de reproducere. Recomandam restrictionarea lucrailor in aceste zone in
perioada aprilie-iunie.
 interzicerea oricarei forme de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau
vatamare a exemplarelor de fauna aflate in mediul lor natural, in oricare dintre
stadiile ciclului lor biologic;
 interzicerea dragarii lacurilor sau indepartarea masiva a stufarisului si speciilor
vegetale de la malul lacurilor din vecinatatea raurilor ce vor fi supuse lucarilor
propuse in plan care reprezinta vegetatia tipica zonelor de ecoton constituind
adapost pentru speciile de fauna;
 organizarea de santier este recomandat a se realiza in afara ariilor naturale
protejate si va ocupa suprafetele strict necesare;
 pentru lucrarile peraurile care afecteazasuprafetele umede (lacurile si baltile
Babadag, Bestepe, Luncavita, Zebil, precum si malul Dunarii) din cadrul sitului
ROSCI0065 Delta Dunarii care au vegetatie si conditii de habitat pentru o
fauna bogata, inclusiv specii de interes comunitar,vor fi prevazute fonduri
necesare refacerii ecologice la finalizarea lucrarilor.
 Refacere ecologica va fi necesara si penterusuprafetele de teren ocupate
temporar in cadrul organizarii de santier si drumurilor de accessi redarea
acestora folosintei initiale;
 realizarea infrastructurii necesare unei gestionari corespunzatoare a
deseurilor, inclusiv a celor periculoase, precum si pentru colectarea selectiva
a deseurilor reciclabile;
 realizarea lucrarilor de constructie cu asigurarea tuturor masurilor specifice de
diminuare a impactului asupra factorilor de mediu.
H.5.6. Masuri de reducere a impactului direct pe termen scurt

Pentru reducerea impactului direct pe termen scurt se recomanda ca activitatile de
executie a lucrarilor sa se efectueze intr-un mod controlat si planificat tinand cont de
urmatoarele aspecte:
 perioada in care se efectueaza, inclusiv perioada din zi – lucrarile se vor
efectua in afara perioadelor de cuibarit si crestere a puilor pentru pasarile
identificate in zona de studiu, respectiv perioada aprilie - iunie-15 iulie, iar
perioada din zi optima pentru desfasurarea lucrarilor nu trebuie sa
326
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
depaseasca intervalul orar 0900-1700, pentru a evita suprapunerea cu

perioadele foarte active din zi pentru speciile de pasari identificate;
 pentru diminuarea impactului asupra speciilor de amfibieni si reptile
(identificati in zona amplasamentelor) recomandam colectarea indivizilor de pe
amplasament si relocarea lor in habitate potrivite, departe de sursele de
impact antropic constant, in faza de amenajare si constructie a planurilor;De
asemenea se recomanda restrictionarea lucrailor in perioada de reproducere
a speciilor de interes comunitar (aprilie – iunie), in zonele unde acestea au
fost identificate
 etapizarea lucrarilor – pe perioada de executie se recomanda ca lucrarile sa
se efectueze etapizat, astfel incat sa evite efectuarea a doua sau mai multe
lucrari cu caracter diferit in acelasi timp, pentru prevenirea cumularii mai
multor surse generatoare de zgomot;
 limitarea accesului personalului de lucru in imprejurimile amplasamentului,
limitarea lucrului la orele stricte de program, limitarea la maximum a utilizarii
utilajelor doar in orele de program stabilit de lucru pentru a nu deranja fauna
locala (nevertebrate, reptile, mamifere) si pentru a-i permite acestea sa se
retraga spre terenurile din apropiere in perioada de constructie/ amenajare;
 gestionarea materialelor/ utilajelor: pe amplasament se vor desemna si
amenaja locuri dedicate pentru depozitarea materialelor si a utilajelor, dotate
cu materiale absorbante in cazul unor scurgeri accidentale de combustibil,
ulei;
 exploatarea rationala a resursei de apa, fara depasirea debitului maxim de
exploatare;
 pe perioada secetoasa se recomanda umectarea drumurilor de acces pentru
limitarea antrenarii prafului in zonele invecinate; de asemenea, se recomanda
stropirea cu apa a materialelor (pamant, agregate minerale), program de
control al prafului in perioadele uscate pentru suprafetele de teren neasfaltate;
 alegerea unor utilaje si echipamente cat mai silentioase pentru a reduce
afectarea prin zgomot a speciilor de fauna;
 marcarea fronturilor de lucru;accesul in amplasamente se va realiza cat mai
direct pentru a reduce lungimea drumurilor interioare si a suprafetelor de
habitat ocupate de lucrari;
 la finalizarea lucrarilor fiecarui obiectiv este oportuna refacerea suprafetelor de
teren ocupate temporar prin lucrarile prevazute in plan, respectiv platformele
327
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
tehnologice ale organizari de santier, pentru a permite speciilor de fauna

locala retragerea catre zone limitrofe amplasamentelor si asemanatoare ca
functii ecologice.
H.5.7. Masuri de reducere a impactului direct pe termen mediu si lung

In cele ce urmeaza sunt prezentate masurile de reducere a impactului direct pe
termen mediu si lung:
 la finalul lucrarilor de amenajare/ constructie terenurile deranjate de executia

planului vor fi reecologizate, iar vegetatia specifica ecosistemelor acvatice si
palustre va fi refacuta sau va fi lasata sa se refaca pe cale naturala;
 zonele cu vegetatie stepica afectate de lucrarile de constructie vor fi refacute,
iar renaturarea se va realiza cu specii caracteristice (inainte de inceperea
lucrarilor de constructie se vor recolta si pastra seminte de plante
caracteristice tipului de vegetatie al fiecarui amplasament);
 se va evita amplasarea de obstacole intre suprafetele de teren si corpul de
apa pentru a nu ingradi deplasarea speciile inspre si dinspre apa, in special a
faunei de amfibieni care depinde de mediul acvatic pentru reproducere;
 se recomanda amenajarea de platforme speciale pe toate loturile functionale
pentru colectarea selectiva a deseurilor;
 preluarea deseurilor rezultate de pe amplasamente cu periodicitate si evitarea
depozitarii necontrolate a acestora (in special pe malurile lacurilor din
vecinatatea raurilor supuse planului);
 stationarea autoturismelor se va face numai in zona parcarilor amenajate;
 interzicerea spalarii, efectuarii reparatiilor la mijloacele de transport auto;
 evitarea introducerii speciilor alohtone de plante decorative; se vor prefera
speciile native de arbori, arbusti si specii erbacee;
 se va interzice ranirea, braconarea, colectarea si utilizarea de orice fel a
resurselor naturale din aria naturala: plante, lemn, oua si pui de pasari etc.
 vor fi interzise activitatile generatoare de zgomot care ar putea deranja fauna
in perioadele de migratie, pasaj, odihna, reproducere si hranire.
Fata de masurile generale de diminuare a impactului si cele specifice pentru ariile
naturale protejate de interes comunitar din zona lucrarilor propuse in planulul de
prevenire a inundatiilor Dobrogea-Litoral, recomandam implementarea unui progam
328
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
de monitorizare a biodiversitatii, atat inainte, in timpul executiei, cat si in perioada

de exploatare, pentru a putea observa evolutia biodiversitatii si a stabilii masuri
suplimentare, in cazul in care se constata ca impactul evaluat initial se modifica.
Aceste monitorizari vor fi efectuate de catre persoane specializate, si anume experti
biologi, cel putin unul pentru fiecare grupa taxonomica in parte.
In scopul monitorizarii se pot utiliza fie aceleasi metode de colectare a datelor in

teren folosite la prezentul studiu, precum si alte metode alese de fiecare expert in
functie de gruparea taxonomica, in scopul obtinerii celor mai bune rezultate.
Suprafata cuprinsa in planul de monitorizare este reprezentata de suprafata

amplasamentului lucrarilor, impreuna cu zonele invecinate (pe o raza de 500 m in
jurul amplasamentului lucrarilor).
Recomandam ca monitorizarea inainte de executie sa se desfasoare pe o perioada

de cel putin un an, in timpul executiei in functie de durata de executie a lucrarilor
(conform mentiunilor beneficiarului aproximativ 2 ani) si cel putin 1 an in perioada de
exploatare.
In acest sens se propune spre implementare urmatorul program de monitorizare

pentru biodiversitate:
Tabel nr. 76 – Plan de monitorizare a biodiversitatii
PLAN DE MONITORIZARE A BIODIVERSITATII

Grupa
taxonomica Scop Indicatori monitorizati Perioada
Monitorizarea zonelor vizate de
Dinamica habitatelor
implementarea lucrarilor
Inainte, in
timpul si dupa
Cuantificarea impactului produs in
Expansiune/Regresie perioada de
Habitate / perioada de executie a lucrarilor si in
(Migratie/Invazie) executie a
Vegetatie / perioada de exploatare
lucrarilor
Flora
(lunile aprilie-
Efectuarea de recomandari dupa
iunie a
identificarea presiunilor astfel incat
fiecarui an)
lucrarile sa se desfasoare in conditii
optime, care sa nu influenteze negativ Bogatia speciilor
329
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
conservarea acestuia
Conservarea habitatelor de interes

comunitar si cu valoare ecologica
Schimbarea aspectului
ridicata
habitatelor
Urmarirea evolutiei habitatelor
Specii de interes
Completarea datelor actuale cu cele comunitar, rare amenintate
obtinute din monitorizare endemice
Monitorizarea speciilor de mamifere
rezidente precum si a celor care pot
tranzita amplasamentul lucrarilor
Asigurarea unor zone propice pentru Ecologia speciei

hranire si adapost in cadrul perimetrului Inainte, in
lucrarilor timpul si dupa
Migratie, perioada de
Evaluarea in prealabil a zonei inainte de Expansiune/regresie executie a
Mamifere
inceperea lucrarilor lucrarilor pe
intreaga
Completarea datelor actuale cu cele perioada a
obtinute din monitorizare anului
Derularea lucrarilor in afara perioadei

aprilie - iunie, atunci cand anumite specii
ies din iarna slabite si vulnerabile Structura si dinamica
(Spermophilus citellus) populatiilor
Amfibieni si Completarea datelor actuale cu cele Inainte, in
reptile obtinute din monitorizare Ecologia speciei timpul si dupa
perioada de
executie a
Monitorizarea amfibienilor si reptilelor lucrarilor

prezente in cadrul amplasamentului (lunile aprilie-
Dinamica populatiilor
Deplasari in teren in vederea identificarii august a
speciilor de amfibieni si reptile vizandu- fiecarui an)
Migratie,
se cu precadere zonele de reproducere Expansiune/regresie
330
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Elaborarea de recomandari in vederea

protejarii acestora
Structura si dinamica
Derularea lucrarilor in afara perioadei de populatiilor
reproducere a acestora
Evolutia si starea populatiilor potential Evolutia si starea

amenintate populatiilor potential
amenintate
Identificarea speciilor de pesti si
stabilirea ecologiei lor de pe
Structura populatiilor
amplasamentele lucrarilor propuse,
acolo unde cursul de apa este favorabil
prezentei acestora
Ecologia speciei
Inainte, in
Completarea datelor actuale cu cele
timpul si dupa
obtinute din monitorizare
perioada de
Dinamica populatiilor executie a
Pesti Identificarea presiunilor exercitate Evolutia si starea lucrarilor
asupra speciilor de pesti generate de populatiilor potential (lunile aprilie-
lucrarile propuse amenintate august a
fiecarui an)
Elaborarea de recomandari cu privire la
minimizarea impactului asupra speciilor
de pesti
Restrictionarea lucrarilor in perioadele Migratie,

de reproducere a pestilor Expansiune/regresie
Identificarea speciilor de nevertebrate si
stabilirea ecologiei lor de pe
amplasamentele lucrarilor propuse, Structura populatiilor
acolo unde habitatele de pe cursul raului
sunt favorabile prezentei acestora Inainte, in
Ecologia speciei timpul si dupa
Completarea datelor actuale cu cele perioada de
obtinute din monitorizare Dinamica populatiilor executie a
Nevertebrate
lucrarilor
Identificarea presiunilor exercitate Evolutia si starea (lunile aprilie-
asupra speciilor de nevertebrate populatiilor potential august a
generate de lucrarile propuse amenintate fiecarui an)
Elaborarea de recomandari cu privire la

minimizarea impactului asupra speciilor Migratie,
de nevertebrate Expansiune/regresie
331
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Monitorizarea in prealabil a zonelor de

implementare a lucrarilor
Completarea datelor actuale cu cele populatiilor
obtinute din monitorizare
Monitorizarea etologiei speciilor de Inainte, in

pasari cuibaritoare, de pasaj si a celor Ecologia si etologia
speciilor de pasari timpul si dupa
care ierneaza perioada de
Pasari
executie a
Restrictionarea lucrarilor in perioadele
Migratie, lucrarilor pe
de cuibarit intreaga
Expansiune/regresie
perioada a
Monitorizarea deplasarilor sezoniere
anului
Cuantificarea impactului produs de
lucrari asupra speciilor de pasari
Evolutia si starea
Efectuarea de recomandari la populatiilor potential
identificarea presiunilor amenintate
H.5.8. Masuri de protectie a patrimoniului cultural, arheologic si arhitectonic

In ceea ce priveste patrimoniul cultural este necesar ca in perioada de executie a
lucrarilor propuse prin plan sa fie luate toate masurile cerute, de legislatia in vigoare,
cu privire la protectia monumentelor istorice, precum si a siturilor arheologice.
 Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata, cu

modificarile ulterioare;
 Ordonanta nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic si declararea
unor situri arheologice ca zone de interes national, aprobata cu modificari prin
Legea 378/2001, modificata si republicata.
H.5.9. Masuri de protectie a peisajului

Masurile de protectie a peisajului, presupun:
 Conservarea biodiversitatii, cat mai mult posibil, in jurul punctelor de lucru;

 Plantarea diferitelor tipuri de vegetatie in zona de proiect, in functie de
adancimea apei si probabilitatea de aparitie a inundatiei;
332
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
I. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA

VARIANTELOR ALESE
In vederea alegerii alternativei optime din punct de vedere tehnic, s-au analizat
urmatoarele variante:
 Varianta “0” – fara realizarea obiectivelor propuse in PPPDEI Dobrogea

Litoral;
 Varianta 1 – aplicarea masurilor non – structurale;
 Varianta 2 – aplicarea masurilor non structurale si a masurilor proiectate de
catre Admnistratia Bazinala de Apa Dobrogea – Litoral;
 Varianta 3 – aplicarea atat a masurilor non – structurale, cat si a celor
structurale, propuse atat de catre proiectant, cat si de Admnistratia Bazinala
de Apa Dobrogea – Litoral.
I.1. VARIANTA “0” – FARA REALIZAREA OBIECTIVELOR PROPUSE PRIN

PPPDEI DOBROGEA LITORAL
Prin selectarea variantei “0” de nerealizare a obiectivelor propuse prin plan, va

continua sa existe riscul aparitiei inundatiilor in Bazinul Hidrografic Dobrogea –
Litoral.
I.2. VARIANTA 1 – APLICAREA MASURILOR NON - STRUCTURALE
Varianta 1: Primul dintre scenariile descrise prevede masurile non – structurale

propuse, a caror aplicare va imbunatati securitatea si protectia persoanelor, bunurilor
si mediului inconjurator fata de inundatii.
Avantaje:
 Contribuie la reducerea vulnerabilitatii populatiei in situatiile de risc, pornind de

la planificarea si gestionarea realizate inainte, in timpul si dupa inundatie;
 Reduce riscul existent si impacturile derivate din inundatie;
 Includ politici si planificare urbana si rurala;
 Contribuie la constientizarea, dezvoltarea cunoasterii in ceea ce priveste
pericolul aparitiei inundatiilor.
333
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Dezavantaje:
 Nu reusesc sa asigure protectia eficienta in anumite zone unde este necesara

si aplicarea masurilor non – structurale, in vederea eliminarii definitive a
pericolului de aparitie a inundatiilor.
I.3. VARIANTA 2 – APLICAREA MASURILOR NON – STRUCTURALE SI A

MASURILOR PROIECTATE DE CATRE ABA DOBROGEA - LITORAL
Varianta 2: Acest scenariu prevede masurile non – structurale propuse si cele

proiectate de catre Administratia Bazinala de Apa Dobrogea - Litoral, pe tronsoanele
in care este evidenta necesitatea unui astfel de tip de actiune de protectie.
Avantaje:
 Asigura un grad sporit de siguranta impotriva inundatiilor a populatiei, prin

regularizarea vailor Agigea si Lazu, judetul Constanta;
 Contribuie la apararea impotriva inundatiilor in bazinul hidrografic Topolog,
judetul Constanta;
 Mareste gradul de siguranta al locuitorilor si creaza premizele unei dezvoltari
sociale si economice a zonei cuprinsa in BH Casimcea, judetul Constanta;
 Previne aparitia inundatiilor in bazinul hidrografic al vailor Tatlageacul Mic si
Tatlageacul Mare, judetul Constanta;
 Mareste gradul de siguranta al locuitorilor si creaza premizele unei dezvoltari
sociale si economice a zonei cuprinsa in BH Valea Seaca, judetul Constanta;
 Protejarea obiectivelor social – economice din localitatea Greci;
 Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Bestepe, judetul Tulcea;
 Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Babadag, judetul Tulcea;
 Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Nisipari, comuna Castelu, judetul
Constanta;
 Regularizarea si reprofilarea albiei Valea Capaclia, judetul Tulcea, in vederea
eliminarii excesului de apa, care vor contribui la imbunatatirea protectiei
mediului;
 Apararea impotriva inundatiilor a intravilanului si extravilanului localitatilor
Albesti, Vartop si Cotu Vaii, judetul Constanta;
334
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Apararea impotriva inundatiilor a zonei cuprinsa in BH Urluia, judetul


Constanta;
 Apararea impotriva inundatiilor a zonei cuprinsa in BH Valea Mare, judetul
Constanta.
Dezavantaje:
 Imposibilitatea de aparare impotriva inundatiilor si a celorlalte zone identificate

de catre proiectant ca fiind supuse riscului de aparitie a inundatiilor.
I.4. VARIANTA 3 – APLICAREA ATAT A MASURILOR NON –

STRUCTURALE, CAT SI A MASURILOR STRUCTURALE PROPUSE
DE CATRE PROIECTANT SI DE CATRE ABA DOBROGEA LITORAL
Varianta 3: Acest scenariu ia in considerare atat masurile non – structurale, cat si pe

cele structurale propuse, atat de catre proiectant, cat si cele propuse de catre
Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral.
Avantaje:
 Contribuie cel mai mult la prevenirea aparitiei inundatiilor in BH Dobrogea –
Litoral;
 Masurile structurale, propuse de catre proiectant si de catre Administratia
Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, au fost stabilite pentru a garanta
securitatea persoanelor, bunurilor si mediului inconjurator, in situatia in care
prin aplicare masurile non – structurale nu se reuseste acest lucru;
 Aceasta varianta este considerata optima din punct de vedere al securitatii.
Dezavantaje:
 Posibilitatea aparitiei unui potential impact negativ asupra biodiversitatii si
asupra factorilor de mediu, in perioada de executie a lucrarilor propuse prin
plan.
335
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
I.5. ALEGEREA VARIANTEI 3 - APLICAREA ATAT A MASURILOR NON –

STRUCTURALE, CAT SI A MASURILOR STRUCTURALE PROPUSE
ATAT DE CATRE PROIECTANT, CAT SI DE CATRE ABA DOBROGEA
- LITORAL
In vederea eliminarii oricarui risc de aparitie a inundatiilor in BH Dobrogea – Litoral,

s-a ales varianta 3, de aplicare masurilor non – structurale si a masurilor structurale,
propuse atat de catre proiectant, cat si de catre Administratia Bazinala de Apa
Dobrogea – Litoral.
Prin aplicarea masurilor non – structurale si a celor structurale, propuse atat de catre
proiectant, cat si de Administratia Bazinala de Apa Dobrogea – Litoral, se urmareste
prevenirea aparitiei riscului la inundatii in BH Dobrogea – Litoral, in special in zonele
care pot fi cele mai afectate de acest fenomen.
J. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU

MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE
IMPLEMENTARII PLANULUI
Articolul nr. 10 al Directivei Uniunii Europene privind Evaluarea Strategica de Mediu

(SEA) nr. 2001/42/CE, adoptata in legislatia nationala prin HG nr. 1076/08.07.2004
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si
programe, prevede necesitatea monitorizarii in scopul identificarii, intr-o etapa cat
mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului si
luarii masurilor de remediere necesare.
Monitorizarea se efectueaza prin raportarea la un set de indicatori care sa permita
masurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Acesti indicatori trebuie sa
fie astfel stabiliti incat sa faciliteze identificarea modificarilor induse de
implementarea planului.
Indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este
responsabilitatea titularului planului/ programului.
Conform art. 27 din HG 1076/2004 „titularul planului sau programului este obligat sa
depuna anual, pana la sfarsitul primului trimestru al anului ulterior realizarii
monitorizarii, rezultatele programului de monitorizare la autoritatea competenta
pentru protectia mediului care a eliberat avizul de mediu”.
336
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
In tabelul urmator este prezentat Programul de monitorizare pentru Planul pentru

Prevenirea, Protectia si Diminuarea efectelor Inundatiilor in Bazinul Hidrografic
Dobrogea Litoral:
337
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Tabel nr. 77 – Program de monitorizare pentru Planul pentru Prevenirea, Protectia si Diminuarea efectelor Inundatiilor in Bazinul Hidrografic Dobrogea Litoral
Obiective generale ale PPPDEI Dobrogea Obiective specifice/ tinte Indicatori propusi Frecventa monitorizarii Competenta
Litoral/ Obiective - Factori de mediu
Prevenirea inundatiilor in BH Dobrogea Imbunatatirea eficacitatii sistemului Nr. de masuri structurale si Anual ABA Dobrogea Litoral
Litoral de aparare impotriva inundatiilor non – structurale aplicate
prin propunerea unor masuri
structurale si nestructurale cu rol de
reducere a inundatiilor
Regularizarea tronsonului urban in Protejarea locuintelor situate in Stadiul lucrarilor/ Lungime Anual ABA Dobrogea Litoral
localitatea Mihail Kogalniceanu, pe raul Agi zona inundabila din localitatea totala (km) de regularizari
– Cabul, prin fundatie din beton si taluzuri Mihail Kogalniceanu
din acelasi material
Consolidare sectiune albie pe raul Protejarea locuintelor situate in Stadiul de realizare al lucrarii Anual ABA Dobrogea Litoral
Almalau, localitatea Almalau zona inundabila Almalau propuse prin plan
Largirea sectiunii medii a raului Cartal (BH Prevenirea aparitiei inundatiilor in Stadiul de realizare al Anual ABA Dobrogea Litoral
Cartal, localitatea Vulturul), pe fiecare BH Cartal, localitatea Vulturul lucrarilor propuse prin plan
mal, prin consolidarea prin compactare a
taluzurilor si curatarea acestuia
Consolidarea sectiunii actuale a raului Protejarea de inundatii a localitatii Stadiul de realizare al Anual ABA Dobrogea Litoral
Casimcea (BH Casimcea), localitatea Razboieni lucrarilor propuse prin plan
Razboieni, prin executia unei curatari a
acestuia, eliminand stratul vegetal si
consolidarea – definirea taluzurilor cursului
de apa
Regularizarea raului Chici (BH Chici), Protejarea de inundatii a localitatii Stadiul de realizare al Anual ABA Dobrogea Litoral
localitatea Baneasa prin invelirea cu beton, Baneasa lucrarilor propuse prin plan
constituind un canal de apa permanent la
nucleul urban
338
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Aplicarea urmatoarelor masuri structurale in Reducerea vitezei de curgere a Stadiul de realizare al Anual ABA Dobrogea Litoral
BH Corbu, localitatea Corbu, judetul raului Corbu lucrarilor propuse prin plan
Constanta:
- Tronsonul 1: Regularizarea cursului

de apa prin betonarea stratului Protejarea de inundatii a localitatii
Corbu
cursului si invelirea taluzurilor cu
material anrocament cu scopul de a
reduce viteza de curgere;
- Tronsonul 2: Consolidarea sectiunii
actuale a cursului de apa, prin
executia unei curatari a acestuia,
eliminand stratul vegetal si
consolidarea, definirea taluzurilor
cursului de apa;
- Tronsonul final (Confluenta
Tronsonul 1 si Tronsonul 2):
Regularizarea cursului de apa prin
betonarea albiei si invelirea
taluzurilor cu material de anrocament
cu scopul de a-i reduce viteza
Consolidarea raului Magura (BH Magura), Protejarea de inundatii a localitatii Stadiul de realizare al Anual ABA Dobrogea Litoral
localitatea Magura, judetul Constanta prin Magura lucrarilor propuse prin plan
lucrari de curatare a stratului vegetal si
consolidarea – definirea taluzurilor prin
mijloace mecanice
Aplicarea urmatoarelor masuri structurale Protejarea de inundatii a localitatii Stadiul de realizare al Anual ABA Dobrogea Litoral
in BH Silistea, localitatea Silistea: Silistea lucrarilor propuse prin plan

de apa prin betonarea albiei cursului
si invelirea taluzurilor cu material de
anrocament cu scopul de a-i reduce
viteza
- Tronsonul 2: consolidarea sectiunii
actuale a cursului de apa, prin
339
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
executia unei curatari a acestuia,

eliminand stratul vegetal si
consolidarea – definirea taluzurilor
cursului de apa
- Tronsonul final (Confluenta
Tronson 1 si Tronson 2):
Regularizarea cursului de apa prin
betonarea albiei si invelirea
taluzurilor cu material de anrocament
cu scopul de a-i reduce viteza
Regularizarea cursului de apa Tatalgeacul Protejarea de inundatii a localitatii Stadiul de realizare a lucrarii Anual ABA Dobrogea Litoral
(BH Tatlageacul), localitatea Pecineaga, Pecineaga
judetul Constanta, prin betonarea si
invelirea taluzurilor cu material de
anrocament cu scopul diminuarii vitezei
Regularizarea raului Sacele (BH Sacele), Protejarea de inundatii a localitatilor Stadiul de realizare al Anual ABA Dobrogea Litoral
localitatile Sacele - Traian in doua Traian si Sacele lucrarilor propuse prin plan
tronsoane
Consolidarea sectiunii actuale a albiei raului Protejarea de inundatii a localitatii Stadiul de realizare al lucrarii Anual ABA Dobrogea Litoral
Valea Baciului (BH Valea Baciului), Abrud
localitatea Abrud, judetul Constanta, prin
executia unei curatari a acesteia, eliminand
stratul vegetal si prin consolidarea –
definirea taluzurilor prin compactarea sa
Regularizarea cursului de apa a raului Protejarea de inundatii a localitatilor Stadiul de realizare al lucrarii Anual ABA Dobrogea Litoral
Pestera (Bazinul Hidrografic Pestera), Ivrinezu Mare si Ivrinezu Mic
localitatile Ivrinezu Mare si Ivrinezu Mic,
judetul Constanta
Reprofilarea cursului de apa prin dragarea Protejarea de inundatii a satului Stadiul de realizare al Anual ABA Dobrogea Litoral
acestuia la o adancime mai mare de 6 m, Negureni, care ar putea afecta lucrarilor propuse prin plan
invelirea taluzurilor si a fundului raului diferite case situate pe cursul de
Negureni, BH Negureni, localitatea apa, impiedicand pierderea de vieti
340
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Negureni, judetul Constanta omenesti.
Realizarea a trei tipuri de actiuni Protejarea de inundatii a localitatii Stadiul de realizare al lucrarii Anual ABA Dobrogea Litoral
diferentiate geometric, in localitatea Pecineaga
Pecineaga, dupa cum urmeaza:
- Tronsonul 1: Regularizarea albiei

prin betonarea fundului albiei si
invelirea taluzurilor cu material de
anrocament pentru scaderea
scaderea vitezei;
de apa prin betonarea fundului albiei
si invelirea taluzurilor cu material de
anrocament pentru scaderea vitezei;
- Tronsonul Final (Confluenta
Tronson 1 si Tronson 2):
Indiguirea albiei prin betonarea
fundului sau si invelirea taluzurilor cu
material de anrocament pentru
scaderea vitezei
Reprofilarea cursului de apa Negureni (BH Protejarea de inundatii a localitatii Stadiul de realizare al lucrarii Anual ABA Dobrogea Litoral
Negureni), localitatea Negureni, prin Negureni
dragarea acestuia la o adancime mai mare
de 6 m
Regularizarea cursului de apa Nuntasi (BH Protejarea de inundatii a satului Stadiul de realizare al lucrarii Anual ABA Dobrogea Litoral
Nuntasi), localitatea Fantanele, judetul Fantanele
Constanta, prin betonarea si invelirea
taluzurilor si a albiei
Regularizarea cursului de apa Nuntasi (BH Protejarea de inundatii a localitatii Stadiul de realizare al lucrarii Anual ABA Dobrogea Litoral
Nuntasi), localitatea Nuntasi, judetul Nuntasi
Constanta, prin betonarea si invelirea
341
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
taluzurilor si a albiei Prevenirea poluarii cursului de apa

ca urmare a inundatiilor si a
efectelor asociate acestora
Regularizarea vailor Agigea si Lazu, Asigurarea unui grad sporit de Stadiul de realizare a lucrarii Anual ABA Dobrogea Litoral
judetul Constanta siguranta impotriva inundatiilor a
populatiei din zona
Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Marirea gradului de siguranta al Stadiul de realizare a lucrarii Anual ABA Dobrogea Litoral
bazinul hidrografic Topolog, judetul locuitorilor zonei si crearea
Constanta premizelor unei dezvoltari sociale si
economice a zonei
Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Marirea gradului de siguranta al Stadiul de realizare a lucrarii Anual ABA Dobrogea Litoral
bazinul hidrografic Casimcea, judetul locuitorilor zonei si crearea
Casimcea premizelor unei dezvoltari sociale si
economice a zonei
Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Asigurarea unui grad sporit de Stadiul de realizare a lucrarii Anual ABA Dobrogea Litoral
bazinul hidrografic al vailor Tatlageacul siguranta impotriva inundatiilor a
Mic si Tatlageacul Mare, judetul populatiei din zona
Constanta
Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Asigurarea unui grad sporit de Stadiul de realizare a lucrarii Anual ABA Dobrogea Litoral
bazinul hidrografic Valea Seaca, judetul siguranta impotriva inundatiilor a
Constanta populatiei din zona
Regularizarea paraului Greci, judetul Protejarea obiectivelor social – Stadiul de realizare a lucrarii Anual ABA Dobrogea Litoral
Tulcea economice din localitatea Greci de
pagubele produse de frecventele
inundatii din zona, urmare a
cantitatilor mari de precipitatii
cazute si care, datorita reliefului
specific regiunii dobrogene, se
scurg rapid de pe versantii muntilor
Macin catre cursurile de apa,
acestea neputand prelua viitura
342
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
creata in conditii de siguranta
Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Marirea gradului de siguranta al Stadiul de realizare a lucrarii Anual ABA Dobrogea Litoral
Bestepe, judetul Tulcea locuitorilor zonei si creearea
premizelor unei dezvoltari sociale si
economice a zonei
Apararea impotriva inundatiilor a localitatii Imbunatatirea calitatii factorilor de Stadiul de realizare a lucrarii Anual ABA Dobrogea Litoral
Babadag, judetul Tulcea mediu si contributia la apararea
impotriva inundatiilor, precum si
crearea unui cadru care va permite
dezvoltarea sociala si economica a
intregii zone
Lucrari de aparare impotriva inundatiilor a Imbunatatirea situatiei sociale si Stadiul de realizare al Anual ABA Dobrogea Litoral
localitatii Nisipari, comuna Castelu, economice a locuitorilor din lucrarilor propuse
judetul Constanta Nisipari;
Efectuarea investitiilor noi necesare

lucrarilor de eliminare a excesului
de apa, care vor contribui la
imbunatatirea protectiei mediului;
Protejarea populatiei de efectele

negative ale apelor poluate din
fantani/ puturi;
Cresterea potentialului economic al

zonei;
Imbunatatirea starii de sanatate a

populatiei;
343
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Regularizarea si reprofilarea albiei Valea Efectuarea investitiilor noi necesare Stadiul de realizare al Anual ABA Dobrogea Litoral
Capaclia, judetul Tulcea lucrarilor de eliminare a excesului lucrarilor propuse
de apa;

fantani/ puturi;

zonei;
Imbunatatirea starii de sanatate a

populatiei;
Ímbunatatirea situatiei sociale si

economice a locuitorilor din zona;
Marirea gradului de protectie in

cazul inundatiilor
Lucrari de aparare impotriva inundatiilor, in Efectuarea investitiilor noi necesare Stadiul de realizare al Anual ABA Dobrogea Litoral
bazinul hidrografic al raului Albesti lucrarilor de eliminare a excesului lucrarilor
(intravilanul si extravilanul localitatilor de apa;
Albesti, Vartop si Cotu Vaii), judetul
Constanta
fantani/ puturi;
344
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
zonei;
Imbunatatirea calitatii vietii

locuitorilor;
Imbunatatirea situatiei sociale si

economice a locuitorilor din zona.
Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Efectuarea investitiilor noi necesare Stadiul de realizare al Anual ABA Dobrogea Litoral
bazinul hidrografic Urluia, judetul lucrarilor de eliminare a excesului lucrarilor
Constanta de apa;

fantani/ puturi;

zonei;

locuitorilor;
Imbunatairea situatiei sociale si

Lucrari de aparare impotriva inundatiilor in Efectuarea investitiilor noi necesare Stadiul de realizare al Anual ABA Dobrogea Litoral
bazinul hidrografic Valea Mare, judetul lucrarilor de eliminare a excesului lucrarilor
Constanta de apa;
345
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

fantani/ puturi;

zonei;

locuitorilor;
Imbunatairea situatiei sociale si

Factorul de mediu Apa Respectarea prevederilor din Indicatori de calitate ai apei Anual ABA Dobrogea Litoral
Hotararea nr. 930/ 2005 pentru in perioada de executie a
aprobarea Normelor speciale lucrarilor propuse in plan (pH
privind caracterul si marimea – ul, oxigenul dizolvat,
zonelor de protectie sanitara si turbiditate)
hidrogeologica
Lungime totala de
Prevenirea poluarii cursurilor de regularizari (km)
apa ca urmare a inundatiilor si a
efectelor asociate lor asupra calitatii
ecologice a cursurilor de apa Lungime totala de indiguiri
(km)
Factorul de mediu Aer Prevenirea poluarii aerului in urma Indicatori de calitate ai Anual ABA Dobrogea Litoral
inundatiilor aerului in perioada de
executie a lucrarilor propuse
in plan (pulberi si praf,
346
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Incadrarea calitatii aerului in limitele procent de noxe, poluare cu

prevazute de STAS 12574-87 – Aer hidrocarburi)
din zonele protejate si Legea 104/
2011 privind calitatea aerului
inconjurator
Factorul de mediu Sol Imbunatatirea calitatii solului Indicatori de calitate ai solului Anual ABA Dobrogea Litoral
in perioada de executie a
lucrarilor propuse in plan
Micsorarea suprafetelor de teren (umiditate, densitate,
afectate de inundatii substante chimice)
Zgomot Incadrarea zgomotului in limitele Niveluri de zgomot in raport Anual ABA Dobrogea Litoral
prevazute de STAS 10009-88 cu valorile limita, in perioada
Acustica urbana. Limite admisibile de executie a lucrarilor
ale nivelului de zgomot si Ordinul propuse in plan
Ministerului Sanatatii nr. 536/
1997 pentru aprobarea normelor de
igienă şi a recomandărilor privind
mediul de viaţă al populaţiei
Deseuri Respectarea prevederilor Hotararii Gestionarea Anual ABA Dobrogea Litoral

de Guvern nr. 856/ 2002 privind corespunzatoare a deseurilor
evidenta gestiunii deseurilor in perioada de executie a
lucrarilor propuse in plan
Biodiversitate Habitate/ Vegetatie/ Monitorizarea zonelor vizate de Dinamica habitatelor Inainte, in timpul si dupa ABA Dobrogea Litoral
Flora implementarea lucrarilor perioada de executie a
lucrarilor (lunile aprilie-
Expansiune/Regresie iunie a fiecarui an)
Cuantificarea impactului produs in (Migratie/Invazie)
perioada de executie a lucrarilor si
in perioada de exploatare
Bogatia speciilor
Efectuarea de recomandari dupa

identificarea presiunilor astfel incat Schimbarea aspectului
347
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
lucrarile sa se desfasoare in conditii habitatelor

optime, care sa nu influenteze
negativ conservarea acestuia
Specii de interes comunitar,
rare amenintate endemice
Conservarea habitatelor de interes
comunitar si cu valoare ecologica
ridicata
Urmarirea evolutiei habitatelor
Completarea datelor actuale cu

cele obtinute din monitorizare
Mamifere Monitorizarea speciilor de mamifere Ecologia speciei Inainte, in timpul si dupa ABA Dobrogea Litoral
rezidente precum si a celor care pot perioada de executie a
tranzita amplasamentul lucrarilor lucrarilor pe intreaga
Migratie, Expansiune/ perioada a anului
regresie
Asigurarea unor zone propice
pentru hranire si adapost in cadrul
perimetrului lucrarilor Structura si dinamica
populatiilor
Evaluarea in prealabil a zonei

inainte de inceperea lucrarilor

Derularea lucrarilor in afara
348
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
perioadei aprilie - iunie, atunci cand

anumite specii ies din iarna slabite
si vulnerabile (Spermophilus
citellus)
Amfibieni si reptile Completarea datelor actuale cu Ecologia speciei Inainte, in timpul si dupa ABA Dobrogea Litoral
cele obtinute din monitorizare perioada de executie a
lucrarilor (lunile aprilie-
Dinamica populatiilor august a fiecarui an)
Monitorizarea amfibienilor si
reptilelor prezente in cadrul
amplasamentuluiDeplasari in teren Migratie,
in vederea identificarii speciilor de Expansiune/Regresie
amfibieni si reptile vizandu-se cu
precadere zonele de reproducere
populatiilor
Elaborarea de recomandari in
vederea protejarii acestora
Evolutia si starea populatiilor

potential amenintate
Derularea lucrarilor in afara
perioadei de reproducere a
acestora

Pesti Identificarea speciilor de pesti si Structura populatiilor Inainte, in timpul si dupa ABA Dobrogea Litoral
stabilirea ecologiei lor de pe perioada de executie a
amplasamentele lucrarilor propuse, lucrarilor (lunile aprilie-
acolo unde cursul de apa este Ecologia speciei august a fiecarui an)
favorabil prezentei acestora
349
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Completarea datelor actuale cu Dinamica populatiilor


Identificarea presiunilor exercitate potential amenintate
asupra speciilor de pesti generate
de lucrarile propuse
Migratie,Expansiune/regresie
Elaborarea de recomandari cu
privire la minimizarea impactului
asupra speciilor de pesti
Restrictionarea lucrarilor in
perioadele de reproducere a
pestilor
Nevertebrate Identificarea speciilor de Structura populatiilor Inainte, in timpul si dupa ABA Dobrogea Litoral
nevertebrate si stabilirea ecologiei perioada de executie a
lor de pe amplasamentele lucrarilor lucrarilor (lunile aprilie-
propuse, acolo unde habitatele de Ecologia speciei august a fiecarui an)
pe cursul raului sunt favorabile
prezentei acestora
Dinamica populatiilor

Identificarea presiunilor exercitate

asupra speciilor de nevertebrate
Migratie,
generate de lucrarile propuse
Expansiune/regresie
350
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Elaborarea de recomandari cu
privire la minimizarea impactului
asupra speciilor de nevertebrate
Pasari Monitorizarea in prealabil a zonelor Structura si dinamica Inainte, in timpul si dupa

de implementare a lucrarilor populatiilor ABA Dobrogea Litoral
perioada de executie a
lucrarilor pe intreaga
perioada a anului
Completarea datelor actuale cu Ecologia si etologia speciilor
cele obtinute din monitorizare de pasari
Monitorizarea etologiei speciilor de Migratie,

pasari cuibaritoare, de pasaj si a Expansiune/regresie
celor care ierneaza

Restrictionarea lucrarilor in potential amenintate
perioadele de cuibarit
Monitorizarea deplasarilor
sezoniere
Cuantificarea impactului produs de

lucrari asupra speciilor de pasari
Efectuarea de recomandari la
identificarea presiunilor
Protectia si imbunatatirea peisajului natural, Refacerea peisagistica a zonelor Suprafete zone afectate, care Anual ABA Dobrogea Litoral
prin conservarea aspectului estetic afectate au fost refacute peisagistic
(ha)
351
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Protectia fondului forestier Raportul dintre suprafata anuala Suprafate impadurite, Anual ABA Dobrogea Litoral
impadurita si suprafata anuala suprafete defrisate (ha)
defrisata
Protectia si conservarea monumentelor Neafectarea de inundatii a nici unui Numar de obiective culturale, Anual ABA Dobrogea Litoral
cultural – istorice monument cultural - istoric monumente istorice, situri
arheologice afectate de
inundatii
Refacerea si intretinerea lucrarilor de Evitarea producerii inundatiilor Lungimi regularizari, indiguiri Anual ABA Dobrogea Litoral
aparare in zonele afectate de inundatii (km), refacute si intretinute in
zonele afectate de inundatii
Prevenirea aparitiei de epidemii sau Imbunatatirea starii de sanatate a Numar cazuri de epidemii si Anual ABA Dobrogea Litoral
evitarea deteriorarii starii de sanatate a populatiei de imbolnaviri, datorate
populatiei ca urmare a inundatiilor si a fenomenului de inundatie
poluarii acestora
Prevenirea si minimizarea pierderilor Cresterea economica a zonelor Valoarea anuala a pagubelor Anual ABA Dobrogea Litoral
economice, prin reducerea riscului la populate produse de inundatii
inundatii a zonelor populate, a obiectivelor
economice si a bunurilor
352
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
K. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC
Prezenta documentatie tehnica reprezinta Raportul de mediu, elaborat in vederea

obtinerii Avizului de mediu pentru Planul pentru Prevenirea, Protectia si Diminuarea
Efectelor Inundatiilor in Bazinul Hidrografic Dobrogea – Litoral. Raportul de mediu
este elaborate in baza continutul cadru specificat in Anexa nr. 2 a Hotararii de
Guvern nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu
pentru planuri si programe.
Planul pentru Prevenirea, Protectia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor in Bazinul

Hidrografic Dobrogea – Litoral, urmareste indeplinirea urmatoarelor obiective:
 Reducerea impactului inundatiilor printr-o gestionare si monitorizare a

viiturilor, a debitelor de apa in urma unor precipitatii intense sau in timpul topirii
zapezii;
 Identificarea de detaliu, delimitarea geografica a zonelor de risc natural la
inundatii de pe teritoriul unitatii administrativ – teritoriale, inscrierea acestor
zone in planurile de urbanism general si prevederea in regulamentele locale
de urbanism a masurilor specifice privind prevenirea si atenuarea riscului la
inundatii, realizarea constructiilor si utilizarea terenurilor;
 Imbunatatirea eficacitatii sistemului de aparare impotriva inundatiilor prin
propunerea unor masuri structurale si nestructurale cu rol de reducere a
inundatiilor;
 Identificarea bazinelor hidrografice sau a subbazinelor hidrografice care
prezinta risc la inundatii;
 Evaluarea preliminara a hazardului la inundatii.
In cadrul Raportului de mediu au fost prezentate masurile non – structurale si

structurale, propuse atat de catre proiectant, cat si de Administratia Bazinala de Apa
Dobrogea Litoral. Masurile non – structurale si structurale, propuse in cadrul
PPPDEI Dobrogea – Litoral, au avut la baza obiectivele sociale, economice si de
protectia mediului, din cadrul Strategiei Nationale de Management al Riscului la
Inundatii pe termen mediu si lung.
In vederea alegerii variantei optime, din punct de vedere tehnic si al protectiei

mediului au fost analizate variante la plan, dupa cum urmeaza:
 Varianta “0” – fara realizarea obiectivelor propuse in PPPDEI Dobrogea

Litoral;
 Varianta 1 – aplicarea masurilor non – structurale;
353
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 Varianta 2 – aplicarea masurilor non structurale si a masurilor proiectate de

catre Admnistratia Bazinala de Apa Dobrogea – Litoral;
 Varianta 3 – aplicarea masurilor non – structurale, cat si a celor structurale,
propuse atat de catre proiectant, cat si de Admnistratia Bazinala de Apa
Dobrogea – Litoral.
Avand in vedere faptul ca prin planul analizat se urmareste implementarea
obiectivelor de reducere a aparitiei fenomenului de inundatie, s-a optat pentru
alegerea variantei 3, respectiv aplicarea aplicarea masurilor non – structurale si
structurale, propuse atat de catre proiectant, cat si de Admnistratia Bazinala de Apa
Dobrogea – Litoral. Aceasta varianta la plan prezinta urmatoarele avantaje si
dezavantaje:
Avantaje:
 Contribuie cel mai mult la prevenirea aparitiei inundatiilor in BH Dobrogea –

Litoral;
 Masurile structurale, propuse de catre proiectant si de catre Administratia
Bazinala de Apa Dobrogea Litoral, au fost stabilite pentru a garanta
securitatea persoanelor, bunurilor si mediului inconjurator, in situatia in care
prin aplicare masurile non – structurale nu se reuseste acest lucru;
 Aceasta varianta este considerata optima din punct de vedere al securitatii.
Dezavantaje:
Posibilitatea aparitiei unui potential impact negativ asupra biodiversitatii si asupra
factorilor de mediu, in perioada de executie a lucrarilor propuse prin plan.
K.1. ASPECTE RELEVANTE PENTRU BIODIVERSITATE SI ARIILE

NATURALE PROTEJATE DIN ZONA DOBROGEI
Zona Dobrogei reprezinta un punct de refererinta al Romaniei, in ceea ce privesc

aspectele relevante pentru biodiversitate, dar si pentru mutitudinea ariilor naturale
protejate incluse in cadrul acestui teritoriu. Incepand prin unicitatea la nivel national a
conditiilor de relief oferite, zona Dobrogei constituie un ansamblu de ecosisteme
deosebite, datorita conditiilor de habitat oferite speciilor de interes comunitar si nu
numai.
K.2. CONCLUZII IN URMA EVALUARII ADECVATE

354
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro

reparatoare.

reparatoare.
Interventiile conservative vizeaza mentinerea unui curs de apa intr-o stare stabila,
aproape de un echilibru stabil, urmarindu-se evitarea revenirii acestuia la dinamica
sa naturala.
Prezentăm mai jos impactul generat asupra arealelor naturale protejate de interes
comunitar evaluate in prezentul studiu, din punct de vedere al biodiversitatii, datorat
atat realizarii lucrarilor prevazute in planul de prevenire inundatii cat si perioadei de
exploatare a acestora, elemente si sectoare unde au fost identificate efecte negative,
metode de reducere a impactului precum si rezultate asteptate.
K.2.1. Identificarea impactului

In contextul celor de mai sus au fost analizate conditiile teoretice care genereaza
urmatoarele tipuri de impact:
 direct sau indirect;

 pe termen scurt sau lung;
 in faza de constructie sau de functionare;
 rezidual;
 cumulativ.
Implementarea lucrarilor Planului de Prevenire InundatiiDobrogea - Litoral nu
modifica in sens negativ statutul de arii protejatede interes comunitar ale celor 20 de
situri Natura 2000 ce se intersecteaza cu lucrarile prevazute in plan. Majoritatea
lucrarilor analizate se afla in afara acestor areale de interes comunitar sau cel mult
pe limita exterioara a acestora, in zona tampon.
Lucrarile prevazute in planul analizat nu inrautatesc calitatea factorilor de mediu si nu

genereaza, astfel, un impact semnificativ asupra acestora si nici asupra
biodiversitatii.
355
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
Implementarea obiectivelor planului nu presupune diminuarea surselor de apa si nici

utilizarea unor substante chimice cu efect nociv asupra oricaror forme de viata. Nu
este afectatasemnificativ starea habitatelor sau a elementelor faunistice.
Activitatile propuse de plan introduc surse noi de zgomot (crearea de drumuri noi,
executia lucarilor pe albia si pe malurile raurilor), dar analizele privind potentialul
impact asupra biodiversitatii au aratat un impact nesemnificativ asupra acesteia, iar
aplicarea masurilor de reducere va contribui la diminuarea unui potential impact.
In zonele studiate exista si in prezent surse generatoare de zgomot cum sunt:
 traficul rutier desfasurat pe drumurile din interiorul localitatilor unde unde sunt
propuse majoritatea lucrarilor hidrotehnice de prevenire inundatii ;
 zgomotul rezultat in urma desfasurarii activitatilor specifice localnicilor din
localitatile vizate.
In ceea ce priveste flora si vegetatia de pe amplasamente apreciem ca va exista
impact potential pe termen scurt asupra acestora in faza de amenajare si
pe cale naturala. Aplicarea metodelor recomandate de reducere a impactului va
diminua posibilele efecte, astfel incat apreciem ca impactul asupra florei si
vegetatiei va fi inexistent.
In urma cercetarilor privind fauna din amplasamentele vizate de plan consideram ca

va exista impact potential pe termen scurt, in special asupra speciilor de amfibieni si
reptile, mamifere mici si pesti prezente pe amplasamente, in faza de amenajare si
pe cale naturala si adaptarea speciilor de fauna la noile conditii de functionare a
suprafetelor afectate.
Aplicarea masurilor recomandate de reducere a impactului va diminua posibilele

efecte, astfel incat apreciem ca impactul asupra faunei va fi nesemnificativ.
K.2.2. Impactul in faza de constructie

In perioada de executie a lucrarilor, sursele de impact rezulta din activitatea de
santier, realizarea lucrarilor, activitatea umana si a traficului pe amplasament si
consta in zgomot , vibratii si noxe de trafic .
In timpul lucrarilor de executie, prin deplasarea utilajelor pentru excavare/ nivelare,

transport materiale de constructie, executie lucrari specifice de constructie ca
356
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
betoane, manipulare materiale (incarcari-descarcari), transport materiale diverse, se

vor produce emisii de praf si noxe de trafic, zgomote si vibratii resimtite de fauna de
pe amplasament si din vecinatate.
Lucrarile se vor executa in timp cat mai scurt si corelat cu perioadele de vegetatie ale
habitatelor identificate si cu perioadele de cuibarit pentru evitarea disturbarii speciilor
si habitatelor.
Diferitele categorii de deseuri (organice, minerale, sintetice) generate pe parcursul

desfasurarii organizarii de santier: sol excavat, beton, scapari de carburanti, sticla,
plastic, hartie, ape reziduale, deseuri organice se pot onstitui in surse de poluare
daca nu sunt atent gestionate si eliminate de pe amplasament in mod controlat.
Faptul lucrarile propuse se vor implementa in mare parte in zone antropizate se

poate aprecia ca impactul pe perioada de constructie asupra biodiversitatii va fi
minim.
Impactul asupra pasarilor va consta in:
Indepartarea vegetatiei arboricole de la malul raulurilor sau de la malul

lacurilor din vecinatatea acestora folosita pentru popasul si hrana speciilor.
 Indepartarea vegetatiei acvative de stuf de la malul unor rauri si lacuri din
vecinatatea acestora folosita pentru cuibaritul unor specii de pasari.
 Perturbarea speciilor de pasari datorita surselor de zgomot din faza de
executie, dar si datorita traficului aferent pentru executia acestor lucrari.
 Indepartarea vegetaţiei ierboase ce poate conduce la distrugerea cuiburilor de
pe sol. Speciile de interes comunitar care cuibăresc în sit nu au cuiburi pe
amplasamentul proiectului vizat.
 Zgomotul produs in perioada de executie va deranja atat coloniile de pasari
cuibaritoare in habitatele riverane, cat si speciile de pasaj.
Impactul asupra pestilor va consta in:
 cresterea temporara a turbiditatii apelor datorita executarii lucrarilor in albia si

pe malurile raului, afecteaza in mod negativ populatiile de pesti situate in aval
de zona amplasamentului;
 afectatea unor zone prielnice reproducerii (spre exemplu vegetatia acvatica de
pe lacurile Bestepe, Babdag, Zebil).
În faza de executie a lucrarilor ne putem aştepta la următoarele forme de impact:
angrenarea de suspensii solide în masa apei, pericolul de poluare cu produse
357
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
petroliere, schimbarea parametrilor hidromorfologici, perturbarea şi distrugerea unor

habitate acvatice.
Angrenarea suspensiilor solide în masa apei poate avea efecte negative

însemnate asupra faunei şi florei acvatice. Aceste suspensii pun în pericol
procesul de respiraţie în cazul peştilor, acţionând ca o forţă abrazivă asupra
branchiilor, sau provoacă efectiv colmatarea branchiilor. Suspensiile
blochează pătrunderea razelor solare în apă, astfel inhibând fotosinteza,
inhibând deci producţia primară din apă.
 Poluarea cu produse petroliere se poate produce cu carburanţi, lubrifianţi etc.
de la utilajele folosite la contrucţie.
 Schimbare parametrilor hidromorfologici este urmarea inevitabilă a
amenajărilor hidrotehnice. În cazul de faţă lucrările de amenajare presupun
intervenţii în albia minoră, fapt care va duce la mişcări ale substratului, deci
perturbarea biocenozelor bentice. Biocenozele din masa apei vor fi afectate la
rândul lor, prin schimbările în viteza de curegere a apei.
 Schimbarea parametrilor hidromorfologici are ca finalitate dispariţia unor
habitate acvatice. În unele zone curentul se va accelara pe parcursul lucrărilor
de construcţie, alte zone vor rămâne efectiv fără apă. Aceste schimbări vor
avea repercursiuni asupra florei şi faunei acvatice. După finalizarea lucrarilor
de construcţiei efectele negative ale acestor lucrări se vor remedia pe cale
naturală: angrenarea de suspensii în masa apei va înceta, riscul poluării cu
produse petroliere se va diminua (numărul utilajelor va scade), iar organismele
acvatice treptat se vor acomoda la noile condiţii hidromorfologice create.
Impactul asupra amfibienilor si reptilelor va consta in:
asupra bălţilor temporare sau permanente, în care aceste specii se reproduc.
Acest lucru ar avea ca rezultat scăderi ale efectivelor de buhai de baltă
(Bombina bombina) si Emys orbicularis, identificate in zona lacurilor Bestepe,
Babadag, Zebil.
Impactul asupra mamiferelorva consta in:
terenurilor in care acestea se regasesc.(este cazul speciei Spermophilus
citellus, raspandit pe majoritatea terenurile deschise adiacente
amplasamentelor lucrarilor propuse, in extravilanul localitatilor).
Impact habitateva consta in:
358
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 Din cauza disturbării, în zona lucrarilor propuse, cât şi în jurul albiei raurilor
suprafeţele defrişate şi decopertate, vor favoriza răspândirea comunităţilor
ruderale, sau chiar a unor specii alohtone.
 Majoritatea suprafetelor vizate pentru implementarea lucrailor prevazute in
plan sunt puternic antropizate, albiile si malurile raurilor sunt invadate de
specii vegetale ruderale, unele cu un caracter invaziv, iar terenurile din zonele
adiacente acestor suprafete sunt ocupate de terenuri agricole cultivate si
necultivate, sau pasuni ruderalizate.
Exista cateva exceptii de la cele afirmate mai sus, unde in urma analizelor efectuate
s-a constat prezenta unui habitat de interes comunitar, dupa cum urmeaza:
 Habitatul de interes comunitar mentionat in Formularul Standard al sitului

ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean - 8230 Comunitati pioniere din Sedo-
Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncarii silicioase care a
fost observat in imediata vecinatate a albiei raului Casimcea din localitatea
razboieni, care va fi supusa lucrarilor, si anume pe terasa acestui rau.
Lucrarile prevazute pe albia raului Casimcea nu va genera distrugerea acestui
tip de habitat, deoarece acestea sunt prevazute a se desfasura strict pe albia
raului, respectiv in zona situata in vecinatatea habitatului. Restrangerea
lucrarilor strict pe zona albiei si respectarea masurilor de diminuare a
impactului nu vor conduce la pierderi ale suprafetei acestuia.
In cadrul habitatelor terestre in principal decopertarea, cu disparitia vegetatiei (
arbori, arbusti, specii ierboase) este factorul stresant. Taierile rase si suprapasunatul
pot saraci de asemenea habitatul si vegetatia sa nativa .
K.2.3. Impactul in perioada de exploatare

Dupa finalizarea lucrarilor nu se prevad situatii care sa genereze un impact
semnificativ asupra biodiversitatii din zona , decat in situatia putin probabila in care
activitatea se va desfasura necontrolat .
In concluzie impactul generat de proiect asupra biodiversitatii dupa incetarea

lucrarilor, pe perioada de exploatare este nesemnificativ, fara influente majore
asupra speciilor de plante si animale din zona.
K.3. EVALUAREA SEMNIFICATIEI IMPACTULUI ASUPRA

BIODIVERSITATII
Evaluarea semnificatiei impactului a fost realizata avand in vedere indicatori cheie

cuantificabili raportati la statutul de conservare al speciilor si habitatelor pentru
fiecare din cele 20 de arii protejate de interes comunitar din zona lucrarilor
359
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
propuse in Planul de prevenire Inundatii Dobrogea Litoral. Sintetizat,

semnificatia impactului pentru cele 20 de arii se prezinta astfel:
K.3.1. Procentul din suprafata habitatului de interes comunitar care va fi

pierdut
Nu este cazul – planul propus nu prevede lucrari pe suprafetele de teren pe care au
fost observate habitate de interes comunitar. Habitatele identificate in apropierea
amplasamentelor vizate de plan nu vor fi afectate – suprafata acestora nu se va
reduce
In cazul respectarii masurilor recomandate pentru protectia habitatului de
interes comunitar identificat in vecinatatea lucrarilor pe raul Casimcea din
localitatea Razboieni, Impactul potential generat de implementarea lucrarilor
planului este inexistent.
K.3.2. Procentul care va fi pierdut din suprafata habitatelor folosite pentru

necesitatile de hrana, odihna si reproducere ale speciilor de interes comunitar
Pe amplasamentele lucrarilor efectuate pe rauri in interiorul localitatilor nu vor fi
pierdute suprafete care sa afecteze habitate de hrana, odihna sau reproducere
pentru speciile de interes comunitar.
Exista cateva locatii precum amplasamentele lucrarilor pe raurile Bestepe, Tabana,
Luncavita, lucrarile de pe bratul Sfantul Gheorghe (localizate in situl ROSCI0065
Delta Dunarii) unde lacurile si baltile de aici ofera habitate prielnice pentru
necesitatile de hrana, odihna, reproduce unor specii de amfibieni si reptile de interes
comunitar (Bombina, Bombina, Emys orbicularis), precum si a unor specii de pesti,
pasari de interes comunitar.
Aceeasi situatie se regaseste si in cazul lacului Corbu, din vecinatatea raului Corbu
(localitatea corbu) unde vegetatia de stuf de aici ofera conditii de habitat prielnice
cuibaritului si hranei unor specii de pasari de interes comunitar.
Terenurile deschise adiacente amplasamentului lucrarilor propuse in plan,
reprezentate de pasuni si culturi agricole sunt folosite pentru satisfacerea cerintelor
ecologice de catre specia Spermophilus citellus. Aceasta specie de interes comunitar
este larg raspandita in Dobrogea, putand fi vazuta cu usurinta pe aceste tipuri de
habitate.
La stadiul de plan, nu se cunosc detalii tehnice complete, astfel incat sa putem
aprecia suprafata exacta a habitatelor preferate de aceaste specii care poate fi
redusa prin implementarea lucrarilor. Acest aspect poate fi detaliat la nivel de proiect.
In plus de la an la an, sau la anumite perioade de timp speciile isi pot modifica
preferintele pentru cuibarit, reproducere sau hrana in functie de anumiti factori
360
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
ecologici, astfel ca recomandam a se efectua monitorizari in “zonele cheie”

mentionate in prezenta documentatie, inainte, in timpul si dupa executia lucrarilor,
Suprafata de teren care va fi afectata de implementarea obiectivelor este mica
comparativ cu intreaga suprafata a arealelor de interes comunitar in care se
regasesc aceste specii, ceea ce nu semnifica pierderi substantiale la nivel de
suprafata a ariei protejate. Implicit modificarea terenurilor initiale nu va avea impact
semnificativ asupra faunei deoarece zonele adiacente (terenurile invecinate,
predominant agricole, si zonele de mal, care vor fi lasate libere de constructii) pot
asigura, astfel, aceleasi functii ecologice.
K.3.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar

Nu este cazul – planul propus nu prevede realizarea de lucrari pe suprafetele de
teren pe care au fost observate habitate de interes comunitar.
Habitatele de interes comunitar identificate se afla in apropierea terenurilor vizate,
astfel incat nu vor fi afectate de lucrarile de amenajare/ constructie.
K.3.4. Durata sau persistenta speciilor de interes comunitar

Speciile de interes comunitar observate pe durata studiilor de monitorizare atat pe
suprafata amplasamentelor vizate cat si in vecinatatea acestora vor fi afectate in
perioada de realizare a lucrarilor cand va exista un potential impact asupra speciilor
care se deplaseaza mai greu, la nivelul solului, precum amfibienii, reptilele, mamifere
mici dar si pasarile prin deranjarea provocata de zgomot.
Speciile posibil a fi afectate sunt cele care ocazional pot patrunde/ se pot afla pe
terenurile vizate de implementarea planului. Durata sau persistenta perturbarii
acestora se limiteaza la faza de amenajare/ constructie si va fi pe termen scurt pana
la finalizarea lucrarilor, astfel impactul potential generat va fi nesemnificativ.
Aplicarea masurilor recomandatepentru reducerea impactului precumsi a unui plan
de monitorizare inainte, in timpul si dupa finalizarea lucrarilor va diminua impactul
potential asupra acestora pana la valoare de inexistent.
K.3.5. Schimbarile in densitatea populatiilor speciilor de interes comunitar

Speciile de fauna posibil a fi afectate de implementarea prevederilor planului sunt
amfibienii, reptilele,pesti si pasari insa pierderile se vor inregistra la nivel de indivizi
fara a pune in pericol integritatea populatiilor speciilor. Astfel, estimam ca
mortalitatea la nivel de populatie va fi nesemnificativa, iar impactul potential
nesemnificativ daca vor fi respectate si aplicate masurile de reducere a impactului
si a planului de monitorizare.
361
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
K.3.6. Scara de timp pentru inlocuirea speciilor/ habitatelor afectate de

implementarea planului
Terenurile din imprejurimile raurilor pe care se doreste implementarea masurilor
structurale au in general functie agricola fie sunt terenuri necultivate, acoperite cu
vegetatie ruderala si specii alohtone, fara importanta conservativa. Pierderea
suprafetelor de teren pe care se vor efectua lucrarile de amenajare/ constructie
obiectivelor propuse (ex. digurile de la Bestepe) va fi permanenta, insa fara impact
semnificativ. Vegetatia afectata se va reface prin reconstructie ecologica la finalul
etapei de amenajare/ constructie si va continua pe cale naturala.
In ceea ce privesc speciile de fauna, posibilele pierderi inregistrate vor fi
nesemnificative ceea ce nu va periclita efectivele populationale din arealul protejat.
Finalizarea lucrarilor propuse va atrage, de la sine, reducerea pana la nesemnificativ
a impactului potential asupra speciilor vulnerabile la astfel de lucrari hidrotehnice.
K.3.7. Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de sursele
de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor
ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar
Pe perioada executiei lucrărilor, pierderile accidentale de hidrocarburi de la utilajele
folosite pentru realizarea lucrărilor de regularizare albie pot conduce la modificarea
calitătii apei în zona de executie a lucrărilor. Organismele acvatice de asemenea pot
fi afectate direct de calitatea apei cu precădere în sectiunea în care se execută
lucrările propuse.
În perioada de executie a lucrărilor se poate înregistra o reducere a productivitătii
biologice datorate creşterii gradului de poluare în zona de lucru, datorită înlăturării
componentelor biotice de pe amplasament prin lucrări de decopertare sau betonare.
Pe sectoarele cursurilor raurilor supuse lucrarilor la albie va fi o uşoara creştere a
concentratiilor de materii în suspensie, ceea ce va reduce pătrunderea luminii solare
în apă, în detrimentul organismelor fotodependente.
Se estimează o creştere a sedimentelor si a concentratiilor de materii în suspensie în
cursul de apă aval de zona lucrarilor, dar pe un areal limitat şi pentru intervale
limitate de timp.
Pe durata derularii lucrarilor, va fi produsa o poluare fonica temporara de catre
masinile si utilajele implicate in transportul materialelor si in efectu area de lucrari
specifice.
Aplicarea metodelor recomandate de reducere a impactului va diminua posibilele
efecte negative asupra sitului Natura 2000, astfel incat apreciem ca impactul asupra
acestuia va fi nesemnificativ.
362
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
K.4. EVALUAREA IMPACTULUI CAUZAT PRIN IMPLEMENTAREA

PLANULUI FARA A LUA IN CONSIDERARE MASURILE DE
REDUCERE A IMPACTULUI
K.4.1. Impactul asupra habitatelor de interes comunitar

Planul propus nu prevede realizarea de lucrari pe suprafetele de teren pe care au
fost observate habitate de interes comunitar.
Se constata astfel ca integritatea acestora nu va fi afectata, nu vor fi reduse
suprafetele habitatelor, iar impactul asupra acestora este inexistent. In situatia
habitatului de interes comunitar identificat in vecinatatea lucrarilor pe raul Casimcea,
va exista un impact asupra acestuia numai in cazul realizarii lucrarilor intr-un mod
haotic, lipsit de un control si management adecvat al lucrarilor.
K.4.2. Impactul asupra speciilor de interes comunitar

In urma activitatii de monitorizare pe terenurile de interes pentru implementarea
lucrarilor planului asupra speciilor de interes comunitar identificate (pasari amfibieni,
reptile, mamifere, pesti), apreciem un impact potential cauzat de implementarea
lucarilor Planului Prevenire Inundatii
Examinand datele rezultate in urma monitorizarii biodiversitatii in zona studiata, pe
terenurile agricole si la sol nu au fost remarcate efective importante ale speciilor de
fauna, astfel impactul asupra acestora este nesemnificativ luand in considerare
faptul ca populatiile acestor specii numara efective suficiente la nivelul tarii noastre,
si in siturile de desemnare.
Pentru mentinerea numarului de exemplare al speciilor posibil afectate, se va realiza
pe cat posibil amplasarea lucrarilor in asa fel incat acestea sa nu afecteze speciile
identificate. Daca acest lucru nu va fi posibil, indivizii identificati vor fi stramutati in
amplasamente invecinate si asemanatoare ca structura si functie ecologica.
K.4.3. Evaluarea impactului rezidual fara a lua in considerare masurile de

Apreciem un impact potential temporar creat de activitatea de realizarea lucrarilor
si a drumurilor de acces. Consideram ca acest impact este controlabil si nu aduce
prejudicii habitatelor si speciilor protejate la nivelul ariei si nici speciilor de flora si
fauna locale daca vor fi aplicate masurile de reducere a impactului recomandate.
363
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
K.4.4. Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de

Apreciem ca in urma implementarii masurilor recomandate nu va rezulta impact
rezidual.
K.5. EVALUAREA IMPACTULUI CUMULATIV AL PLANULUI PROPUS CU

ALTE PLANURI
In ceea ce privesc alte planuri si/ sau proiecte desfasurate in vecinatatea planului
analizat, care ar putea conduce la aparitia unui impact cumulativ, cu efecte
semnificative asupra elementelor de biodiversitate, precum si a structurii si
functionalitatii ariilor naturale protejate, acestea vor fi identificate si analizate ulterior,
pe masura ce lucrarile propuse vor fi implementate. La momentul elaborarii PPPDEI
in Bazinul Hidrografic Dobrogea – Litoral si stabilirea masurilor structurale, nu au fost
identificate ale proiecte care ar putea genera un impact cumulativ cu planul analizat.
Prin aplicarea corecta a masurilor de reducere a impactului asupra mediului si a

biodiversitatii, in perioada de executie a lucrarilor propuse in plan, se va evita orice
potential impact negativ asupra acestora.
L. BIBLIOGRAFIE
 Planul pentru Prevenirea, Protectia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor in

Bazinul Hidrografic Dobrogea – Litoral;
 Studiul de Evaluare Adecvata intocmit pentru Planul pentru Prevenirea,
Protectia si Diminuarea Efectelor Inundatiilor in Bazinul Hidrografic Dobrogea
– Litoral;
 Planul de management al Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii, Spatiului
Hidrografic Dobrogea si Apelor Costiere;
 Masuri nestructurale de gestiune a inundatiilor, Viorel Al. Stanescu, Ed. HGA
Bucuresti, 2002;
 Impactul Amenajarilor Hidrotehnice asupra mediului, Radu Drobot,
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Ed. HGA, Bucuresti 2001.
L.1. BIBLIOGRAFIE ELECTRONICA
 Site-ul Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului http://www.anpm.ro;

 Site-ul Administratiei Bazinale de Apa Dobrogea Litoral
http://www.rowater.ro/dadobrogea;
364
Tel. 021.326.26.47
Fax 031.817.74.16
www.ccat.ro
 Site-ul Agentiei pentru Protectia Mediului Constanta http://apmct.anpm.ro ;

 Site-ul Agentiei pentru Protectia Mediului Tulcea http://apmtl.anpm.ro ;
 Site-ul Agentiei pentru Protectia Mediului Braila http://apmbr.anpm.ro .
M. ANEXE
 Atestat Elaborator de Mediu pentru SC Compania de Consultanta si Asistenta

Tehnica SRL.
M.1. HARTI
 Harti de amplasare a lucrarilor propuse in plan in raport cu ariile naturale

protejate.
365

Raport de Mediu - PPPDEI - DL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport de Mediu - PPPDEI - DL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Str. Vladeasa nr 13, Bl. C32, Sc.

ELABORATOR: SC COMPANIA DE CONSULTANTA SI ASISTENTA TEHNICA SRL

BENEFICIAR: ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA – LITORAL

Denumire Raport de mediu necesar obtinerii avizului

Beneficiar Administratia Bazinala de Apa Dobrogea -

Data SEPTEMBRIE 2013

Titularul proiectului confirma si isi asuma intreaga raspundere pentru datele

SC COMPANIA DE CONSULTANTA SI ASISTENTA TEHNICA SRL

Evaluare de mediu drd.ing. Tatiana Dimache

ing. Dimache Gheorghe – Dumitru

ing. Constantin Zaharia

ing. Ileana Popescu

ing. Loredana Sârbu

ing. Oana Ciugulea

ing. Anca Burghelea

Evaluare adecvata biolog Mihaela Urziceanu

dr. biolog Dumitru Murariu

biolog Axinte Olga

dr.biolog Anastasiu Paulina

dr.biolog Litescu Sanda

Sef de proiect drd.ing. Tatiana Dimache

Verificat drd.ing. Tatiana Dimache

Director General Andreea Milea

A. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI, PRECUM SI RELATIA CU

A.7.2. Obiective avand studiul de fezabilitate avizat ................................................................................................... 82

B. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI ALE EVOLUTIEI SALE

B.7. Caracteristici ale biodiversitatii in judetul constanta....................................................................................... 159

C. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV .............. 166

D. ORICE PROBLEMA DE MEDIU EXISTENTA ............................................................................................ 168

E. OBIECTIVELE DE PROTECTIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR

F. POTENTIALELE EFECTE sEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

F.6.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar............................................................................................... 212

G. POSIBILELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA

H. MASURILE PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA CAT DE COMPLET

H.4.13. BAZINUL PESTERA – LOCALITATEA PESTERA .......................................................................................... 315

I. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR ALESE ........... 333

J. DESCRIEREA MASURILOR AVUTE IN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA

K. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ..................................................................................................... 353

L. Bibliografie ....................................................................................................................................................... 364

M. Anexe ................................................................................................................................................................ 365

A. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI,

A.1. DOMENIUL DE REGLEMENTARE

Prezenta documentatie tehnica reprezinta Raportul de mediu necesar obtinerii

 Legea nr. 107/1996 a apelor cu modificarile si completarile ulterioare;

 Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de

Fig. nr. 1 – Bazinul hidrografic Dobrogea - Litoral

Fig. nr. 2 – Bazinul hidrografic Dobrogea – Litoral (delimitarea in sub – bazinele

Fig. nr. 3 – Harta treptelor de relif – Bazinul hidrografic Dobrogea – Litoral

A.4.2.2.1. Podisul Dobrogei de Nord

prelungesc prin culmi inguste si coline (precum Bestepe si Dunavat) incluzand

A.4.2.2.2. Podisul Dobrogei Centrale sau Podisul Casimcei

A.4.2.2.3. Podisul Dobrogei de Sud

A.4.3. Geologia si evolutia paleogeografica

Fig. nr. 5 – Harta geologica a bazinului hidrografic Dobrogea – Litoral (aspecte

Fig. nr. 6 – Judetele BH Dobrogea – Litoral

Tabel nr. 1 – Caracteristici administrative si demografice ale spatiului hidrografic din

Nr. crt. Judet Suprafata % suprafata Populatie % populatie

1 Constanta 7.071 42,68 718.330 73,76

2 Tulcea 3.742 22,59 235.641 20,20

3 Braila 996 6,01 4.895 0,50

Total 11.809 71,28 958.866 98,46

A.4.5. Resursele de apa

A.4.6. Categorii de ape de suprafata