Raport Privind Impactul Asupra Mediului: Pentru Centrala Electrica de Cogenerare"

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA
MEDIULUI
pentru
„„CENTRALA ELECTRICA DE COGENERARE”,

NAVODARI,
JUDETUL CONSTANTA
Beneficiar:
SC UZINA TERMOELECTRICA MIDIA S.A.
Elaborator:
CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN
Raport privind Impactul asupra Mediului
„CENTRALA ELECTRICA DE COGENERARE”,
Navodari, Judetul Constanta
RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA

MEDIULUI
pentru

NAVODARI,
JUDETUL CONSTANTA
Beneficiar:
SC UZINA TERMOELECTRICA MIDIA S.A.
Elaborator:
CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN
2012
PROPRIETATE INTELECTUALA:
Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

Constanta, Strada Decebal, Nr. 75
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E-mail: traian_orimex@yahoo.com; petrescutraian@expert-mediu.ro; www.expert-mediu.ro
CUPRINS
1.1. Date despre titularul proiectului ................................................................................................................. 15
1.2 Beneficiarul lucrarii .................................................................................................................................... 15
1.3 Autorul lucrarii ............................................................................................................................................ 16
1.4. Denumirea proiectului ................................................................................................................................ 21
1.5.Amplasamentul obiectivului ........................................................................................................................ 21
1.5.1. Localizarea amplasamentului .................................................................................................................. 21
1.5.2. Accesul pe amplasamentul obiectivului .................................................................................................. 22
1.5.3. Vecinatati /zone locuite ........................................................................................................................... 23
1.5.4. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta fata de amplasament ) ................................ 24
1.5.5. Regimul juridic al terenului .................................................................................................................... 24
1.5.6. Regimul economic al terenului ................................................................................................................ 24
1.5.7. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia ........................................................................ 25
1.5.8. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si prezenta baltirilor .................................................. 25
1.6. Descrierea proiectului................................................................................................................................. 25
1.6.1. Date specifice investitiei .......................................................................................................................... 25
1.6.2. Situatia propusa ...................................................................................................................................... 34
1.6.3. Durata etapei de functionare................................................................................................................... 45
1.6.4. Instalatii utilizate aferente constructiilor si asigurarea cu utilitati......................................................... 45
1.6.5. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei ........ 50
1.6.6. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice .......................................................... 53
1.6.7. Descrierea solutiei si regimul tehnic ....................................................................................................... 53
1.6.8. Descrierea echipamentelor existente si a celor necesare a fi achizitionate in vederea implementarii
proiectului ......................................................................................................................................................... 56
1.6.9. Durata etapei de functionare................................................................................................................... 68
1.6.10. Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa . 69
1.6.10.1. Zgomotul............................................................................................................................................. 69
1.6.10.2. Surse de zgomot in perioada de executie a componentelor obiectivului ............................................ 69
1.6.10. 2.Surse de zgomot in perioada de exploatare ....................................................................................... 70
1.6.10.3. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor .................................... 70
1.6.11. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea alegerii uneia dintre ele
........................................................................................................................................................................... 71
1.6.12. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice,
culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate, zone de protectie sanitara .............................................. 73
1.6.13. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in
zona amplasamentului proiectului .................................................................................................................... 75
1.6.14. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta ........................... 75
2. PROCESE TEHNOLOGICE ........................................................................................................................ 78
2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE ........................................................................................ 78
Principii de siguranta, separatie si redundanta .................................................................................................. 81
2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE ........................................................................................................ 113
2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate ...................................................... 113
2.2.2. Substante continute / stocate (inclusiv azbest si PCB) .......................................................................... 114
2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta ...................................................................................................... 117
2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie ......................................................................................... 117
3. DESEURI .................................................................................................................................................... 118
3.1. In perioada de executie ............................................................................................................................. 118
3.1.1. Deseuri inerte si nepericuloase ............................................................................................................. 118
3.1.2. Deseuri toxice si periculoase................................................................................................................. 120
3.2. In perioada de exploatare ......................................................................................................................... 121
4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA .......................................................................... 127
4.1. APA .......................................................................................................................................................... 127
4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului ................................................................................ 127
4.1.2. Calitatea apei din panza freatica ............................................................................................................ 135
4.1.2. Alimentarea cu apa a obiectivului ......................................................................................................... 143

2
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.1.2.1.Apa potabila si pentru serviciile igienico-sanitare ............................................................................. 143

4.1.2.2. Apa de racire ...................................................................................................................................... 144
4.1.2.3. Apa bruta si demineralizata ................................................................................................................ 145
4.1.2.4. Apa stingerea incendiilor ................................................................................................................... 145
4.1.2.5. Modul de folosire a apei ..................................................................................................................... 145
4.1.2.6.Protectia calitatii apelor ..................................................................................................................... 146
4.1.3. Managementul apelor uzate ................................................................................................................. 146
4.1.3.1. Descrierea surselor de generare a apelor uzate ................................................................................ 146
4.1.3.2. Cantitati si caracteristici fizico – chimice ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale,
etc.) .................................................................................................................................................................. 150
4.1.3.5. Locul de descarcare a apelor neepurate/epurate: in canalizarea oraseneasca, in statia de epurare sau
direct in receptori naturali .............................................................................................................................. 152
4.1.3.6. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a altor obiective economice
......................................................................................................................................................................... 152
4.1.3.7. Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti ........................................................................... 154
Indicatorii apelor uzate si concentratiile de poluanti au fost prezentate anterior la punctul 4.1.3.2. ............ 154
4.1.3.8. Gospodarirea namolului rezultat ....................................................................................................... 166
4.1.4. Prognozarea impactului ........................................................................................................................ 167
4.1.4.1. Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor
hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului ....................................................................................... 170
4.1.4.2.Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor
hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului ....................................................................................... 171
4.1.4.3. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate, comparativ cu conditiile prevazute de
legislatia de mediu in vigoare ......................................................................................................................... 171
4.1.4.4.Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa si asupra zonelor de coasta, provocat de
apele uzate generate si evacuate ..................................................................................................................... 171
4.1.4.5.Folosinte de ape (zone de recreere, prize de apa, zone protejate, alti utilizatori) in zona de impact
potential provocat de evacuarea apelor uzate ................................................................................................ 172
4.1.4.6. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (descrierea pagubelor
potentiale) ....................................................................................................................................................... 172
4.1.4.7.Impactul transfrontier ......................................................................................................................... 173
4.1.5.Masuri de diminuare a impactului ......................................................................................................... 174
4.1.5.1.Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa ....... 176
4.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si a zonelor de mal ale acestora . 176
4.1.5.3. Masuri de prevenirea poluarilor accidentale ale apelor .................................................................... 176
4.1.5.4. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in jurul surselor de apa, lucrarilor de
captare, al constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape minerale utilizate
pentru cura interna, al lacurilor si namolurilor terapeutice, conform Hotararii de Guvern nr.101 / 1997
pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara .............. 176
4.1.6.Harti si desene la capitolul “ APA” ....................................................................................................... 177
4.2. AERUL .................................................................................................................................................... 177
4.2.1. Date generale ........................................................................................................................................ 177
4.2.1.2.Informatii despre temperatura, precipitatii, vant dominant, radiatie solara, conditii de transport si
difuzie a poluantiilor ....................................................................................................................................... 178
4.2.2. Surse de poluanti generati ..................................................................................................................... 182
4.2.2.1. Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti atmosferici aferente obiectivului: activitati,
instalatii, echipamente generatoare de poluanti, caracteristici fizice ale surselor/emisiilor asociate acestora –
inclusiv geometria surselor, poluanti atmosferici emisi de fiecare sursa ....................................................... 182
4.2.3. Prognoza poluarii aerului ..................................................................................................................... 191
4.2.4. Masuri de diminuare a impactului ........................................................................................................ 202
4.2.5. Harti si desene la capitolul”Aer” ......................................................................................................... 204
4.3. SOLUL ..................................................................................................................................................... 204
4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitia ........................................................................ 204
granulometrica, permeabilitatea, densitatea) ................................................................................................. 204
4.3.2. Conditii chimice din sol (pH, cantitatea de material organic-humus,etc.), activitate biologica, poluarea
in zona. Acestea se prezinta diferentiat dupa tipul actual de folosinta al terenului: teren agricol, zona
industriala, etc................................................................................................................................................. 206
4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante ................................................................................ 206
4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva ......................................................................................... 206

3
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii ........................................................................... 207

4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale activitatii economice propuse
(chimice, entomologice, parazitologice, microbiologice, radiatii ), tipuri si cantitati / concentratii estimate de
poluanti ........................................................................................................................................................... 210
4.3.7. Prognoza impactului ............................................................................................................................. 212
4.3.7.1. In timpul perioadei de executie a lucrarilor de investitie ................................................................... 212
4.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este decopertat in timpul diferitelor etape
ale implementarii proiectului; locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul
prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului ...................................................................... 215
4.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luandu-se in considerare tipurile dominante de sol; acumulari
si migrari de poluanti de sol............................................................................................................................ 215
4.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de activitatea propusa (proiect) .......................... 217
4.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor ............................................................ 217
4.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea densitatii
solurilor ........................................................................................................................................................... 218
4.3.7.6. Modificari in activitatea biologica a solurilor, a calitatii, vulnerabilitatii si rezistentei ................... 218
4.3.7.7. Impactul transfrontiera ...................................................................................................................... 218
4.3.8.1. Propuneri de refolosire a stratului de sol decopertat ........................................................................ 218
4.3.8.2. Masuri de diminuare a impactului ..................................................................................................... 218
4.3.8.3. Masuri de diminuare a impactului fizic asupra solului ...................................................................... 221
4.3.8.4. Alte masuri ......................................................................................................................................... 221
4.3.9. Harti la capitolul „SOL” ...................................................................................................................... 222
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI ................................................................................................................... 222
4.4.1. Caracterizare generala ......................................................................................................................... 222
4.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; ......................................................................... 224
compozitie, origini, conditii de formare .......................................................................................................... 224
4.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica ............................................. 226
4.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterana ....................................................................... 228
4.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor .............................................................................................. 229
4.4.1.5. Calitatea subsolului ............................................................................................................................ 229
4.4.1.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar si comprehensiv, preconizate, detectate ................... 230
4.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale ....................................................................................... 230
4.4.1.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zonele de recreere sau peisaj ....................... 230
4.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie tehnologica .......................................................... 230
4.4.1.10. Procese geologice – alunecari de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse alunecarilor de
teren ................................................................................................................................................................ 230
4.4.1.11. Obiective geologice valoroase protejate .......................................................................................... 231
4.4.2. Impactul prognozat................................................................................................................................ 231
4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice........................................................... 231
4.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediu geologic asupra elementelor de mediu – conditii hidro, reteaua
hidrologica, zone umede, biotipuri, etc. Produse de proiectul propus ............................................................ 231
4.4.2.3.Impactul transfrontiera ....................................................................................................................... 231
4.4.4.Harti si desene la capitolul “ SUBSOL” ................................................................................................ 232
4.4.4.1. Harta „Geologie - Unitati de relief” ................................................................................................. 232
4.4.4.2. Localizarea resurselor subterane ....................................................................................................... 232
4.4.4.3. Vulnerabilitatea subsolului ................................................................................................................ 232
4.4.4.5. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor geologice sau a altor zone problematice
......................................................................................................................................................................... 232
4.5.Biodiversitatea ........................................................................................................................................... 232
4.5.1. Caracterizare generala ......................................................................................................................... 232
4.5.1.1. Informatii despre biotipurile de pe amplasament: paduri, mlastine, zone umede, corpuri de apa de
suprafata – lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri ............................................................................................... 237
4.5.1.2. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia pe specii ..................................... 238
4.5.1.3. Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de animale; specii de pasari, mamifere, pesti,
amfibieni, reptile, nevertebrate, vanat, specii rare de pesti ............................................................................ 240

4
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.5.1.4. Habitate ale speciilor de plante si animale incluse in Cartea Rosie; specii locale si specii
aclimatizate; specii de plante si animale cu importanta economica, resursele acestora; zone verzi protejate;
pasuni. ............................................................................................................................................................. 252
4.5.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru crestere, hrana, odihna, iernat. .............................. 258
4.5.1.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci; cele mai valoroase specii care se recolteaza in mod
obisnuit, resursele acestora ............................................................................................................................. 262
4.5.2.1. Modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede, corpuri de apa (lacuri, rauri,etc.) si
plaje, produse de proiectul propus .................................................................................................................. 264
4.5.2.2. Modificarea/ distrugerea populatiei de plante ................................................................................... 264
4.5.2.3. Modificarea suprafetei zonelor impadurite (%ha) produsa din cauza proiectului propus; schimbari
asupra varstei, compozitiei pe specii si a tipurilor de padure, impactul acestor schimabri asupra mediului 264
4.5.2.4. Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in Cartea Rosie ........................... 264
4.5.2.5. Modificarea compozitiei pe specii; specii locale sau aclimatizate, raspandirea speciilor invadatoare
......................................................................................................................................................................... 264
4.5.2.6. Modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta economica............................................ 265
4.5.2.7. Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii, compactarea solului, modificarea
conditiilor hidrologice, etc.) si impactul potential asupra mediului ............................................................... 265
4.5.2.8. Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale incluse in Cartea Rosie .................... 265
4.5.2.9. Alterarea speciilor si populatiilor de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate ............ 265
4.5.2.10. Dinamica resurselor de specii de vanat si a speciilor rare de pesti; dinamica resurselor animale 265
4.5.2.11. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare .................................................................................. 265
4.5.2.12. Modificarea / reducerea spatiilor pentru adaposturi, de odihna, hrana, crestere, contra frigului
266
4.5.2.13. Alterarea sau modificarea speciilorde ciuperci / fungi; modificarea celor mai valoroase specii de
ciuperci............................................................................................................................................................ 266
4.5.2.14. Pericolul distrugerii mediului natural in caz de accident ................................................................ 266
4.5.2.15. Impactul transfrontiera .................................................................................................................... 266
4.5.3.1. Masuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbari ale suprafetelor impadurite, mlastinilor,
zonelor umede – deltei, corpurilor de apa (lacuri, rauri, etc.) si plajelor ...................................................... 266
4.5.3.2. Protectia si reconstructia resurselor biologice .................................................................................. 266
4.5.3.3. Protectia si reconstructia speciilor incluse in Cartea Rosie .............................................................. 267
4.5.3.4. Masuri de protectie si restaurare a rutelor de migrare...................................................................... 267
4.5.3.5. Masuri de protectie si reducerea degradarii florei ............................................................................ 267
4.5.3.6. Masuri de protectie sau reconstructie a adaposturilor pentru animale ............................................. 267
4.5.3.7. Replantarea arborilor sau a ierbii ..................................................................................................... 267
4.5.3.8. Masuri de protejare a faunei acvatice in timpul prelevarii apei ........................................................ 267
4.5.3.9. Alte masuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii ........................................................ 268
4.6. Peisajul ..................................................................................................................................................... 269
4.6.1. Informatii generale ................................................................................................................................ 269
4.6.1.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, ................................................................................ 269
diversitatea acestuia ........................................................................................................................................ 269
4.6.1.2. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament ............................................................ 272
4.6.1.3. Caracteristicile retelei hidrologice .................................................................................................... 273
4.6.1.4. Zone impadurite in arealul amplasamentului .................................................................................... 274
4.6.2.1. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea terenului; implicarea acestor schimbari
asupra peisajului; explicarea utilizarii terenului pe amplasamentul propus .................................................. 275
4.6.2.2. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat si cel din zonele urbanizate (drumuri,
suprafete construite), schimbari ale acestui raport ......................................................................................... 276
4.6.2.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentari biotipului, valoarea estetica a peisajului,
inclusiv cel de transfrontiera ........................................................................................................................... 276
4.6.2.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone tampon, etc.); impactul
prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor .................................................... 276
4.6.2.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in
zonele impadurite, campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei
lor .................................................................................................................................................................... 316
4.6.2.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare ....................................... 316

5
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.6.2.7. Numarul (abundenta) si diversitatea punctelor de observare si rezistenta acestora la un numar mare
de vizitatori; stabilirea punctelor de observare .............................................................................................. 316
4.6.3.1. Fezabilitatea, dimensiunile si masurile de ......................................................................................... 317
recultivare sau renaturalizare a terenului degradat din interiorul si din afara amplasamentului ................. 317
4.6.3.2. Folosirea terenului din amplasamentul propus in scop recreativ ...................................................... 317
4.6.3.3. Masuri de evitare a impactului – alegerea amplasamentului obiectivului, planificarea pe
amplasament, alegerea proiectului potrivit, a materialelor si tipului de constructie, modelarea interactiunii
dintre relief si cladiri, zone verzi pe amplasament, cresterea potentialului estetic......................................... 317
4.6.4. Harti si desene la capitolul “ PEISAJ ” ................................................................................................. 318
4.6.4.1. Harta cu indicarea folosintei terenului, schimbarilor si masurilor de protectie ........................... 318
4.6.4.2. Harta cu indicarea impactului produs de proiect .............................................................................. 318
asupra cadrului natural si asupra zonelor protejate ....................................................................................... 318
4.6.4.3. Harta / schita cu indicarea impactului asupra ................................................................................... 318
resurselor estetice si care asigura recreerea .................................................................................................. 318
4.7. Mediul social si economic ........................................................................................................................ 319
4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice, populatiei locale ....... 319
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ..................................................................................... 323
4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale ................................................ 323
4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic, sau asupra
monumentelor istorice ..................................................................................................................................... 323
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR............................................................................................................... 324
5.1. Descrierea alternativelor, amplasamentul alternativ, alt moment pentru demararea lucrarilor alte solutii
tehnice si tehnologice, masuri de ameliorare a impactului asupra mediului, etc., cu indicarea motivelor care au
condus la alegerea facuta ................................................................................................................................. 324
5.2. Analiza marimii impactului, durata reversibilitatii, viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru
fiecare alternativa a proiectului si pe fiecare componenta de mediu ............................................................... 325
6.MONITORIZAREA..................................................................................................................................... 326
7. SITUATII DE RISC .................................................................................................................................... 340
7.1. Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren, etc.) .............................................. 340
7.2 Accidente potentiale (analiza de risc) ........................................................................................................ 342
7.2.1. Factori de risc identificati ..................................................................................................................... 342
7.3. Analiza posibilitatilor aparitiei unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului,
inclusiv cu impact negativ semnificativ dincolo de granitele tarii .................................................................. 346
7.4. Planuri pentru situatii de risc .................................................................................................................. 348
7.5. Masuri de prevenire a accidentelor. Protectia si stingerea incendiilor .................................................. 348
7.5.1. Masuri PSI............................................................................................................................................. 348
7.5.2.Masuri de prevenire a accidentelor ....................................................................................................... 352
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR........................................................................................................... 355
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ................................................................................................ 355
9.1. Descrierea activitatii ................................................................................................................................. 355
9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului si daca exista incertitudini semnificative despre proiect si
efectele sale asupra mediului ........................................................................................................................... 358
9.4. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul .................................................................. 361
9.5. Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu ................................................................... 362
9.6. Prognoza asupra calitatii vietii, standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate
de impact ......................................................................................................................................................... 372
9.7. Enumerarea, dupa caz, a altor avize, acorduri, sau documente obtinute .................................................. 373
9.8. Concuzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului ........................................... 373

6
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE

BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE
BENEFICIAR SI PRIN OBSERVATII DIRECTE LA FATA
LOCULUI DE CATRE ELABORATORII LUCRARII.
INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU
CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZITIA
ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI.

7
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
DEFINITII ( selectie)
Acord de mediu – act tehnico-juridic prin care se stabilesc conditiile de realizare a
proiectului, din punctul de vedere al impactului asupra mediului; acordul de
mediu reprezinta decizia autoritatii competente pentru protectia mediului,
care da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul din punctul de
vedere al protectiei mediului.
Autoritate de mediu competenta – autoritate centrala sau locala de protectia
mediului care functioneaza in concordata cu legislatia in vigoare ce
reglementeaza protectia mediului.
Amplasament – loc, activitate sau obiectiv supuse prevederillor art. 8- 14 din
Legea nr. 137/1995 sau ale celor din cap. IX din Legea nr.58/1991, cu
modificarile si completarile ulterioare.
Capacitate energetica – instalatiile de producere a energiei electrice sau energiei
termice in cogenerare, retele electrice si alte echipamente electroenergetice;
Centrala electrica de cogenerare (termoficare)- ansamblu de instalatii, constructii
si echipamente necesare pentru producerea combinata de energie electrica si
termica
Certificat verde- document ce atestǎ o cantitate de 1 MWh de energie electrica
produsǎ din surse regenerabile de energie; certificatul verde se poate
tranzactiona distinct de cantitatea de energie electrica asociatǎ acestuia, pe o
piatǎ bilateralǎ sau centralizatǎ
Conformare – reprezinta acea stare in care sunt intrunite cerintele de mediu, intr-
un mod corect si egal, de catre toate companiile, si care sa mentina
respectarea acestor cerinte.
Deseuri – substante rezultate in urma unor procese biologice sau tehnologice care
nu mai pot fi folosite ca atare, dintre care unele sunt refolosibile.
Deteriorarea mediului – alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale
componentelor naturale ale mediului, reducerea diversitatii si

8
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
productibilitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea

echilibrului biologic si al calitatii vietii cauzate, in principal de poluarea
apei, atmosferei si solului, supraexplorarea resurselor, gospodarirea si
valorificarea lor deficitara ca si prin amenajarea necorespunzatoare a
teritoriului.
Dezvoltare durabila – dezvoltarea care corespunde necesitatii prezentului, fara a
compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a le satisface pe a lor.
Ecosistem – complex dinamic de comunitati de plante, animale si microorganisme
si mediul lor lipsit de viata care interactioneaza intr-o unitate functionala.
Emisii – poluanti evacuati in mediu, inclusiv zgomote, vibratii, radiatii
electromagnetice si ionizante, care se manifesta si se masoara la locul de
plecare din sursa.
Evaluarea impactului asupra mediului – procesul menit sa identifice, sa descrie
si sa stabileasca, in functie de fiecare caz si in conformitate cu legislatia in
vigoare, efectele directe si indirecte, sinergice, cumulative, principale si
secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si mediului, finalizat
prin raportul evaluarii impactului asupra mediului;
Joasa tensiune - Tensiune de maximum 1kV.
Impact de mediu – modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizico-
chimice sau structurale ale componentelor mediului natural; diminuarea
diversitatii biologice; modificarea negativa considerabila a productivitatii
ecosistemelor naturale si antropizate.
Impact potential de mediu – impact generat de un amplasament, daca exista
posibilitatea ca un bilant de mediu nivel I sa arate ca amplasamentul prezinta
un impact de mediu.
Indicator – un parametru monitorizat, al carui valori furnizeaza informatii
relevante privind subiectul ce prezinta interes, mai ales in ceea ce priveste
gradul in care o tinta este realizata.

9
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Medie tensiune - Tensiune sub 110kV si peste 1kV.

Mediu – ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul si
subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice,
precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune cuprinzand
elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Obligatia de mediu – responsabilitatea legala in cazul deteriorarii mediului.
Obiective de mediu minim acceptate – set de obiective stabilite de autoritatea de
mediu competenta, in baza unui bilant de mediu realizat in procesul de
privatizare anterior formularii ofertei de vanzare; acestea cuprind obiective
calitative si cantitative minime de mediu si durata maxima admisibila pentru
conformarea cu cerintele de mediu, precum si cu orice alte cerinte ce pot fi
identificate de autoritatea de mediu competenta.
Pana de poluant – masa de aer poluant aflata in deplasare sub actiunea vantului,
pornind de la o sursa continua, avand o sectiune transversala care creste cu
distanta, o extindere pe directia vantului si o forma caracteristica dependenta
de stratificarea aerului.
Poluant – orice substanta solida, lichida, sub forma gazoasa sau de vapori, sau
forma de energie (radiatii electromagnetice, ionizante, termice, fonice sau
vibratii), care introdusa in mediu, modifica echilibrul constituientilor
acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.
Poluare – concentratii de poluanti in mediu ce depasesc valorile naturale.
Poluare semnificativa – concentratii de poluanti in mediu ce depasesc pragurile
de interventie prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii
mediului.
Poluare potential semnificativa – concentratii de poluanti in mediu ce depasesc
pragurile de alerta prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii
mediului.

10
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Poluare nesemnificativa – concentratii de poluanti in mediu ce nu depasesc

pragurile de alerta prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii
mediului.
Prag de alerta – concentratii de poluanti in aer, apa, sol sau emisii/evacuari, care
au rolul de a avertiza autoritatile competente asupra unui impact potential
asupra mediului si care determina declansarea unei monitorizari
suplimentare si/sau reducerea concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari.
Prag de interventie – concentratii de poluanti in aer, apa, sol sau emisii/evacuari,
la care autoritatile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a
riscului si reducerea concentratiilor de poluanti din emisii/evacuari.
Prejudiciu – efect cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor,
bunurilor sau mediului provocat de poluanti, activitati daunatoare sau
dezastre.
Punct de racordare-Punct fizic din reteaua electrica la care se racordeaza un
utilizator
Retea electrica – ansamblul de linii, inclusiv elementele de sustinere si de
protectie a acestora, statiile electrice si alte echipamente electroenergetice
conectate intre ele prin care se transmite energie electrica de la o capacitate
energetica de producere a energiei electrice la un utilizator.
Titular – persoana fizica sau juridica care propune, detine si/sau gospodareste o
activitatea economica sau sociala.

11
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
INTRODUCERE
Romania ca tara membra a Uniunii Europene, trebuie sa se alinieze si sa
respecte toate exigentele si criteriile impuse de aceasta aderare, printre care si cele
ale Protectiei Mediului, un domeniu cheie de care depinde viitorul si sanatatea
natiunii.
Investitia propusa are ca tinta inlocuirea unor tehnologii poluante si mult
depasite, cu consum excesiv de energie si cu impact semnificativ asupra mediului,
cu tehnologii performate de ultima generatie, care prin solutiile tehnice prezentate,
corespunde cerintelor reglementarilor UE intr-un domeniu deosebit de complex si
sensibil, avand in vedere amplasarea proiectului .
Metodologia de elaborare a lucrarii respecta prevederile Ordinului MAPPM
nr. 863 din 26 sept. 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile
etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
Pentru elaborarea lucrarii si identificarea arealelor potential poluate si ale
surselor de poluare , au fost analizate datele puse la dispozitie de catre beneficiar.
Elaboratorii prezentei lucrari au analizat intreaga documentatie tehnica a
proiectului de investitii.
NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI

In evaluarea problemelor energiei, in lume se constata doua abordari net
diferite. Astfel, multe dintre companiile existente pe piata energiei lasa viitorul sa
vina la ele si apoi reactioneaza , in timp ce altele isi creeaza propriul viitor
recunoscand si exploatand fortele socio-economice si tendintele in dezvoltarea
tehnologiilor si materialelor. In ceea ce priveste cei doi factori amintiti mai sus,
fortele socio-economice determina cerintele viitoare ale clientului, in timp ce
tendintele tehnologice furnizeaza o privire interioara si caile prin care se pot
rezolva aceste cerinte ale clientilor.

12
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
In conditiile actuale in care insusi statutul industriei este pus in discutie vis-
a-vis de tendintele tehnologice si cele socio-economice, se impune o viziune
distincta si complet noua asupra viitorului energiei in general, tendintele
tehnologice si cerintele clientului devenind deosebit de importante in aceasta
evaluare.
In ceea ce priveste situatia energetica a Romaniei, capacitatile de productie
instalate si eficientele actuale ale centralelor electrice existente sunt imbatranite,
majoritatea centralelor electro-termice existente se afla in functiune din perioada
anilor 1980.
O alternativa a sistemelor clasice existente, o constituie centralele electrice
de cogenerare care au cunoscut o dezvoltare deosebita in ultimele doua decenii,
datorita crizelor energetice, si ca urmare a Protocolului de la Kyoto, referitor la
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.
Implementarea sistemului de cogenerare prezinta o serie de avantaje, dintre
care cele mai importante sunt:
- aplicarea in practica a celor mai moderne solutii energetice;
- utilizarea rationala a combustibilului;
- costuri de productie si exploatare mici;
- cresterea gradului de confort in apartamentele consumatorilor;
- utilizarea energiei electrice pentru nevoile proprii si pomparea surplusului
in sistemul energetin national, devenind astfel si producatori de energie
electrica, ceea ce conduce la eficientizarea investitiei.
Dotata cu echipamente de reducere a emisiilor de ultima generatie, precum
arzatoare cu emisii reduse de NOx, centrala este proiectata pe baza celor mai inalte
standarde tehnice si va indeplini cel putin ultimele cerinte europene privind
emisiile in mediu, continute in Directiva privind instalatiile mari de ardere.
Generarea energiei in ciclu combinat ofera o productie de energie cu o buna

13
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
eficienta economica, realizand in acelasi timp economii de energie si reducerea

emisiilor de gaze cu efect de sera

14
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
1.INFORMATII GENERALE
1.1. Date despre titularul proiectului
Titular:
Consortiul SC ROMINSERV SRL / THEROMPETROL GROUP N.V.
Datele firmei:
Tipul de proprietate: societate cu capital privat
Adresa : sediul social in localitatea Bucuresti, Calea Victoriei nr 222,
sector 1;
Inregistrat la Oficiul Registrului Comertului sub nr : J 40/8331/2001
Cod Unic de Inregistrare : 14208851
Reprezentant : Tudorel Dumitrascu, in calitate de Director General
Telefon/Fax : +4 0241.768.944 ; +4 0241.486.201/+4 0241.694.439 ; +4
0241.486.204
Mobil: 0745124995
E-mail: tudorel.dumitrascu@rompetrol.com
1.2 Beneficiarul lucrarii

S.C. UZINA TERMOELECTRICA MIDIA S.A.
Adresa : sediul social in Navodari,B-dul Navodari,Nr. 9A;
Inregistrat la Oficiul Registrului Comertului sub nr : J13/2072/2001
Cod Unic de Inregistrare : 14325363
Reprezentant : Ec. Turgay Chemal , functia de DIRECTOR GENERAL ,
Telefon/Fax : +4 0241.768.944 ; +4 0241.694.439 ; +4 0241.486.204

15
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
1.3 Autorul lucrarii

Elaborator: Petrescu Traian - Cabinet Expert Mediu – elaborator inregistrat
in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia
Mediului , Certificat de inregistrare epentru elaborare de RM,
RIM, BM, RA – conform Ordinului Ministerului Mediului si
Padurilor nr. 1026/2009.
Adresa: Constanta, B-dul Mamaia intersectie Str. Decebal nr 75

Persoana de contact: Petrescu Traian
Telefon: 0721/283.395;
Fax: 0241/514.178
E-mail: traian_orimex@yahoo.com;
petrescutraian@expert-mediu.ro
www.expert-mediu.ro
Colaboratori: Elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de

Studii pentru Protectia Mediului conform Ordinului Ministerului
Mediului si Padurilor nr. 1026/2009.
Elaborator pentru urmatoarele

Numele
Nr. Crt. tipuri de studii pentru protectia
Persoanei Juridice/ Fizice
mediului:
1 S.C. As Orimex New S.R.L. RM, RIM, BM, EA, RA, RS
S.C. House Construct Invest
2 RM, RIM, BM, RA, EA, RS
Environment S.R.L.
3 Ing. Postolache Georgeta RIM, BM
4 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM
5 Ing. Blinda Antonia – Irina RM, RIM

16
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
6 Dr. Ing . Postolache Danut BM
7 S.C Ecomed Consulting S.R.L
8 Ing. Blanda Raluca
9 Biolog drd. Jianu Loreley
10 Biolog drd. Buhaciuc Elena
11 Biolog Iordache Daniela
12 Ecolog Muntean Alina
13 Ecolog drd. Vasile Daniela
14 Ecolog Cugut Artur

17
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178

18
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178

19
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178

20
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
1.4. Denumirea proiectului

Denumirea investitiei: „CENTRALA ELECTRICA IN COGENERARE” ,
care va fi denumita in continuare Centrala cu ciclu combinat Rompetrol (CCPP) si
va fi definita in continuare ca fiind Proiectul Instalatiei, localizata langa orasul
Navodari, in parcul industrial al Rafinariei Rompetrol.
1.5.Amplasamentul obiectivului
1.5.1. Localizarea amplasamentului
Lucrarile care fac obiectul raportului se refera la construirea unei Centrale
electrice de cogenerare, care va fi denumita in continuare Centrala cu ciclu
combinat Rompetrol (CCPP). Obiectivul este amplasat in judetul Constanta, Oras
Navodari, Zona industriala Midia, B - dul Navodari nr. 9 A, jud. Constanta (vezi
ANEXA Planul general- Plansa D1CE-001).
Amplasarea Centralei noi Rompetrol in Romania

21
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Noua centrala termoelectrica va fi amplasata in zona industriala Midia, a

orasului Navodari, judetul Constanta, in perimetrul Uzinei Termoelectrice Midia
SA , pe un teren in suprafata de 182.690 m2. Cordonatele geografice centrale ale
amplasamentului sunt: 44º 20’ 48’’ si 28º 38’ 53’’.
Proprietar teren : UZINA TERMOELECTRICA MIDIA S.A.

Forma de detinere teren: imobilul este in proprietatea Uzinei
Termoelectrice Midia S.A. , dobandit prin Certificat de atestare a dreptului de
proprietate asupra terenurilor seria M 03 nr. 78889/15.10.2002, in conformitate cu
Certificat de Urbanism nr. 171/10.04.2012.
1.5.2. Accesul pe amplasamentul obiectivului

Pe sosea
Accesul principal la noua centrala se face dinspre drumul judetean 226 asa
cum este indicat in figura de mai jos. Drumul are doua sensuri de circulatie, patru
benzi de circulatie pe care camioanele grele au autorizatie de a circula.

22
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Pe calea ferata
Accesul este de asemenea posibil pe calea ferata, statia Midia se afla la
1.5km de amplasament. Exista de asemenea un sistem de cai ferate intern folosit
pentru incarcarea/descarcarea produselor petroliere.
Pe apa
Portul este situat la 3 km departare de centrala. Capacitatea de manipulare
este suficient de mare pentru ridicarea turbinei cu gaz, a generatorului, turbinei cu
abur, etc.
1.5.3. Vecinatati /zone locuite

Obiectivul analizat are urmatoarele vecinatati:
 la Nord - lacuri;
 la Est de - o zona de mlastina si apoi de Marea
Neagra;
 La Sud - Rafinaria Rompetrol ;
 La Vest - lacul Tasaul.

23
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Zonele turistice Navodari, Mamaia Sat şi Mamaia încep de la distanta de

aproximatv 4 km pe directia S.
Zonele locuite:
- Localitatea Navodari - pe directia SV, la o distanta de cca 4,4 km;
- Comuna Corbu – pe directia N-NE , la o distanta de cca cca 4,3 km;
- Municipiul Constanta - pe directia S la distanta de 14 km
1.5.4. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta

fata de amplasament )
1 Retea de apa si canalizare apartinand UT Midia ;
2 Linie electrica;
3 Cale ferata industriala,statia Midia se afla la 1.5 km de amplasament.
Exista de asemenea un sistem de cai ferate intern folosit pentru
incarcarea/descarcarea produselor petroliere.;
4 Drumul judetean 226;
5 Dane de acostare/incarcare/descarcare nave, Portul Midia fiind situat la
aproximativ 3km departare, apartinand APM Constanta.
1.5.5. Regimul juridic al terenului

Terenul este situat in extravilanul localitatii Navodari, trup B, imobilul
este in proprietatea Uzinei termoelectrice Midia S.A. , dobandit prin Certificat
de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 03 nr.
78889/15.10.2002, in conformitate cu Certificat de Urbanism nr. 171 din
10.04.2012 – vezi ANEXE)
1.5.6. Regimul economic al terenului

Folosinta actuala a terenului este Centrala Termoelectrica .

24
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Destinatia terenului, stabilita prin documentatiile de urbanim aprobate este

de „Centrala Termoelectrica ” ( in conformitate cu Certificat de Urbanism nr.
171/10.04.2012).
1.5.7. Tip de vegetatie in zona si semne de afectare a acesteia

Pe amplasament nu se gasesc specii sau habitate sensibile, deoarece zona are
un caracter industrial de peste 40 de ani, activitatea industriala din zona se
desfasoara pe platforme amenajate artificial prin depunere de nisip marin si piatra
sparta.
Exista zone verzi amenajate ramase in afara terenurilor betonate, plantate
cu pomi fructiferi, arbori si arbusti ornamentali.
Pe langa speciile plantate, se dezvolta o vegetatie ierboasa rezistenta la
caracteristicile de mediu ale zonei industriale, reprezentata de o serie de specii
ruderale.
1.5.8. Directia si debitul scurgerilor de apa de suprafata si

prezenta baltirilor
Pe amplasament nu exista ape de suprafata si nu se manifesta baltiri.
1.6. Descrierea proiectului

1.6.1. Date specifice investitiei
Pe amplasamentul pe care se va construi obiectivul, in prezent functioneaza
Uzina Termoelectrica Midia Navodari.
Activitatile desfasurate pe amplasament in prezent sunt :
- producere energie electrica;
- comercializare si distributie energie electrica;
- producere energie termica;
- transportul energiei termice;

25
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- distributie energie termica;

- tratare chimica a apei.
SC U.T. Midia SA Navodari are ca obiect producerea, distributia si
comercializarea energiei electrice, producerea, transportul si distributia energiei
termice sub forma de abur si apa fierbinte si producerea, distributia si
comercializarea apei demineralizate.
Capacitatea proiectata este de:
• 310 t/h abur; 220 MWt
• 50 Gcal /h energie termica sub forma de apa fierbinte
Combustibilii utilizati in procesul tehnologic sunt gazele de rafinarie si
pacura.
Suprafata totala a amplasamentului este de 182.690m2 din care:
• suprafata construita: 67.753,95 m2.
• suprafata retelelor tehnologice : 4.471,89 m2;
• suprafata cai transport: 83.448,11m2
• suprafata libera (spatii verzi): 27.016,69m2.
Instalatii functionale:
1. 1 IMA (IMA2) de 73 MWt – este formata dintr-un cazan de abur industrial
cu capacitatea de 105 t/h abur. Combustibilii utilizati sunt: gazele combustibile (de
rafinarie) si pacura;
2. 1 IMA (IMA4) de 73 MWt – este formata dintr-un cazan de abur industrial
cu capacitatea de 105t/h abur. Combustibilii utilizati sunt: gazele combustibile (de
rafinarie) si pacura;
3. 1 Instalatie de ardere de 37 MWt (CAI1) – este formata dintr-un cazan abur
industrial cucapacitate de 50 t/h abur. Combustibilii utilizati sunt: gazele
combustibile (de rafinarie) si pacura;

26
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4. 1 Instalatie de ardere de 37 MWt (CAI2) – este formata dintr-un cazan abur

industrial cucapacitate de 50 t/h abur. Combustibilii utilizati sunt: gazele
combustibile (de rafinarie) si pacura;
5. 2 boilere de varf pentru producerea apei fierbinti de 25 Gcal/ h fiecare;
6. 1 turbina de 50 MW in condensatie, tip DSL – oprita;
7. 1 turbina de 50 MW, in contrapresiune, tip DKU – oprita;
8. Gospodaria pacura formata din:
• 3 rezervoare supraterane metalice, izolate cu vata si tabla de protectie, de
5000 m3 fiecare, prevazute cu cuva de retentie, betonata. Capacitatea de retinere a
cuvei de retentie este de 7.000m3;
• 1 rezervor suprateran metalic, protejat cu vopsea anticoroziva, de 200 mc,
prevazut cu cuve de retentie;
• 1 rezervor recuperare drenaje, metalic, protejat cu vopsea antocoroziva, de
100m3;
• 1 bazin de recuperare drenaje, din beton, cu volumul de 30m2;
• 7 preincalzitoare de pacura cu debitul de 50m3/h/buc, la o presiune p = 16
bar
• 11 pompe de pacura;
9. Gospodaria de hidrogen: depozit special din beton in care se gasesc 32
tuburi goale de H2. Gospodaria este pusa in siguranta.
10. Gospodaria de ulei formata din:
• 3 rezervoare de ulei de transformator – 40 m3/buc;
• 3 rezervoare de ulei de turbina – 70 m3/buc;
• 1 pompa ulei de pornire
• 1 pompa racitoare de ulei
Rezervoarele sunt prevazute cu cuve de retentie betonate. Gospodaria de ulei
este functionala, dar este oprita si pusa in siguranta;
11. Magazie pentru depozitarea materialelor auxiliare utilizate in proces;

27
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
12. Statie de tratare chimica a apei formata din:

• Gospodaria de reactivi de la rampa CF:
- HCl – 2 rezervoare metalice cauciucate cu capacitate de 63 mc/ buc,
pe o platforma protejata antiacid si prevazute cu captatoare de vapori
- lesie soda – 1 rezervor metalic cauciucat cu capacitate de 100 mc
amplasat pe o platforma protejata anticoroziv
- 1 statie pompare cu pompe pentru fiecare produs
• Gospodaria noua de HCl:
amplasate peo platforma protejata antiacid si prevazute cu captatoare de vapori
• Gospodaria reactivi sectie:
amplasate pe platforma rezervoarelor, pe o platforma protejata antiacid si
prevazute cu captatoare de vapori
- HCl – 1 rezervor metalic cauciucat cu capacitate de 100 mc, amplasat pe o
platforma protejata antiacid si prevazute cu captatoare de vapori
- NaOH – 2 rezervoare metalice cauciucate cu capacitate de 25 m3/ buc,
amplasate pe o platforma protejata antiacid si prevazute cu captatoare de vapori;
- Solutie amoniacala – 3 rezervoare metalice cauciucate cu capacitati de:1 x
10mc, 1 x20m3 si 1 x 25m3.
• Gospodaria noua de NaOH:
- 7 rezervoare metalice cauciucate cu capacitate de 63 mc/ buc, amplasate pe
o platforma protejata antiacid si prevazute cu captatoare de vapori
• Instalatia de pretratare care este formata din:
- 10 filtre mecanice orizontale din quartz in straturi de granulatie 0,6 –
400mm pentru retinerea suspensiilor.
- 15 preincalzitoare de apa limpede cu debitul de 150 m3/h/ buc
- 2 rezervoare metalice de apa limpede cu V = 500 mc

28
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- 9 pompe de apa limpede.

• Instalatia de demineralizare care este formata din:
- 12 linii de cationice din care: 8 linii clasice cu Q = 135 m3/h, incarcate cu
vionit si 4 linii cu Q = 200 mc/h incarcate cu Purolite
- 6 degazoare de CO2 cu Q = 400m3/h/buc
- 4 rezervoare de apa decarbonatata cu V = 500m3/ buc
- 6 pompe de apa decarbonatata.
- 12 linii de anionice din care: 8 linii clasice cu Q = 135 m3/h, incarcate cu
wolfatit si 4 linii cu Q = 200 m3/h incarcate cu Purolite
- 2 rezervoare de stocare apa demineralizata cu V = 1000 m3
- 10 filtre cu pat mixt cu Q = 200mc/h
- 7 pompe de apa demineralizata;
• Instalatia de dedurizare cu capacitatea de 200m3/h care este formata din:
- 8 filtre Na cationice, incarcate cu masa Vionit CS3,
- Rezervor apa dedurizata cu capacitatea de 250m3
- 4 pompe pentru apa dedurizata
Instalatia este functionala, dar este oprita.
• Sistemul de racire grupuri energetice de 50 MW format din:
- 1 Turn de racire cu tiraj natural in curent transversal, din beton, cu D
= 22m si cu inaltimea de 40 m, iar debitul nominal de apa de racire este de
4.800 m3/ h
- 4 electropompe verticale pentru pomparea apei de racire
- Reteaua de conducte tur – retur
Instalatia este functionala, dar este oprita deoarece nu se produce energie
electrica
• Instalatie de neutralizare ape uzate formata din:
- 4 rezervoare metalice de 500m3 fiecare, unde se face corectia de pH
prin dozare de HCl sau NaOH

29
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- 8 pompe ape uzate de Q= 250 mc/ /h/ buc pentru omogenizare si

evacuare din rezervoare.
- 2 bazine de neutralizare de 400 mc fiecare pentru apele neutralizate
(pH 6.5 – 8.5). Bazinele sunt subterane si placate cu caramida antiacida
- Statie de pompare ape epurate la Marea Neagra, echipata cu 4
pompe de evacuare ape neutre
- 2 conducte de Dn = 300mm in incinta centralei si Dn = 400mm in
exteriorul centralei, pentru evacuarea la Marea Neagra
14. Statia de compresoare formata din 2 surse de aer comprimat cu debitul
de 10 Nm3/ min/ buc. Apa de racire este apa demineralizata
15. Cladire atelier chimic cu S = 895,4 m2, unde se desfasoara activitati
tehnologice si de laborator.
16. Cladire corp administrativ cu S = 355,28 m2
17. Parc auto cu S = 300 m2
Instalatii nefunctionale
1. 1 IMA (IMA1) de 570 MWt, formata din 2 cazane de abur energetic cu
capacitatea de 420 t/h abur, puterea termica a fiecarui cazan fiind de 285 MWt .
Combustibilii utilizati sunt: gazele de rafinarie si pacura. Instalatia este prevazuta
cu un cos de dispersie a emisiilor din beton armat cu D = 9,1m = si H = 150m
2. 1 IMA (IMA3) de 73 MWt, formata dintr-un cazan de abur industrial cu
capacitatea de 105 t/ora;
3.1 turbina de 50 MW, in contrapresiune, tip DKU - nefunctionala
4. 2 grupuri Diesel - generatoare de curent electric de 300kVA, 50 Hz pentru
functionarea cazonelor de abur si turbina in caz de avarii – nefunctionala.
SC UT Midia SA Navodari produce energie termica. Instalatiile energetice
sunt proiectate sa functioneze cu parametrii ridicati ai aburului si au circuit de

30
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
preincalzire regenerativ al apei de alimentare a cazanelor, fapt ce permite obtinerea

unor randamente ridicate ale ciclului termic.
Proiectul va utiliza o parte din facilitatile existente ale Uzina Termoelectrica
Midia (UT Midia), pe aceasta locatie dupa o expertiza tehnica efectuata de catre o
societate autorizata pentru a verifica stabilitatea cladirilor. Aceasta se refera in
principal, la statia electrica de 110 kV si sala turbinelor cu abur .
Vor fi reutilizate:
- cladirea administrativa si atelierele;
- statia electrica modernizata;
- instalatia de demineralizare modernizata;
- cazanele de abur existente.
Sala turbinelor va fi reutilizata, numai pentru a adaposti turbinele cu gaze.
S-a avut in vedere montarea cazanelor de abur, in zona vechilor cazane ale
unitatilor C1 si C2. In acest sens vor fi necesare demolarea fundatiilor si retelelor
subterane precum si lucrari pentru decontaminarea solului.
Statie transformare Instalatie demineralizare

31
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Punct PSI Loc depozitare deseuri
Pavilion adminsitrativ Turn racire
…
Conducta deversare in mare Gspodaria de pacura

32
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Cos fum Racorduri apa deminieralizata, aer

tehnologic, instrumental
…
Conducta gaz Zona cazane
Cheson - statie pompe Statie demineralizare

33
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Laborator demineralizare Statie reglare gaz
1.6.2. Situatia propusa

Descrierea lucrarilor
Prezenta documentatie se refera la construirea unei Centrale electrice de
cogenerare .
Centrala electrica nou construita va utiliza ca si combustibil gazul natural,
care va sta la baza furnizarii necesarului de abur (137 t/h) si energiei electrice (84
MW) al Petromidia si in plus necesarul termic al orasului Navodari (20 MWth).
Se prevede asigurarea unei capacitati de rezerva pentru producerea aburului
constituita din cele 4 cazane de aburi existente in functiune. Aceasta capacitate se
refera doar la furnizarea aburului (pentru a asigura necesarul de abur in perioadele
in care instalatiile principale sunt indisponibile), energia electrica fiind asigurata de
retea.
In tabelul urmator este prezentata configuratia noii centrale alimentata cu
gaz natural.
Echipament Energia
TG
Cr#1 Cr#2 Cr#3 neta medie
Cogenerare Rezerva produs
anuala
Energie electrica
Brownfield
depinzand de necesarul 2 x TG +2 x CRAB Cazane de 2 x 43

GN 75 MWe
de abur si a resurselor +postardere abur existente MW
interne de combustibil

34
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Tabelul de mai jos ofera o serie de informatii despre eficienta calculata a

centralei, cum ar fi randamentul electric net si randamentul global net.
Centralele alimentate cu gaz natural sunt foarte atractive din punct de vedere
al performantelor, avand cele mai ridicate randamente.
Randament Valoare
Randament electric net % 34.37
Randament global net % 89.57
Plan general
Legenda:
1. Cladirea turbinelor de gaz
2. Cazan recuperator
3. Transformatoare ridicatoare
4. Turnul de racire Tg
5. Transformatoarele de servicii proprii
6. Compresor aer
7. Compresor gaz
8. Instalatii termoficare
9. Pompe apa alimentare
10.Bazin de neutralizare existent
11. Statia 110kV existenta

35
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
12. Statie de tratare a apei preexistenta

13. Cazane de backup existente
14. Generatorul Diesel de urgenta
15. Cladire administrativa existenta
16. Depozitare si organizare de santier
Exemplu de turbina pe gaz in ciclu combinat

Centrala are urmatoarele caracteristici:
- va produce 75 MW, care vor alimenta prioritar Rafinaria Rompetrol
Petromidia ;
- va fi alimentata cu gaze naturale;
- va functiona in regim de baza in mod continuu pe tot parcursul anului
(8.640 de ore);
- va fi capabila sa atinga o disponibilitate de 99.95% in producerea de abur.
Aceasta corespunde cu patru opriri neprogramate pe an de cate o ora fiecare;

36
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- va contine 2 TG si doua cazane recuperatoare, adica o configuratie 2-2,

care vor produce cantitatea exacta de abur necesara pentru platforma Rompetrol -
Petromidia.
- va fi echipata cu doua (2) grupuri generatoare cu turbine pe gaz de 43 MW.
Fiecare dintre grupurile generatoare va evacua energia produsa printr-un
transformator de evacuare de 50 MVA.
Puterea la iesire va fi strict dependenta de cererea de abur din proces.
Noua Centrala va fi conectata la Sistemul Energetic National.
Centrala va produce puterea activa nominala la frecventele SEN, ce variaza
intre 49,5 si 50,5Hz.
Centrala va genera simultan puterile nominale active si reactive, in functie
de schema de functionare P-Q, in gama de frecvente 49,5 – 50,5 Hz.
Centrala va genera puterea reactiva ceruta de Transelectrica, in conformitate
cu diagrama de functionare P-Q.
In caz de pierdere a stabilitatii, centrala va fi prevazuta cu dispozitivele
necesare pentru deconectarea automata de la sistem.
Centrala va contribui la reglajul primar de frecventa prin variatia permanenta
a puterii active furnizate.
Centrala va fi echipata cu un regulator automat de viteza in masura sa ofere
siguranta turbinei in mod continuu si sa obtina puterea de reglaj primar la o rata
de raspuns ridicat (in mai putin de 30 secunde).
Cand centrala este izolata de restul SEN (Sistem Energetic National) cu
consumul local, regulatorul de viteza va regla frecventa in intervalul 49-52 Hz.
Variatia de putere controlata de Regulatorul Automat de Viteza (RAV) al
centralei trebuie sa fie urmata de cazan, la functionarea automata a buclei de
control al sarcinii sub regimul "turbina guverneaza cazanul". Punctul de referinta
al buclei principale de control al cazanului ia in considerare variatia de putere
solicitata de RAV, la abaterea de la frecventa.

37
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Centrala va functiona in mod constant pe timp nedeterminat cu o putere

variind intre cel putin 40-100% din valoarea nominala.
Centrala va fi echipata cu un Regulator Automat de Tensiune (RAT),
permanent in functiune.
Centrala racordata la SEN este obligata sa notifice Transelectrica despre
fiecare actualizare sau inlocuire RAT si RAV si sa prezinte documentele tehnice
ale noilor regulatoare inca din etapa de contractare, precum si programele
detaliate ale testelor de performanta.
Unitate de generare a electricitatii cu turbine de gaze de mare capacitate

LUCRARI DE CONSTRUCTIE
Proiectul ia in considerare reutilizarea unei parti a cladirilor U.T. Midia
pentru montarea principalelor echipamente si a camerelor de control aferente
acestora.
Ca urmare, se intentioneaza a se pastra:
 Cladirea Administrativa,
 Sectiile, Atelierele si Depozitele utilizate in prezent de catre UT
Midia. La aceste cladiri se vor face lucrari importante de reabilitare
si modernizare (lucrari de iluminat, ventilatie si aer conditionat,

38
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
lucrari de finisare, de detectare a incendiului si de stingere a

incendiilor, etc).
 Hala centrala, modificata radical si modernizata;
 Cladirea statiei de conexiune la linia de 110 KV a Sistemului
Energetic National;
PROTECTIA CLADIRILOR
Pentru protectia cladirilor si a altor echipamente care sunt in contact direct
cu atmosfera (in principal echipamentele asezate in aer liber sau doar acoperite)
se va lua in considerare mediul marin existent si faptul ca centrala este construita
intr-o zona industriala.
STATIA EXISTENTA DE 110 KV

Puterea produsa de centrala va fi evacuata prin intermediul statiei existente
de 110 kV. Statia va fi modernizata radical .
INCALZIRE, VENTILATIE SI AER CONDITIONAT

Cladirea Turbinei va avea ventilatie naturala si fortata. Cladirea
administrativa si camera de control vor avea incalzire, ventilatie si aer
conditionat. Cladirea pentru demineralizarea apei, atelierele de lucru si cladirea
electrica vor avea ventilatie fortata.
REZERVOARE
La proiectarea centralei, se va prevedea rigola de retentie in jurul fiecarui
rezervor umplut cu materiale periculoase (pentru oameni si / sau pentru mediu),
pardoseala si protectie corespunzatoare a peretilor. Rigola va avea o capacitate
de 110% din continutul maxim al rezervorului, (bazinului).

39
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
EXPERTIZAREA CLADIRILOR
Pentru a respecta legislatia din Romania, este obligatorie o expertiza tehnica
de specialitate a cladirilor inainte de a incepe renovarea si / sau consolidarea lor.
Aceasta expertiza va decide daca o cladire poate fi renovata, cu sau fara lucrari
de consolidare.
Nu sunt prevazute lucrari majore la structura si anexele cazanelor
existente de rezerva (back-up).
DEMINERALIZAREA APEI
In cladirea pentru demineralizarea apei sunt prevazute putine lucrari de
constructii, pentru a adapta configuratia interioara a acesteia la o instalatie
automatizata moderna.
Nu este necesara nici o schimbare majora la partea de arhitectura a cladirii.
LUCRARI DE RENOVARE
- Sala turbinei si Cladirea intermediara intre axe A-B-C si axe
longitudinale 1 - 14:
o Refacere, reconstructie plansee, daca si acolo unde este necesar;
o Lucrari de arhitectura
• Refacerea sau inlocuirea fatadelor cu panouri termoizolante;
• Renovarea finisajelor la stalpi, grinzi si placi;
• Inlocuirea usilor si ferestrelor, parti din acoperis, etc;
• Modernizarea podului rulant.
Noile fundatii pentru echipamente se vor executa independent de fundatiile
existente, pe un sol imbunatatit, potrivit recomandarilor rezultate in urma
sondajelor de teren.
Camera de comanda va fi complet dezafectata. Aceasta va fi modernizata si
dotata cu aer conditionat, pardoseli tehnice in camera de control, ventilatie,

40
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
sistem de detectare si de stingere a incendiilor. Cablurile la dulapurile electrice se

vor introduce prin partea inferioara a dulapurilor.
In interiorul cladirii se vor executa urmatoarele fundatii:
- Fundatia turbinei cu abur si stalpii de sustinere (in functie de tipul de
condensator);
- Fundatiile unor anexe ale cazanului (degazor, pompe) in cladirea
intermediara;
- Fundatiile anexe turbinei cu abur.
Cele doua fundatii de cazane vor fi turnate in zona in care anterior erau
situate - sau ar fi trebuit sa fie amplasate - vechile cazane din axul 1 si axul 2.
Gradul de depoluare al solului actual se va decide in urma rezultatelor studiului
de specialitate.
LUCRARI NOI
Datorita lungimii turbinei cu gaz, este posibil ca aceasta sa se instaleze in
interior, in cladirea existenta. In aceasta zona, va trebui sa fie confirmata printr-o
analiza a solului, nu va fi nevoie de nici o depoluare a solului.
Turbinele sunt instalate in interiorul salii masini iar cazanul recuperator va fi
amplasat in aer liber.
Cladirea compresorului de gaz
Compresoarele de gaz vor fi adapostite in soproane.
Cladirea compresorului de aer
Compresoarele de aer se vor amplasa in cladiri inchise sau in incinte de tip
container. Eventual, acestea ar putea fi adapostite in cladirea intermediara.
STRUCTURA
Turbinele cu gaz, cazanele centralei sunt montate pe fundatii si /sau plansee.
Fundatiile se vor executa pe piloti sau nu, in functie de concluziile investigatiilor
terenului.

41
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Reteaua de termoficare, se amplaseaza pe o platforma in interiorul unei

cladiri.
Structura de la Sala turbinei va fi realizata cu fundatii din beton armat, stalpi
si grinzi metalice, grinzi cu zabrele si acoperis metalic.
Toate echipamentele grele se vor monta pe fundatii independente de
structura cladirilor.
FINISAJE
Finisajele se vor selecta astfel incat sa indeplineasca functiunile specifice
diferitelor cladiri si camere. Vor fi prevazute suprafete vitrate. Se va prevedea
maximum posibil iluminatul si ventilatia naturala.
PARDOSELI
Pardoseala cladirii turbinei la nivelul cotei ± 0,00 trebuie sa fie facuta din
ciment sclivisit rolat. Pardoseala cladirii turbinei trebuie sa poata sustine
sarcinile echipamentelor.
PERETI SI ACOPERIS
Peretii si acoperisul se vor realiza din panouri sandwich alcatuite din folii de
otel cu miez din fibre minerale ignifuge de inalta densitate, care de asemenea, vor
servi ca izolatoare termice si acustice.
Peretii, la exterior pot fi realizati in intregime din panouri sandwich sau pot
fi opriti la 1m deasupra nivelului solului, restul fiind executat din caramida GVP
cu tencuiala acrilica decorativa, rezistenta la apa, permeabila la vapori iar la
interior pot fi realizati din gipscarton cu tencuiala si vopsitorie lavabila .
Acoperisul se va realiza in una sau doua pante.
TAMPLARIE
Ferestrele trebuie sa fie realizate din profile de aluminiu cu geam simplu de
4mm grosime. Acestea trebuie sa fie executate cu panouri mobile sau fixe in
functie de caz.
Usile pietonale vor fi intr-un canat, dintr-o singura foaie de aluminiu.

42
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
In Sala turbinei se vor monta usi de acces rulante din otel ,de latime mare,
care sa permita accesul auto pentru manipularea echipamentului de cea mai mare
dimensiune.
Elemente specifice caracteristice proiectului

Avand in vedere scopul precis al proiectului, s-a prevazut ca configuratia sa
aiba echipament de producere a aburului 2 x 50% (cazane de abur / turbine cu
gaz), in scopul de a obtine o disponibilitate mai mare, nu numai pentru
producerea de abur, dar si pentru puterea furnizata.
Configuratia a fost analizata in detaliu pe baza urmatoarelor
informatii/ipoteze:
- Disponibilitatea anuala a echipamentelor principale
Perioada Iarna Intermediar Vara
Cazan/ Turbina cu 2 x 50% 1 x 50% 2 x 50% 2 x 50% 1 x 50%

gaz
Perioada de folosire 90% 10% 100% 95% 5%
Ore de operare 3240 360 720 3888 432
Aceste cifre se bazeaza pe experienta TE de la alte centrale electrice

similare. Ele pot fi corectate pe baza informatiilor de la producatorul
echipamentului.
- Necesarul de abur tehnologic al rafinariei:
o 36 bar, 380 °C, 80 t/h, 8640 h/an – pe toata perioada anului;
o 16 bar, 240 °C, 57 t/h, 3600 h/an – pe perioada de iarna;
o 16 bar, 240 °C, 29.5 t/h, 720 h/an – in perioada intermediara;
o 16 bar, 240 °C, 2 t/h, 4320 h/an – pe perioada de vara;
- Necesarul pentru termoficare:
o 12.7 MWt, 3600 h/an – pe perioada de iarna;
o 6 MWt, 720 h/an – in perioada intermediara;
o 3.6 MWt, 4320 h/an – pe perioada de vara;

43
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Organizarea de santier
La realizarea constructiilor si a obiectivelor din cadrul noii investitii,
lucrarile pe santier vor fi executate cu respectarea proiectelor de catre echipe
specializate.
Inainte de inceperea lucrarilor de executie se vor efectua urmatoarele
activitati:
• indepartarea vegetatiei de pe suprafata de teren ce urmeaza a fi
construita
• amenajarea cailor de acces pentru mijloace auto, mijloace de ridicat
(macarale), a cailor de rulare pentru utilaje speciale
• amenajarea platformelor pentru depozitarea deseurilor generate din
activitatea de constructie, ce urmeaza a fi preluate si eliberat amplasamentul
• amenajarea platformelor pentru depozitarea elementelor de constructii
utilizate la realizarea cladirilor.
• pamantul excavat prin sistematizarea verticala va fi incadrat ca
pamant necontaminat fiind utilizat ulterior la nivelarea suprafetei de teren din
incinta obiectivului
• materialele utilizate in realizarea obiectivului vor fi materiale de
constructii omologate, cu respectarea prescriptiilor privind natura, dimensiunile si
calitatea acestora din documentatiile tehnice intocmite
• operatiile necesare montajului echipamentelor se vor efectua cu
personal specializat instruit din punctul de vedere al respectarii normelor de
securitate a muncii sub supravegherea si controlul atent al specialistilor
Nu va exista o zona afectata organizarii de santier dedicata, se vor utiliza
pentru activitatile specifice organizarii de santier suprafatele betonate si special
amenajate din incinta UT. Midia.

44
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Pentru delimitarea zonei ce va deservi perioada de montaj, aceasta va trebui

nivelata, asigurata, prevazuta cu constructii usoare ce vor fi ridicate de pe
amplasament la finalizarea lucrarilor.
Zona ce urmeaza a fi afectata organizarii de santier
1.6.3. Durata etapei de functionare

Centrala este proiectata pentru 250,000 ore de functionare, 24 ore din 24, 7
zile din 7.
1.6.4. Instalatii utilizate aferente constructiilor si asigurarea cu

utilitati
ALIMENTAREA CU COMBUSTIBIL
Viitoarele interfete cu sistemele de alimentare cu combustibil sunt
prezentate in fig. Urmatoare.
Avand in vedere faptul ca liniile de alimentare cu gaze naturale existente la
Petromidia sunt la capacitate maxima, gazele naturale pentru noua centrala vor fi
furnizate printr-o noua conducta de 2,5 km (linia galbena). Capacitatea de transport
va fi de aproximativ 25 t/h (32.000 Nm3/h) pentru a acoperi cel mai mare debit
pentru turbinele cu gaz.

45
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Interfetele noii centrale

Presiunea gazelor naturale solicitata de turbinele cu gaz poate ajunge la
40bar. Este posibil sa necesite compresoare de gaze in functie de regimul de
functionare si presiunea minima garantata.
APA DE RACIRE
Apa pentru racire va fi furnizata din lacul Tasaul situat in apropierea
amplasamentului. Apa va fi intai pre-tratata in Petromidia apoi va alimenta
turnurile de racire cu tiraj fortat. Cantitatea maxima necesara (luand in considerare
un factor de concentratie de 5) va fi de 300 t/h.
APA BRUTA SI DEMINERALIZATA
Apa bruta va fi furnizata de catre Petromidia, avand aceeasi calitate ca si apa
de racire. Cantitatea maxima a apei brute trebuie sa fie de aproximativ 700 t/h.
Apa demineralizata va fi furnizata de catre instalatia existenta de tratare a
apei.
Cantitatea maxima necesara de apa demineralizata este de 325 t/h.
APA POTABILA
Apa potabila va fi furnizata de catre retea interna UT Midia.
APA REZIDUALA
Apele reziduale din centrala, dupa tratare pana la standarde legale, vor fi
deversate in emisar.

46
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
RACORDUL LA RETEAUA ELECTRICA

Pozitia centralei in comparatie cu reteaua de 110 kV din vecinatatea sa este
prezentata mai jos.
2010 - 2019-Perspectiva de dezvoltare a retelei de transport din zona de sud-est,

a retelei nationale
2010-Configuratia retelei de 110 kV din zona Constanta-Medgidia

47
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Luand in considerare aceste doua figuri ce evidentiaza legatura centralei la

reteaua nationala, a fost considerat ca fiind posibil din punct de vedere tehnic:
- Racordarea la reteaua de 110 kV, prin intermediul statiei existente
de 110 kV.
A. Schema monofilara
In ceea ce priveste conectarea centralei la reteaua nationala, urmatoarele
alternative au fost considerate din punct de vedere al configuratiei electrice,
racordul la retea prin intermediul statiei de 110 kV UT Midia:
- Brownfield – CCPP, (2TG);
Prezentat in urmatoarea Schema monofilara anexata la acest studiu:
- D1E-001 – Schema monofilara, sunt prezentate urmatoarele
circuite:
- Sheet 1, schema monofilara generala a centralei, integrata in
instalatiile existente;
- Sheet 2, Circuitele de avarie ale centralei.
Au fost luate in considerare urmatoarele ipoteze generale:
- Brownfield, prezentat in schema monofilara din desenul D1E-001,
se aplica urmatoarele principii:
o Linia / Linile de evacuare a puterii ale centralei vor fi
conectate la statia de 110 kV existenta;
o Aceasta conexiune va permite alimentarea cu energie
a celor patru (4) statii de racord adanc Petromidia (SRA);
o Aceasta conexiune va permite, de asemenea,
alimentarea cu energie a consumatorilor de servicii generale
existente, cum ar fi cazanele de apa fierbinte, statile de tratare a
apei, iluminatul cladirilor si a spatilor;
o Centrala este echipata cu doua generatoare (2TG),
acestea vor fi conectate la doua celule, legate fiecare pe sisteme de

48
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
bare diferite pentru a garanta o inalta flexibilitate si siguranta in

conexiunea de evacuare/distributie - vezi Schema monofilara din
D1E-001.
RACORDUL LA RETEAUA DE TERMOFICARE

Reteaua de termoficare, care apartine municipalitatii orasului Navodari, are
ca punct terminal gardul UT Midia.
Viitorul punct de interfata cu reteaua de termoficare va ramane acelasi .
RACORDUL ABURULUI PROCESULUI INDUSTRIAL

Conductele de abur (16 si 36 bar) provenind din noua centrala se vor racorda
la inelul de distributie al aburului Petromidia . Condensatul returnat va urma
acelasi traseu.

Avem mai jos o prezentare a modului de conectare la Reteaua Nationala:
- Brownfield – CCPP, (2TG), prezentat in schema monofilara
din planul D1E-001- ANEXE;
Centrala va fi echipata cu doua (2) grupuri generatoare cu turbine pe gaz de
43 MW.
Fiecare transformator de evacuare va fi conectat la statia de 110 kV existenta
printr-o LEA.
Dupa cum se indica in Schema monofilara, generatorul TG1 va fi conectat la
celula Unitatii 1 existente. TG2 va fi conectat la celula Unitatii 3 existente. Aceasta
configuratie permite pornirea, daca este necesar.

49
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Echipamentului instalat in statia de 110 kV existenta, si asociat centralei, va

fi reabilitat (2 celule: Unitatea 1 si Unitatea 3).
Trebuie prevazute lucrari de demolare ale echipamentelor celulei Unitatii 1
existente din statia de 110 kV.
1.6.5. Informatii privind productia care se va realiza si resursele

folosite in scopul producerii energiei
Centrala va produce, in functie de scenariu, intre 80 si 165 MWe (la Conditii
de referinta ale amplasamentului), care se vor duce prioritar la Petromidia (84
MW).Aceasta va fi alimentata cu gaze naturale.
Centrala va functiona in regim de baza in mod continuu pe tot parcursul
anului (8.640 de ore).
Centrala va fi capabila sa atinga o disponibilitate de 99.95% in producerea
de abur. Aceasta corespunde cu patru opriri neprogramate pe an de cate o ora
fiecare.
Informatile de la Petromidia arata ca intreruperea alimentarii cu abur nu
poate depasi patru ore. Aceasta perioada de timp este mai mult decat suficienta
pentru preluarea producerii de abur de catre boilerele de rezerva (timpul necesar
pentu atingerea sarcinii maxime a boilerelor de rezerva este de aproximativ o ora).
Nu exista cerinte pentru a putea continua cu porniri rapide.
Centrala va fi capabila sa functioneze pe toata durata sa de viata in toate
conditiile si in toate combinatiile de conditiile mentionate aici, in orice
circumstanta.
zile din 7.
Principalele performante ale centralei:

50
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Parametru Valoare
Combustibil net intrat(MWt) 236.1
Electricitatea neta rezultata (MWe) 81.1
Randamentul electric net (%) 34.37
Randamentul global net (%) 89.57
Debitul net de caldura (kJ/kWh) 10,473
Consum auxiliar (MWe) 2.2
Conditile de maxim si minim ale necesarului de energie termica sunt

prezentate in tabelul urmator:
Parametru U.M. Necesar caldura maxim Necesar caldura minim
Temperatura aerului °C -15 25
Umiditatea aerului % 95 50
Debit abur 16 bar t/h 57 2
Iesire termoficare MWt 20 3.6
Prognoza necesarului de abur

Obiectivul principal al Proiectului este alimentarea continua cu abur a
parcului industrial Rompetrol. Tabelul de mai jos, prezinta o descriere detaliata a
consumului orar de abur, cat si sursele de alimentare.
Proiectul va furniza abur cu parametrii de mai jos, ceruti de Rompetrol:
- 36 bar(g), 380°C;
- 16 bar(g), 240°C.

51
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Scenariu de baza Scenariu Alternativ

Balanta aburului [t/h]
Min, t/h Max, t/h Min, t/h Max, t/h
Necesar total de abur RR+RP 104 162 99 161
16 bar 2 60 27 89
36 bar 101.65 101.65 71.65 71.65
Necesar total pentru Rompetrol Rafinare (RR) 59.5 94 59.5 94
16 bar - 34 - 34
36 bar 59.5 59.5 59.5 59.5
Necesar total pentru Rompetrol Petrochemicals (RP) 44.15 68 39.15 67
16 bar 2 26 27 55
36 bar 42.15 42.15 12.15 12.15
Surse interne de abur (CO Boiler) 22 25 25 25
16 bar - 3 3 3
36 bar 22 22 22 22
Necesar total de abur pentru Proiect 82 137 74 136

16 bar 2 57 24 86
36 bar 80 80 50 50
Necesar total pentru Rompetrol Rafinare (RR) 38 69 38 69
16 bar - 31 - 31
36 bar 38 38 38 38
Necesar total pentru Rompetrol Petrochemicals (RP) 44 68 36 67
16 bar 2 26 24 55
36 bar 42 42 12 12
Scenariu de baza este bazat pe instalatiile operationale ale Rompetrol in

2015, in timp de scenariu alternativ reprezinta planul de referinta 2012. Cele doua
se exclud reciproc.
Datorita faptului ca o parte a aburului este utilizat pentru incalzire (aburul de
16 bar), valorile minime si maxime de mai sus sunt corelate pe sezon (adica
consumul maxim este pentru perioada de iarna iar consumul minim este pentru
perioada de vara). Figura 3.1 reprezinta variatia anuala a necesarului de abur de 16
bar pentru scenariu de baza; consumul de abur de 36 bar este constant tot timpul
anului.

52
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
TERMOFICARE
Unul din obiectivele Proiectului este alimentarea cu energie termica a
orasului Navodari, in locul UT Midia. Necesarul actual pentru termoficare este
sintetizat in tabelul de mai jos:
Unitate de ANOTIMP
Parametru
masura Iarna Intermediar Vara
Valoare maxima energie termica kW 20,000 8,400 3,600
Valoare minima energie termica kW 8,400 3,600 3,600
Valoare medie energie termica kW 12,700 6,000 3,600
1.6.6. Informatii despre materii prime, substante sau preparate

chimice
Centrala va utiliza ca principala materie prima gazul natural .
zile din 7, combustibilul net intrat fiind de 236,1 MWt.
O sursa posibila de alimentare cu gaze naturale este producatorul de gaz
natural Petromar. La o distanta de circa 2,5 km de locatia Proiectului se afla o
conducta de gaze de 40 bar. Informatiile preliminare arata ca este disponibila o
cantitate de gaz natural de 700.000 Nm3 /zi la o presiune minima garantata de
16bar pentru Proiect. Incepand cu anul 2015, poate fi disponibila o cantitate totala
de 3.000.000 Nm3 /zi.
1.6.7. Descrierea solutiei si regimul tehnic

Turbinele cu gaze sunt frecvent utilizate in ambele configuratii cu ciclu
combinat sau simplu. In ciclu simplu, TG functioneaza singura, fara beneficiul
recuperarii oricarei energii din gazele arse care sunt trimise direct in atmosfera.
Configuratiile cu ciclu combinat variaza, dar in general sunt constituite
dintr-unul sau mai multe TG, ce evacueaza intr-una sau mai multe CRAB.
Cazanul recuperator de abur (CRAB) produce abur care poate fi folosit la un

53
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
proces industrial sau la alimentarea unei turbine cu abur. Figura urmatoare

reprezinta aceste configuratii.
Ciclu combinat in cogenerare simpla

Centralele electrice bazate pe TG au mai multe avantaje distincte fata de
centralele electrice cu combustibil solid de aceeasi marime. Unele dintre aceste
avantaje sunt enumerate mai jos:
- Durata scurta pentru proiectare, instalare si pornire;
- O eficienta mai mare, in special in cazul instalatiilor cu ciclu
combinat;
- Capacitatea unei bune prelucrari;
- O punere in functiune si intrare in sarcina rapida;
- Emisii de poluanti scazute;
- Cost instalat scazut;
- Amplasament compact (ex. amprenta redusa);
- Sursa combustibilului curat;
- Fara emisii de cenușii;
- Nu exista sisteme de manipulare a combustibilului solid.

54
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
A. Cerinte pentru echipamentul de telecomunicatii

Centrala va asigura alimentarea cu energie electrica pentru instalatiile de
monitorizare si control, astfel incat acestea sa fie disponibile inca cel putin 3 ore
dupa de-energizarea punctului de conectare al unitatilor generatoare respective.
Centrala va asigura cai de comunicare de rezerva de la instalatiile de
monitorizare si reglaj secundar catre o anumita locatie specificata de
Transelectrica. Construirea si intretinerea caii de comunicare intre utilizator si
interfata Transelectrica cade in sarcina utilizatorului.
Sistemul de telecomunicatii al interfetei centralei cu Transelectrica este
furnizat sub responsabilitatea celui din urma.
Turbina cu gaze
Tabelul urmator ofera informatii tehnice cu privire la turbinele cu gaz
utilizate, asa cum este indicat de programul software Thermoflow 20.
Performantele in conditii ISO sunt obtinute folosind drept combustibil gazul
metan.
Parametru Valori
Producator GE
Tip LM 6000 PD
Caracteristici
Numar de arbori 2
Viteza arborelui (RPM) 3627
Compresor
Numar de trepte 19
Raportul de compresie 29:1
Turbina
Numar de trepte 7
Temperatura intrare in turbina (°C) 1,260
Temperatura iesire din turbina (°C) 452

55
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Parametru Valori
Debit aer (t/h) 450
Puterea generatorului (kWe) 42,751
Consum specific de caldura raportat la
PCI (kJ/kWh) 8,687
Randament net raportat la PCI(%) 41.4
Date turbina cu gaze
Tabelul urmator ofera informatii cu privire la emisiile din gazele arse ale TG
la 15% O2, gaz uscat atunci cand functioneaza 100% pe CH4 in conditii ISO. Este
de mentionat ca ambele TG sunt echipate cu arzatoare cu NOx redus uscat.
Substanta U.M. GE
NOx ppm 15
CO ppm 25
UHC ppm 15
Emisile din gazele arse pentru gaz natural
Tabelul urmator ofera informatii despre gama in functionare.

Nr. in Ore de Disponibilitate
Producator Tip
functionare functionare [%]
GE LM 6000 >600 >10 Milioane 97.7
1.6.8. Descrierea echipamentelor existente si a celor necesare a

fi achizitionate in vederea implementarii proiectului
Starea instalatiilor existente si posibilitatea continuarii folosirii acestora
Tractebel Engineering a analizat starea echipamentelor existente in cadrul
UT Midia ce pot fi folosite ca back-up si utilitati pentru noua centrala in cazul
scenariului Brownfield.
Au fost analizate urmatoarele instalatii si sisteme:
a. Centrala termica
b. Instalatia de demineralizare a apei
c. Statia electrica

56
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
d. I&C
e. Statia de reducere si masura gaz natural/gaz de rafinarie
f. Gospodaria de pacura (Slurry pumping and heating station).
S-au putut trage urmatoarele concluzii:
a. Centrala termica de pornire
Cazanele de 50 t/h au aproximativ acelasi numar de ore de functionare.
Cazanele de 105 t/h au de asemenea au acelasi numar de ore de functionare, cu
exceptia cazanului nr. 4 care are mult mai putin. Aceasta nu se datoreaza avariilor
sau numarului mare de opriri, ci datorita cererii de abur a Petromidia in continua
scadere. Numarul orelor de functionare pentru fiecare cazan de abur, este prezentat
in tabelul de mai jos:
Echipament Cazan nr. 1 Cazan nr. 2 Cazan nr. 3 Cazan nr. 5

50 t/h 50 t/h 105 t/h 105 t/h
COD 10.08.1979 30.04.1979 05.1979 10.10.1979
Ore de functionare
136.722 131.956 82.977 90.207
COD-30.10.2011
Ore de functionare a cazanelor de abur
- Toate cele 4 cazane functioneaza la parametrii de proiect initiali

datorita lucrarilor de intretinere ce sunt efectuate anual. Nu a existat o depasire a
parametrilor aburului pe durata functionarii, deoarece cazanele 105 t/h sunt
mentinute la 240°C iar cazanele de 50 t/h la 420°C.
- In urma cu trei ani, toate cazanele si sistemele de conductele
(incluzand si conductele de distributie abur catre ROMPETROL) au fost certificate
ISCIR. Pentru aceasta certificare, toate sudurile au fost controlate, s-au efectuat
teste nedistructive cat si masuratori ale grosimii de perete. Toate defectele
depistate au fost remediate, asadar in acest moment partea de presiune a cazanelor
si conductele pot asigura o buna operare pentru inca 100 000 ore.
Ca o prima concluzie, centrala termica poate constitui o unitate back-up de
abur sigura pentru noul proiect si se poate lua in considerare pentru scenariul

57
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Brownfield. Cu toate acestea, inainte de a lua o decizie finala cu privire la

utilizarea cazanelor ca rezerva in scenariul Brownfield, se recomanda efectuarea
unui studiu detaliat al uzurii in timp, ceea ce ar trebui sa dezvaluie toate riscurile
de folosire a acestor echipamente pe durata de realizare a proiectului.
b. Instalatia de demineralizare a apei
Conform celor constatate la UT Midia, calitatea apei demineralizata
(< 0.2µS) ceruta pentru alimentarea cazanelor poate fi realizata prin imbunatatirea
parametrilor de operare a filtrelor cu pat mixt.
Pentru imbunatatirea conditiilor de exploatare si reducerea cheltuielor se
propune automatizarea fazei de regenerare a rasinilor schimbatoare de ioni, pentru
3 baterii de filtre de 200 m3/h din cele 4 modernizate. In acest scop frontul de lucru
a filtrelor ionice cat si sistemul de dozare reactivi de regenerare se va completa cu
vane fluture actionate pneumatic cu comanda automata a fazelor de regenerare.
c. Statia electrica
- Spatiul disponibil
In functie de configuratia electrica propusa pentru noule grupuri ce vor fi
instalate, de volumul si complexitatea noilor echipamente, s-au identificat
urmatoarele perimetre disponibile (in aria grupurilor dezasamblate 1 & 2):
- spatiul intern al camerelor statiilor de medie si joasa tensiune, al
camerelor de curent continuu, al camerelor de comanda, etc.;
- spatiul exterior pentru transformatoarele ridicatoare si
transformatoarele de servicii proprii ale noilor grupuri.
- Echipamentele disponibile
Pentru noul sistem de evacuare a energiei electrice in sistem se pot folosi
celulele interne de 110 kV existente. Aceste celule sunt disponibile dupa
dezasamblarea grupurilor 1 & 2 si pot fi reechipate cu echipamente moderne
potrivite pentru noile grupuri.

58
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
De asemenea, mai sunt necesare lucrari de modificare si modernizare in

interiorul camerei de comanda a statiei de 110 kV, pentru a avea un sistem de
comanda modern al instalatiilor electrice.
d. Sistemele I&C
- Elementele CET-ULUI
Camera de control a grupurilor 1&2 poate fi refolosita, deoarece ofera spatiu
suficient pentru toate echipamentele noi I&C.
- Centrala termica de pornire
Sistemul de control I&C pentru cazane, constau in diferite clase de
echipamente de generatii diferite, de la echipamentul original la sistemele de
control modern PLC. Modernizarea sistemului de control a fost realizata in etape
diferite, concentrandu-se pe masurare si afisarea celor mai vitali parametrii din
proces, si de inlocuire a buclei de control din reglajul vechi.
Sunt in general 3 generatii a echipamentelor de automatizare (echipamente
originale, o generatie mai noua reprezentata de control individual si module de
afisare, si o generatie moderna folosind echipamente PLC si HMI).
Echipamentul de control este in general unitar (acelasi tip de afisaj si module
de control, aparatul de comanda provine de la acelasi producator FESTO, si
interfetele grafice sunt realizate de catre CITECT).
-Statia de tratare chimica a apei
Marea majoritate a celor mai importanți parametri din procesul tehnologic
sunt masurați si trimiși la distanta in camera de comanda folosind traductoare de
generație noua, insa controlul pentru echipamentele tehnologice este efectuat in
intregime manual. Prin modernizarea stației de tratare se pot instala echipamente
ce ar permite ca toate comenzile sa poate fi efectuate automat.
Se propune automatizarea operatiilor specifice regenerarii rasinilor.
Sistemul de conducere va fi un sistem bazat pe microprocesoare de tip P. L.
C. (Programmable Logic Controller) care pe langa functiile operative clasice de

59
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
conducere (supraveghere a valorilor parametrilor tehnologici), reglare si comanda

(fiecare filtru ionic va dispune de cate o cutie de comanda locala pentru comanda
individuala a fiecarei actionari), va realiza si functii semioperative
(configurare/diagnoza, mentenanta) si functii neoperative (protocolare,
proiectare/documentare, arhivare).
Sistemul de automatizare va fi format din urmatoarele parti componente
principale:
- echipamente de interfata cu procesul (module pentru intrari / iesiri
analogice si binare);
- statie de proces care va realiza functiile instalatiei de automatizare;
- statie de operare compusa din display-uri, tastatura alfa-numerica,
mouse, imprimanta;
- statia de engineering pentru configurarea sistemului, programare si
detectarea defectelor. Aceasta va fi comuna cu statia de operare;
- U. P. S.;
- sistem de comunicatie pentru transmiterea seriala a datelor care
realizeaza conectarea intre elementele de mai sus.
e. Statia de reducere si masura gaz natural / gaz de rafinarie
Exista o statie moderna de reducere a presiunii ce alimenteaza centrala
termica atat cu gaz natural PETROMAR cat si cu gaz natural. Nu sunt necesare
lucrari de modernizare pentru aceasta statie.
Pentru scenariile cu ciclu combinat, aceasta statie este nefolositoare datorita
presiunii scazute a gazului. In acest caz, o noua conducta de gaz de 2,5 km si 40
bar de la PETROMAR va trebui construita.
f. Statia de pompare si incalzire a pacurii
Statia de pompare si incalzire a pacurii alimenteaza cazanele. Nu sunt facute
lucrari majore de modernizare, insa toate echipamentele sunt mentinute in stare de
functionare datorita lucrarilor periodice de intretinere.

60
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
O caracterizare generala a schemei tehnologice este prezentata in ANEXE.

In cadrul statiei au fost efectuate mici lucrari de modernizare (se gasesc
numai 2 pompe cu invertoare), dar schema este foarte flexibila si fiabila, iar
capacitatea sistemului este mult mai mare decat necesitatile viitoare ale unor
configuratii studiate pentru acest proiect. Prin urmare, se poate spune ca pomparea
pacurii si centrala termica pot fi ulterior folosite pentru Proiect.
g. Structuri existente si cladiri
Urmatoarele cladiri pot fi refolosite:
- Cladirea administrativa;
- Sala turbinelor pentru grupurile 1&4, necesita demolarea structurilor
existente;
- Cladirea statiilor electrice;
- Cladirea pentru statia de demineralizare a apei.
Dintre toate cladirile mentionate mai sus, sala turbinelor necesita cele mai
multe lucrari de intretinere si refacere.
Dupa efectuarea unui audit rapid al salii turbinelor (grupurile 3&4), s-au
constatat urmatoarele:
- Sala turbinelor nu mai este in stare functionala;
- Sala turbinelor este realizata din stalpi de beton si grinzi de beton,
fatadele si ferestrele din panouri prefabricate, acoperis metalic invelit cu placa de
metal;
- In interiorul salii turbinelor este fundatia turbine cu abur nr.3 si
fundatiile diferitelor echipamente;
- Langa sala turbine sunt doua fundatii pentru cazanele dezmembrate,
fundatii pentru diferite echipamente si canale;
- Pe partea stanga a salii turbinei, paralel cu aceasta, exista o macara in
aer liber, care nu mai este functionala. In cazul reutilizarii acesteia, va fi necesara
efectuarea unei expertize;

61
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- Partea stanga a salii turbine este realizata din stalpi de beton si fatada
din zidarie;
- In apropiere exista o cale ferata in stare buna de functionare, care
merge in interiorul salii turbine si poate fi folosita pentru a transporta
echipamentele grele;
- Cladirea auxiliara (partea turbinei) este realizata de la nivelul ±23.5m
in sus, cu o structura metalica pentru acoperirea degazorului. Aceste structuri ar
trebui sa fie demolate;
- Cazanele de abur energetic nr. 1&2 si structurile nr.1-3 trebuiesc
demolate
Ca o prima concluzie, se poate spune ca aceste cladiri existente si structurile
de beton pot fi folosite, dar o expertiza tehnica trebuie sa fie efectuata in detaliu
pentru a stabili cu precizie starea actuala a cladirilor si structurilor, lucrarile care
urmeaza sa fie efectuate pentru imbunatatirea lor la cerintele si costurile detaliate
ale lucrarilor.
Locatia pentru noua centrala electrica va fi pe amplasamentul ce apartine de
UT Midia. Locatia va fi partea unde grupurile 1 si 2 au fost construite si astfel, sunt
ocupate de structuri din beton si otel, care trebuie sa fie demolate. Printre aceste
structuri se intalnesc:
- fundatia cazanelor nr. 1-3;
- Stalpii macaralei portal din zona exhaustorului;
- Conductele de gaze arse;
- Bazinul de neutralizare a apelor acide;
- Orice alte lucrari care fac obiectul constructiilor civile.
Solul din aceasta zona poate contine poluanti diferiti, prin urmare un studiu
de decontaminare a solului trebuie sa fie efectuat, pentru a stabili nivelul de
poluare, tipul de poluanti si masurile specific de decontaminare.

62
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Cosul existent, ce are o inaltime de 180 m se afla foarte aproape de

amplasament, dar nu ingreuneaza amplasarea noilor cazane.
Configuratiile centralei propuse
Configuratia centralei va contine 2 TG si doua cazane recuperatoare care vor
produce cantitatea exacta de abur necesara pentru Petromidia. Puterea la iesire va fi
strict dependenta de cererea de abur din proces.
Cosul de By-pass
Conceptul de cos de by-pass este inclus intr-o CCPP atunci cand se are in
vedere functionarea in circuit deschis, circuit deschis insemnand producerea de
electricitate numai cu TG. Acest lucru permite mentenanta planificata si
neplanificata a TA si a cazanelor recuperatoare, fara a fi oprita productia de
energie electrica, chiar daca aceasta va fi produsa intr-o cantitate redusa.
Un alt avantaj este usurinta pornirii centralei atunci cand opereaza numai
TG.
Pe de alta parte, cosul de by-pass poate reduce randamentul centralei ca
urmare a pierderilor de presiune si scapari prin sibare. De asemenea, creste
lungimea canalului de gaze de ardere si, astfel, spatiul disponibil necesar pentru
centrala.
In cele din urma, daca nu functioneaza zilnic sau des, exista riscul de a
vedea o pierdere a capacitatii de etansare al sibarelor. De asemenea, cresc riscurile
de mentenanta neplanificata.
Avand in vedere domeniul de aplicare al prezentului studiu, nu este nevoie
de luarea in considerare al cosul de by-pass.
Racirea prin evaporare, formarea cetii, compresia umeda si incalzirea
aerului de admisie
Racirea prin evaporare, formarea cetii si compresia umeda sunt proiectate
pentru a reduce temperatura aerului de admisie in TG in scopul de a imbunatati
puterea si debitul de caldura.

63
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Aceste sisteme sunt intalnite pe scara larga in zonele cu mediu ambiant cald
si uscat.
Deoarece centrala va functiona in lunile reci, uneori cu temperaturi mult sub
0° C, ar putea fi nevoie de incalzirea aerului de admisie. Acest lucru poate fi
realizat prin recircularea unei parti din aerul comprimat al TG sau cu ajutorul unui
incalzitor cu abur.
Producatorul de echipamente este cel care poata indica necesitatea si
implicatile asupra randamentelor unor astfel de sisteme.
Cazanul recuperator
Avand in vedere parametrii necesari pentru aburul de proces (adica 36 bar,
380° C si 16 bar, 240° C), numai urmatoarea configuratie este posibila: cazan
recuperator cu un nivel de incalzire. Incalzirea intermediara nu este posibila.
Caracteristicile tehnice ale cazanului recuperator sunt indicate in tabelul de
mai jos.
Parametru Valori
Un nivel de
Tip presiune, fara
supraincalzire
intermediara
Caracteristici
Circulatia apei naturala
Orizontal/
Circulatia gazelor de ardere
Vertical
Primul nivel de presiune a aburului (bar) 43.5
Al doilea nivel de presiune al aburului (bar) N/A
Temperatura supraincalzitor (°C) 416
Temperatura arzator suplimentar (°C) 565
Caldura produsa arzator suplimentar raportat la PCI
20
(MWt)
Debit abur (t/h) 70
Caldura produsa raportata la PCI recuperator caldura 10

64
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Parametru Valori
cos (MWt)
Temperatura la cos (°C) 80
Randament (%) 87.5
Date cazan recuperator
Cazanele recuperatoare sunt prevazute cu schimbatoare de caldura speciale

(recuperator caldura cos) in scopul realizarii termoficarii. Acestea vor fi amplasate
in partea superioara (partea rece) ale cazanelor recuperatoare.
PERFORMANTELE CENTRALEI
Generalitati
Metodologia utilizata pentru modelarea termodinamica a noii centrale si

rezultatele obtinute sunt prezentate mai jos.
Performantele au fost calculate folosind turnuri de racire cu tiraj fortat ca

tehnologie de racire principala. Au fost luate in considerare, deasemenea, conditile
de functionare la sarcini partiale.
Toate calculele termodinamice au fost efectuate cu GT Pro, GT Master, ST

Pro, ST Master (configuratii pentru echipamentele principale) si Thermoflex
(pentru cazanele de rezerva), module ale programului software Thermoflow
(versiunea 20.0.1).
Aceste performante vor trebui validate de catre furnizorii de echipamente.

Ipoteze
Ipotezele principale, considerate in calculele termodinamice, sunt prezentate

mai jos.

65
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Turbine cu gaz
A.1. Permormantele LM6000 PD sunt luate din baza de date

Thermoflow
A.2. Presiunea gazelor este cea necesara TG.
A.3. PCI a gazului natural este de 48,342 kJ/kg.
Cazanele recuperatoare
A.4. Datele despre cazanele recuperatoare
A.5. Temperatura minima la cos a gazelor de ardere: 80 °C (pentru

CCPP) la conditile de proiectare.
A.6. Preincalzirea condensatului la 60°C inainte de degazor prin

Economizor de joasa temperatura.
A.7. Ardere suplimentara (unde este aplicabil) cu o temperatura la iesire

limitata la 780°C, pentru a ramane in limita transferului de caldura
convectiv.
Cazanele de rezerva
A.8. Cazanele existente sunt considerate la fel de bune ca

echipamentele noi avand acelasi randament ca acestea.
Alimentarea cu abur
A.9. Parametrii aburului sunt indicati in Prognoza necesarului de abur.
Termoficare
A.10. Date despre parametrii termoficarii sunt prezentate in Tabelul -

Consumul actual de energie pentru termoficare.
Condensul returnat
A.11. Procentul de condens returnat de la proces: 50 %.

66
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
A.12. Temperatura condensului returnat de la proces (dupa tratare si

amestec cu apa demineralizata): 40 -60 °C (in functie de sezon).
Sistemul principal de racire
Turnurile de racire cu tiraj fortat a fost proiectate avand in vedere urmatoarele:

Parametrul Valoare
Presiunea aerului admis (bara) 1.013
Temperatura aerului admis (°C) 15
Umiditatea relativa a aerului (%) 60
Diferenta de temperatura (°C)
(=temperatura AR retur – temperatura 9
termometrului umed)
Intervalul temperaturilor apei de racire (°C)
10
(= temp AR tur- temp. AR retur)
Considerente asupra sistemului de racire cu apa
Rezultate
Tabelul de mai jos, prezinta indici principali de performata (conditii ISO si cerere
de caldura maxima) pentru fiecare din cele 12 scenarii.
Parametru Valoare
Combustibil net intrat(MWt) 236.1
Electricitatea neta rezultata (MWe) 81.1
Randamentul electric net (%) 34.37
Randamentul global net (%) 89.57
Debitul net de caldura (kJ/kWh) 10,473

Consum auxiliar (MWe) 2.2
Principalele performante ale centralei in
functie de scenariu
Conditile de maxim si minim ale necesarului de energie termica sunt

prezentate in tabelul urmator:

67
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Parametru U.M. Necesar caldura maxim Necesar caldura minim

Temperatura aerului °C -15 25
Umiditatea aerului % 95 50
Iesire termoficare MWt 20 3.6
Conditii limita
Activitati care pot aparea ca urmare a proiectului
Prin realizarea investitiei, ca urmare a activitatii desfasurate in cadrul
acesteia, apar noi activitati, la amenajarea unei infrastructuri corespunzatoare
noului obiectiv.
Alte provocari principale vor fi procesul de privatizare, reducerea numarului
de personal si obtinerea licentei pentru exportul energiei electrice.
Pe de alta parte, UT Midia trebuie sa fie in masura sa ofere personal bine
pregatit si calificat pentru a-si desfasura activitatea in centrala.
1.6.9. Durata etapei de functionare

Constructia centralei ar dura, in medie 30 (TG) luni, dupa ce contractul EPC
a fost semnat (T0).
Urmatorul este un grafic de timp de principiu pentru Proiect, unde cifrele
reprezinta luni:
T0 Luarea deciziei pentru a continua cu investitia (1 Mai, 2012)
T0 + 5 Stabilirea finantarii contractului
T0 + 10 Semnarea EPC (AILP)
T0 + 14 Obtinerea autorizatiei de constructie - AILF
T0 + 30 Centrala cu TG
Este de asteptat ca programul de constructie a centralei ar putea fi mai scurt,
deoarece echipamentul in cadrul standardelor fabricantului ar putea fi considerate
ca fiind produse “de pe raft”.

68
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
zile din 7.
1.6.10. Informatii despre poluanti fizici si biologici, care

afecteaza mediul, generati de activitatea propusa
1.6.10.1. Zgomotul
Dintre poluantii fizici care afecteaza mediul, generati de activitatile din
cadrul obiectivului se retine zgomotul.
Ceilalti poluanti fizici si biologici cum sunt: radiatiile electro – magnetice,
radiatiile ionizante, poluare biologica (prin microorganisme, virusi) nu sunt
generati intr-o masura cuantificabila astfel incat sa afecteze mediul.
Sursele de zgomot, generate de activitatile desfasurate in cadrul obiectivului

studiat, difera in functie de etapele de realizare a proiectului, respectiv: etapa de
executie si perioada de operare.
1.6.10.2. Surse de zgomot in perioada de executie a

componentelor obiectivului
In perioada de executie a investitiei sursele de zgomot se grupeaza dupa cum
urmeaza:
In incinta obiectivului zgomotul este produs in fazele de executie a

lucrarilor la platforme, fundatii, terasamente si impermeabilizare cuveta,
montare instalatii etc;
Circulatia utilajelor
In cele ce urmeaza prezentam utilajele folosite si puterile acustice asociate:
 buldozere Lw  115 dB(A)
 incarcatoare Lw  112 dB(A)
 excavatoare Lw  117 dB(A)

69
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
 compactoare Lw  105 dB(A)

 basculante Lw  107 dB(A)
 macarale Lw  105 dB(A)
Suplimentar impactului acustic, utilajele de constructie, cu mase proprii
mari, prin deplasarile lor sau prin activitatea in punctele de lucru, constituie surse
de vibratii.
1.6.10. 2.Surse de zgomot in perioada de exploatare

Sursele de zgomot si vibratii in timpul pe perioada exploatarii sunt: datorate
functionarii suflantelor , turbinelor, pompelor, sistemelor de abur, sistemelor de
ventilare, transformatoarelor.
In faza de exploatare, turbinele cu gaze vor fi cele care vor produce cel mai
puternic zgomot. Zgomotul generat de turbinele cu gaze poate depasi nivelurile
acceptabile de zgomot pentru sanatatea lucratorilor la locul de munca pe
amplasament, ca si nivelul de zgomot ambiental la limita amplasamentului.
1.6.10.3. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva

zgomotelor si vibratiilor
Reducerea riscurilor generate de expunerea la zgomot trebuie sa se bazeze
pe principiile generale de prevenire prevazute de legislatia nationala care transpune
Directiva 89/391/CEE, luand in considerare mai ales urmatoarele:
- alte metode de lucru care sa reduca expunerea la zgomot;
- alegerea unor echipamente de munca adecvate, care sa emita tinand seama
de natura activitatii desfasurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil;
- proiectarea si amplasarea locurilor de munca si a posturilor de lucru;
- informarea si instruirea personalului privind utilizarea corecta a
echipamentelor de lucru in scopul reducerii expunerii minime la zgomot

70
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- mijloace tehnice pentru reducerea zgomotului aerian, cum ar fi ecrane,

carcase, captuseli fonoabsorbante, precum si reducerea zgomotului structural prin
amortizare sau prin izolare;
- organizarea muncii astfel incat sa se reduca zgomotul prin limitarea duratei
si intensitatii expunerii prin stabilirea unor pauze suficiente de odihna in timpul
programului de lucru.
Turbinele cu gaze, vor fi construite, conform pachetului standard de
constructie oferit de furnizor, in incinte speciale de atenuare a zgomotului, cu
amortizoare de zgomot integrate la orificiile de admisie a aerului in turbina cu gaze
si pe canalele de evacuarea a gazelor.
Uzina Termoelectrica Midia, nu are in apropiere nici o locuinta privata (se
afla la aproximativ 4 km distanta de zonele locuite), exista doar un drum si se afla
in imediata apropiere a rafinariei Rompetrol.
1.6.11. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul

proiectului si indicarea alegerii uneia dintre ele
Au fost analizate un numar de 12 configurații posibile ale proiectului. A
fost analizat un numar de turbine cu gaz si configuratiile standard ale
producatorilor pentru a oferi o solutie la cerintele incluse in domeniului de aplicare
al acestui proiect.
Tabelul de mai jos, ofera informatii tehnice cu privire la doua dintre
turbinele cu gaz analizate .
Performantele in conditii ISO sunt obtinute folosind drept combustibil gazul
metan.

71
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Parametru Valori
Producator ‘’General Electric’’ ‘’SIEMENS’’
Tip Turbina pe Gaze LM 6000 PD SGT-1000F
Caracteristici
Numar de arbori 2 1
Viteza arborelui (RPM) 3627 5400
Compresor
Numar de trepte 19 17
Raportul de compresie 29:1 15.8:1
Turbina
Numar de trepte 7 4
Temperatura intrare in turbina (°C) 1,260 1,310
Temperatura iesire din turbina (°C) 452 583
Debit aer (t/h) 450 677
Puterea generatorului (kWe) 42,751 67,400
Consum specific de caldura raportat
8,687 10,202
la PCI (kJ/kWh)
Randament net raportat la PCI(%) 41.4 35.3
In tabelul urmator sunt informatii cu privire la emisiile din gazele arse ale
TG la 15% O2, gaz uscat atunci cand functioneaza 100% pe CH4 in conditii ISO.
Este de mentionat ca ambele TG sunt echipate cu arzatoare cu NOx redus uscat.
Substanta U.M. GE SIEMENS1

NOx ppm 15 15
CO ppm 25 25
UHC ppm 15 15
Emisiile din Gazele Arse in Turbinele pe Gaze

72
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Numar Turbine Ore de Disponibilitate

Producator Tip
in Functionare functionare [%]
GE LM 6000 > 600 >10 Milioane 97.7
SGT-
SIEMENS 1000F > 77 N/A N/A
Date Statistice de Functionare a Turbinelor pe Gaze
1.6.12. Informatii despre utilizarea curenta a terenului,

infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale,
arheologice, arii naturale/zone protejate, zone de protectie
sanitara
Locatia pentru noua centrala electrica va fi pe amplasamentul ce apartine de
UT Midia. Locatia va fi partea unde grupurile 1 si 2 au fost construite si astfel, sunt
ocupate de structuri din beton si otel, care trebuie sa fie demolate. Printre aceste
structuri se intalnesc:
- fundatia cazanelor nr. 1-3;
- stalpii macaralei portal din zona exhaustorului;
- conductele de gaze arse;
- bazinul de neutralizare a apelor acide;
- orice alte lucrari care fac obiectul constructiilor civile.
Solul din aceasta zona poate contine poluanti diferiti, prin urmare un studiu
de decontaminare a solului trebuie sa fie efectuat, pentru a stabili nivelul de
poluare, tipul de poluanti si masurile specific de decontaminare .
Se vor utiliza structurile existente si cladirile apartinand Uzinei
Termoelectrice Midia :
- Cladirea administrativa;
- Sala turbinelor pentru grupurile 1&4, necesita demolarea
structurilor existente;
- Cladirea statiilor electrice;

73
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- Cladirea pentru statia de demineralizare a apei.

Dintre toate cladirile mentionate mai sus, sala turbinelor necesita cele mai
multe lucrari de intretinere si refacere.
Dupa efectuarea unui audit rapid al salii turbinelor (grupurile 3&4), s-au
constatat urmatoarele:
- Sala turbinelor nu mai este in stare functionala;
- Sala turbinelor este realizata din stalpi de beton si grinzi de beton,
fatadele si ferestrele din panouri prefabricate, acoperis metalic invelit cu placa de
metal;
- In interiorul salii turbinelor este fundatia turbine cu abur nr.3 si
fundatiile diferitelor echipamente;
- Langa sala turbine sunt doua fundatii pentru cazanele dezmembrate,
fundatii pentru diferite echipamente si canale;
- Pe partea stanga a salii turbinei, paralel cu aceasta, exista o macara in
aer liber, care nu mai este functionala. In cazul reutilizarii acesteia, va fi necesara
efectuarea unei expertize;
- Partea stanga a salii turbine este realizata din stalpi de beton si fatada
din zidarie;
- In apropiere exista o cale ferata in stare buna de functionare, care
merge in interiorul salii turbine si poate fi folosita pentru a transporta
echipamentele grele;
- Cladirea auxiliara (partea turbinei) este realizata de la nivelul ±23.5m
in sus, cu o structura metalica pentru acoperirea degazorului. Aceste structuri ar
trebui sa fie demolate;
- Cazanele de abur energetic nr. 1&2 si structurile nr.1-3 trebuiesc
demolate
Ca o prima concluzie, se poate spune ca aceste cladiri existente si structurile
de beton pot fi folosite, dar o expertiza tehnica trebuie sa fie efectuata in detaliu

74
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
pentru a stabili cu precizie starea actuala a cladirilor si structurilor, lucrarile care

urmeaza sa fie efectuate pentru imbunatatirea lor la cerintele si costurile detaliate
ale lucrarilor
Zona dispune de echipare edilitara, respectiv: alimentare cu apa, energie
electrica, telefonie, cai de comunicatie rutiera.
Mentionam ca in zona nu au fost identificate alte tipuri de monumente
istorice, valori ale patrimoniului arheologic care sa ingradeasca promovarea unui
astfel de proiect, mai ales ca in zona se desfasoara activitati agricole.
1.6.13. Informatii despre documentele/reglementarile existente

privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona
amplasamentului proiectului
Pentru zona amplasamentului proiectului a fost emis Certificatul de
urbanism nr. 171/10.04.2012 emis de Primaria Orasului Navodari care impune
obtinerea urmatoarelor documente in vederea emiterii autorizatiei de constructie :
1. Dovada titlului de proprietate asupra imobilului, teren si/sau constructii
2. Documentatie tehnica - DTAC
3. Avizul privind securitatea la incendiu
4. Avizul privind alimentarea cu apa
5. Avizul privind alimentarea cu energie electrica
6. Avizul privind canalizarea
1.6.14. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea

la infrastructura existenta
ALIMENTAREA CU COMBUSTIBIL
Gazele naturale pentru noua centrala vor fi furnizate printr-o noua conducta
de 2,5 km (linia galbena). Capacitatea de transport va fi de aproximativ 25 t/h
(32.000 Nm3/h) pentru a acoperi cel mai mare debit pentru turbinele cu gaz.

75
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
APA DE RACIRE
turnurile de racire cu tiraj fortat.
APA BRUTA SI DEMINERALIZATA

Apa bruta va fi furnizata de catre Petromidia
apei.
APA POTABILA
Apa potabila va fi furnizata de catre retea interna UT Midia.

Racordarea la reteaua de 110 kV se va efectu prin intermediul statiei
existente de 110 Kv.
RACORDUL LA RETEAUA DE TERMOFICARE

Reteaua de termoficare, care apartine municipalitatii orasului Navodari, are
ca punct terminal gardul UT Midia.
Viitorul punct de interfata cu reteaua de termoficare va ramane acelasi.
RACORDUL ABURULUI PROCESULUI INDUSTRIAL

Conductele de abur (16 si 36 bar) provenind din noua centrala se vor racorda
la inelul de distributie al aburului Petromidia . Condensatul returnat va urma
acelasi traseu.

76
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178

a modului de conectare la Reteaua Nationala: Brownfield – CCPP, (2TG),
prezentat in schema monofilara din planul D1E-001- ANEXE;
Fiecare transformator de evacuare va fi conectat la statia de 110 kV existenta
printr-o LEA.

77
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
2. PROCESE TEHNOLOGICE
2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE

A. Sistemul de alimentare cu combustibil
Gaz natural pentru TG
De la limita centralei combustibilul gazos este alimentat la preincalzitor
pentru a garanta temperatura gazului minima la intrarea in turbina cu gaz. In statia
de comprimare a gazului presiunea combustibilului gazos este ridicata pana la
presiunea necesara sistemului de combustie al turbinei cu gaz. (In paralel o statie
de reducere a presiunii este instalata pentru cazul in care presiunea combustibilului
gazos, la limita de alimentare, este mai mare decat presiunea necesara turbinei cu
gaz.) Gazul este apoi alimentat la turbina cu gaz. Amonte de fiecare turbina cu gaz
sunt instalate un preincalzitor si un filtru fin.
Schema de proces este prezentata in desenul D1CE-002 – Sistemul de
alimentare cu gaz natural ANEXE.
B. Sistemul principal de racire
Principalul sistem de racire cu apa (MCWS) ofera apa rece condensatorului
turbinei cu abur si racitorului sistemului inchis de racire cu apa. Apa calda este
returnata la turnul de racire de unde este racita si colectata in bazinul turnului de
racire.
Pompe de apa de racire sunt instalate pentru a circula apa in sistemul
principal de racire. Apa pre-tratata bruta este folosita ca apa de adaos pentru
turnurile de racire. Purja este luata din refularea pompei de apa de racire si condusa
la limita centralei.
Apa de racire este tratata cu acid, biocid si un agent dezincrustant pentru a
preveni depunerile si cresterea continutului de substante organice in sistemul
principal de racire.

78
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Pentru a pastra tevile condensatorului curate pentru transferul termic optim,

este instalat un dispozitiv de curatare al tuburilor cu bile din burete.
Schema de proces este prezentata in desenul D1CE-003 – Sistemul principal
de racire cu apa - ANEXE.
C. Sistemul de apa de racire in circuit inchis
Sistemul de apa de racire in circuit inchis (CCWS) este un sistem inchis
umplut cu apa demineralizata ce alimenteaza consumatorii din intreaga centrala cu
apa rece, curata si noncoroziva. Pentru recirculare, sunt prevazute pompe CCW .
Apa calda este racita din nou prin schimbatoare apa / apa , alimentate de la
sistemul principal de racire cu apa. Apa recirculata in CCWS este tratata cu un
inhibitor pentru a proteja componentele sistemului impotriva coroziunii. Debitul de
apa de racire catre fiecare consumator este ajustat prin orificii pentru a se ajusta la
cerintele specifice de temperatura. Un rezervor principal asigura volumul tampon
necesar pentru permite expansiunea din cauza temperaturii apei care variaza in
CCWS. Acesta mentine, de asemenea, o presiune suficienta in intregul sistem si
serveste ca un rezervor, in caz de pierderi de apa.
Schema de proces este prezentata in desenul D1CE-004 – Sistemul de apa de
racire in circuit inchis- ANEXE
D. Sistemul de termoficare
Sistemul de termoficare furnizeaza apa calda pentru orasul Navodari. Apa
calda este returnata pentru a fi incalzita din nou la temperatura dorita.
Sunt prevazute pompe de termoficare pentru a circula apa calda in intregul
sistem.
Apa poate fi incalzita cu gazele de ardere (in cazul tehnologiilor TG).
Apa de adaos pentru sistemului de termoficare este apa demineralizata.
Schemele de proces sunt prezentate in desenele D1CE-005 D1CE-006 –
Sistemul de termoficare- ANEXE.

79
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
E. Sistemul de tratare al apei

In cazul scenariului Brownfield, statia existenta de tratare a apei va fi
refolosita.
F. Instalatia de purificare a condesului
Condensatul returnat de la Petromidia va fi tratat inainte de a re-intra in
ciclul apa/abur. Acest proces are loc in interiorul instalatiei existente de tratare a
apei.
O configuratie si o schema de proces orientativa sunt prezentate in desenele
D1CE-009 si D1CE-010 - Sistem de tratare condensat tehnologic ANEXE.
G. Sistem ape reziduale
Apele reziduale rezultate in centrala vor fi colectate sub forma de trei
categorii:
- Apa reziduala operationala
- Apa reziduale provenite din precipitatii (apa de ploaie)
- Apa reziduala menajera (canalizare)
Aceste deseuri sunt tratate corespunzator inainte de a iesi din centrala.
Apa reziduala operationala este tratata in scopul indeplinirii criterilor de
efluent (de exemplu, prin neutralizare) inainte de a fi evacuata la limita
amplasamentului.
Apa din precipitatii, poluata, este condusa printr-un canal de ape pluviale
pentru a separa impuritatile uleioase de apa de ploaie curata. Apa uleioasa este
condusa la un separator ulei/solid inainte de a fi evacuata in caminul de recuperare
a apei reziduale. Acest camin este golit prin intermediul unor pompe scufundate
pentru eliminarea la limita amplasamentului. Apa de ploaie curata este evacuata la
bazinul de apa pluviala. Apa de ploaie colectata de pe acoperis este condusa printr-
un separator de suspensii inainte de a fi evacuata ca apa pluviala. Apa colectata ca
apa pluviala poate fi re-folosita ca apa de adaos pentru turnul de racire sau
evacuata la limita amplasamentului.

80
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Apa reziduala menajera este introdusa intr-o unitate de tratare a apei

reziduale cu filtrare. Apa reziduala este apoi evacuata din centrala, pentru
eliminarea finala in timp ce deseurile toxice trebuie sa fie colectate si eliminate
separat de catre Operator.
O schema de proces orientativa este prezentat in desenul D1CE-011 -
Sistemul de ape reziduale- ANEXE.
H. Sistemul de aer comprimat
Aerul comprimat necesar uneltelor, instrumentelor, etc este generat intr-o
statie de comprimare centralizata de unde aerul este distribuit utilizatorilor. Statiea
de aer comprimat asigura doua calitati diferite de aer:
- Aer instrumental (filtrat si uscat prin mijloace de tip uscator de aer
prin absobtie);
- Aer tehnologic (filtrat si uscat prin mijloace de tip uscator de aer prin
refrigerare);
Ramura de aer instrumental primeste prioritate de la asa-numita vana de
prioritate, care opreste aerul tehnologic in cazul scaderii de presiune ale aerului. In
general, fiecare zona va fi alimentata separat cu aer instrumental si tehnologic.
Principalii consumatori de aer instrumental sunt elementele de actionare
pneumatice si de control ale centralei. Aerul tehnologic este prevazut in toate
zonele principale pentru lucrari de intretinere si reparatii.
Statia de aer comprimat este prevazuta ca un sistem monobloc.
Principii de siguranta, separatie si redundanta

Scopul principal fiind alimentarea continua a instalatiilor Petromidia cu abur
si energie electrica, este foarte importanta obtinerea unui grad inalt de
disponibilitate si siguranta in exploatare a Centralei.
Aceasta cerinta conduce la proiectarea specifica a instalatiilor electrice de
alimentare.

81
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Pentru garantarea acestor cerinte, doua principii de baza au fost avute in

vedere la proiectarea instalatiilor electrice si anume:
- redundanta;
- separarea si siguranta.
Toate aceste principii sunt prezentate in schemele electrice monofilare
anexate la prezentul studiu.
Tinand seama de criteriul redundantei, la proiectarea Centralei s-au aplicat
urmatoarele principii:
- Alimentarea consumatorilor de servicii proprii de MT. Acesti
consumatori vor fi alimentati din doua surse, si anume: din propriul
generator prin intermediul transformatorului de servicii proprii asociat (pe
timpul regimului normal de functionare), si respectiv din transformatorul de
servicii generale, prin intermediul conexiunii de rezerva prevazute. Instalatia
de AAR va realiza comutarea automata a surselor;
- Transformatoare de MT/JT. Pentru alimentarea fiecarui tablou de
distributie de JT sunt prevazute cate doua transformatoare, dimensionate
2x100%;
- Alimentarea consumatorilor vitali de JT. Acesti consumatori vor fi
alimentati din trei surse separate: instalatiile de servicii proprii, instalatiile de
servicii generale si generatorul Diesel;
- Consumatori UPS. Acesti consumatori vor fi alimentati din doua
surse: tabloul de consumatori vitali JT si bateriile UPS-ului.
Urmatoarele principii de separare au fost utilizate la proiectarea instalatiilor
electrice ale Centralei:
- Evacuarea energiei. Liniile de evacuare ale celor doua TG au fost
conectate in statia de IT pe sectii de bare diferite. Aceasta conexiune
realizeaza evacuarea energiei de pe una din sectiile de bare, chiar in cazul
defectarii celeilalte sectii de bare.

82
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- Consumatori de MT. Alimentarea consumatorilor de MT, fie cei

din serviciile proirii fie cei din serviciile generale, se va realiza din cate doua
sectii de bare diferite. In conformitate, consumatorii tehnologici vor fi
repartizati pe cele doua sectii de bare, fiecare grupa de consumatori fiind
alimentata pe cate o sectie de bare. In cazul defectarii unei sectii de bare,
consumatorii conectati pe cealalta sectie de bare vor ramane in functiune;
- Consumatori de JT. Alimentarea consumatorilor de JT se va
realiza din cate doua sectii de bare diferite prevazute la fiecare tablou de
distributie de JT MCC. In conformitate, consumatorii tehnologici vor fi
consumatorii conectati pe cealalta sectie de bare vor ramane in functiune.
- Consumatori vitali de JT. Alimentarea consumatorilor vitali de JT
se va realiza din cate doua sectii de bare diferite prevazute la tabloul de
distributie vitali de JT MCC. In conformitate, consumatorii tehnologici vor fi
consumatorii conectati pe cealalta sectie de bare vor ramane in functiune.
- Consumatori de CC. Alimentarea consumatorilor de CC, fie cei de
220V fie cei de 24V, se va realiza din cate doua sectii de bare diferite. In
conformitate, consumatorii vor fi repartizati pe cele doua sectii de bare,
fiecare grupa de consumatori fiind alimentata pe cate o sectie de bare. In
cazul defectarii unei sectii de bare, consumatorii conectati pe cealalta sectie
de bare vor ramane in functiune.
- Consumatori UPS. Alimentarea consumatorilor de 230Vca UPS,
se va realiza din cate doua sectii de bare diferite. In conformitate,
consumatorii vor fi repartizati pe cele doua sectii de bare, fiecare grupa de
consumatori fiind alimentata pe cate o sectie de bare. In cazul defectarii unei

83
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
sectii de bare, consumatorii conectati pe cealalta sectie de bare vor ramane in

functiune.
Principiul sigurantei in alimentare implica alimentarea celor mai importanti
consumatori (dulapurile DCS, sistemele de instrumentatie, automatizare si control,
iluminatul de siguranta, circuitele de comanda, motoarele de avarie), din baterii.
Sunt mai multe nivele de tensiune obtinute din baterii:
- 220Vcc este furnizat pentru motoare, control si iluminat;
- 24Vcc este furnizat pentru instrumentatie.
Echipamentele UPS sunt de asemenea dotate cu baterii pentru alimentarea
tablourilor DCS, a automatelor programabile PLC, a calculatoarelor PC din camera
de comanda, si a altor echipamente vitale pentru functionarea Centralei.
BAT/IMA . Cele mai bune tehnici disponibile

Un element esential al Directivei este cerinta aplicarii "celor mai bune
tehnici disponibile" (BAT) in cadrul tuturor instalatiilor noi, si cel tarziu incepand
cu anul 2007, si in cadrul instalatiilor existente. Directiva defineste cele mai bune
tehnici disponibile ca fiind:
- "... cel mai eficient si inaintat stadiu de dezvoltare al activitatilor si al
metodelor de functionare corespunzatoare, al tehnicilor speciale fiind
considerat adecvat si practic, in principal ca baza pentru stabilirea
valorilor limita de emisie pentru a preveni in general emisiile si efectele
asupra intregului mediu sau, daca lucru nu este posibil, atunci sa fie
reduse";
- "tehnicile" si tehnologia aplicata precum si felul si modul cum este
instalatia planificata, construita, exploatata si scoasa din functiune;
- "disponibile" - tehnicile, dezvoltate la o scara care, considerand relatia
costuri/beneficii, fac posibila aplicarea in conditii economice si
realizabile tehnic in sectorul industrial respectiv, indiferent daca aceste

84
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
tehnici sunt utilizate sau realizate in statul membru respectiv, intrucat

sunt accesibile pentru operator in conditii rezonabile;
- "cele mai bune" - tehnicile cele mai eficiente in atingerea unui nivel
general ridicat de protectie a mediului, in ansamblul sau".
Fiecare BAT nu este concretizat material in Directiva IPPC. In
vederea unei armonizarii la nivel european a celor mai bune tehnici disponibile
(BAT) Directiva IPPC prevede un schimb de informatii asupra celor mai bune
tehnici disponibile. Rezultatele acestui schimb de informatii vor fi inscrise in
asa numitele documente BAT ce vor fi publicate de catre Comisia Europeana,
fiind luate in considerare la stabilirea conditiilor de autorizare.
Instalatiile mari de ardere sunt reprezentate de orice echipament in care
combustibilii sunt oxidati in scopul producerii energiei termice si al carui putere
termica nominala este egala cu sau mai mare decat 50 MW.
Alegerea sistemului utilizat ca instalatie se bazeaza pe consideratii
economice, tehnice, de mediu si locale precum disponibilitatea combustibilului,
cerintele operationale, conditiile pietei si cerintele retelei. Curentul electric este
generat in principal producand abur intr-un cazan alimentat cu combustibili
selectati, iar aburul este utilizat pentru angrenarea turbinei ce actioneaza un
generator pentru a produce electricitate. Ciclul aburului are o eficienta inerenta
limitata de condensarea aburului dupa iesirea din turbina.
Problematica de mediu
Cele mai multe instalatii de ardere utilizeaza combustibil sau alte materii
prime din resursele naturale ale pamantului, transformate in energie utila.
Combustibilii fosili reprezinta sursele de energie cele mai dese, utilizate astazi. Cu
toate acestea arderea lor are ca rezultatat un impact relevant si, in timp, semnificant
asupra mediului in intregul sau. Procesul de ardere conduce la generarea de emisie

85
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
in aer, apa si sol, dintre care emisiile in aer sunt considerate a fi una dintre
principalele probleme ale mediului.
Cele mai importante emisii in aer provenite de la arderea combustibililor
fosili sunt SO2, NOX, CO, pulberile (PM10) si gazele cu efect de sera, precum NO2
si CO2. Celelalte substante precum metalele grele, compusii halogenati si dioxinele
sunt emise in cantitati mai mici.
Conditii
BAT aferente nivelurilor de emisie se bazeaza pe media zilnica, conditiile
standard si nivelul de O2 de referinta 6 % / 3 % / 15 % (combustibili solizi/ lichizi
si gazosi/ gaz de turbina), ce reprezinta o situatie tipica a poluarii. Pentru
solicitarile maxime, perioadele de pornire si oprire precum si pentru probleme
operationale ale sistemelor de epurare a gazelor evacuate, trebuie sa fie luate in
considerare valori de varf pe termen scurt, ce pot fi mai mari.
Pretratarea combustibilului. Pentru combustibilii lichizi, folosirea
instalatiilor de pretratare sunt considerate BAT. Tratarea combustibililor lichizi
grei implica instalatii precum incalzitoarele electrice sau pe baza de abur, sisteme
de dozare de de-emulsionare etc.
Eficienta termica
Exploatarea controlata a resuselor naturale si utilizarea eficienta a energiei
sunt doua cerinte importante ale Directivei IPPC. In acest sens, eficienta generarii
energiei este un indicator important al emisiei CO2. O cale de a reduce emisiile de
CO2 pe unitatea de energie generata o reprezinta optimizarea utilizarii energiei si
procesul de generare a energiei. Cresterea eficientei termice are implicatii asupra
conditiilor de incarcare, sistemului de racire, emisiilor, folosirii unui tip de
combustibil, etc.
Emisiile de pulberi in suspensie (praful). Emisia de pulberi in suspensie
(praful) din procesul de combustie are loc aproape numai pe baza fractiei
minerale. Prin arderea combustibililor lichizi, conditiile de ardere nepotrivite duc

86
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
la formarea de funingine. Arderea gazului natural nu este o sursa importanta de

emisii de pulberi in suspensie. In acest caz, nivelul emisiei de praf este sub 5
mg/Nm3 fara aplicarea unor tehnici aditionale.
Metalele grele. Emisia de metale grele rezulta din prezenta lor ca si
componenti naturali ai combustibililor fosili. Majoritatea metalelor grele (As, Cd,
Cr, Cu, Ni, Pb, Se, V, Zn) este, in general, eliberata in asociatie cu alte particule.
Astfel, BAT-ul pentru reducerea emisiilor de metale grele este reprezentat de
aplicarea unor dispozitive cu performanta mare de desprafuire, precum filtrele
textile sau precipitatoarele electrostatice.
Emisiile de SO2. Emisiile de oxizi de sulf sunt, in principal, un rezultat al
prezentei sulfului in combustibil. Gazul natural este considerat ca avand un
continut zero de sulf. Acesta nu este si cazul unor gaze industriale.
In general, pentru instalatiile mari de ardere pe baza de combustibil lichid,
folosirea unui combustibil cu continut scazut in sulf este considerata BAT.
Emisiile de NOx. Principalii oxizi de azot emisii in timpul procesului de
combustie sunt oxidul nitric si dioxidul de azot, denumiti, in general, NOx.
Emisiile de CO. Monoxidul de carbon (CO) apare intotdeauna ca un produs
intermediar al procesului de combustie. BAT reprezinta reducerea emisiei de CO
prin obtinerea arderii complete, care depinde de intretinerea adecvata a instalatiilor
de combustie.
Poluarea apei. In afara de generarea de poluanti ai aerului, instalatiile mari
de ardere sunt si o sursa importanta de evacuare a apelor (de racire si reziduale) in
rauri, lacuri si ecosisteme marine, dupa caz.
Apele pluviale care spala zonele de depozitare si antreneaza anumite
particule ar trebui colectate si tratare (prin sedimentare) inainte de a fi evacuate.
Separatoarele de produse petroliere sunt considerate BAT pentru preepurarea
apelor meteorice.

87
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
In instalatiile de tratare a apelor uzate au loc diferite procese chimice pentru

indepartarea metalelor grele si pentru reducerea cantitatilor de materie solida.
Instalatiile de neutralizare includ o corectare a nivelului pH – ului, precipitarea
metalelor grele s indepartarea materiilor solide.
Deseuri si reziduuri. In prezent, o mare parte a atentiei este indreptata catre
sectorul utilizarii reziduurilor de combustie, in locul depozitarii lor la depozitele
ecologice de deseuri. Asadar, utilizarea si refolosirea lor are prioritate si este
considerata cea mai buna optiune.
Analiza comparativa
Instalatia evaluata se regaseste in BAT – ul pentru sectorul producerii
energiei termice si electrice cu ajutorul instalatiilor mari de ardere (Reference
Document on Best Available Techniques for Large Combustion Plants, 2005).
Tehnicile si nivelurile de emisie si/sau consum, ca si categoriile de emisii
prezentate in BAT – ul de ramura (instalatii mari de combustie) au fost stabilite in
urma unui proces care a inclus urmatoarele etape:
- identificarea principalelor probleme de mediu pentru fiecare sector;
care sunt emisiile in aer si apa, eficienta termica si reziduurile de
combustie;
- examinarea tehnicilor care pot fi aplicate cel mai bine pentru a rezolva
aceste probleme;
- identificarea nivelurilor cele mai performante in ceea ce priveste
protectia mediului tinand cont de baza de date a Uniunii Europene si din
intreaga lume;
- examinarea conditiilor in care au fost obtinute aceste performante,
cum ar fi: costuri, principalele forte implicate in implementarea acestor
tehnici;
- selectarea BAT-urilor si a nivelurilor de consum/emisii pentru acest
sector.

88
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
In anumite cazuri, sub aspect tehnic este posibil sa se obtina niveluri de

emisie/combustie mai bune dar, datorita costurilor implicate, nu sunt considerate a
fi BAT pentru domeniul in cauza.
Costul pentru a aplica o tehnica anume va depinde foarte mult de situatia
specifica, tinand cont, de exemplu, de taxe, impozite si de factorii tehnici. In
absenta datelor privind costurile, sunt prezentate concluzii in ceea ce priveste
fezabilitatea acestor tehnici, bazate pe observarea instalatiilor existente.
Cele mai bune tehnici disponibile prezentate pentru domeniul evaluat
trebuie privite ca un punct de referinta la care sa se raporteze performanta actuala a
unei instalatii existente sau, dupa caz, sa se faca o propunere pentru o noua
instalatie. Se considera, de asemenea, ca instalatiile existente se pot apropia de
nivelurile recomandate de BAT.
Desi tehnicile BREF nu sunt considerate obligatorii, cu putere de lege, sunt
destinate sa ofere informatii pentru orientarea industriei in scopul de a atinge
anumite niveluri de emisie si consum, folosind tehnicile specificate.

89
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Situatia existenta pe amplasament – conform Raportului de

amplasament întocmit de S.C. IMPULS 2000 S.R.L. CONSTANTA
Prevederi BAT Practica prevazuta in instalatie
A. TEHNICI si PROCESE APLICABILE/APLICATE
A1. IN CAZUL UTILIZARII COMBUSTIBILULUI LICHID

Incarcarea, stocarea si manipularea combustibilului (pacura)
Combustibilii lichizi sunt furnizati pe conducte, vapoare, vagoare Societatea primeste pacura
si cisterne, depinzand de disponibilitatea sistemelor de transport printr – un sistem de conducte
la sonda de petrol, rafinarie sau amplasamentul LCP. supraterane, de la S.C.
Combustibilii lichizi sunt procesate in rafinarii pentru utilizarea ROMPETROL RAFINARE
directa in motoare, sisteme de ardere, indigene si LCP-uri. S.A. Pacura primita prin
Descarcarea este desfasurata normal pe conducte. conducte este receptionata
cantitativ si calitativ in trei
Combustibilul lichid este depozitat in rezervoare cilindrice, rezervoare supraterane,
verticale, de otel (cu capac fix sau plutitor). Capacitatea verticale, cilindrice de cate
rezervorului variaza intre 1000 m3 - 100000 m3, depinzand de un 5000 m3. Aceste rezervoare
numar de rezervoare si de marimea statiei. Rezervoarele sunt sunt confectionate din otel si
grupate in general in interorul unei cuve (bazin de retente), care sunt amplasate intr – o cuva de
poate sa mentina toata sau doar o parte din volumul (de ex. 50 - retentie impermeabilizata.
75 % al capacitatii maxime globale din toate rezervoarele insa cel Cuva este prevazuta cu un
putin egala cu volumul celui mai mare dintre ele) combustibilului canal colector si un bazin de
lichid depozitat, in cazul unui eveniment precum scurgerile sau colectare dotat cu o pompa cu
alte defecte ale rezervoarelor (de ex. foc, explozie, spargerea roti dintate. In situatia unui
conductelor etc.). Cuva trebuie sa fie perfect sigilata si trebuie sa incident tehnic la un rezervor
contina interceptori de produs petrolier pentru a preveni scurgerea sau la sistemul de conducte,
acestuia in apa de pe amplasament. scurgerile de pacura sunt
preluate cu aceasta pompa si
In functie de conditiile climatice de pe amplasament si de tipul introduse in utilizare.
pacurii stocate, rezervoarele necesita a fi echipate cu sisteme de
incalzire pentru a aduce pacura pana la temperatura adecvata Prin cadere libera, datorita
pentru transferul ei si pentru a asigura pulverizarea in arzator, diferentei de inaltime, pacura
aceasta reprezentand o tehnica importanta de control al poluarii. din rezervorul de consum cu
In astfel de cazuri, rezervoarele trebuie sa fie izolate temperatura cca. 80 ºC intra in
corespunzator. Exista doua tipuri de sisteme de incalzire care pot treapta I de pompare. In
fi utilizate in general pentru a incalzi pacura: incalzitoare 'la baza', aceasta treapta, pacura trece
care incalzesc intreg volumul pacurii; sau incalzitoare 'de prin filtre grosiere, filtre fine si
recuperare', care se afla amplasate exact inaintea conductei de preincalzitoare. La iesirea din
aspiratie si incalzeste pacura doar cand aceasta paraseste treapta I pompele livreaza
rezervorul de depozitare. De mentionat este faptul ca produsul pacura la presiunea de 10 – 13
petrolier distilat nu necestia a fi incalzit pentru pompare sau barr si temperatura de 110 –
pulverizare. 115 ºC.
Inspectarea periodica a continutului din rezervoare pentru a se Societatea are pus la punct un
identifica scurgeri si pentru a se verifica nivelul de umplere, este sistem bine organizat privind
o practica uzuala. Sistemele automate, alarmele incorporate, sunt controlul instalatiilor de
utilizate pentru a verifica nivelul de umplere. Atmosferele depozitare/transport in vederea

90
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
inertizate sunt utilizate ocazional. Verificarile periodice ale detectarii unor scurgeri
dispozitivelor de depozitare si conductele fac parte din practica accidentale si, de asemenea,
uzuala si dintr-un bun management al instalatiei. detine suficiente bariere fizice
pentru control.
Distributia combustibilului de la rezervoarele de pe amplasament
pana la arzatoare este realizata de obicei prin conducte Transportul pacurei de la
supraterane cu punte sau prin canale de serviciu sau, mai putitn furnizor (S.C. ROMPETROL
uzual, prin conducte ingropate. Barierele sunt utilizate pentru a RAFINARE S.A.) precum si pe
proteja conductele supraterane cu punte impotriva avariilor. Cand teritoriul propriu se face prin
se utilizeaza conducte subterane, 'standard este impus' sa se conducte supraterane, protejate
utilizeze conducte cu pereti dublii cu control automat al spatiilor prin: vata minerala si tabla din
si constructii speciale (de ex. conducte din otel, conexiuni sudate otel galvanizat sau tabla din
fara supape in sectiunea supterana, etc.) aluminiu.
Daca exista riscul contaminarii apei subterane, aria de depozitare
ar trebui sa fie impermeabila si rezistenta la combustibilul
depozitat. In functie de punctul de flama al combustibilului lichid,
ar putea exista pericolul de explozie.
Pretratarea combustibilului lichid
Produsele petroliere, precum pacura cu continut ridicat si redus de

sulf, utilizata ca si combustibil in instalatiile mari de ardere, sunt
procesate in rafinarie, pentru a se conforma la specificatiile
nationale si internationale. Calitatile diferite ale pacurii utilizate
pentru diferite tipuri de LCP sunt descrise in tabelul urmator. O
impuritate importanta in arderea combustibililor fluizi este
cantitatea de sulf prezenta in combustibil.
Proprietati chimice ale pacurei
Pretratarea combustibilului lichid greu presupune incalzirea

combustibilului, trecerea lui printr-un sistem de dezemulsionare
pentru ruperea emulsiilor de ulei, printr-un separator pentru
indepartarea impuritatilor solide si printr-un sistem de dozare a
aditivilor pentru cresterea punctului de topire al produsilor de
oxidare ai vanadiului.
Tratarea apelor inainte de folosire si neutralizarea apelor reziduale
Pentru turbina pe gaz si centrala electrica apa demineralizata este Cazanele de abur, conform
necesara pentru urmatorele scopuri: prescriptiei fabricantului,
• De a compensa pentru apa de purjare de la tamburi. Daca functioneaza cu apa de inalta
injectia de apa sau aburi se aplica, pierderea de apa trebuie sa fie puritate (apa demineralizata) cu

91
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
compensata pentru apa de process.Calitatea trebuie sa urmatoarea calitate:

indeplineasca cerintele fabricatului si de aceea este necesara si - aspect limpede, incolor;
tratarea apei. Demineralizarea este de obicei suficienta pentru a - duritate – lipsa;
indeplini aceste cerinte - alcalinitate (m) – 0,006
• Apa demineralizata este utilizata deseori pentru spalarea mval/l;
compresorului. Condensatul din ciclul de apa/abur este deseori - pH la 20 ºC – 7,5 – 9;
utilizata pentru spalarea directa, insa de obicei apa demineralizata- oxygen maxim 0,02 ppm;
este alimentatea pentru a separa unitatea de spalare cu apa. Pentru- silice maxim 0,02 ppm;
spalarea indirecta se va adauga detergent la apa demineralizata - fier maxim 0,02 ppm;
pentru a creste acest efect, - uleiuri - lipsa;
Apa include: - conductivitate electrica -
• Apa de purjare de la sistemul de circulare din cazan pentru maxim 0,3  / cm ;
a mentine o calitate a apei cazanului. Pentru a proteja cazanul de - exces de hidrazina – 0,05 –
corodare, apa din cazan contine de obicei aditivi precum 01 ppm;
amoniacul, hidroxidul d e sodium si/sau fosfatii. In practica, Demineralizarea apei se face
aceasta apa de purjare este colectata si devarsata in sisteme de folosind rasina schimbatoare de
canalizare sau catre o instalatie de tratare a apei, daca apa nu cationi. Pentru reducerea
indeplineste cerintele din autorizatie continutului de suspensii din
• Apa uzata din procesul de spalare a turbinei pe gaz poate apa filtrata care intra in filtrele
fi devarsata sau poate fi considerata deseu chimic, in functie de ionice se face o filtrare
detergentii utilizati pentru spalare si materialele compresorului mecanica prin trecerea peste
care trebuiesc indepartate controlat straturi de cuart cu granulatie
• Apa, contaminata cu ulei sau fluide cu continut uleios, din ce in ce mai mica.
este deseori colectata in sistemul de colectare si devarsata separat La cererea tehnologului de la
intr-o instalatie de tratare cazanele de abur apa
• Restul de apa uzata din instalatie, precum apa de la demineralizata este dozata cu
scruber, este evacuata de obicei la sistemul de canalizare menajer amoniac (in vederea eliminarii
Alt tratament al apei uzate din turbina pe gaz daca este aplicata , continutului de oxigen dizolvat
este necesar in apa demineralizata).
pentru a indeplini cerintele din autorizatie referitoare la evacuarea
apei uzate. In timpul regenerarii maselor
schimbatoare de ioni se obtin
solutii acide si bazice. Aceste
solutii sunt colectate in 2
rezervoare de 500 m3 din OL
protejat anticoroziv unde se
amesteca si neutralizeaza.
Corectarea finala a pH – ului
se face prin adaosuri de acid
clorhidric sau hidroxid de
sodiu, dupa caz. Apele
neutralizate sunt trecute in
bazinele de (pre)epurare finala.
Valoarea pH - ului din
rezervoarele de 500 m3 este
urmarita permanent cu
aparatura speciala electronica.
Apa cu impuritati fizice este
colectata prin reteaua de apa

92
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
tehnologica uzata si apoi

pompata in bazinele de
neutralizare.
Periodic, bazinele de stocare
temporara a apelor uzate sunt
igienizate prin firme
specializate care preiau pentru
neutralizare/eliminare namolul
sedimentat.
Functionarea cazanelor cu combustibil lichid

Sistemul de ardere al destinat arderii combustibililor lichizi grei, Societatea detine 2 cazane (2 de
cum este pacura, sunt foarte asemanatoare cu cele folosite la capacitate 50 t/h si 2 de
instalatiile mari de ardere unde este folosit carbunele drept capacitate 105 t/h) pentru
combustibil. producerea aburului industrial.
Pentru a se obtine o combustie omogena sunt pulverizati aerosoli Cazanele mici au cate 4
cu dimensiunea de 30 – 150 µm, cu ajutorul unui proces mecanic arzatoare, iar cazanele de
sau prin actiunea unui fluid auxiliar (aer sau abur) sub presiune. capacitate de 105t/h au cate 6
Cand este folosit combustibil lichid greu este necesar ca acesta sa arzatoare. Atat in cazul
aiba vascozitate scazuta in momentul in care ajunge la arzator, cazanelor de capacitate mica
pentru a se asigura o atomizare corecta a combustibilului. Pentru cat si in cazul celor de
a se obtine aceasta vascozitate, combustibilul lichid greu trebuie capacitate medie, arzatoarele
incalzit pana la o temperatura de 120 – 140 ºC. Se folosesc si sunt dispuse in sistem frontal,
aditivi pentru imbunatatirea arderii combustibililor lichizi grei. pe doua niveluri.
Exista urmatoarele tipuri de sisteme de ardere folosite pentru Arzatoarele sunt alimentate
boilere/ cazane : (i) sistem de ardere pe perete (wall - firing direct cu aer instrumental, iar
system), (ii) sistem de ardere frontal (front - firing system), (iii) inainte de alimentarea
sistem de ardere tangential (tangential – firing system) sau (iv) arzatoarelor cu pacura, aceasta
sistem de ardere in „punct unghiular” (corner – firing system). este preincalzita.
Sistemul de ardere frontal. In cazul sistemelor orizontale de
ardere pe perete, combustibilul este amestecat cu aer de
combustie. Arzatoarele sunt plasate pe randuri, numai pe peretele
frontal sau atat pe peretele frontal cat si pe cel dorsal. Ultimul
aranjament se numeste „ardere opusa”.
Sistemul de ardere tangential. Acest sistem se bazeaza pe
conceptul existentei unei singure flacari. Atat combustibilul cat si
aerul de combustie sunt directionate de-a lungul unei linii
tangente la un cerc mic.
Controlul emisiilor atmosferice de la cazanele ce folosesc combustibil lichid
Reducerea emisiilor de pulberi in suspensie. Emisiile de pulberi in Cosurile de dispersie ale
suspensie de la combustia combustibililor lichizi grei pot contine cazanelor societatii nu sunt
doua fractii majore : prevazute cu sisteme de epurare
- material rezultat din continutul organic al combustibilului, iar a gazelor reziduale. Pentru o
datorita lipsei de ardere completa : hidrocarburi nearse (fum), emisie de sulf cat mai scazuta,
pulberi in suspensie formate prin combustia fazei gazoase sau societatea foloseste drept
prin piroliza (funingine), cenosfere produse din cracarea combustibil numai pacura cu
combustibilului sau a carbonului impreuna cu cenusa (cocs); continut scazut de sulf (<1,2%).
- cenusa din continutul anorganic al combustibilului. Pentru cazanele de 73 MWtr,
Fumul poate aparea din fractiile nearse ale hidrocarburilor UTM foloseste arzatoare cu

93
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
combustibilului folosit. Principalul efect asupra mediului il emisii NOx reduse. Arzatoarele
reprezinta formarea smogului fotochimic impreuna cu NOx si sunt concepute pentru arderea
radiatia solara. mixta (pacura sau gaze
Funinginea se formeaza in reactiile fazei gazoase ale materiei naturale/ combustibile).
organice vaporizate intr-un proces complex ce implica piroliza Cazanele pot functiona
combustibilului, reactii de polimerizare, etc. Funinginea este in simultan cu combustibil lichid
mod normal complet arsa in timp ce se amesteca cu aerul la o si gazos: unele arzatoare cu
temperatura mare, in zone cu potential mare de oxidare. comb. lichid altele cu comb.
Particulele de cocs se formeaza din procesarea fazei lichide si gazos, deci exista trei variante
contin funingine ce nu are in compozitie carbon, precum si de alimentare:
cenusa. Asemenea pulberi in suspensie sunt aproape sferice, (a) numai combustibil
poroase si variaza in dimensiune de la 1 la 100 µm. lichid;
Pentru reducerea producerii pulberilor in suspensie si cenusii este (b) numai combustibil
necesar mentinerea unor conditii optime de ardere. Combustibilii gazos;
vascosi trebuiesc preincalziti inainte de atomizare. Aditivii (c) combustibil lichid si
combinati cu constituentii combustibililor si cu produsii de combustibil gazos.
combustie formeaza compusi inofensivi solizi care trec fara sa
afecteze prin echipamentul de ardere. Aditivii pot fi folositi si
pentru realizarea unei combustii in conditii optime. Aditivii pot
reduce cantitatea de carbon nearsa pana la o valoare procentuala
mai mica de 5 % din greutatea cenusei colectate. In functie de
caracteristiciile tehnice, un continut ridicat in carbon al cenusei se
obtine in cazul arderii combustibililor lichizi grei. Cenusa cu un
continut ridicat de carbon are culoarea neagra in timp ce cea cu un
continut scazut are culoarea galbena sau gri.
La cazanele vechi trebuiesc instalate arzatoare cu atomizare
mecanizata. Sistemul imbunatatit al arzatoarelor cu atomizare cu
abur permite o ardere mai eficienta a combustibililor lichizi grei,
ceea ce duce la o emisie scazuta de particule. Pot fi atinse
concentratii ale emisiilor de PM in gazul impur (inainte de
desprafuire) mai mici de 10 mg/Nm3.
Emisiile de pulberi in suspensie sunt, de obicei, reduse cu ajutorul
precipitatoarelor electrostatice. Particulele sunt, in general,
colectate in precipitator sub forma uscata si pot avea ulterior alte
utilizari. Cenusa cu un continut mare de carbon poate fi
incinerata.
a2). Reducerea emisiilor de SO2. Sulful este, de obicei, intalnit in
cantitate de maxim 3% /greutate in combustibilii ce contin
hidrocarburi. Marea parte a sulfului se gaseste sub forma organica
dar exista si sub forma de compusi anorganici. Combustibilii
lichizi grei contin o cantitate mai mare de sulf decat alti produsi
petrolieri deoarece tinde sa se concentreze in reziduuri in timpul
procesului de rafinare. La temperaturi ridicate si in prezenta
oxigenului la concentratii normale, sulful se combina cu carbonul,
hidrogenul si oxigenul pentru a forma SO2, SO3, SO, CS, CH,
COS si H2S. Compusul de sulf predominant format din ardere
este SO2.
Schimbarea combustibilului cu unul ce contine o cantitate mai
scazuta de sulf este o masura are o contributie majora la reducerea

94
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
emisiilor de SO2. O scadere cu 0,5% a continutului de sulf din

combustibil determina o scadere cu cca 800 mg/Nm3 a emisiilor
la o concentratie de 3% de oxigen din gazul rezidual.
Arderea simultana a unui combustibil lichid cu unul gazos sau a
unui combustibil lichid cu biomasa poate fi o masura eficienta de
reducere a emisiilor de SO2. Arderea la comun poate avea loc in
acelasi arzator sau la arzatoare diferite localizate in aceeasi
camera de combustie.
Pentru reducerea emisiilor de SO2 de la cazanele ce folosesc
combustibili lichizi, in special combustibili lichizi grei, pentru
unele instalatii mari de ardere s-au folosit scrubere umede. In
urma folosirii scruberelor umede produsul rezultat este gipsul.
Totusi, datorita unor impedimente economice si operationale,
scruberele umede nu pot fi folosite la boilere/ cazane de
dimensiuni mici si medii. Pentru boilerele de asemenea
dimensiuni, desulfurarea gazelor reziduale poate avea loc cu
procese uscate de formarea calcarelor, procese semi-uscate de
calcar, procese cu carbon activat sau procese cu carbonat de
sodiu.
a3). Reducerea emisiilor de NOx. Prin utilizarea combustibililor
conventionali, formarea de NOx depinde foarte mult de
temperatura si de cantitatea de azot din combustibil, ambele
caracterizand principalele cai de formare a NOx. NOx termic
poate fi controlat printr-o reducere a temperaturii varfului flamei.
Dimensiunea cazanului joaca de asemenea un rol important in
ceea ce priveste concentratia de NOx din gazele rezultate.
Recircularea aerului rezidual este mai des folosita pentru cazanele
pe baza de combustibil petrolier si gaz si mai putin folosita pentru
cele pe baza de carbune. Aceasta tehnica asigura o reducere cu 60
– 75 % fata de nivelul initial de emisie de NOx.
Tipurile de arzatoare cu recircularea gazelor reziduale sunt
folosite la cazanele pe baza de combustibil petrolier asociate cu
diferite tipuri de arzatoare cu NOx scazut si asigura o reducere a
emisiilor de NOx de pana la 20 % , adica de cca 370 – 400
mg/Nm3.
Pentru cazanele ce ard combustibil petrolier poate fi implementata
„re-arderea” cu gaz sau petrol drept combustibil de reardere.
Reducerea de NOx este de 50 – 80 % pentru rearderea cu petrol si
de 65 – 80 % pentru rearderea cu gaz.
Masuri secundare precum sisteme de cracare catalitica selectiva a
NOx pot fi aplicate la instalatiile ce ard combustibil pe baza de
petrol. Aceasta tehnologie s-a dovedit eficienta pentru instalatiile
mari de ardere ce folosesc combustibil lichid
a1). Tratarea apei pentru folosirea sa in instalatiile mari de ardere Cazanele de abur, conform
nu prezinta cerinte speciale. Apa demineralizata este necesara prescriptiei fabricantului,
pentru a compensa apa purjata din tambur si scurgerile de apa sau functioneaza cu apa de inalta
abur. Calitatea apei trebuie sa indeplineasca cerintele puritate (apa demineralizata) cu
producatorului cazanului astfel incat este necesara tratarea apei. urmatoarea calitate:

95
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
De obicei, demineralizarea apei este suficienta pentru a se - aspect limpede, incolor;

indeplini aceste cerinte. - duritate – lipsa;
b2). Din procesele de demineralizare si de dedurizare a apei sunt - alcalinitate (m) – 0,006
generate urmatoarele tipuri de ape reziduale : mval/l;
- de la instalatiile de dedurizare : apa folosita la stropirea curelelor - pH la 20 ºC – 7,5 – 9;
(apa de la curatarea suprafetelor), filtrat din namol fara aditivi - oxygen maxim 0,02
chimici, filtrat de namol dupa floculare si precipitare; apa ppm;
rezultata din diferitele parti ale instalatiile de dedurizare este de - silice maxim 0,02 ppm;
obicei reciclate in proces. - fier maxim 0,02 ppm;
- de la instalatiile de demineralizare: efluenti din regenerarea - uleiuri - lipsa;
maselor schimbatoare de ioni. - conductivitate electrica
- exces de hidrazina –
0,05 – 01 ppm;
Demineralizarea apei se face
folosind rasina schimbatoare de
cationi. Pentru reducerea
continutului de suspensii din
apa filtrata care intra in filtrele
ionice se face o filtrare
mecanica prin trecerea peste
straturi de cuart cu granulatie
din ce in ce mai mica.
La cererea tehnologului de la
cazanele de abur apa
demineralizata este dozata cu
amoniac (in vederea eliminarii
continutului de oxigen dizolvat
in apa demineralizata).
b2). In timpul regenerarii
maselor schimbatoare de ioni
se obtin solutii acide si bazice.
Aceste solutii sunt colectate in
2 rezervoare de 500 m3 din OL
protejat anticoroziv unde se
amesteca si neutralizeaza.
bazinele de (pre)epurare finala.
Valoarea pH - ului din

96
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
neutralizare.
sedimentat.
Reziduri de combustie
Tratarea petrolului include elemente de separare centrifugala, UTM nu face tratarea
filtre, module de curatare si sisteme complete de prelucrare ale combustibilului/prelucrarea
combustibilului. Un sistem de recuperare a petrolului si unul de combustibilului. Acest lucru il
tratare a namolului sunt incluse in unitatea de tratare a petrolului. face furnizorul.
Petrolul sau combustibilul recuperat este ars intr-un cazan
auxiliar.
Namolurile sunt uscate, solidificate si incinerate sau eliminate
prin agenti economici autorizati. Apa rezultata din uscarea
namolului, care este contaminata cu petrol sau fluide ce contin
petrol, este, de obicei, colectata intr-un sistem specific si evacuata
separat. Namolul este colectat si de la tratarea efluentilor de
spalare a incalzitoarelor de aer, cazane si alte echipamente.
A2. IN CAZUL UTILIZARII COMBUSTIBILULUI GAZOS
i). Incarcarea, stocarea si manipularea combustibilului gazos si a
aditivilor
Combustibilul gazos se livreaza prin conducte, fie sub forma de Societatea foloseste drept
gaz, fie sub forma lichefiata. In functie de situatia concreta, combustibil gazos gaze
combustibilul poate sa fie sau nu stocat. naturale si/sau surplusul de
Tehnici de alimentare si manipularea combustibililor gazosi si a gaze combustibile de pe
aditivilor: platforma S.C.
folosirea unor turbine mari, expansive pentru recuperarea ROMPETROL RAFINARE
continutului de energie a gazelor sub presiune distribuite S.A.. Aceste gaze
cu ajutorul conductelor retelei de gaze; combustibile constau intr-un
preincalzirea combustibilului gazos prin folosirea caldurii amestec de gaze naturale si
din cazane sau din turbine; hidrocarburi volatile
verificari regulate, la anumite intervale de timp la rezultate in procesele de
conductele de distributie a gazului; fabricatie ale rafinariei si
etansarea suprafetelor sistemelor de drenare (inclusiv neutilizate pe platforma ei.
separatorele de ulei pentru a se evita contaminarea apei si Datorita hidrocarburilor
a solului); volatile continute, aceste
folosirea de alarme si sisteme de detectare a scurgerilor de gaze au caracteristici diferite
gaze; fata de cele ale gazelor
depozitarea amoniului pur lichefiat ca solutie amoniacala. naturale .
In functie de tipul de gaz folosit difera si emisiile, datorita Conductele de gaze si
componentilor diferiti ai gazelor . etansarile sunt verificate
periodic pentru observarea
din timp a ev entualelor
scapari accidentale. In acest
scop, salariatii autorizati
detin detectoare speciale.

97
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
UTM foloseste numai solutie

amoniacala.
Daca se foloseste numai gaz natural drept combustibil, datorita

faptului ca acesta nu contine sulf, nu vor exista emisii de compusi
de sulf. In cazul folosirii gazelor industriale (gaze de rafinarie)
este considerata BAT aplicarea masurilor de curatare a gazelor
reziduale pentru a se reduce emisiile de SO2 eliberate in
atmosfera, cu ajutorul filtrelor textile
Boilere si arzatoarele pe baza de gaz
Centralele ce folosesc cazane pe baza de gaz sunt asemanatoare Cosurile de dispersie ale
cu cele pe baza de combustibili lichizi. Cand sunt concepute doar cazanelor societatii nu sunt
pentru arderea gazului, camera de combustie este mai mica, dar in prevazute cu sisteme de epurare
cele mai multe cazuri aceste boilere sunt concepute si pentru a gazelor reziduale. Pentru o
arderea combustibilului lichid in situatii de urgenta sau pentru co- emisie de sulf cat mai scazuta,
ardere. societatea foloseste drept
Arzatoarele boilerelor sunt, de cele mai multe ori, aranjate pe mai combustibil numai pacura cu
multe niveluri, pe peretii boilerului (arzatoare frontale sau opuse) continut scazut de sulf (<1,2%).
sau pe cateva niveluri in cele 4 colturi ale boilerului. Pentru cazanele de 73 MWtr,
UTM foloseste arzatoare cu
emisii NOx reduse. Arzatoarele
sunt concepute pentru arderea
mixta (pacura sau gaze
naturale/ combustibile).
Cazanele pot functiona
simultan cu combustibil lichid
si gazos: unele arzatoare cu
comb. lichid altele cu comb.
gazos, deci exista trei variante
de alimentare:
(a) numai combustibil
lichid;
(b) numai combustibil
gazos;
(c) combustibil lichid si
combustibil gazos.
a1). Tratarea apei pentru folosirea sa in instalatiile mari de ardere Cazanele de abur,
nu prezinta cerinte speciale. Apa demineralizata este necesara conform prescriptiei
pentru a compensa apa purjata din tambur si scurgerile de apa sau fabricantului, functioneaza cu
abur. Calitatea apei trebuie sa indeplineasca cerintele apa de inalta puritate (apa
producatorului cazanului astfel incat este necesara tratarea apei. demineralizata) cu urmatoarea
De obicei, demineralizarea apei este suficienta pentru a se calitate:
indeplini aceste cerinte. - aspect limpede, incolor;
b2). Din procesele de demineralizare si de dedurizare a apei sunt - duritate – lipsa;
generate urmatoarele tipuri de ape reziduale : - alcalinitate (m) – 0,006

98
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- de la instalatiile de dedurizare : apa folosita la stropirea curelelor mval/l;

(apa de la curatarea suprafetelor), filtrat din namol fara aditivi - pH la 20 ºC – 7,5 – 9;
chimici, filtrat de namol dupa floculare si precipitare; apa - oxygen maxim 0,02
rezultata din diferitele parti ale instalatiile de dedurizare este de ppm;
obicei reciclate in proces. - silice maxim 0,02 ppm;
- de la instalatiile de demineralizare: efluenti din regenerarea - fier maxim 0,02 ppm;
maselor schimbatoare de ioni. - uleiuri - lipsa;
- conductivitate electrica
- maxim 0,3
- exces de hidrazina –
0,05 – 01 ppm;
Demineralizarea apei se face
folosind rasina schimbatoare de
cationi. Pentru reducerea
continutului de suspensii din
apa filtrata care intra in filtrele
ionice se face o filtrare
mecanica prin trecerea peste
straturi de cuart cu granulatie
din ce in ce mai mica.
La cererea tehnologului de la
cazanele de abur apa
demineralizata este dozata cu
amoniac (in vederea eliminarii
continutului de oxigen dizolvat
in apa demineralizata).
In timpul regenerarii
maselor schimbatoare de ioni
se obtin solutii acide si bazice.
Aceste solutii sunt colectate in
2 rezervoare de 500 m3 din
OL protejat anticoroziv unde
se amesteca si neutralizeaza.
bazinele de (pre)epurare
finala. Valoarea pH - ului din
neutralizare.

99
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178

sedimentat.
Reziduri de combustie
Tratarea petrolului include elemente de separare centrifugala, UTM nu face tratarea
filtre, module de curatare si sisteme complete de prelucrare ale combustibilului/prelucrarea
combustibilului. Un sistem de recuperare a petrolului si unul de combustibilului. Acest lucru il
tratare a namolului sunt incluse in unitatea de tratare a petrolului. face furnizorul.
Petrolul sau combustibilul recuperat este ars intr-un cazan
auxiliar.
Namolurile sunt uscate, solidificate si incinerate sau eliminate
prin agenti economici autorizati. Apa rezultata din uscarea
namolului, care este contaminata cu petrol sau fluide ce contin
petrol, este, de obicei, colectata intr-un sistem specific si evacuata
separat. Namolul este colectat si de la tratarea efluentilor de
spalare a incalzitoarelor de aer, cazane si alte echipamente.
Incarcarea, stocarea si manipularea combustibilului gazos si a aditivilor
Combustibilul gazos se livreaza prin conducte, fie sub forma de Societatea foloseste
gaz, fie sub forma lichefiata. In functie de situatia concreta, drept combustibil gazos gaze
combustibilul poate sa fie sau nu stocat. naturale si/sau surplusul de
Tehnici de alimentare si manipularea combustibililor gazosi si a gaze combustibile de pe
aditivilor: platforma S.C. ROMPETROL
folosirea unor turbine mari, expansive pentru recuperarea RAFINARE S.A.. Aceste gaze
continutului de energie a gazelor sub presiune distribuite combustibile constau intr-un
cu ajutorul conductelor retelei de gaze; amestec de gaze naturale si
preincalzirea combustibilului gazos prin folosirea caldurii hidrocarburi volatile rezultate
din cazane sau din turbine; in procesele de fabricatie ale
verificari regulate, la anumite intervale de timp la rafinariei si neutilizate pe
conductele de distributie a gazului; platforma ei. Datorita
etansarea suprafetelor sistemelor de drenare (inclusiv hidrocarburilor volatile
separatorele de ulei pentru a se evita contaminarea apei si continute, aceste gaze au
a solului); caracteristici diferite fata de
folosirea de alarme si sisteme de detectare a scurgerilor de cele ale gazelor naturale.
gaze; Conductele de gaze si
depozitarea amoniului pur lichefiat ca solutie amoniacala. etansarile sunt verificate
In functie de tipul de gaz folosit difera si emisiile, datorita periodic pentru observarea din
componentilor diferiti ai gazelor (tabelul 30 timp a eventualelor scapari
accidentale. In acest scop,
salariatii autorizati detin
detectoare speciale.
UTM foloseste numai
solutie amoniacala.

100
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Daca se foloseste numai gaz natural drept combustibil, datorita

faptului ca acesta nu contine sulf, nu vor exista emisii de compusi
de sulf. In cazul folosirii gazelor industriale (gaze de rafinarie)
este considerata BAT aplicarea masurilor de curatare a gazelor
reziduale pentru a se reduce emisiile de SO2 eliberate in
atmosfera, cu ajutorul filtrelor textile.
Boilere si arzatoarele pe baza de gaz

Centralele ce folosesc cazane pe baza de gaz sunt asemanatoare
cu cele pe baza de combustibili lichizi. Cand sunt concepute doar
pentru arderea gazului, camera de combustie este mai mica, dar in
cele mai multe cazuri aceste boilere sunt concepute si pentru
arderea combustibilului lichid in situatii de urgenta sau pentru co-
ardere.
Arzatoarele boilerelor sunt, de cele mai multe ori, aranjate pe mai
multe niveluri, pe peretii boilerului (arzatoare frontale sau opuse)
sau pe cateva niveluri in cele 4 colturi ale boilerului.
Valorile limita atinse prin noile tehnici propuse in conformitate cu BAT

Incarcarea, stocarea si manipularea combustibilului gazos si a aditivilor
a). Prevederi BAT
Combustibilul gazos se livreaza prin conducte, fie sub forma de gaz, fie sub
forma lichefiata. In functie de situatia concreta, combustibilul poate sa fie sau nu
stocat.
Tehnici de alimentare si manipularea combustibililor gazosi si a aditivilor:
folosirea unor turbine mari, expansive pentru recuperarea continutului de
energie a gazelor sub presiune distribuite cu ajutorul conductelor retelei
de gaze;
preincalzirea combustibilului gazos prin folosirea caldurii din cazane sau
din turbine;

101
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
verificari regulate, la anumite intervale de timp la conductele de

distributie a gazului;
etansarea suprafetelor sistemelor de drenare (inclusiv separatorele de ulei
pentru a se evita contaminarea apei si a solului);
folosirea de alarme si sisteme de detectare a scurgerilor de gaze;
depozitarea amoniului pur lichefiat ca solutie amoniacala.
In functie de tipul de gaz folosit difera si emisiile, datorita componentilor
diferiti ai gazelor .
Material Efect de mediu BAT

• Utilizarea sistemelor de detectare a scurgerilor de
Emisii fugitive
combustibil gazos si a alarmelor.
Utilizarea • Utilizarea turbinelor de expansiune pentru a recupera
Gaz natural
eficienta a continutul de energie a combustibililor gazosi presurizati
resurselor • Pre-incalzirea gazului natural prin utilizarea caldurii
naturale cedate de cazan sau de turbina pe gaz
• Pentru manipularea si stocarea amoniacului pur lichefiat,
rezervoarele de presiune pentru ammoniac pur lichefiat
Sanatatea si
Amoniac >100 m3 ar trebui construite cu pereti dubli si ar trebui
riscul in
pur lichefiat amplasata subteran; ar trebui fabricate rezervoare de
siguranta
(daca se 100 m3 si mai mici inclusiv procese de intarire
referitoare la
utilizeaza ) • Din punct de vedere al sigurantei, utilizarea solutiei de
amoniac
apa amoniacala este mai putin periculoase decat stocarea si
manipularea amoniacului pur lichefiat
Eficienta termica a instalatiilor de ardere a combustibililor gazosi

Pentru a reduce gazele de sera, in particular emanatiile de CO2 din
instalatiile de ardere a combustibililor gazosi, cum ar fi turbinele cu gaz, motoarele
cu gaz si cazanele cu functionare pe gaz, cele mai bune optiuni disponibile, din
punct de vedere al momentului prezent, sunt tehnicile si masurile de operare care

102
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
au ca scop cresterea eficientei termice a instalatiei. Masurile secundare, ca de

exemplu captarea si evacuarea CO2, sunt intr-un stadiu foarte incipient de
dezvoltare. Aceste tehnici nou elaborate vor putea fi disponibile in viitor, dar in
momentul de fata nu pot fi considerate BAT
Pentru instalatiile care ard combustibili gazosi, aplicarea ciclurilor
combinate cu turbine cu gaz si coogenerarea energiei electrice si termice sunt,
tehnic, cele mai eficiente mijloace de crestere a eficientei energetice a unui sistem
de alimentare cu energie. De aceea operarea in ciclu combinat si coogenerarea
energiei electrice si energiei termice sunt considerate ca fiind prima optiune BAT,
cu conditia ca cererea de energie termica sa fie suficient de mare pentru a garanta
(justifica) constructia unui astfel de sistem. Utilizarea sistemelor computerizate
avansate de control in scopul realizarii unor inalte performante ale cazanului cu
cresterea conditiilor de combustie (ardere) ceea ce constituie un suport pentru
reducerea emisiilor, este considerata de asemenea ca fiind BAT.
Aici a existat un punct divergent din partea industriei despre masurile de
eficientizare aplicate la instalatiile CCGT, deoarece masurile propuse vor
imbunatati doar marginal eficienta totala a ciclului combinat. Ar trebui sa se
mentioneze ca imbunatatirile aduse eficientei turbinei pe gaz pot avea ca rezultat o
reducere a eficientei ciclului de aburi. De aceea, imbunatatirea eficientei ciclului
total va fi mai mica decat imbunatatirea eficientei turbinei pe gaz. Bazandu-se pe
rationamentul de mai sus, industria este de opinie ca masurile propuse sa nu fie
incorpoate in versiunea finala a BREF LCP.
Ciclurile combinate fac parte din cele mai avansate tehnologii de
producere a energiei electrice, disponibile in prezent in vederea asigurarii unei
energii eficiente, fiabile si economice.Aceste cicluri combinate de producere a
energiei electrice pot atinge, in conditii optime, eficiente termice ridicate, la
arderea gazului natural. Impactul lor asupra mediului pe kWh este cel mai redus
dintre toate tehnologiile existente in prezent.

103
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Ciclurile combinate, de o inalta eficienta, integreaza tehnologia avansata a

turbinelor cu gaz si ciclurile fiabile cu abur, cu cele mai noi turbine cu abur si
cazane recuperatoare (HRSG), multi-presiune.
Eficienta termica a ciclurilor combinate este superioara altor sisteme
conventionale de generare a energiei electrice. Cele mai eficiente cicluri de
generare a energiei electrice sunt cele cu cazane recuperatoare, fara ardere
suplimentara, cu componente pre- proiectate si care au si cea mai mica
investitie.
Echipamentele standard ale ciclurilor combinate sunt prefabricate in
vederea minimalizarii timpului si costului de instalare. Toate echipamentele
majore (generatorul turbinei cu gaz, cazanul recuperator si generatorul turbinei
de abur) sunt livrate asamblate, avand componentele deja testate.
Sistemele de cicluri combinate asigura flexibilitatea in operare, atat in
regim de baza cat si in regim de sarcina medie, cu porniri zilnice. Echipamentele
ciclurilor combinate pot fi pornite rapid, in general ajungand la doua treimi din
puterea centralei electrice, in mai putin de 60 de minute.
BREF prezinta comparativ randamentele atinse actual prin tehnicile de
generare a energiei electrice aflate in prezent in utilizare. Astfel, cea mai buna
eficienta este a ciclurilor combinate (54 - 58 %, functie de temperatura maxima
a ciclului si eficienta echipamentelor), urmata de ciclurile cu motoare termice pe
gaze (max. 45%) si instalatiile de turbine cu gaze (max.42%).

104
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
In general, pentru turbinele cu gaz, motoarele cu gaz si cazanele care

functioneaza pe gaz, reducerea oxizilor de azot (NOx) este considerata ca fiind
BAT. Dintre compusii de azot de interes sunt oxizii de azot (NO) si dioxidul de
azot (NO2), exprimati colectiv in NOX.
Pentru turbinele cu gaz noi, arzatoarele cu preamestec pentru reducerea
uscata a NOx sunt considerate ca fiind BAT.
Pentru a reduce gazele de sera, in particular emanatiile de CO2 din
instalatiile de ardere a combustibililor gazosi, cum ar fi turbinele cu gaz, motoarele
cu gaz si cazanele cu functionare pe gaz, cele mai bune optiuni disponibile, din
punct de vedere al momentului prezent, sunt tehnicile si masurile de operare care
au ca scop cresterea eficientei termice a instalatiei.

105
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Pentru instalatiile care ard combustibili gazosi, aplicarea ciclurilor

combinate cu turbine cu gaz si coogenerarea energiei electrice si termice sunt,
tehnic, cele mai eficiente mijloace de crestere a eficientei energetice a unui sistem
de alimentare cu energie. De aceea operarea in ciclu combinat si coogenerarea
energiei electrice si energiei termice sunt considerate ca fiind prima optiune BAT,
cu conditia ca cererea de energie termica sa fie suficient de mare pentru a garanta
(justifica) constructia unui astfel de sistem. Utilizarea sistemelor computerizate
avansate de control in scopul realizarii unor inalte performante ale cazanului cu
cresterea conditiilor de combustie (ardere) ceea ce constituie un suport pentru
reducerea emisiilor, este considerata de asemenea ca fiind BAT
In instalatiile care ard gaz, in particular TG, generarea de emisii NOx se
datoreaza in principal formarii de NOx termic, care este influentata de urmatorii
parametrii [32, Rentz, et al., 1999]:
• Consumul de combustibil: cand continutul in hidrogen al
combustibilului creste, emisia de NOx creste. Continutul mare de alcani din
gazul natural tinde de asemenea sa creasca emisiile de NOX
• Temperatura flacarii: cand combustibilul si aerul sunt arsi la rata
stochiometrica si se atinge o temperatura foarte ridicata, ceea ce va duce la
emisii mari de NOx
• Timpul de retentie a amestecului aer/combustibil in zona de
combustie: timpul de retentie poate fi redus prin utilizarea unui numar
crescut de arzatoare cu un flux constant al aerului si combustibilului.
Aceasta este o cale de a reduce NOx si a fost aplicata intr-un stadiu incipient
in dezvoltarea TG
• Conditiile atmosferice: o crestere a umiditatii aerului de combustie
conduce de asemenea la reducerea emisiilor de NOx. Aceasta deoarece
umiditatea aerului conduce la reducerea temperaturii flacarii ceea ce este
similar cu injectarea emisiei apa/combustibil in camera de ardere a TG.

106
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Reducerea emisiilor de CO si CO2

Gazul natural este un combustibil curat ce nu cauzeaza emsii de SO2 sau
pulberi. Emisiile de CO2 din arderea gazului natural sunt clar mult mai mici decat
combustibilii fositili. Tabelul urmator ofera o imagine de ansamblu a
combustibililor gazosi relevanti ce alimenteaza instalatiile mari de ardere.
Gazul natural
Substanta
(mol %)
N2 0 - 14
CO2 1-2
CH4 - C4H10 84 - 99
CO 0
H2 0
sulf 0
pulberi 0
Emisiile de CO2 sunt raportate direct la continutul de carbon al

combustibililor, combustibilii gazosi avand emisii semnificant mai mici de CO 2
decat alti combustibili fosili.
Tabelul urmator prezinta factorii de emisie specifici CO2 pentru
combustibilii principali utilizati in instalatiile mari de ardere.
Factori de emisie specifici pentru CO2 (t

Combustibil
CO2/TJ (g/kWh) kg/MWh)
Gaz natural 55 (198)
Pacura cu continu ridica de sulf (HFO) 80 (288)
Pacura cu continut redus de sulf (LFO) 77 (277)
Antracit 95 (342)
Lignit 110 (396)

107
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Monoxidul de carbon (CO) apare totdeauna ca un produs intermediar al

procesului de ardere, in special in conditii de ardere substoichiometrice.
Operatorii de instalatii incearca intotdeauna sa reduca formarea de CO, deoarece
CO este un indicator al riscului de corodare si al combustibilului nears, si de
aceea semnifica o pierdere a randamentului. Mecanismul de formare a CO, NO
termic si COV sunt toate influentate similar de conditiile de ardere.
Pentru minimizarea emisiei de CO este considerata ca fiind BAT asigurarea
arderii complete, care implica prezentarea corespunzatoare a focarului, utilizarea
tehnicilor de inalta performanta pentru urmatoarea si controlul procesului si
mentenanta corespunzatoare a sistemului de combustie (ardere). Pe langa
conditiile de combustie (ardere) utilizarea unui sistem bine optimizat pentru
reducerea emisiilor de NOx, contribuie de asemenea la mentinerea unor nivele a
CO sub 100 mg/Nm3.
Reducerea emisiilor de CO2 a devenit o problema cu o atenta si cursiv-
ascendenta dezvoltare in ultimii ani. In ceea ce priveste principalele optiuni
pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (CO2) din instalatiile mari de
ardere, recomandarile BREF BAT mentioneaza:
• imbunatatirea eficientei proceselor de ardere si a modului de
utilizare/conservare a energiei;
• captarea si stocarea CO2.
Pentru aceasta avem in vedere in primul rand faptul evidentiat si in BAT ca
gazul natural are emisiile de CO2 cele mai reduse in comparatie cu orice alt
combustibil fosil. Se vor utiliza arzatoare cu NOx, imbunatatind eficienta arderii
si controlul arderii ceea ce conduce si la reducerea concentratiei de CO.
Caracteristica de baza a arzatoarelor cu NOx redus consta in amestecul aerului cu
combustil, arderea avand loc in doua etape succesive. Prin amestecul aerului de
ardere cu combustibilul inainte de ardere, se realizeaza o distributie omogena a
temperaturii si o temperatura redusa a flamei, rezultand emisii de NOx reduse.

108
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Masurile secundare, ca de exemplu captarea si stocarea CO2, sunt intr-un

stadiu foarte incipient de dezvoltare. Aceste tehnici noi elaborate vor putea fi
disponibile in viitor, dar in momentul de fata nu pot fi considerate BAT.
COMPARATIE INTRE CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE (BAT),

DOCUMENTELE DE REFERINTA (BREF) SI ACTIVITATEA DIN
INSTALATIA ANALIZATA
Prevederi BAT Situatia in instalatia analizata

1. Turbina cu gaz
BAT aferente nivelurilor de emisie se bazeaza Turbina cu gaz cu nivelul de referinta O2 de
pe media zilnica, conditiile standard si nivelul 15% - combustibilul utilizat - gaz natural.TG,
de O2 de referinta 6 % / 3 % / 15 % are in componenta: un compresor de
(combustibili solizi/ lichizi si gazosi/ gaz de aer, o camera de ardere si turbina propriu-
turbina). zisa, amplasate pe acelasi ax. Generatorul
electric este plasat in capatul rece langa
O turbina cu gaze are in compunere, in compresorul de aer.
principiu, 3 elemente de baza: un compresor, o
camera de combustie si o turbina de destindere, Turbina va fi echipata cu toate sistemele
necesare pentru operarea in siguranta si in
functie de cele mai recente standarde, cum ar fi
- sistemul de alimentare cu gaze naturale;
- sistemul de detectare si aprindere
flacara;
- sistemul de oprire al turbinei si pornire
de la rece;
- sistemul de ungere cu ulei a lagarelor si
labirintilor;
- sistemul de racire a carcasei si
etansarilor;
- sistemul de racire al generatorului;
- sistemul de filtrare a aerului si spalare a
compresorului de aer;
- sistemul de alimentare cu aer
instrumental a actionarilor armaturilor;
- sistemul de protectie a turbinei
impotriva incendiului prin inundare cu gaz
inert (ISO6183);
- sistemul de detectare a scaparilor de
gaze ( protectie IP65);
- sistemul de aer pentru curatarea
injectoarelor de gaze
2. Arderea in ciclu combinat
Astazi, aproape jumatate din noile capacitati de Ardere cu ciclu combinat cu TA.
generare a energiei electrice comandate sunt Generarea energiei in cazul instalatiei
compuse din centrale electrice cu ciclu prezentate este cu ciclu combinat, se utilizeaza

109
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
combinat. In cazul acestora, pentru generarea o turbina cu gaze -TG combinata cu un cazan
de electricitate, se utilizeaza o turbina cu gaze - recuperator (CG). Combustibilul utilizat pentru
TG combinata cu o turbina cu abur - TA. Din ciclul combinat este numai gazul natural
motive tehnice si de cost, cei mai practicabili
combustibili pentru ciclu combinat cu turbinele
cu gaze (CCTG) sunt gazul natural si
combustibilul lichid usor (acesta din urma
drept combustibil de rezerva).
3. Ciclu combinat fara si cu ardere suplimentara (HRSG)
In cadrul acestui proces, combustibilul este Aburul generat de cazanul de abur recuperator
introdus exclusiv in camera de combustie a TG pe baza energiei termice a gazelor arse
si nu are loc nici o ardere aditionala in cazanul evacuate din turbina cu gaz este utilizat mai
de abur recuperator. Aburul generat de cazanul departe pentru alimentarea platformei
de abur recuperator pe baza energiei termice a Petromidia si pentru termoficarea orasului
gazelor arse evacuate din turbina este utilizat Navodari. Cazanul recuperator are rolul de a
mai departe la producerea energiei electrice transfera caldura continuta de gazele de ardere
prin intermediul unei turbine actionate cu abur. provenite de la turbina cu gaz, la apa de
Acest tip de ciclu combinat cu TG atinge o alimentare, care se transforma in abur. Aburul
eficienta in jurul valorii de 58,5%. produs de acest cazan va avea trei presiuni
Combustibilul utilizat in general este gazul diferite. Acest cazan va fi prevazute cu
natural sau pacura cu continut scazut de sulf, circulatie naturala, cu conducte de admisie si
dar este posibila de asemenea utilizarea de iesire, izolatie termica, structura de
carbunelui, prin intermediul unei instalatii de rezistenta si cu cos de fum individual.
gazeificare, care poate fi instalata inainte de
turbina pe gaz.
Controlul emisiilor in aer
1 Reducera emisiilor de pulberi
Pulberea combustibila continuta in gazul Arderea gazului natural nu reprezinta o sursa
natural este indepartata daca este necesar, la semnificanta de emisii de pulberi.
locul de extractie. Emisiile de pulbere sau
particule materiale din TG care ard gaz natural
nu sunt o preocupare din punct de vedere al
mediului in conditii naturale de operare si in
conditii de ardere controlata.
2 Reducerea emisiilor de SO2
Sulful combustibil din gazul natural sub forma Nivelurile emisiei de pulberi, in acest caz, sunt
de H2S este indepartat la locul de extractie. in mod normal sub 5 mg/Nm3, fara a se lua
Prin aceasta se asigura calitatea alte masuri tehnice suplimentare.
combustibilului care corespunde in mod direct Emisiile de oxizi de sulf rezulta in principal
valorilor limita de emisie pentru toate din prezenta sulfului in combustibil. Gazul
aplicatiile. Alte gaze, ca de exemplu produsele natural este considerat in general fara continut
colaterale din industria chimica, pot contine de sulf, nu sunt necesare masuri tehnice
sulf. Aceste gaze necesita impunerea unor suplimentare de desulfurare.
valori limita de emisie diferite fata de gazul
natural, si daca aceste limite nu pot fi atinse ele
trebuie arse in centrale electrice echipate cu
tehnologie de desulfurare a gazelor arse
Reducerea emisiilor de NOx
Caracteristica de baza a combustibililor uscati Pentru turbinele noi cu gaz, arzatoarele uscate

110
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
cu NOx redus este aceea ca amestecul aerului cu NOX (DLN) cu care va fi echipata TG, sunt
cu combustibilul si arderea au loc in 2 etape BAT.
succesive. Prin amestecarea aerului cu
combustibilul inainte de ardere se asigura o
distributie omogena a temperaturii si o
temperatura mai redusa a flacarii, rezultand in
emisii mai reduse de NOx. In prezent
combustoarele uscate cu NOx redus reprezinta
o tehnologie bine stabilita, in special pentru TG
pe gaz natural. Se impune dezvoltarea in
continuare a tehnologiei pentru TG care
functioneaza pe produse petroliere, deoarece in
operarea acestor turbine nu numai ca trebuie
asigurat preamestecul aer combustibil inainte
de ardere dar mai trebuie asigurata si
evaporarea (vaporizarea) combustibilului
lichid. Luand in considerare ca marimea
particulei are o influenta directa asupra vitezei
de vaporizare, cercetarea curenta este
concentrata in dezvoltarea unor sisteme de
pulverizare mult mai eficiente. La o centrala
electrica suedeza cu TG au fost utilizate
arzatoare cu preamestec pe combustibil lichid
usor, prin aceasta atingandu-se o considerabila
reducere de NOx, dar valorile obtinute nu sunt
la fel de coborate ca in cazul utilizarii gazului
natural. Sistemele DLN pentru GT (TG -
turbine pe gaz) alimentate cu doi combustibili
se afla de asemenea in dezvoltare. S-a inteles
de la un producator ca asemenea sisteme DLN
alimentate cu doi combustibili sunt disponibile
si au fost testate
Apa si tratarea apei uzate
Pentru turbina pe gaz si HRSG apa Pentru circuitul inchis al apei de racire este
demineralizata este necesara pentru necesar un debit de apa de tratare care trebuie
urmatorele scopuri:
compensat in mod continuu, pentru
• De a compensa pentru apa de purjare de la acoperirea pierderilor prin evaporare si pentru
tamburi la HRSG. Daca injectia de apa sau apa de purjare. Apa demineralizata se va
aburi se aplica, pierderea de apa trebuie sa utiliza si pentru spalarea compresorului in
fie compensata pentru apa de circuit inchis. Tratrarea apei necesara
process.Calitatea trebuie sa indeplineasca centralei de condensatie se realizeaza prin
cerintele fabricatului si de aceea este
intermediul a doua statii separate:
necesara si tratarea apei. Demineralizarea
este de obicei suficienta pentru a indeplini Statia de decarbonatare a apei brute
aceste cerinte Decarbonatarea apei brute are loc in doua
decantoare (cu capacitate de 200 m3/h
• Apa demineralizata este utilizata deseori fiecare), prin utilizarea reactivilor chimici:
pentru spalarea compresorului. Condensatul Ca(OH2), NaOCl, FeCl3 si polielectrolitii,
din ciclul de apa/abur este deseori utilizata care decanteaza materiile in suspensie, in
pentru spalarea directa, insa de obicei apa
scopul obtinerii calitatii necesare. Apa

111
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
demineralizata este alimentatea pentru a decarbonatata este utilizata pentru prepararea

separa unitatea de spalare cu apa. Pentru apei demineralizate si tratarea apei de racire.
spalarea indirecta se va adauga detergent la Apa de racire este filtrata continuu pentru
apa demineralizata pentru a creste acest indepartarea materiilor in suspensie si pentru
efect,
reducerea ancasarii.
Apa uzata de la o turbina pe gaz si HRSG (daca Statia de demineralizare a apei
se aplica) include: Statia de demineralizare (folosita in special
• Apa de purjare de la sistemul de circulare din pentru indepartarea mineralelor)este alcatuita
cazan pentru a mentine o calitate a apei din doua linii de filtrare alcatuite din filtre
cazanului. Pentru a proteja cazanul de cationice, filtre anionice si filtre cu pat mixt .
corodare, apa din cazan contine de obicei Pentru prepararea apei demineralizate sunt
aditivi precum amoniacul, hidroxidul d e prevazute depozite de HCl si NaOH. Apele
sodium si/sau fosfatii. In practica, aceasta
uzate provenite de la circuitul apa-abur, statia
apa de purjare este colectata si devarsata in
sisteme de canalizare sau catre o instalatie de de demineralizare a apei si sistemul de racire
tratare a apei, daca apa nu indeplineste sunt colectate intr-un rezervor de racire de 30
cerintele din autorizatie m3 si apoi sunt transferate intr-un rezervor de
• Apa uzata din procesul de spalare a turbinei neutralizare de 200m , pentru a se asigura
pe gaz poate fi devarsata sau poate fi valoarea pH-ului stabilita prin lege pentru
considerata deseu chimic, in functie de calitatea apelor uzate
detergentii utilizati pentru spalare si evacuate. Pentru sedimentarea particulelor in
materialele compresorului care trebuiesc suspensie, intrata in turnurile de racire s-au
indepartate controlat prevazut doua rezervoare de sedimentare, cu o
• Apa, contaminata cu ulei sau fluide cu capacitate de 300 m3 fiecare. Apele uzate
continut uleios, este deseori colectata in tehnologice, cu urme de uleiuri de la sala
sistemul de colectare si devarsata separat
masini si cazanul de abur se vor trece printr-un
intr-o instalatie de tratare
• Restul de apa uzata din instalatie, precum separator de uleiuri/produse petroliere.
apa de la scruber, este evacuata de obicei la Separatorul de uleiuri/produse petroliere este
sistemul de canalizare menajer prevazut cu separator de namol incorporat si cu
Alt tratament al apei uzate din turbina pe gaz filtru coalescent.
(si/sau HRSG daca este aplicata) este necesar
pentru a indeplini cerintele din autorizatie
referitoare la evacuarea apei uzate.
Controlul emisiilor de zgomot

Echipamentul mare utilizat in instalatiile Inchiderea instalatiei zgomotoase si a
energetice cu ardere pe gaz pot produce mariri componentelor acesteia in structuri absorbante
ale ale zgomotului pereti de constructie si acoperis
emisiilor de zgomot, si/sau zgomote datorita adecvati izolati fonic;
masinariei vibrante. In aceste cazuri, emisiile Bariere suplimentare de zgomot prin utilizarea
de unor suporti anti-vibranti si interconexiuni
zgomot pot fi reduse in urmatorul mod: pentru echipament (utilizarea fundatiilor de
• Prin dotarea turbinei pe gaz, turbinei pe masini sustinute pe amortizoare de vibratii).
abur si a generatoarelor cu panouri acustice izolare fonica la racordul de intrare a aerului de
• Prin ingradirea suflantelor cu panou ardere. Pentru reducerea zgomotului la
acustic de reducere a zgomotului conductele de suflare si ventile de siguranta, se
• Prin placarea structurii support a utilizeaza amortizoare potrivit principiului
turbinei pe abur inchiderii; Conducte izolate acustic (fonic) prin

112
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
• Prin dotarea cu amortizoare de zgomot utilizarea tevilor cu suporti flexibili cu

la nivelul cosului amortizare interna; Canale pentru aerul de
• Prin ingradirea pompelor de alimentare ardere si gaze arse evacuate sunt echipate cu
a cazanului absorbanti acustici prin utilizarea tobelor la
• Prin construirea halei pompelor in jurul canalele de priza si evacuare; cos cu pereti
pompelor de circulare a apei de racire dubli;proiect " silentios" a supapelor de
• Prin operarea supapelor moderate de zgomot siguranta si a carcasei exhaustorului.
in turnurile de racire (ar trebui mentionat faptul
ca emisiile de zgomot din sistemele cu racire
cu trecere directa sunt mai mici decat cele din
turnurile de racire).
Sistem de monitorizare
Sistemele de monitorizare si previzionare a Se prevede monitorizarea continua a emisiilor
emisiilor sunt folosite pe scara larga la de NOx, CO, O2 din instalatie in situ si
turbinele cu gaz pentru determinarea emisiilor extractiv, conform BAT.
de NOX/CO/CO2.
Sistemul de racire
In textul prezentat de BREF, pentru Pentru racirea apei a fost selectat sistemul de
condensarea aburului dilatat racit exista trei racire indirecta prin turn de racire la umed,
tipuri de sistem de racire ce poate fi aplicat: intr-un sistem inchis.
racire directa cu apa de mare sau de rau, racire Apa incalzita este racita prin recircularea prin
directa si indirecta prin turnuri de racire la turnul de racire, unde caldura este cedata in aer
umed si racire indirecta prin turnuri de racire la prin evaporare si prin transfer sensibil de
uscat. caldura. In sistemul de racire cu recirculare,
este necesara doar o cantitate mica pentru apa
de process pentru a compensa pierderile
rezultate prin evaporare si din regenerarea apei
din turnul de racire
2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi
dezafectate
In conformitate cu certificatul de Urbanism nr. 171/10.04.2012 folosinta
actuala si viitoare a terenului este de centrala termoelectrica si nu rezulta ca pentru
zonele destinate din punct de vedere urbanistic activitatilor de productie ar exista
obligatia de demontare a manufacturilor si de renaturalizare, intrucat la sfarsitul
ciclului de productie ramane oricum destinatia urbanistica industriala a terenului
care constituie o valoare economica la care nu se poate renunta, terenul fiind
destinat reutilizarii in scopuri industriale, cu constructiile aferente; rezulta ca in

113
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
acest caz nu trebuie sa fie prevazuta nicio actiune pentru dezafectarea unor partii
de constructii.
Daca la sfarsitul ciclului de viata al centralei se hotaraste totusi scoaterea/
incetarea activitatii, se poate lua decizia de dezafectare a obiectivului.
In aces caz se va intocmi un Plan de Dezafectare in care vor fi descrise toate
operatiunile necesare cu termene precise pe baza carora se va obtine avizul de
mediu pentru inceperea dezafectarii.
2.2.2. Substante continute / stocate (inclusiv azbest si PCB)

Orice substante/deseuri periculoase trebuie gestionate conform legislatiei
specifice, operatiunile fiind finalizate prin valorificare/eliminare prin firme
specializate si autorizate in domeniu.

114
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Concentr
Nr. Denumirea reactivului M Stare Comp. Existenţa declaraţiei
CAS ELINCS aţie FTS
crt. formula g/mol fizica utilizator de locaţie precursori
% min.
1. amoniac-NH3.H20 1336-21-6 215-647-6 25 17,032 L Chimic DA -
2. acid clorhidric-HCL 7647-01-0 231-595-7 32 36,5 L DA DA
3. acid acetic-C2H4O2 64-19-7 200-580-7 98 68,35 L DA -
4. acid citric-C6H8O7 77-92-9 201-069-1 99,5 210,14 S DA -
5. acetona-C3H60 67-64-1 200-662-2 99 58,08 L DA DA
6. acid oxalic-C2H2O4.2H20 144-62-7 205-634-3 99,5 126,068 S DA
7. acid sulfuric-H2SO4 7664-93-9 231-639-5 96 98,082 L DA DA
8. alcool etilic abs.-etanol-C2H6O 64-17-5 200-578-6 96 46 L DA -
9. apa oxigenata –H202 7722-84-1 231-765-0 30 34,01 L DA -
10. azotat de argint-AGNO3 7761-88-8 231-853-9 0,1n 169,86 S DA -
11. acid benzoic-C7H6O2 65-85-0 200-618-2 122,12 S DA -
12. acid tioglicolic-C2H4O2S 68-11-1 200-677-4 92,12 L -
13. acid azotic-HNO3 63 L DA -
14. acid boric-H2BO3 99,7 S DA -
15. acetat de zinc-(CH3COO)2Zn.2H2O 99 S DA -
16. alcali blue 6B- S -
17. amidon-(C6H10O5)n S DA -
18. acid salicilic-C6H4OHCOOH 99,9 S -
19. dicromat de potasiu-K2Cr2O7 7778-50-9 231-906-6 99,8 294,19 S DA -
20. bicarbonat de sodiu-NAHCO3 98 84 S DA -
21. clorura de potasiu-KCL 7789-00-6 232-140-5 99 74,5 S DA -
22. clorura de sodiu-NaCl 99,5 58,44 S DA -
23. clorura de bariu-BaCl2 10361-37-2 233-788-1 99 53,49 S -
24. camphor-C10H160 76-32-4 200-952-9 95 152,24 S -
25. cloroform-CHCL3 67-66-3 200-663-8 96,4 119,38 L DA -
26. cromat de potasiu-K2CRO4 7789-00-6 232-140-5 99 194,2 S DA -
27. cadmiu acetat dihydrate- 99 S DA -
H3COO)2Cd22H2O
28. colodiu 4 -
29. carbonat de sodiu-NA2CO3 99,8 106 S DA -

115
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
clorura de amoniuNH4CL 99 53,5 S DA -
30. sarea de sodiu a acidului 99 372,24 S DA -

etilendiamino tetra acetic-
C10H14N2NA2O8.2H20
31. eriocrom negru T-C2H12N3NA07S 461,388 S DA -
32. fenolftaleina-C20H2404 318,33 S DA -
33. glicerina anhidra-C3H8O3 56-81-5 200-289-5 99,5 92,10 L -
34. iodura de potasiu-KI 7681-11-0 231-659-4 99 166,016 S DA -
35. iod 7553-56-2 231-442-4 L -
36. hidroxid de potasiu-KOH 1310-58-3 215-181-3 85 56,11 S DA -
37. hidroxid de sodiu-NAOH 1310-73-2 215-185-5 98,93 40 S DA -
38. molibdat de amoniu- 98,5 1235,86 S DA -
(NH4)6Mo7O24.4H20
39. metol-(CH3NHC6H4OH)2.H2SO4 99 344,39 S DA -
40. metilorange-C14H14N3NAO3S 327,34 S DA -
41. metabisulfit de sodiu-NA2S2O5 99 222,33 S DA -
42. murexid-COH8O6N6 216 S -
43. ortofenantrolina-C12H8N2H2O 99,5 198 S -
44. pirogalol-C6H6O3 87-66-1 201-762-9 99 126 L -
45. permanganat de potasiu-KMNO4 7722-64-7 231-760-3 0,1N 138,03 S DA -
46. reactiv Nessler- DA -
47. sulfat de aluminiu- 249 DA -
48. Silicagel-silicat de sodiu S DA -
49. tartrat de sodiu si potasiu DA -
50. tiosulfat de sodiu-NA2S2O3.5H2O 99 248,18 S DA -
51. toluen-C7H8 108-88-3 203-625-9 99.5 92,14 L DA DA
52. tetraborat de sodiu-NA2Bo7.10H20 99,5-100 381,37 S DA -
53. universal indicator ph4-10 L DA -
54. universal indicator ph 0-5 L DA -
55. universal indicator ph 9-13 L DA -

116
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta

Operatiile de dezafectare constau in:
- Selectarea utilajelor ce urmeaza a fi conservate si valorificate: cazane, turbine,
motoare electrice, ventilatoare, pompe, motoare electrice, robineti, etc.;
- Deconectarea de la reteaua de energie electrica, golirea instalatiilor de gaze
sau alte fluide tehnologice;
- Demolarea fundatiilor, platformelor si reteleleor subterane;
- Demolarea cladirilor existente;
- Demolarea si dezafectarea echipamentelor existente;
- Demolarea podului rulant;
- Dezafectarea elementelor metalice : stalpi, panouri, postamente echipamente;
- Dezafectare rezervoare, guri de aerisire, etc.
2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie

Masuri ce trebuie luate si instructiunile de lucru in vederea dezafectarii
instalatiilor si utilajelor tehnologice sunt urmatoarele:
- delimitarea zonei de lucru;
- instruirea personalului executant asupra pericolului si a masurilor de
prevenire si stingere a incendiilor cat si a masurilor de protectia muncii.
- scoaterea de sub tensiune eventualii consumatori de energie electrica din
incinta in care se afla instalatiile si din incintele ce urmeaza a fi demolate.
- verificarea starii utilajelor : dacac au fost golite de produs.
Inceperea lucrarilor de demolare nu este admisa decat dupa luarea tuturor
masurilor de siguranta si verificarea acestora de catre factorii de conducere ai
societatii ce executa aceste lucrari.
In timpul lucrarilor de dezafectare se vor respecta normele de securitate si
sanatate in munca in vigoare.

117
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
In baza situatiei reale existente in teren, firma care va executa lucrarile de

dezafectare va elabora un grafic de desfasurare a lucrarilor, din care sa rezulte
succesiunea operatiilor de dezafectare, depozitare temporara si transport a
materialelor rezultate, precum si masurile de sanatate si securitate in munca
specifice acestor tipuri de lucrari.
Incarcarea, transportul, preluarea si tratarea/eliminarea finala a deseurilor
rezultate in urma lucrarilor de demolare vor fi executate cu respectarea H.G.
1061/2008 si H.G. 856/2002.
3. DESEURI
Deseurile produse ca urmare a realizarii obiectivelor proiectate se estimeaza
separat pe cele doua etape astfel:
 in perioada de executie;
 in perioada de exploatare.
Depozitare selectiva deseuri
3.1. In perioada de executie

3.1.1. Deseuri inerte si nepericuloase
Prin H.G. nr.856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase se stabileste

118
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
obligativitatea pentru agentii economici si pentru orice alti generatori de deseuri,

persoane fizice sau juridice de a tine evidenta gestiunii deseurilor. Evidenta
gestiunii deseurilor se va tine pe baza listei nationale de deseuri acceptate In
fiecare clasa de depozit de deseuri prezentata In H.G.856/2002.
Conform listei nationale deseurile din constructii se clasifica dupa cum
urmeaza:
 17.01.07: beton, caramizi, materiale ceramice si tigle;
 10.11.03: deseuri din fibra de sticla;
 17.02.01 – 17.02.03: lemn, sticla, materiale plastice;
 17.04.07: metale (inclusiv aliajele lor) amestecuri metalice;
 17.05.00: pamant si materiale excavate sau dragate;
 17.09: deseuri amestecate nespecificate ;
 17.08: materiale de constructie pe baza de gips;
 13.02: uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la
utilajele de constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase
 20.01.08: deseuri biodegradabile;
 16.01.03: anvelope uzate.
Modul de gospodarire a deseurilor din timpul executiei obiectivului va fi

reglementat prin reglementarile in vigoare la data respectiva.
Deseurile reciclabile vor fi colectate si predate unitatilor specializate pentru

valorificare.
Deseurile periculoase vor fi colectate si predate unitatilor autorizate pentru

eliminare.
Deseurile nepericuloase care nu pot fi valorificate vor fi eliminate in

depozite autorizate din apropiere.

119
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Antreprenorul are obligatia, conf. H.G. mentionate mai sus, sa tina evidenta
lunara a producerii, stocarii provizorii, tratarii si transportului, reciclarii si
depozitarii definitive a deseurilor.
Pentru obiectivele proiectate, tipurile de deseuri rezultate din activitatea de
constructii se incadreaza in prevederile H.G. nr.856/2002.
O parte a acestor deseuri, respectiv cele metalice pot fi valorificate.
In afara deseurilor prevazute in proiect, in bazele de utilaje si de productie se
vor acumula deseuri specifice activitatii acestora.
Se vor acumula cantitati importante de uleiuri de motor de la intretinerea
utilajelor, piese metalice (piese de schimb de la reparatiile utilajelor), cauciucuri,
resturi de betoane, etc.
Toate deseurile rezultate in urma lucrarilor vor fi transportate, valorificate,
depozitate sau eliminate numai prin societati autorizate, beneficiarul lucrarilor, are
obligatia incheierii de contracte cu astfel de societati autorizate.
Este dificil de facut o evaluare cantitativa a acestor deseuri, tehnologiile
adoptate de antreprenor fiind prioritare in evaluarea naturii si cantitatii de deseuri.
3.1.2. Deseuri toxice si periculoase

Conform listei nationale deseurile din constructii se clasifica dupa cum
urmeaza:
• 05 01 03*: slamuri
• 17.01.06.*: amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle si
materiale ceramice cu continut de substante periculoase;
• 17.05.03*: pamant si pietre cu continut substante periculoase;
• 20.03.01: deseuri municipale periculoase
Pentru aceasta investitie alte deseuri periculoase pot fi:
- uleiul proaspat folosit pentru ungerea motoarelor;
- uleiul uzat provenit de la ungerea motoarelor;

120
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- uleiul de racire a transformatorului electric.

Conform HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, substantele
periculoase generate pe amplasament sunt:
• 13 02 06* - uleiuri sintetice de motor, de transmisie si de ungere;
• 13 02 07* - uleiuri de motor, de transmisie si de ungere usor
biodegradabile;
• 13 02 08* - alte uleiuri de motor, de transmisie si de unge
Utilajele si mijloacele de transport vor fi aduse pe santier in stare normala de
functionare avand efectuate reviziile tehnice si schimburile de ulei In ateliere
specializate.
Aceiasi procedura se va aplica si pentru operatiile de intretinere si incarcare
acumulatori, etc.
Vopseaua pentru finisaje va fi adusa in recipienti etansi din care va fi
descarcata in instalatiile de lucru. Bidoanele goale vor fi restituite producatorilor.
Dintre substantele si preparatele clasificate prin legea 451/2001 ca
periculoase, pe perioada demolarii va fi utilizat doar carburantul diesel (motorina)
pentru utilajele specifice utilizate la demolare.
Pentru cazuri de urgenta (deversari accidentale), pe amplasament trebuie sa
fie disponibile materiale absorbante, nisip si lopeti.
3.2. In perioada de exploatare

In perioada de exploatare a obiectivului vor rezulta urmatoarele categorii de
deseuri:
- deseuri menajere;
- deseurile de tip stradal
- deseuri tehnologice.

121
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Deseuri de tip menajer

Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de
birou si din intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie (cod
15.01.01), sticla, plastic (cod 15.01.02), resturi alimentare si alte deseuri
biodegradabile. Sunt deseuri nepericuloase.
Managementul deseurilor menajere constituie o problema de mare
actualitate datorita faptului ca volumul lor creste proportional cu cresterea
numarului de locuitori si a nivelului lor de trai. Datorita faptului ca aceste deseuri
au o mare varietate in ceea ce priveste substantele organice si anorganice existente
in continutul lor, iar procesul lor de degradare este dificil de urmarit, unele dintre
ele fiind nebiodegradabile (peturi), ele pot declansa un proces de poluare a aerului,
apei si solului ducand, uneori la infectii si afectand sanatatea publica. De aceea,
este necesar, sa se efectueze o activitate de precolectare si sortare a deseurilor,
actiune premergatoare colectarii. Aceasta activitate consta intr-o colectare primara
si sortare a deseurilor menajere de la locul de producere, in recipienti mici,
amplasati in spatii speciale si o precolectare secundara in care continutul
recipientilor mici este deversat in recipienti mai mari ecologici, constand in pubele
sau containere, care se depoziteaza in puncte de colectare de unde sunt recoltate si
transportate de unitati specializate.
Colectarea deseurilor se va face selectiv, conform legislatiei in vigoare.
Administratorul obiectivului va avea obligatia sa puna la dispozitie, containerele
specializate, inscriptionate si colorate diferit, conform codului de culori legal.
Pentru colectarea deseurilor menajere va fi amplasat in zona curtii de
serviciu un sistem de colectare ce va prelua toate deseurile rezultate din activitatea
obiectivului. Deseurile menajere vor fi colectate in recipienti speciali (pubele)
amplasati in spatiile functionale ale cladirii.

122
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Depozitarea se va face in pubelele menajere sau in containere amplasate in

incita gospodariei de deseuri. Acestea vor fi preluate de o firma de salubritate pe
baza de contract si depuse la rampa ecologica .
Deseurile recuperabile (hartie, carton, sticla) vor fi valorificate prin vanzarea
la societati de profil. Uleiurile uzate vor fi valorificate prin unitati de profil.
Sortarea deseurilor se va face in functie de tipul de deseu colectat (uleiuri,
resturi menajere, sticla, hartie, resturi rezultate din instalatiile interioare sanitare
etc.)
Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management
de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare
intermediara, transport si neutralizare finala a acestora.
Deseurile de tip stradal (cod 17.05.04) vor rezulta din intretinerea cailor de
transport si a zonelor verzi (deseuri vegetale, deseuri de hartie, sticla, plastic,
resturi alimentare). Aceste deseuri sunt de asemenea nepericuloase.
Deseurile tehnologice (cod 17.04.05) vor proveni din urmatoarele surse:
- atelierele de intretinere /reparatii - piese metalice sau nemetalice defecte,
care se vor inlocui, uleiuriuzate;
- namoluri provenite de la curatarea rezervoarelor, conductelor, cazanelor,
etc.
In prima faza de functionare a Centralei, cantitatile de deseuri sunt
nesemnificative. Se vor produce deseuri de tip menajer si stradal. Acestea vor fi
gospodarite in functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor
valorificabile.
Deseurile menajere care rezulta (fiind nevalorificabile si nepericuloase) vor
fi colectate si transportate la depozitul de deseuri autorizat.
In perioadele de revizie si reparatii vor rezulta deseuri metalice si
nemetalice, slamuri si namoluri provenite de la curatarea rezervoarelor,

123
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
conductelor, cazanelor, garnituri, etc. Acestea se vor colecta separat si se vor preda
firmelor specializate , conform reglementarilor in vigoare.
Deseurile menajere vor fi colectate in cosuri si europubele. Se vor amplasa
cosuri pe traseele pietonale, astfel incat deseurile volatile sa nu se raspandeasca pe
spatiile verzi. Societatea nu va importa sau exporta deseuri de natura periculoasa.
Uleiul ars/uzat – este depozitat temporar in butoaie metalice/plastice si este
predat pentru reconditionare la unitati de profil.
Namoluri – rezultat din decolmatarea canalelor de colectare a apei pluviale
este preluat de firma de salubritate si predat la un depozit specializat.

124
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Amplasament Tip deseu Mod de colectare / evacuare OBSERVATII
In interiorul incintei se vor

organiza puncte de colectare
prevazute cu conteinere de
Menajer sau tip pubela. Periodic (cel
asimilabile putin saptamanal) acestea
Se vor
(inclusiv resturi de vor fi golite la depozitul
incheia
Organizare la prepararea local.
contracte cu
de santier hranei) Se vor colecta temporar in
unitatile
incinta, pe platforme si/sau
specializate
in conteinere specializate.
Deseuri metalice Vor fi valorificate in mod
obligatoriu prin unitati
specializate de prestari
servicii.
Din punct de vedere al

potentialului contaminant
Se precizeaza
aceste deseuri sunt inerte
ca materialul
(resturi de beton, steril
rezultat din
excavatii, etc). Pentru
Deseuri materiale excavatii se
valorificarea si eliminarea
de constructii valorifica in
lor, propunem:
lucrare la
 valorificarea locala in
umpluturi
gropile de imprumut
intermediare
ajunse la cota finala;
.

125
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Mod de colectare / evacuare OBSERVATII

Tip deseu
Materiale cu potential periculos
atat asupra mediului inconjurator
cat si a manipulantilor. Vor fi predate
Vor fi stocate si depozitate unitatilor de
Acumulatori uzati
corespunzator, in vederea recuperare
valorificarii. Se va pastra o specializate.
evidenta stricta.
In cadrul spatiilor de depozitare pe Deseuri tipice

categorii a deseurilor va fi pentru
rezervata o suprafata si organizarile de
anvelopelor. santier din
Se recomanda ca in cadrul caietelor Romania. Se
Anvelope uzate de sarcini, antrepenorului sa-i fie recomanda
solicitata prezentarea cel putin a interzicerea in
unei solutii privind eliminarea mod expres prin
acestor deseuri catre o unitate acordul de mediu
economica de valorificare. a arderii acestor
materiale.
Aceste deseuri sunt generate cu
periodicitate mica.
Avand in vedere caracterul lor
periculos (inflamabilitate si
toxicitate) se propune colectarea in
recipienti metalici inchisi (butoaie
Slamuri petroliere
de 200 l din tabla), depozitati in
conditii de siguranta.
Aceste deseuri sunt predate
obligatoriu unitatilor specializate,
pastrandu-se evidenta miscarilor de
materiale.
Se vor colecta selectriv, o parte
Uleiuri uzate fiind refolosita iar o parte utilizata
ca material combustibil.
Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management

de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare
intermediara, transport si neutralizare finala a acestora.

126
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL

TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR
MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A
ACESTORA
4.1. APA
4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului
Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare
ale podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape, subterane si Marea
Neagra.
In partea de nord-vest a amplasamentului se situeaza Lacul Corbu, la vest
lacul Navodari (Tasaul), iar la est Marea Neagra.
Lacurile Tasaul si Corbu sunt alimentate in special din Canalul Poarta Alba
– Midia Navodari, aportul de suprafata (Raurile Casimcea si Corbu) fiind
nesemnificativ.
Principalul afluent al Lacului Tasaul (Raul Casimcea), are un debit mediu
anual de 1,2 mc/s. Apa lacului, avand un volum de cca. 49 milioane mc, are un
caracter mixt – oligohalin suferind, in ultimii ani, un intens proces de eutrofizare
sub influenta factorilor poluanti din bazinul sau de receptie.
Lacul Tasaul, ocupa o suprafata de 3070 ha. Configuratia alungita da
imaginea clara a unui sector din valea Casimcei, inundat de apele marii si ulterior
izolat printr-un perisip (cordon litoral) pe care trece o sosea si o cale ferata. Cuveta
lacustra prezinta in general adancimi mici.
Versantul sudic al tarmului, intre Navodari si Sibioara, este abrupt in cea
mai mare parte, prezentand o faleza lacustra.

127
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Lacurile Tasaul si Corbu s-au format prin bararea gurilor de varsare a

raurilor Casimcea, respectiv Corbu, prin cordoane de nisip, la contactul cu linia
tarmului, in decursul ultimei secvente transgresive (flandriene) din evolutia Marii
Negre.
Cuveta Lacului Tasaul este amplasata pe zona de contact a calcarelor
jurasice, cu soclul, proterozoic superior – cambrian inferior, al sisturilor verzi. In
lungul acestui contact stratigrafic s-a insinuat traseul Raului Casimcea, mult mai
activ in perioadele reci, glaciare, din Cuaternar.
Morfologia cuvetei lacustre scoate in relief atat diferentele structurale, cat si
pe cele petrografice ale formatiunilor de pe cele doua flancuri, nordic si sudic. Cele
mai mari adancimi (4,00 – 4,60 m) se intalnesc, de fapt, in apropierea tarmului
sudic, unde formatiunea sisturilor verzi prezinta strate in pozitie aproape verticala.
Nivelul Lacului Tasaul se situeaza la cote medii de + 1,2 m…..1,45 m,
rnMN, fiind impus, in actualele conditii, de nivelul apei din Canalul Poarta Alba –
Midia Navodari. Alimentarea lacului se face din surse subterane carstice si din
canal, digul ce il separa de acesta fiind permeabil.
Cordonul de nisip ce separa lacurile Corbu si Tasaul de Marea Neagra avea
o latime de cca. 400m, inaltandu-se cu 1,5 – 2 m deasupra nivelului marii.
Morfologia actuala a cordonului litoral este marcata de relieful tehnogen creat prin
suprainaltarea terenului, a carui cota se situeaza la 2,5 – 3 m.
La nord de grupa lacustra Tasaul – Corbu, aproximativ pana in valea Raului
Slava, zona de litoral corespunde unei suprafete de abraziune inclinata spre est,
constituita ca si precedenta din trei trepte realizate pe seama sisturilor verzi, mulata
de depozite loessoide si marine. Pe aceasta zona litorala se suprapun o serie de vai
ale unor sisteme hidrografice dominant intermitente, pe alocuri cu un profil
transversal foarte larg, dand impresia de golfuri insinuate in uscat.
In cele mai multe cazuri aceste ape au erodat invelisul loessoid, aparand la zi
substratul sisturilor verzi.

128
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Ceea ce atrage atentia, ca elemente de relief, sunt o serie de inaltimi izolate

– martori de eroziune – constituit din calcare, in apropiere de Lacul Tasaul, dar mai
ales din sisturi verzi acoperite in parte de depozite loessoide, ca Movila lui Hogea
si Gargalacul Mare (sisturi verzi), din apropiere de localitatea Corbu de Sus.
Reteaua hidrografica este foarte saraca, cu exceptia Raului Casimcea, care
izvoraste de la Altan Tepe si se varsa in Lacul Tasaul.
Lacurile litorale fac parte din categoria limanelor fluvio – marine (Lacul
Tasaul si Lacul Corbu), si a lagunelor marine (Complexul Razelm – Sinoe, Lacul
Siutghiol).
Incepand din anul 1983, pe masura finalizarii lucrarilor la Canalul Dunare -
Marea Neagra, s-a trecut la realizarea ramurii de nord a Sistemului Dobrogean de
Canale Navigabile si anume la constructia Canalului Poarta Alba-Midia, Navodari.
Prin realizarea Canalul Poarta Alba-Midia, Navodari au fost integral
valorificate sapaturile executate in perioada 1949-1953 pe traseul fostului Canal
Dunare-Marea Neagra. La sfarsitul anului 1987, a fost dat in functiune Canalul
Poarta Alba-Midia, Navodari.
Pe Canalul Poarta Alba-Midia, Navodari au fost construite doua porturi
Ovidiu si Luminita.
Lacul Corbu
Este un liman fluvio – marin, situat in valea Corbu, cu folosinta piscicola si
la irigatii. In lacul Corbu se varsa paraul cu acelasi nume, iar printr-un canal de
legatura este alimentat din lacul Tasaul; tot printr-un canal se leaga si de Marea
Neagra.
Interpretand valorile indicatorilor pentru procesul de eutrofizare si structura
biocenozei fitoplanctonice in conformitate cu Ordinul 1146/2002, putem incadra
lacul ca fiind hipertrof.

129
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Lacul Tasaul
Format pe valea Casimcei, este un liman fluvio – marin, ce se alimenteaza
din ape de suprafata si subterane, in lacul Tasaul varsandu-se raul Casimcea.
Printr-o conducta primeste apa din Siutghiol, iar surplusul il cedeaza printr-un
canal in lacul Corbu.
Are folosinta piscicola, productivitatea piscicola a lacului Tasaul este direct
legata de alimentarea lui cu apa dulce din Siutghiol.
Interpretand valorile indicatorilor pentru procesul de eutrofizare si structura
biocenozei fitoplanctonice in conformitate cu Ordinul 1146/2002, putem incadra
lacul Tasaul in categoria hipertrofa.
Reteaua hidrografica in zona obiectivului

130
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Marea Neagra
Marea Neagra este o mare din bazinul atlantic planetar, care este situata
intre Europa si Asia si se invecineaza cu Rusia, Ucraina, Romania, Bulgaria,
Turcia si Georgia. Prin Stramtoarea Cherci se ajunge in Marea Azov, prin Bosfor
in Marea Marmara, iar prin stramtoarea Dardanele in Marea Egee si deci in
Mediterana. Ea este un rest al Marii Sarmatice si prezinta o serie de aspecte unice
in lume.
Marea se intinde pe o suprafata de 423.488 km². Cel mai adanc punct se afla
la 2211 m sub nivelul marii in apropiere de Ialta. Mareele sunt in general de mica
amploare (cca. 12 cm). Salinitatea apei este in larg de 17-18 la mie, fata de 24-34
la mie in alte mari si oceane. In zona litoralului romanesc salinitatea scade si mai
mult, in mod obisnuit fiind intre 7 si 12 la mie.
Face parte din categoria ecosistemelor statatoare de apa sarata. Din punct de
vedere al salinitatii, Marea Neagra se imparte in:
 zona de suprafata;
 zona de adancime;
Sub aspect biocenotic gasim trei zone:
 zona litorala;
 zona pelagica;
 zona abisala.
Biotopul Marii Negre poate fi impartit in 6 etaje principale:
1. Etajul supralitoral - acesta este format din zonele de tarm acoperite ori stropite
de valuri in mod ocazional. Zona prezinta o umiditate accentuata, inundabilitate, o
cantitate in general mare ori macar semnificativa de materii organice aduse de
valuri sau de origine locala. De obicei materiile organice se afla in descompunere,
formand depozite rau mirositoare. Flora este formata mai ales din anumite forme
de alge - rar licheni - ca matasea broastei si altele similare, cu rezistenta la variatii
de mediu si hidrofile. Cu o frecventa mai redusa se intalnesc si angiosperme, mai

131
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
ales in partea dinspre uscat a etajului supralitoral. Fauna include numeroase

crustacee, insecte si viermi, bacterii aerobe si - mai putin - anaerobe. Mare parte
din aceste vietati se hranesc din depozitele de materie organica. O parte mai mica
este formata din mici pradatori. La acestea trebuie adaugate vietatile pasagere, in
special pasarile de mare.
2. Etajul mediolitoral - ce cuprinde zona de spargere a valurilor (intre cca. 0 si -
0,5 m altitudine). Dupa substratul solului se imparte in zone pietroase si respectiv
nisipoase ori maloase. Zonele medioliterale pietroase adapostesc organisme
capabile a rezista perioadelor scurte de uscare si care se pot fixa bine de substrat.
Aici intra unele specii de alge si scoici. La ele se adauga vietuitoare care vin
periodic din etajul supralitoral sau infralitoral. In anumite conditii si in acest mediu
apar depozite de materie organica, facand legatura cu biotopul prezentat mai sus.
Cele mai cunoscute vietuitoare ale etajului mediolitoral pietros sunt bancurile de
midii si stridii. Etajul mediolitoral nisipos cuprinde in special animale capabile de
ingropare rapida in substrat.
3. Etajul infralitoral - aflat la adancimi de 0,5 pana la 12 (maximum 18) metri.
Este zona cea mai favorabila vietii, in care se afla majoritatea speciilor de plante si
cea mai mare parte a biomasei organismelor multicelulare.
4. Etajul circalitoral - ce se intinde de la -12 (-18) metri pana la adancimi de 100
(rar 150, uneori insa chiar 50) metri. In general solul este malos ori (mai putin)
nisipos. Principalul biotop in acest etaj este format din asociatii de scoici si viermi
ce constituie hrana preferata a numeroase specii de pesti (care vin aici din zona
infralitorala pentru a se hrani).
5. Etajul perizoic - aflat intre 100 (uneori chiar 50!) si 150 (rar 200) metri
adancime. Acesta face trecerea intre zona cu apa de mare oxigenata si zona
specifica Marii Negre, a sulfobacteriilor. In etajul perizoic se intalnesc asociatii de
tanatocenoze (animale moarte recent) sau subfosile, pe care traieste un restrans

132
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
numar de vietati. Microbiologic zona prezinta un amestec intre bacteriile aerobe si

respectiv anaerobe.
6. Etajul azoic - se gaseste de la 150 (rar 200) metri pana la 2466 metri adancime.
El cuprinde biotopul unic format de sulfobacterii si prezentat mai sus.
Calitatea apelor de suprafata din zona amplasamentului

Stabilirea starii ecologice si a starii chimice pentru subsistemul ”LACURI”
s-a facut in conformitate cu prevederile Ordinului 161/2006– pentru aprobarea
Normativului privind clasificarea apelor de suprafata.
Stabilirea starii ecologice a subsistemului lacuri s-a facut pe baza
elementelor de calitate biologice, tinandu-se cont si de indicatorii
hidromorfologici, chimici, fizico-chimici si de poluanti specifici care influenteaza
indicatorii biologici.
Se stabilesc 5 stari ecologice pentru lacuri: foarte buna (I), buna (II),
moderata (III), slaba (IV), si proasta (V), pe baza elementelor de calitate biologice,
hidromorfologice,chimice si fizico-chimice prevazute; pentru lacuri se va tine cont
si de gradul de trofie, celor 5 stari ecologice corespunzandu-le 5 grade de trofie:
ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof si hipertrof.
Canalul Poarta Alba – Midia – Navodari

Laboratorul Directiei Apelor Dobrogea – Litoral a prelevat probe, in vederea
efectuarii de analize fizico – chimice in sectiunile Valea Cocosu si Aval confluenta

133
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Ramura Luminita, iar pentru sectiunea Priza Galesu, sursa de apa bruta utilizata
pentru potabilizare, frecventa de prelevare a fost lunara.
Dupa determinarile fizico-chimice, apa Canalului Poarta Alba - Midia
Navodari se incadreaza pe grupe de indicatori si pe sectiuni, in conformitate cu
Ordinul 1146/2002 conform tabelului de mai jos:
Calitatea apei in Canalul Poarta Alba - Midia – Navodari se prezinta in
tabelulul urmator:
Ape subterane
Corpul de ape freatice este de tip carstic-fisural, fiind localizat in depozite
jurasicmedii (reprezentate prin calcare cu silicifieri, calcare gresificate, calcare
conglomeratice, marne) si/sau in depozite jurasic-superioare (reprezentate prin
calcare cu silicifieri, calcare dolomitice, calcare recifale, marnocalcare, dolomite,
argile). Depozitele carbonatice prezinta numeroase fisuri si goluri carstice.
Depozitele jurasic mediu-jurasic superioare se dispun discordant peste sisturile
verzi si muleaza un relief preexistent. Aceste depozite sunt usor ondulate si
formeaza, dea lungul cursului inferior al raului Casimcea, sinclinalul Casimcea-
Midia orientat de la nord-vest spre sud-est. Sinclinalul este usor asimetric, avand
flancul de sud-vest mai inclinat. In interiorul sau, sinclinalul prezinta mai multe
cute secundare, care-i imprima un caracter de sinclinoriu. Situarea sinclinoriului de
depozite jurasice peste sinclinoriul sisturilor verzi precambrian-superioare arata ca
cele doua entitati cronolitostratigrafice au fost afectate impreuna in faza de cutare
preaustrica, deoarece depozitele aptiene sunt dispuse discordant peste cele jurasice.

134
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Sistemul acvifer jurasic este reprezentat prin hidrostructura Targusor-

Sitorman- Piatra-Luminita. Aceasta reprezinta un sinclinal orientat de la nord-vest
la sud-est, ridicat axial spre nord-vest. Acviferul este alimentat din precipitatii, din
apele de suprafata si prin condensare endocarstica.
Fragmentarea hidrostructurii a determinat aparitia unor izvoare, asa cum sunt
cele de la Vistierna (5 l/s), Piatra (2-5 l/s), Fantanele (15 l/s), Gura Dobrogei (9,7
l/s).
Drenajul apelor subterane a fost diminuat prin obturarea partiala a fisurilor
din calcare, pe masura colmatarii lacului Tasaul.
Un corp compact de calcare este reprezentat de dealul Sitorman si dealul
Mare, intens exploatate in regim de cariera. La baza calcarelor, la contactul cu
sisturile verzi, conditiile hidrogeologice locale au permis formarea unui important
acvifer.
4.1.2. Calitatea apei din panza freatica

Zona este caracterizata printr-un acvifer mai putin bogat, alimentat in general
din precipitatii si irigatii.
Din monitorizarile efectuate de catre DIRECTIA DE APE se intalnesc
cresteri semnificative la indicatorii analizati in forajele din panza freatica la
reziduu fix, cloruri, magneziu si CCOMn, la Nuntasi, reziduu fix, sulfati, magneziu
si CCOMn la Ceamurlia de Jos.
Resursele acvifere freatice prezinta risc ridicat la poluare, atat pe termen
lung, cat si pe termen scurt. Din acest motiv, ele nu mai pot constitui surse de
alimentare cu apa pentru populatie. Este important de precizat ca, poluarea
freaticului este, adesea, un fenomen aproape ireversibil si, ca atare, depoluarea
acestui tip de apa este extrem de anevoioasa, daca nu chiar imposibila, cu
consecinte grave asupra folosirii la alimentarea in scopuri potabile. De aceea, in

135
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
cadrul politicii de gospodarire a calitatii apelor, trebuie sa primeze masurile de

prevenire a proceselor de degradare calitativa a tuturor resurselor de apa.
Tendinta naturala de curgere a freaticului este dinspre zona de lacuri Nord-
Vest catre Marea Neagra (Sud-Est).
Studiile efectuate in perioada 1980-1990 de catre ISPIF Bucuresti releva o
regresie a influentei aportului din Marea Neagra o data cu construirea Portului
Midia – Navodari. Acest fapt a dus in principal la scaderea concentratiei de saruri
provenite din apa de mare in freatic in favoarea celor din lacurile dulci.
In continuare, se prezinta rezultatele determinarilor fizico-chimice asupra
calitatii apei freatice, (i) ca urmare a automonitorizarii in anul 2010 si (ii)
verificarii pe timpul evaluarii actuale. Precizam ca, in verificarea actuala s-a tinut
cont de prevederile documentului BAT, privind poluarea apelor pentru IMA,
respectand locurile potentiale de poluare directa de pe amplasament, in relatie cu
forajele de observatie existente: platformele placate antiacid, cuva de retentie a
rezervoarelor de pacura si, in special, bazinele de stocare /neutralizare ape
tehnologice uzate.

136
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Rezultatele determinarilor fizico-chimice privind calitatea apei freatice

(ianuarie – octombrie 2010)
Indicator
Luna Nr. pH T HCO3- Cl- CO Ca2+ Mg2+ NH4+ Duritate temp. Saruri totale Produse
analiz. foraj Aspect ºC mg/l mg/l 2 mg/l mg/l mg/l ºd mg/l petroliere
mg
/l
1. galbui 8,5 13 73 85 0 14 4,8 0,06 3,3 323 lipsa
3. limpede 8,8 13 79 191,7 0 54 24 0,05 3,6 3149 lipsa
4. SECAT
5. limpede 9 12 189 78 0 22 8,4 0,07 9,2 359 lipsa
6. limpede 7,8 11 359 71 0 66 24 0,06 16,5 290 lipsa
I 7. limpede 7,7 10 262 49 0 94 36 0,05 12 364 lipsa
8. limpede 7,7 11 439 78 0 92 48 0,04 20 545 lipsa
9. limpede 8 12 353 120 0 64 33 0,05 16,2 89 lipsa
10. limpede 7,6 11 341 142 0 80 38 0,05 15,6 579 lipsa
1. galbui 8,6 14 79 78 0 14 6 0,06 3,6 328 lipsa
3. limpede 8,9 13 73 2150 0 46 24 0,07 3,3 3420 lipsa
4. opalescent 8,1 11 366 291 0 48 21,6 0,09 16,8 716 lipsa
5. galbui 8,8 13 292 120 0 28 10 0,08 13,4 408 lipsa
II 6. limpede 7,8 14 427 28 0 60 33,6 0,05 19,6 286 lipsa
7. limpede 7,6 12 305 30 0 104 45 0,05 14 392 lipsa
8. limpede 7,3 12 555 49 0 136 64 0,04 25,4 496 lipsa
9. limpede 7,8 11 463 99 0 84 38 0,05 21,2 58 lipsa
10. limpede 7,3 14 341 191 0 112 48 0,05 15,6 685 lipsa
1. galbui 8,8 13 55 82 0 14 6 0,05 3,6 319 lipsa
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 137
Indicator
analiz. foraj Aspect ºC mg/l mg/l mg/l mg/l mg/l ºd mg/l petroliere
2
mg
/l
3. limpede 8,8 12 37 2414 0 56 31 0,06 2,8 3352 lipsa
4. galbui 8,4 13 55 220 0 46 24 0,05 3,1 837 lipsa
5. limpede 8,9 13 250 121 0 26 12 0,05 12,6 432 lipsa
III 6. limpede 7,7 11 366 36 0 62 35 0,04 16,8 285 lipsa
7. limpede 7,5 12 281 28 0 92 46 0,03 12,9 445 lipsa
8. limpede 7,6 11 360 57 0 100 55 0,04 13,7 539 lipsa
9. limpede 7,7 11 354 85 0 74 42 0,03 16,2 48 lipsa
10. limpede 7,4 12 604 376 0 52 29 0,03 27,7 1089 lipsa
1. limpede 8,7 15 73 78 0 22 8 0,06 3,9 324 lipsa
3. limpede 8,8 15 61 2201 0 56 31 0,05 3,4 3289 lipsa
4. slab opal 8,3 14 122 199 0 56 24 0,06 5,9 359 lipsa
5. slab galb 8,9 15 234 85 0 24 12 0,05 12,3 424 lipsa
IV 6. limpede 7,8 13 360 56 0 64 30 0,05 16,5 279 lipsa
7. limpede 7,5 13 262 28 0 98 48 0,04 12 382 lipsa
8. limpede 7,4 14 287 71 0 104 60 0,04 13,2 404 lipsa
9. limpede 7,7 14 336 107 0 74 42 0,03 15,4 42 lipsa
10. slab opal 7,5 15 573 149 0 52 29 0,05 26,3 857 lipsa
1. slab opal 8,6 18 67 75 0 24 10 0,05 4,2 293 lipsa
3. limpede 8,7 17 61 2059 0 86 47 0,05 3,9 3240 lipsa
4. slab galb. 8,4 18 244 103 0 42 20 0,06 11,8 789 lipsa
5. slab opal 8,8 16 153 89 0 30 11 0,06 8,1 443 lipsa

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 138
Indicator
2
mg
/l
V 6. limpede 7,6 15 287 32 0 60 32 0,06 13,2 270 lipsa
7. limpede 7,4 16 281 25 0 84 42 0,04 12,9 404 lipsa
8. limpede 7,5 16 299 57 0 118 61 0,04 13,7 497 lipsa
9. limpede 7,7 17 305 82 0 80 40 0,04 14,6 47 lipsa
10. limpede 7,3 16 329 188 0 68 35 0,03 15,1 1275 lipsa
1. slab galb. 8,7 18 73 85 0 16 7 0,04 4,5 322 lipsa
3. limpede 9 18 67 2272 0 60 32 0,06 4,7 3636 lipsa
4. slab opal 8,3 18 342 284 0 50 23 0,04 15,7 833 lipsa
5. slab galb. 8,9 17 287 121 0 28 12 0,05 14,3 452 lipsa
VI 6. limpede 7,7 17 281 36 0 62 34 0,03 12,9 283 lipsa
7. limpede 7,4 18 299 28 0 94 47 0,03 13,7 428 lipsa
8. limpede 7,4 18 317 50 0 118 64 0,03 14,6 507 lipsa
9. limpede 7,8 18 403 92 0 80 42 0,04 18,5 49 lipsa
10. limpede 7,5 18 543 135 0 92 47 0,04 24,9 631 lipsa
1. slab opal 8,7 21 79 92 0 16 7 0,05 4,7 316 lipsa
3. limpede 9,1 20 54 2414 0 52 32 0,06 4,2 3654 lipsa
4. slab opal 8,2 20 347 298 0 46 24 0,05 15,9 862 lipsa
5. slab galb 8,9 19 293 121 0 32 12 0,04 14,5 466 lipsa
VII 6. limpede 7,7 19 299 36 0 60 34 0,04 13,7 286 lipsa
7. limpede 7,5 20 305 14 0 90 46 0,03 14 446 lipsa
8. limpede 7,4 20 323 57 0 116 62 0,04 14,8 523 lipsa

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 139
Indicator
2
mg
/l
9. limpede 7,7 20 415 107 0 80 43 0,03 19 50 lipsa
10. limpede 7,4 21 531 156 0 90 50 0,03 24,3 680 lipsa
1. slab galb. 8,8 23 92 85 0 18 10 0,04 5,3 319 lipsa
3. limpede 9 23 61 2556 0 64 36 0,05 4,5 3672 lipsa
4. limpede 8,3 22 372 291 0 48 24 0,06 17 864 lipsa
5. limpede 8,8 21 287 107 0 32 11 0,05 14,2 473 lipsa
VIII 6. limpede 7,8 21 256 28 0 58 31 0,04 11,7 288 lipsa
7. limpede 7,4 21 299 28 0 88 43 0,04 13,7 444 lipsa
8. limpede 7,5 22 299 43 0 114 65 0,05 13,7 531 lipsa
9. limpede 7,6 21 409 99 0 82 44 0,03 18,7 49 lipsa
10. limpede 7,2 22 519 185 0 92 50 0,04 23,8 779 lipsa
1. slab opal 8,7 20 85 92 0 14 7 0,04 5 324 lipsa
3. limpede 8,9 20 61 2627 0 62 32 0,05 4,5 3695 lipsa
4. slab galb 8,4 19 372 305 0 44 22 0,06 17,6 866 lipsa
5. slab galb 8,9 19 268 121 0 24 12 0,05 14 477 lipsa
IX 6. limpede 7,6 19 275 36 0 60 32 0,05 12,6 289 lipsa
7. limpede 7,3 19 299 36 0 92 47 0,03 13,7 446 lipsa
8. limpede 7,5 19 268 57 0 116 60 0,04 14 491 lipsa
9. limpede 7,8 19 360 85 0 68 37 0,04 16,5 49 lipsa
10. limpede 7,5 20 372 114 0 82 43 0,04 17 734 lipsa
1. slab galb. 9,84 18 - - - - - - - - <0,05*

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 140
Indicator
2
mg
/l
X** 3. incolor 9,17 16 - - - - - - - - <0,05*
4. galben 9,15 18 - - - 9,72 26,05 3,43 - - <0,05*
5. galben 8,50 18 - - - 9,88 16,53 0,65 - - <0,05*
6. incolor 8,07 17 - - - 108,8 34,67 1,09 - - <0,05*
7. incolor 7,86 17 - - - 276 76,18 3,58 - - <0,05*
8. incolor 7,99 16 - - - 91,2 32,23 3,72 - - <0,05*
9. incolor 8,10 17 - - - 124 49,32 <0,003 - - <0,05*
10. incolor 8,18 17 - - - - - - - - <0,05*
*Poate echivala cu „lipsa”; ** determinari laborator autorizat RENAR (RQC)

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 141
Rezultatele determinarilor fizico-chimice privind calitatea apei freatice

(octombrie 2010)
Foraj Indicator
obs. aspect pH Temp As Cr Cd Hg Ca Mg Amoniu Cloruri Prod.
ºC µg/l µg/l µg/l µg/l mg/l mg/l mg/l mg/l petrol.
mg/l
F1 Slab 9,84 18 - - - - - - - - <0,05*
galbui
F3 Incolor 9,17 16 <0,3 18 0,35 <0,3 - - - - <0,05*
F4 Galben 9,15 18 - - - - 9,72 26,05 3,13 2022 <0,05*
F5 Galben 8,5 18 - - - - 9,88 16,53 0,65 530 <0,05*
F6 Incolor 8,07 17 - - - - 108,8 34,67 1,09 70 <0,05*
F7 Incolor 7,86 17 - - - - 276 76,18 3,58 27 <0,05*
F8 Incolor 7,99 16 - - - - 91,2 32,23 3,72 36 <0,05*
F9 Incolor 8,10 17 - - - - 124 49,32 <0,003 64 <0,05*
F10 Incolor 8,18 17 <0,3 16 0,25 <0,3 - - - - <0,05*
*Poate echivala cu „lipsa”
Calitatea apei freatice este determinata mai mult, daca nu chiar exclusiv, de
activitati din afara amplasamentului. Anomaliile importante inregistrate in cazul
forajelor 6, 7 si 9 (luna octombrie) pentru indicatorul Ca2+ (valori mult prea mari)
nu pot fi atribuite UTM. In acelasi timp s-au inregistat valori mai reduse pentru
forajele 4, 5 si 8. Avand in vedere complexitatea scurgerii subterane, precum si
prezenta pe directia vest (contrar sensului de curgere) a unor activitati de
exploatare industriala a calcarului este posibil sa existe influenta acestora, din
activitatea normala a UTM nerezultand Ca2+. Iar daca analizam in raport cu
locatiile unde se defasoara activitati potential poluatoare pentru sol/subsol/freatic,
acestea sunt pozitionate in directia total opusa.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 142
4.1.2. Alimentarea cu apa a obiectivului

4.1.2.1.Apa potabila si pentru serviciile igienico-sanitare
Apa potabila si cea necesara pentru serviciile igienico-sanitare va fi
furnizata de catre retea interna UT Midia. UT Midia este alimentata din reteaua
RAJA SA Constanta, conform Contractului nr. 140/17.11.2011 de
furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apa si canalizare.
Instalatia de captare este alcatuita din 2 bransamente la reteaua SC RAJA
SA Constanta, executate din conducte cu diametre de 150-0200 mm.
Volume si debite de apa potabile autorizate:
- zilnic mediu=29 m3 (0,3 l/s)
- zilnic maxim=38 m3 (0,4 l/s)
- annual =10.585 m3.
Functionarea este permanenta, 365 zile pe an, 24 ore din 24.
Instalatii de distributie si inmagazinare : retea de distributie executata din
conducte:
- OL zincate cu Dn=51 si L=250 m
- conducte PVC cu Dn=75 mm si L+350 m.
Alimentarea cu apa industriala
Apa industriala, necesara functionarii instalatiilor la UTM, este asigurata
de S.C. Rompetrol Rafinare S.A, conform Contractului nr. 19/29.01.2001 si in caz
de avarie a acestei retele din conducta RAJA SA Constanta prin 2 conducte
executate din otel laminat, cu diametrul de 500 mm. Una din conducte este în
conservare.
Volume şi debite autorizate:
-zilnic minim - 4.931 m3 (57,10 l/s)
-zilnic mediu = 89.382 m3 (1034 l/s)
-zilnic maxim = 118.197 m3 (13681/s)
-anual = 30.254.893 m3
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 143
Functionarea este permanenta, 365 zile/an, 24 ore/zi.

Instalatii de distributie:
Apa industriala este distribuita printr-un sistem de conducte care cuprinde o
conduct cu diametrul de 800 mm şi lungimea de 250 m şi 2 conducte cu diametrul
de 600 mm şi lungimea de 500 m.
4.1.2.2. Apa de racire

turnurile de racire cu tiraj fortat. Cantitatea maxima necesara (luand in considerare
un factor de concentratie de 5) va fi de 300 t/h.
Sursa de alimentare (ex. rau, apa

Utilizari pe faze ale procesului
subterana, retea urbana)
Apa pretratata S.C. Rompetrol- apa demineralizata pentru
Rafinare S.A. prepararea aburului
Viitoarea interfata cu sistemul de alimentare cu apa de racire este prezentata

in figura Interfetele noii centrale marcata cu “B”.
Interfetele noii centrale

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 144
4.1.2.3. Apa bruta si demineralizata

Apa bruta va fi furnizata de catre Petromidia, avand aceeasi calitate ca si apa
de racire. Cantitatea maxima a apei brute trebuie sa fie de aproximativ 700t/h.
Viitoarea interfata cu sistemul de alimentare cu apa bruta este deasemenea
marcata cu “C” in Figura Interfetele noii centrale.
apei.
Cantitatea maxima necesara de apa demineralizata este de 325 t/h.
4.1.2.4. Apa stingerea incendiilor

Volumul intangibil necesar pentru stingerea unui incendiu este de 4800m3.
Apa pentru stingerea unui incendiu se asigura din reteaua de distributie a apei
potabile, din reteaua de apa pretratata preluata de la S.C.ROMPETROL
RAFINARE S.A. sau din circuitul de racire. Pe reteaua de distributie sunt montati
18 hidranti de incendiu exteriori şi 42 de hidranti interiori.
4.1.2.5. Modul de folosire a apei

Necesarul total de apa:
- zilnic minim = 20.895 mc
- zilnic mediu = 378.755 mc
- zilnic maxim = 492.486 mc
Cerinta totala de apa:
- zilnic minim = 4.931 mc
- zilnic mediu - 89.382 mc
- zilnic maxim = 118.197 mc
Grad de recirculare:
- instalat = 82%
- realizat = 55%
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 145
Norme de apa pentru principalii consumatori:

Pentru cazane de abur:
- cazane de abur de 50 t/h = 3,70 mc/t abur
- cazane de abur de 100 t/h = 3,20 mc/t abur
Pentru personal: 80 l/om/zi
4.1.2.6.Protectia calitatii apelor

Din desfasurarea normala a activitatii nu se produce poluarea apelor freatice.
Societatea evacueaza in receptori naturali (bazinul portuar Midia) apele
uzate tehnologice (pre)epurate iar in reteaua de canalizare a S.C. Rompetrol
Rafinare S. A. apele uzate menajere, dupa colectarea prealabila intr-un bazin
special destinat (cantitati evacuate). Evacuarea are loc discontinuu, in functie de
cantitatea acumulata in bazinele de neutralizare si de indeplinirea conditiilor de
calitate pentru evacuare
4.1.3. Managementul apelor uzate

4.1.3.1. Descrierea surselor de generare a apelor uzate
Sursele de poluanti pentru ape se pot imparti in doua categorii distincte:
 surse care produc impurificarea in urma evacuarii unor substante in
apa prin intermediul unor instalatii destinate acestui scop;

 surse care produc impurificarea prin patrunderea necontrolata a unor
substante in resursele de apa

Dupa modul de actiune sursele de poluare ale apei se pot grupa astfel:
- surse permanente;
- surse nepermanente;
- surse accidentale.
Pe baza clasificarii de mai sus activitatea obiectivului presupune existenta a
tuturor celor trei categorii de surse, astfel:
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 146
- surse permanente: instalatiile igienico-sanitare, instalatia de tratare a apei,

instalatiile de demineralizare a apei, apa de racire;
- surse nepermanente: apele pluviale si purjare, aerisiri, golire cazane;
- surse accidentale: aceste surse provin din situatiile de risc, constand in
avarii la utilajele si echipamentele ce compun fluxurile tehnologice,
manipulari, depozitari, etc.
Din Proiect rezulta urmatoarele ape reziduale:
- ape uzate tehnologic;
- ape uzate menajere;
- ape pluviale;
- ape de dren .
Datorita compozitiei si calitatii diferite (categoriile de poluanti) aceste ape
sunt colectate separat in sistemul de canalizare si sunt directionate catre destinatii
diferite pentru a fi (pre)epurate (neutralizate)/evacuate, dupa caz.
Apele uzate tehnologic provin de la : sistemul de recirculare a apei, condens
si purje cazane (nevalorificate in sistemul de colectare al condensului), spalari
suprafete tehnologice, spalari rezervoare, cazane, regenerare filtre schimbatoare
ioni de la statia de demineralizare, laboratorul de anlize.
Apele uzate, menajere

Societatea dispune de retea de colectare a apelor uzate menajere distincta.
Reteaua de canalizare este realizata din conducte de azbociment cu D = 200 mm si
colecteaza apele uzate de la grupurile sanitare, vestiare si bai.
Apele uzate menajere sunt evacuate, prin intermediul unei statii de pompare
echipata cu doua electropompe tip NC 100 cu Q= 90 m3/h, H= 90 m3A, in reteaua
de ape uzate menajere a S.C. Rompetrol Rafinare S. A., de unde sunt dirijate la
statia de epurare a rafinariei. Lungimea retelei de canalizare a apelor uzate

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 147
menajere este de 1.500 m. In reteaua de colectare a apelor menajere nu patrund alte

categorii de ape uzate.
Evacuarea apelor uzate

Apele tehnologice care nu necesita epurare provin de la purje, cazane, goliri,
neutralizare. Lungimea totala simpla a retelei de canalizare a apelor tehnologice,
realizata din conducte şi canale este de 2,5 km.
Volum total evacuat (m3)
Categoria apei
Receptor zilnic
uzate anual
mediu maxim
Retea S.C. ROMPETROL
Ape uzate menajere 23 30 8.395
RAFINARE S.A
Ape uzate
tehnologice care nu Marea Neagra 3.564 4.634 1.294.408
necesita epurare
Statia de neutralizare
Din procesul tehnologic rezulta ape cu caracter acid şi ape cu caracter bazic.
Instalatia de neutralizare cuprinde: 4 rezervoare metalice, supraterane cu
capacitatea de 500 mc fiecare, protejate anticoroziv în interior, pentru colectarea
apelor tehnologice uzate acide şi bazice, şi omogenizarea acestora. Omogenizarea
apelor se face prin pompare şi cu ejectori de omogenizare. Fiecare rezervor este
echipat cu 2 ejectori de omogenizare cu Q = 200 mc/h fiecare.
Doua dintre rezervoarele de ape neutre au fost prevazute cu câte 2 pompe tip
PCN 125-315 cu Q = 250 mc/h, H = 30 mCA, P = 45 kW, n = 3000 rot/min, iar
celelalte 2 rezervoare cu câte 2 pompe tip PCN 100-315 cu Q = 200 mc/h, H = 30
mCA, P = 18,5 kW, n = 1500 rot/min.
Capacitatea de omogenizare este de 666 l/s. Golirea rezervorului de
omogenizarea se face dupa aducerea apei la pH de 6,5 - 8,5. Evacuarea apei
neutralizate se face în 2 bazine de neutralizare cu capacitatea de 400 mc fiecare.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 148
Apele uzate neutralizate sunt evacuate în Marea Neagra, în laguna Port

Midia, prin intermediul statiei de pompare echipata cu 4 pompe tip PCN 125-250
(Q = 350 mc/h, H = 65 mCA) şi a unui sistem de conducte. Conductele de
evacuare constau din 2 conducte cu Dn = 300 mm, amplasate în incinta centralei,
pe o lungime de 818,8 m şi o conducta cu Dn = 400 mm, cauciucata, amplasata în
exteriorul centralei pe o lungime de 1933 m
Apele pluviale
Amplasamentul UTM nu detine sistem general de colectare al apelor
pluviale.
Apele pluviale de pe platforma statiei de demineralizare a apei, gospodariei
de HCl, rampei de descarcare a reactivilor si a pacurei sunt captate pe circuite de
ape tehnologice sau de ape chimic impure si introduse in sistemul de neutralizare al
apelor tehnologice.
Apele pluviale din perimetrul cuvei de retentie a rezervoarelor de pacura
sunt colectate si trimise la separatorul de pacura unde are loc separarea mecanica,
gravitationala a pacurii.
Apele meteorice care cad pe alte zone decat cele mentionate anterior se
infiltreaza in sol / subsol si / sau se scurg pe terenurile invecinate.
Apele de dren
Sistemul de drenuri şi ecranul perimetral fac parte din lucrarile executate la
S.C.ROMPETROL RAFINARE S.A. pentru mentinerea nivelului apei din pânza
freatica şi protejarea acesteia împotriva poluarilor accidentale.
Reteaua de drenuri este formata din tuburi ceramice perforate pe jumatatea
superioara. Apele provenite din drenare sunt colectate într-un bazin cu capacitatea
de 40 mc şi evacuate în reteaua S.C.ROMPETROL RAFINARE S.A.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 149
Pentru urmarirea functionarii sistemului de drenaj şi a eficientei ecranului

perimetral s-au executat 10 puturi de observatie (H = 12 m şi Dn= 275 mm).
Frecventa de determinare este semestriala .
4.1.3.2. Cantitati si caracteristici fizico – chimice ale

apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale, etc.)
Tabel de mai jos indica valorile preliminate pentru fiecare categorie de ape
reziduale. Sunt prezentate in tabel valorile maxime rezultate din diferite scenarii.
Tip Sursa Debit
Purja turnului de racire 60 t/h
Purja continua a cazanelor 2 t/h
Purja discontinua a cazanelor (odata la
60 t/h
Ape tehnologice 8h)
Apa de spalare (activitati saptamanale) 300 l
Evacuari din Instalatia de tratare apa 7 t/h
Sistemul de probe 0.1 t/h
Apa menajera Utilitati pentru personal 2 t/h
Apa de ploaie (medii
Perimetrul uzinal 40mm
lunare)
Estimarea debitelor de ape reziduale
Toate apele reziduale trebuie evacuate in bazinul de neutralizare inainte de a
fi trimise la statia de tratare ape reziduale a Petromidiei.
Toate apele reziduale contaminate cu uleiuri (de exemplu din zona
transformatoarelor, hala turbinei si a cazanelor, cos de fum, etc.) trebuie deversate
printr-o conducta comuna la un separator de ulei.
Apele rezultate din regenerarea filtrelor cu schimbatori de ioni au un pH acid
sau bazic. Aceste ape uzate se neutralizeaza prin amestecare in rezervoarele din
dotarea sectiei. Diferenta de pH este corectata cu acid clorhidric si cu solutie de
hidroxid de sodiu, dupa caz.
Apa neutralizata in statia de demineralizare este evacuata in doua bazine
subterane cu un volum de 400 m3 fiecare, placate cu caramida antiacida. In aceste
bazine sunt trimise si pierderile de reactivi, colectate de la rampa de descarcare,

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 150
gospodaria de acid clorhidric, apa de la spalarea filtrelor de cuart, apa de la

regenerarea filtrelor cationice, apele de la spalarea cazanelor de abur si a altor
utilaje.
Apele din bazinele de neutralizare sunt controlate permanent in privinta pH
– ului si cand este necesar se introduc cantitati de acid clorhidric sau hidroxid de
sodiu pentru neutralizarea completa.
Apele neutralizate sunt evacuate prin conducta in bazinul portuar Midia.
Inceperea pomparii apei din aceste bazine se face dupa acceptul laboratorului care
confirma neutralizarea corespunzatoare. Pomparea se realizeaza prin intermediul
unei statii de pompare.
Evacuarea se realizeaza printr-o conducta Dn = 300 mm cu o lungime de
1.933 m. In paralel cu aceasta conducta este amplasata inca o conducta, cu aceeasi
destinatie dar in rezerva. Conducta de evacuare este prevazuta cu un apometru tip
SONOFLO cu D=300 mm.
Proiectul necesita apa de adaos pentru turnurile de racire (pentru
compensarea pierderilor de evaporare, antrenare si purja), apa de alimentare cazane
(pentru compensarea pierderilor date de condensatul ne-returnat, sistemul de probe
si purje), si termoficare (pentru compensarea pierderilor de apa calda din retea).
Tabelul de mai jos, indica valorile estimate pentru fiecare categorie de apa de
adaos. Sunt prezentate valorile maximale rezultate din diferitele scenarii.
Circuit Categoria Debit

Apa adaos turnuri de racire Apa pretratata 300 t/h
Apa de adaos cazane Apa demineralizata 80 t/h
Termoficare Apa demineralizata 30 t/h

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 151
4.1.3.5. Locul de descarcare a apelor neepurate/epurate: in

canalizarea oraseneasca, in statia de epurare sau direct in
receptori naturali
Societatea evacueaza in receptori naturali (bazinul portuar Midia) apele
uzate tehnologice (pre)epurate iar in reteaua de canalizare a S.C. Rompetrol
Rafinare S.A. apele uzate menajere, dupa colectarea prealabila intr-un bazin
special destinat (cantitati evacuate). Evacuarea are loc discontinuu, in functie de
cantitatea acumulata in bazinele de neutralizare si de indeplinirea conditiilor de
calitate pentru evacuare.
4.1.3.6. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in

reteaua de canalizare a altor obiective economice
Apele uzate menajere sunt evacuate, prin intermediul unei statii de pompare
echipata cu doua electropompe tip NC 100 cu Q= 90 m3/h, H= 90 m3A, in reteaua
de ape uzate menajere a S.C. Rompetrol Rafinare S. A., de unde sunt dirijate la
statia de epurare a rafinariei. Lungimea retelei de canalizare a apelor uzate
menajere este de 1500 m. In reteaua de colectare a apelor menajere nu patrund alte
categorii de ape uzate.
Apele de dren sunt captate intr-un bazin de 40 m3 de unde sunt evacuate prin
intermediul pompelor in reteaua de canalizare a apelor de dren apartinand S.C.
Rompetrol Rafinare S.A..
Apele uzate pot fi evacuate in rauri sau/si in reteaua de canalizare a oraselor
cu conditia caracteristicilor chimice si fizice ale apei uzate in conformitate cu
valorile prevazute in tabel de mai jos.
In tabel sunt enumerati indicatorii de calitate ai apei uzate in functie de cele
doua locatii in care se va realiza evacuarea.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 152
Valorile maxime
admisibile
NTPA NTPA
Nr. Crt. Indicatorul de calitate U.M.
001/2002 002/2002
(resurse de (retea de
apa) canalizare)
A. Indicatori fizici
1. 40
Temperatura °C 35.0
B. Indicatori chimici
2.
pH unitati pH 6.5...9.0 6.5...8.5
3.
Materii in suspensie (MS) mg/dm3 35.0 (60.0) 350
4.
CCO(Cr)- mg O2/dm3 125.0 500
5.
NH4+ mg/dm3 2.0 (3.0) 30
6.
S2- si H2S mg/dm3 0.5 1.0
7.
SO42- mg/dm3 600.0 600
8.
Solventi organici mg/dm3 20.0 30
9.
Produse petroliere mg/dm3 5.0 -
10.
Cl- mg/dm3 500.0 -
11.
Reziduu filtrat la 105°C mg/dm3 2 000.0 -
12.
Ca2+ mg/dm3 300.6 -
13.
Pb2+ mg/dm3 0.2 0.5
14.
Cd2+ mg/dm3 0.2 0.3
15.
Fe2+ Fe3+ mg/dm3 5.0 -
16.
Hg2+ mg/dm3 0.05 -
17.
Mn mg/dm3 1.0 2.0
18.
Mg2+ mg/dm3 100.0 -

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 153
Pentru imbunatatirea calitatii apelor uzate, in scopul de a raspunde la

conditiile calitative pentru evacuarea in emisar, trebuie sa se ia in considerare
NTPA 001/2002, regulament ce stabileste limitele de incarcare cu poluanti a apelor
uzate la evacuarea in receptorii naturali, tinand seama de posibilitatea deteriorarii
treptei mecanice a instalatiei si necesitatea schimbarii emisarului, noua instalatie
trebuie sa aiba o treapta mecanica imbunatatita, la care se adauga o treapta de
tratare biologica a namolului.
Viitoarea interfata cu sistemul de ape reziduale este prezentata in Figura
Interfetele noii centrale marcata cu “D”.
4.1.3.7. Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti
Indicatorii apelor uzate si concentratiile de poluanti au
fost prezentate anterior la punctul 4.1.3.2.
Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti
Pe amplasament, pentru procesele tehnologice se foloseste apa pretratata
amestecata, de regula, cu cantitati mari de condens curat sau impurificat chimic.
Inainte de folosire apa este tratata in statia de demineralizare, pentru a fi adusa la o
compozitie chimica corespunzatoare cerintelor tehnologului de la cazane.
Demineralizarea apei se face folosind rasina schimbatoare de ioni. Pentru
reducerea continutului de suspensii din apa care intra in filtrele ionice se face o
filtrare mecanica prin trecerea peste straturi de cuart cu granulatie din ce in ce mai
mica.
Din procesul de tratare a apei rezulta apa demineralizata si apa cu impuritati
mecanice ce este colectata in reteaua de apa tehnologica uzata si apoi pompata in
bazinul de neutralizare.
Apa impurificata rezulta si din procesele de regenerare a maselor
schimbatoare de ioni din cadrul instalatiei de demineralizare a apei. In urma acestui
proces se obtin solutii acide si bazice. Aceste solutii sunt colectate in 2 rezervoare
de 500 mc din OL protejat anticoroziv unde se amesteca si neutralizeaza.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 154
Corectarea finala a pH – ului se face prin adaosuri de acid clorhidric sau hidroxid
de sodiu, dupa caz.
Apa demineralizata este folosita in instalatia de producere a aburului
industrial. O parte din abur este folosit pentru producerea apei fierbinti, iar o parte
este trimis pe platforma rafinariei. In urma recuperarii condensului din instalatiile
proprii acesta poate fi impurificat cu produsi petrolieri. In acest caz, condensul este
trimis la statia de (pre)epurare.
Apele folosite la spalarea cazanelor pot fi contaminate cu resturi de
combustibil. Aceste ape sunt captate pe circuitele de ape tehnologice si trimise la
statia de (pre)epurare, unde sunt ulterior neutralizate.
Din operarea boilerelor pe combustibil gazos sunt generate urmatoarele ape
uzate :
- scurgeri de la scrubere si de la clatiri cu ape: aceste ape sunt preluate de
sistemul de canalizare dupa trecerea printr-un separator de grasimi. Cantitatea
estimata este de cca 0,1 m3/h si se poate inregistra in cazul spalarii conductelor de
transport; contaminarea poate consta in prezenta sedimentelor si debitul de apa
poate atinge un maximum de 150 mc/h.
- apa din boilere: Apa evacuata din boilere in scopul mentenantei este
colectata si epurata intr-un bazin de neutralizare. Dupa neutralizare apa poate fi
evacuata in resurse de suprafata. Apa din boilere este apa demineralizata in care se
gasesc si substante chimice. Apa din boilere trebuie evacuata cel putin o data pe
an. Sarurile din apa trebuie sa ramana sub o anumita valoare pentru a se preveni
depunerile si accelerarea corodarii. Pentru a mentine o concentratie scazuta a
sarurilor in apa, in scopul prevenirii depunerilor si coroziunii, periodic, apa din
boiler trebuie golita din tambur in sistemul de racire al apei.
- de la instalatia de demineralizare.
Apele pluviale pot deveni o sursa de apa impurificata. Apele pluviale care
ajung pe platforma statiei de demineralizare a apei, gospodariei de acid clorhidric,
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 155
si a platformei de la rampa de descarcare sunt captate pe circuitele de ape

tehnologice sau de ape chimic impure si introduse in sistemul de neutralizare.
Colectarea apelor uzate se face atat prin pompare cat si gravitational.
In cazul apei uzate, mai ales a celei tehnologice, s-au analizat mai multi
indicatori, si anume: pH, MTS, CBO5, CCO, temp., cloruri, detergenti, SET,
amoniu, sulfuri si H2S, metale grele (Fe, Cd, Hg, As, Cr, Cu, Ni, Zn, Pb), sulfati si
floruri, produse petroliere, conform recomandarilor documentului BAT pentru
IMA privind poluarea apelor. Pentru apele uzate menaje s-au analizat indicatorii
pH, MTS, CBO5, CCO, temp, cloruri, magneziu, detergenti, produse petroliere.
Rezultatele sunt prezentate in tabelele de mai jos:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 156
Rezultatele determinarilor privind indicatorii de calitate

ai apei uzate menajere (februarie – septembrie 2010)
Indicator analizat V.P.* Valoare determinata UM
febr. martie aprilie mai iunie august septembrie
pH 6,5-8,5 8,02 8,15 7,19 7,75 8,12 8,3 7,95 -
M.T.S. 350 20 11 8 10 28 14 12 mg/l
CCO 500 <30 48 <30 <30 38,4 38,4 <30 mg/l
CBO 300 7,5 16,1 9 8,7 11,7 11,8 8,9 mg/l
Sulfati 600 18 19 14 18 28 18 61 mg/l
Produs petrolier - <0,05 <0,05 <0,05 <0,05 <0,05 <0,05 <0,05 mg/l
*conform H.G. 352/2005 – NTPA 002

ai apei uzate tehnologice (ianuarie – septembrie 2010)
Indicator V.P.* Valoare determinata (mg/l) UM
analizat ianuarie febr. martie aprilie mai iunie iulie august Sept.
Temperatura <35 25 18 20 22 24 25 28 32 26 ºC
pH 6,5-8,5 7,7 7,5 7,3 7,4 7,8 7,7 7,8 7,6 7,7 -
M.T.S. 60 56 51 54 55 53 53 55 54 54 mg/l
Azot amoniacal 3 0,01 0,012 0,01 0,01 0,01 0,012 0,01 0,01 0,014 mg/l
Sulfuri si H2S 0,5 Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa mg/l
Fenoli 0,3 - <0,002 <0,002 0,002 <0,002 <0,002 <0,002 <0,002 <0,002 mg/l
S.E.T. 20 Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa mg/l
Produs petrolier 5 Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 157
Rezultatele determinarilor efectuate privind indicatorii de calitate

ai apei uzate menajere (21.10.2010)
Indicator Valoare V.P.*
analizat UM determinata
Temperatura ºC 17 40 ºC
pH - 8,02 6,5-8,5
M.T.S. mg/l 13 350
CBO5 mg/l 12 300
CCO mg/l 33,6 500
Produs petrolier mg/l <0,05 5
Detergenti mg/l <0,1 -
anionici
Cloruri mg/l <0,1 -
Magneziu mg/l 8,7 -
*conform H.G. 352/2005 – NTPA 002

ai apei uzate tehnologice (21.10.2010)
Indicator UM Valoare V.P. *
analizat determinata
Temp. ºC 18 35
pH - 7,58 6,5 - 8,5
MTS mg/l 11 35
CBO5 mg/l 17,2 25
CCOCr mg/l 48 125
Amoniu mg/l 1,22
Sulfuri si H2S mg/l 0,011 0,5
Sulfati mg/l 44 600
SET mg/l 0,8 20
Prod. petroliere mg/l <0,05 5
Cloruri mg/l 124 500
Fluoruri mg/l 0.1 5
Arsen mg/l <0,003 0,1
Calciu mg/l 18,5 300
Plumb mg/l 0,021 0,2
Cadmiu mg/l 0,00035 0,2
Crom mg/l 0,002 1
Fier mg/l 0,048 5
Cupru mg/l 0,018 0,1
Nichel mg/l 0,011 0,5
Zinc mg/l 0,024 0,5
CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN 158

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Indicator UM Valoare V.P. *

analizat determinata
Mercur mg/l <0,003 0,05
*conform H.G. 352/2005 – NTPA 001
Apa uzata menajera. Pentru apa uzata menajera, valorile indicatorilor

analizati nu au depasit limitele prevazute de legislatie. Pe toata perioada analizata
nu s-au inregistrat oscilatii importante.
Apa tehnologica uzata. Calitatea apei tehnologice uzate (pre)epurate
indeplineste conditiile de calitate impuse la evacuarea intr-un receptor natural.
Pentru materiile totale in suspensie s-a observat, la sfarsitul perioadei de referinta,
o oscilatie importanta. Acest lucru se datoreaza, in principal, curatirii bazinelor de
stocare, anterior efectuarii esantionarii. In cazul temperaturii, aceasta urmareste cu
fidelitate temperatura mediului ambiant de pe timpul anului. Ceilalti indicatorii
analizati prezinta o evolutie relativ liniara, constanta.
Concluzie generala. Calitatea apei uzate la evacuare indeplineste cerintele
de calitate legale, pentru ambele categorii de ape uzate (menajere/tehnologice). In
aceasta situatie se poate recomanda monitorizarea cu o frecventa mai redusa si se
poate renunta la unii indicatori, astfel:
(a) Sulfuri si H2S, fenoli, SET si produse petroliere – in cazul apei menajere
uzate;
(b) arsen, cadmiu, crom, mercur – in cazul apei tehnologice uzate.
Instalatii de preepurare si/sau epurare, daca exista: capacitatea statiei si

metoda de epurare folosita
Instalatia de tratare chimica a apei. Tratarea apei utilizate pentru
instalatiile de cazane cu abur are ca scop eliminarea partiala sau totala a ionilor
durogeni, a suspensiilor, a silicei ionice si coloidale, precum si a substantelor
organice.
Etapele de tratare a apei:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
(i) Pretratare:
o Eliminare suspensii
o Diminuare duritate totala
o Diminuare HCO3 – (alcalinitate “m”)
o Diminuare siliciu ionic si coloidal
o Diminuare continut de substante organice
(ii) Tratare
o Demineralizare partiala prin schimbatori de ioni cu sistem de
regenerare in contracurent si in strat compact
o Finisare (demineralizare totala) prin pat mixt
o Degazarea termica si chimica.
Apa utilizata in statia de tratare chimica este, in general, apa pretratata de la
S.C. Rompetrol Rafinare S.A.. Aceasta apa este, de regula, amestecata cu cantitati
mari de condens curat sau impurificat chimic.
Compozitia apei variaza in functie de sursa primara de alimentare (lacul
Tasaul sau Canalul Dunare – Marea Negra - captarea Carasu) si de anotimp.
Raportul de cationi / anioni in m val / l este :
- pentru lacul Tasaul 12/14;
- pentru Carasu 6/8.
Continutul de cationi si anioni are repercursiuni asupra consumului de
reactivi si asupra productiei de apa demineralizata, produsa intr-un ciclu, pe o linie
de fabricatie.
Caracteristicile chimice ale apei care intra in statia de demineralizare sunt:
- aciditatea ( -m) – 3,0 – 12,0 mval./ l;
- alcalinitatea ( m) 2,0 – 4,5 mval/l;
- duritatea totala 10,0- 17,0 mval /l;
- duritate temporara 5,0 – 12,0 mval/ l;
- silice 2,0 – 4,5 mg / l;
- clor 2,0 – 10,0 mval;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- conductivitate 400 – 1600 S / cm;

- fier 0,002 – 0,06 mg / l;
- substante organice 10,0 – 20,0 mg KMnO4.
Cazanele de abur, conform prescriptiei fabricantului, functioneaza cu apa de
inalta puritate (industrial fiind denumita apa demineralizata) cu urmatoarea
calitate:
o aspect – limpede, incolor; o oxigen maxim 0,02ppm;
o duritate – lipsa; o silice maxim 0,02 ppm;
o alcalinitate (m) – 0,006 mval/l; o fier maxim 0,02 ppm;
o pH la 200 C – 7,5-9; o uleiuri - lipsa;
o conductivitate electrica - maxim 1,0 µs / cm.
Demineralizarea apei se face folosind rasina schimbatoare de ioni.
Pentru reducerea continutului de suspensii din apa filtrata care intra in
filtrele ionice se face o filtrare mecanica, prin trecerea peste straturi de cuart cu
granulatie din ce in ce mai mica. Pentru functionarea corespunzatoare a filtrelor
ionice apa filtrata este incalzita direct prin amestec cu condens fierbinte si in
schimbari de caldura unde agentul termic este condensul pur returnat de la S.C.
ROMPETROL RAFINARE S.A.
Reprezentarea schematica a procesului de obtinere a apei demineralizate:
 FM  H1 H2DEG  OH1 OH2  FPM,

unde:
FM = filtrare mecanica ; H1 = treapta slab acida; H2 = treapta puternic acida;
DEG = degazor de CO2; OH1 – treapta slab bazica; OH2 = treapta puternic
bazica; FPM - filtru cu pat mixt (finisare calitate).
Principalele utilaje din instalatia de demineralizare a apei sunt:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- filtre mecanice orizontale cu cuart – 10 bucati D = 3 m si Q = 300 m3 / h

/L ;
- preincalzitor de apa limpede – 15 buc.;
- rezervoare metalice de apa limpede 2 x 500 m3;
- pompe de apa limpede 6 kv - 5 bucati tip 12 NDS Q = 1 080 m3 / h; p =
58 Mca, 1 500 rot / min, 250 kw;
- pompe de apa limpede 0,4 kv-2 buc. Tip CERNA 200-308:Q=240
mc/h;30 mcA;1460 rot./min;N=45;
- pompe de apa limpede 0,4 kv-2 buc. Tip TERMA 200-
22:Q=360;52;2950;100;
- 12 linii cationice - (2 filtre pe linie:Ho-H1) din care:
- 8 linii clasice cu D=3600 mm si Q=135 mc/h, incarcate
cu vionit CS3-35 mc pe fiecare linie ;
- 4 linii modernizate cu D=3600 mm si Q=200 mc/h,
incarcate cu urmatoarele tipuri si cantitati de schimbatori de
ioni :
 Ho - Purolite C 105 STD-12mc ;
 H1 - Purolite C 100 STD-26 mc;
 Purolite IP4-5 mc.
- degazor de CO2 – 6 bucati; D = 3,2 m; V = 400 m3 OL cauciucat;
- rezervoare de apa decarbonata - 4 bucati V = 500 m3; OL cauciucat;
- pompe de apa decarbonatata – 6 bucati tip Terma 200 – 22 Q = 360
m3/h; p = 50 mcA, 2 950 rot / min,; 100 kw;
- 12 linii OH-anionice(2 filtre pe linie:A1-A2) din care:
- 8 linii clasice de 135 mc/h :
o A1- D=4000 mm, masa wofatit AD41-26 mc;
o A2- D=3600 mm, masa wofatit SBK -12 mc.
- 4 linii modernizate de 200 mc/h:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
o A1- D=4000 mm, masa Purolite A100 STD-19

mc ;
o A2- D=3600 mm, masa Purolite A 400 MB-15,5
mc.
- rezervoare de apa demineralizata 2 x 1 000 m3 ;
- filtru cu pat mixt - 10 bucati, D = 2,8 m Q = 200 m3/h; masa ionica
puternic acida si puternic bazica (Wofatit si Purolite);
- pompe de apa demineralizata – 7 bucati tip Terma 200 – 22, Q = 360
m3/h; p = 80 mCA; 3 000 rot / minut.
In timp, filtrele mecanice pentru retinerea suspensiilor din apa se
colmateaza. Pentru repunerea in stare de functiune a filtrelor mecanice acestea se
scot temporar din circuit si se introduce in sens invers apa filtrata. Apa cu
impuritati mecanice este colectata in reteaua de apa tehnologica uzata si apoi
pompata in bazinul de neutralizare.
Pentru repunerea in functiune a filtrelor ionice acestea se regenereaza cu
reactivi chimici, astfel:
- masa shimbatoare de ioni pentru filtre H se regenereaza cu solutie de acid
clorhidric 6 – 7 %;
- masa schimbatoare de ioni pentru filtre OH se regenereaza cu solutie de
hidroxid de sodiu 4 %.
Din procesul tehnologic al demineralizarii rezulta ape cu caracter acid si ape
cu caracter bazic, ape care sunt dirijate spre instalatia de neutralizare.
Apa demineralizata este livrata la S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A. prin
doua conducte cu D = 350 mm. Conductele sunt prevazute cu aparate de masurare
a debitului. Apa demineralizata este conditionata chimic prin dozare de amoniac in
scopul corectarii ph-lui la o valoare care sa asigure evitarea coroziunii
echipamentelor.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Instalatia de (pre)epurare. Neutralizarea apelor impurificate chimic.

Apele rezultate din regenerarea filtrelor cu schimbatori de ioni au un pH acid
sau bazic. Operatiile de regenerare la diverse tipuri de filtre pot avea loc consecutiv
si alternativ. Aceste ape uzate se neutralizeaza prin amestecare in 4 rezervoare cu
capacitatea de 500 m3 fiecare, din dotarea sectiei chimice. Valoarea pH-ului este
corectata cu acid clorhidric si/sau cu solutie de hidroxid de sodiu, dupa caz.
Instalatia de (pre)epurare este formata din:
- 4 rezervoare metalice de 500 m3, fiecare fiind echipat cu ejectori de
omogenizare si cate doua pompe de recirculare, omogenizare si evacuare a apelor,
unde se face corectia de pH prin dozare de acid sau soda;
- 2 bazine de neutralizare x 400 m³, unde ajung apele neutralizate (pH 6,5 -
8,5);
- statie de pompare ape epurate la Marea Neagra, echipata cu 4 pompe;
- doua conductele de Dn 300 in incinta centralei si Dn 400 in exteriorul
centralei, pentru evacuarea la Marea Neagra (bazinul portuar Midia).
Rezervoarele de neutralizare sunt deservite de urmatoarele pompe:
- 4 pompe tip PCN 125-315 : Q=250 mc/h;N=45 kw;H=30 mcA; n=1 500 rot/min;
- 2 pompe tip PCN 100-315: Q=200; N=30; H=30; n=1 500;
- 2 pompe tip NC 150-125-315:Q=200;N=30;H=30; n=1500.
Calitatea apelor (pre)epurate care se evacueaza este monitorizata in
permanenta.
Apa (pre)epurata este evacuata in doua bazine subterane (cota -2) cu un
volum de 400 mc fiecare, placate cu caramida antiacida. In aceste bazine de
neutralizare sunt trimise si pierderile de reactivi, colectate de la rampa de
descarcare, gospodaria noua de acid clorhidric, apa de la spalarea filtrelor de cuart,
apa de la regenerarea filtrelor cationice, apele de la spalarea cazanelor de abur si a
altor utilaje. Apele din bazinele de neutralizare sunt controlate permanent in
privinta pH-ului si cand este necesar se introduce acid clorhidric sau hidroxid de
sodiu, dupa caz, pentru neutralizarea completa.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Evacuarea finala se face in bazinul portuar Midia, pe baza autorizatiei G.A.,

printr-o conducta cu Dn = 300 mm si o lungire de 1933 m. Pe o portiune de 800 m
conducta de evacuare este dublata cu o conducta de rezerva pentru situatii de
urgenta. Conducta de evacuare este prevazuta cu aparat de masura a debitului de
apa. Partea finala a conductei este introdusa si asezata pe fundul marii, fiind
prevazuta cu evacuare in sistem difuzor, pentru o dispersie mai buna.
Inceperea pomparii apei (pre)epurate se face dupa primirea acceptului
laboratorului. Pomparea apelor neutralizate in bazinul portuar se realizeaza prin
intermediul unei statii de pompare echipata cu 4 pompe de tip PCN 125 – 250; Q =
350 m3/h; H = 65 mCA.
Sistemul de recuperare al condensului. Condensul rezultat din aburul
folosit de S.C. Rompetrol Rafinare S.A. este returnat sub forma de condens.
Returnarea este partiala.
Condensul recuperat pe platforma societatii, in functie de calitate, este
introdus direct in degazorul cazanelor sau in amestec cu apa filtrata inainte de
intrarea in filtrele cu masa schimbatoare de ioni.
Condensul este analizat si, in situatia in care calitatea este corespunzatoare,
este introdus in rezervoarele de apa demineralizata. In cazul in care calitatea nu
este corespunzatoare, condensul este amestecat cu apa bruta filtrata si trecut prin
statia de demineralizare.
Captarea apelor de dren. La amenajarea platformei industriale Midia-
Navodari, intreaga suprafata destinata activitatiilor industriale a fost prevazuta cu
sistem de colectare al apelor freatice pentru a evita inundarea instalatiilor montate
sub cota 0. Drenurile existente pe teritoriul S.C. Uzina Termoelectrica Midia S.A.
sunt dirijate intr-un bazin, de unde, prin pompare, apa este evacuata in sistemul de
colectare al apelor drenate de pe teritoriul S.C. Rompetrol Rafinare S.A..
Pompele din dotare sunt verticale, de tip Hebe cu Q = 120 m3/h; H = 48
mCA. In completarea dotarii initiale s-a montat o pompa orizontala tip PCHQ =
140 m3/h; H = 58 mCA.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Masuri de imbunatatire a alimentarii cu apa

Nu este cazul.
Indicatii privind calitatea apei folosite, indicatori fizici, chimici si

biologici.
Pentru apa refurnizata de la UT Midia – nu este cazul.
Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de

productie, daca este cazul
Nu este cazul
Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de

poluanti, etc.
Prin utilizarea noii tehnologii , prevazute cu echipamente performante de
ultima generatie, cantitatile de apa uzata vor fi mult reduse si se vor incadra in
limitele admisibile prevazute de NTPA 002/2005.
Sistemul de colectare a apelor uzate

Sistemul de colectare al apelor uzate din cadrul obiectivului analizat a fost
prezentat anterior si este prezentat in PLANUL D1CE-011- Sistem ape uzate –
ANEXE.
4.1.3.8. Gospodarirea namolului rezultat

Namolul rezultat din decolmatarea canalelor de colectare a apei pluviale este
preluat si transportat la un depozit specializat, de catre firma de salubritate in baza
unui contract.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.1.4. Prognozarea impactului

A. In timpul executarii lucrarilor de investitie ale obiectivului
In timpul executiei lucrarilor de investitie nu se poate produce nici un fel de
impact major asupra factorului de mediu "apa".
Sursele de poluare a apelor in faza de constructie sunt reprezentate de:
 tehnologiile de constructie propriu-zise;
 utilajele terasiere si cele de transport;
 activitatea umana.
Tehnologiile de constructie propriu-zise.
Executia lucrarilor de realizare a obiectivelor proiectate, constituie
principalele tipuri de activitati cu impact direct asupra apelor de suprafata si
subterane.
O executie neingrijita a lucrarilor proiectate poate antrena pierderi de materiale
si poluanti, de exemplu pierderi de carburanti si produse petroliere de la utilajele
de constructii si transport, care pot migra in apa subterana.
Trebuie mentionat ca o mare parte din obiectele din componenta obiectivului
necesita executie in situ, pentru care se fac excavatii si sapaturi pentru fundatii,
santuri pentru pozare instalatii, turnari beton pe loc, etc.
Lucrarile prevazute in proiect au in vedere excavarea si depozitarea unor
cantitati de pamant.. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorica. Ca urmare
a precipitatiilor, scurgerile de suprafata spala si antreneaza fractiuni de material sau
mase de pamant.
Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton, agregate
etc.) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de
constructie, emisii care se pot depune pe sol si pot fi antrenate de apele meteorice,
poluand apele subterane.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Utilajele terasiere si de transport.

Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care
pot provoca in timpul constructiei poluari ale apelor.
Principalii poluanti sunt motorina si uleiurile arse.
Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea apei prin:
 spalarea utilajelor sau a autovehiculelor pe suprafete neamenajate,
direct pe sol;
 pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si
utilajele santierului;
 repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii
neamenajate;
 stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipiente
improprii.
Traficul greu, specific santierului, determina diverse emisii de substante
poluante in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristica carburantului motorina -
particule in suspensie etc.). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si
uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi astfel
incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa de suprafata
si subterana, sol, etc.).
Activitatea umana.
Activitatea salariatilor din santier este la randul ei generatoare de poluanti cu
impact asupra apelor, deoarece:
 produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fi
antrenate de ape sau pot produce levigat care sa afecteze apa subterana;
 evacuarile fecaloid menajere aferente organizarii de santier, pot si ele sa
afecteze calitatea apelor, daca grupurile sanitare sunt improvizate;
 manipularea neglijenta a materialelor de constructie si depozitarea acestora
in locuri de unde pot fi antrenate in apa de suprafata si subterana;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
 manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta materialele

necesare sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la
producerea unor deversari accidentale de poluanti in acestea.
B. In timpul functionarii obiectivului

In timpul functionarii obiectivului, impactul asupra apei se produce datorita
surselor potentiale de poluare identificate si descrise anterior :
- surse permanente: instalatiile igienico-sanitare, instalatia de tratare a apei,
instalatiile de demineralizare a apei, apa de racire;
- surse nepermanente: apele pluviale si purjare, aerisiri, golire cazane;
- surse accidentale: aceste surse provin din situatiile de risc, constand in
avarii la utilajele si echipamentele ce compun fluxurile tehnologice ,
manipulari, depozitari, etc.
In cazul unei functionari normale, apele uzate vor fi colectate la sistemul de
ape uzate de la limita amplasamentului. Pot apare eventuale scurgeri accidentale
datorate:
-apei reziduale operationale care este tratata in scopul indeplinirii criterilor
de efluent (de exemplu, prin neutralizare) inainte de a fi evacuata la limita
amplasamentului;
- apei din precipitatii, poluata, condusa printr-un canal de ape pluviale
pentru a separa impuritatile uleioase de apa de ploaie curata. Apa uleioasa este
condusa la un separator ulei/solid inainte de a fi evacuata in caminul de recuperare
a apei reziduale. Acest camin este golit prin intermediul unor pompe scufundate
pentru eliminarea la limita amplasamentului. Apa de ploaie curata este evacuata la
bazinul de apa pluviala. Apa de ploaie colectata de pe acoperis este condusa printr-
un separator de suspensii inainte de a fi evacuata ca apa pluviala. Apa colectata ca
apa pluviala poate fi re-folosita ca apa de adaos pentru turnul de racire sau
evacuata la limita amplasamentului.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
-apei reziduale menajere care este introdusa intr-o unitate de tratare a apei
reziduale cu filtrare. Apa reziduala este apoi evacuata din centrala, pentru
eliminarea finala in timp ce deseurile toxice trebuie sa fie colectate si eliminate
separat de catre Operator.
O schema de proces orientativa este prezentat in desenul D1CE-011 -
Sistemul de ape reziduale.
O alta cauza a unor posibile poluari pot fi determinate de evacuari
necontrolate sau scurgeri accidentale.
In etapa de functionare , avand in vedere natura operatiilor, in zona
amplasamentului exista posibilitatea sa fie stocate materiale si substante
periculoase (de exemplu uleiuri lubrefiante pentru turbine si transformatoare,
produse chimice), produse chimice asociate tratarii apei de alimentare, detergenti.
Scurgeri accidentale ca urmare a operatiunilor din zona studiata ar putea avea un
impact potential asupra apelor de suprafata si subterane daca nu sunt administrate
corespunzator.
Trebuie subliniat ca orice substanta s-ar afla in suspensie, provenind din
activitatea societatii, fie se va depune in timp - daca este insolubila in apa - fie va fi
supusa transportului prin intermediul curentilor de aer . Practic nu se vor inregistra
cresteri continue ale concentratiei unui element, cel mult variatii intre un minim si
un maxim, functie de frecventa activitatii societatii si variabilitatea conditiilor
atmosferioce.
Consideram ca prin functionarea obiectivului nu va exista un impact
semnificativ asupra factorului de mediu apa.
4.1.4.1. Impactul secundar asupra componentelor de

mediu, cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice
si hidrogeologice ale amplasamentului
NU ESTE CAZUL.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.1.4.2.Impactul secundar asupra componentelor de

mediu, cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice
si hidrogeologice ale amplasamentului
Prin lucrarile ce se executa, nu sunt afectate conditiile hidrologice si
hidrogeologice ale amplasamentului.
4.1.4.3. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea

apelor uzate, comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de
mediu in vigoare
Dupa cum s-a aratat anterior, apele uzate sunt evacuate in reteaua de
canalizare a S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A
Apele reziduale sunt colectate pe categoprii de poluanti si sunt directionate
catre sistemul de ape uzate.
Toate apele reziduale trebuie evacuate in bazinul de neutralizare inainte de a
fi trimise la statia de tratare ape reziduale a Petromidiei.
Apele uzate provenite de la statia de apa demineralizata a UT Midia sunt
neutralizate si apoi evacuate in emisar (Marea Neagra)- bazinul portuar Midia .
Parametrii de calitate ai apelor marine din zona analizata se vor incadra in limitele
admisibile prevazute de legislatia si normativele in vigoare.
4.1.4.4.Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor

de apa si asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate
generate si evacuate
Proiectul propune ca apele uzate provenite de la statia de apa demineralizata
a UT Midia sa fie neutralizate si apoi evacuate in emisar (Marea Neagra)- bazinul
portuar Midia . Debitele evacuate si activitatile care genereaza ape uzate nu sunt
de natura sa influenteze cuantificabil calitatea ecosistemului din zona de influenta,
in conditiile utilizarii unor echipamente performante si a urmaririi calitatii

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
efluentului evacuat (astfel incat nutrientii evacuati sa fie in concentratii minime

permise de lege).
4.1.4.5.Folosinte de ape (zone de recreere, prize de apa,

zone protejate, alti utilizatori) in zona de impact potential
provocat de evacuarea apelor uzate
In afara de generarea de poluanti ai aerului, instalatiile mari de ardere sunt si
o sursa importanta de evacuare a apelor (de racire si reziduale) in rauri, lacuri si
ecosisteme marine, dupa caz.
Apele pluviale care spala zonele de depozitare si antreneaza anumite
particule ar trebui colectate si tratare (prin sedimentare) inainte de a fi evacuate.
Separatoarele de produse petroliere sunt considerate BAT pentru
preepurarea apelor meteorice.
In instalatiile de tratare a apelor uzate au loc diferite procese chimice pentru
indepartarea metalelor grele si pentru reducerea cantitatilor de materie solida.
Instalatiile de neutralizare includ o corectare a nivelului pH-ului, precipitarea
metalelor grele si indepartarea materiilor solide.
4.1.4.6. Posibile descarcari accidentale de substante

poluante in corpurile de apa (descrierea pagubelor potentiale)
In perioada implementarii proiectului pot exista posibile surse de poluare ale
corpurilor de apa:
- evacuari de ape uzate pe suprafata amenajata a organizarii de santier;
- rezervoare de combustibil – pacura; risc scazut de aprindere, risc de
scurgere in cazul unor accidente naturale; factorii de mediu posibil a fi
afectati : aerul, sol/subsolul, sanatatea salariatilor proprii;
- conducte de gaze combustibile transportate de pe amplasamentul
rafinariei Rompetrol pe amplasamentul UTM; risc de explozie, risc de

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
aprindere; factorii de mediu porsibil afectati – aerul, sanatatea

personalului, alte componente ale obiectivului, solul;
- rezervoare de reactivi – risc de scurgere in cazul unor accidente
naturale sau in cazul depozitarii incorecte;
- bazinele cu ape tehnologice (pre)epurate – risc de deversare pe sol in
cazul nerespectarii conditiilor de umplere si / sau al ploilor abundente
de lunga durata; contaminarea cu metale grele a solului /subsolului
/freaticului in cazul deteriorarii etanseitatii;
- forajele pentru analize – risc de contaminare a apelor freatice in cazul
deteriorarii etanseitatii;
- zonele cu risc de incendiu : instalatiile si rezervoarele de pacura,
instalatiile si rezervoarele de ulei, galeriile de cabluri, magaziile de
materiale si arzatoarele cazanelor.
- evacuari de ape pluviale se spala depozite de materiale neprotejate;
- evacuari de ape pluviale ce antreneaza scurgeri de produse petroliere
de la utilaje sau autovehicule de transport;
- scurgeri accidentale de lubrefianti, combustibili de la utilaje de
transport, autovehicule utilizate constructia centralei.
In cazul aparitiei acestor posibile poluari, nu se poate vorbi de cantitati
insemnate de substante poluante care sa poat provoca un impact semnificativ
asupra mediului. Se va inregistra numai un impact direct, pe termen scurt insa cu
posibilitatea cumularii sale in timp.
Trebuie intocmite Planul de interventie in caz de poluare accidentala si
Planul de interventie pentru situatiile de risc prevad masurile care se iau pentru
eliminarea efectelor acestor accidente.
4.1.4.7.Impactul transfrontier
Nu este cazul.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.1.5.Masuri de diminuare a impactului

A. In timpul executiei lucrarilor de investitie ale obiectivului
Masuri de reducere a impactului asupra apelor recomandate de proiectant:
 Executia sapaturilor pe zone mici si finalizarea lor in perioade cat
mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari;
 Realizarea lucrarilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru

apele din precipitatii;
 Se va impune depozitarea carburantilor in rezervoare etanse,
intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii,
schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti etc.)
numai la unitati specializate de profil;
 Pentru apele uzate care vor rezulta din santier, se va impune

respectarea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate
evacuate; concentratiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de
NTPA 002/2005 - “Normativ privind conditiile de evacuare a
apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor in vederea
vidanjarii”.
 Conditiile de contractare trebuie sa cuprinda masuri specifice

pentru managementul apelor din zona pentru a evita poluarea
chimica.
 Folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va

face doar dupa obtinerea aprobarilor necesare, functie de
caracteristicile acestora, inclusiv masurile de depozitare.
 Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive se va face cu
respectarea stricta a normelor legale specifice.
 Manipularea combustibililor se va face astfel incat sa se evite

scaparile si imprastierea acestora pe sol.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
 Manipularea materialelor, a pamantului si a altor substante folosite

astfel incat sa se evite antrenarea lor de catre apele de precipitatii.
 Utilizarea de cabine ecologice.

 Orice activitate sau lucrare prin care se va afecta dinamica naturala
a apelor va fi realizata doar dupa obtinerea aprobarilor din partea
organelor abilitate.
 In plus, constructorul va fi obligat sa asigure colectarea si

descarcarea controlata a apelor de precipitatii din platformele
afectate de lucrarile de santier astfel incat apele incarcate cu
compusi solizi sau substante dizolvate contaminante sa nu afecteze
mediul.
 Va fi necesar ca pe toata durata constructiei sa se asigure masuri de

verificare a apelor descarcate si sa se identifice solutiile de
remediere.

In timpul functionarii obiectivului se vor lua urmatoarele masuri:
 Supravegherea prin monitorizare a parametrilor de calitate ai
apelor pluviale pentru incadrarea in limitele prevazute de
Normativul NTPA 002 /2005;
 Decolmatarea retelei de canalizare pluviala si intretinerea acesteia
pentru functionare la parametrii necesari;
 Supravegherea prin monitorizare a calitatii apelor subterane prin
intermediul celor doua puturi de foraj existente in zona;
 Asigurarea functionarii corecte a tuturor instalatiilor si
echipamentelor instalatiilor;
 Monitorizarea apei freatice prin puturile existente pe amplasament,
prin programul de monitorizare stabilit cu autoritatea de mediu

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.1.5.1.Masuri pentru reducerea impactului asupra

caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa
Nu este cazul.
4.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra

corpurilor de apa si a zonelor de mal ale acestora
Nu este cazul.
4.1.5.3. Masuri de prevenirea poluarilor accidentale ale

apelor
In conditiile respectarii proiectelor de constructii si instalatii nu vor fi
poluari accidentale ale apelor, iar poluarile accidentale vor fi neutralizate prin
tratarea lor conform legislatiei in vigoare si a „Planului de interventie in caz de
poluare accidentala” .
4.1.5.4. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie

hidrologica in jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, al
constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila,
zacamintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna, al
lacurilor si namolurilor terapeutice, conform Hotararii de
Guvern nr.101 / 1997 pentru aprobarea Normelor speciale
privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara
Nu se admite trecerea conductelor de apa potabila prin caminele de vizitare
ale canalizarii si prin canalele de evacuare a apelor uzate.
Sunt interzise legaturile ocazionale sau permanente intre conductele de apa
potabila si alte conducte.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.1.6.Harti si desene la capitolul “ APA”

Nu este cazul.
4.2. AERUL
4.2.1. Date generale
Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului
temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia
geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existenta Marii
Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei, asigura umiditatea
aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia. Circulatia maselor de aer
este influentata iarna de anticiclonul siberian care determina reducerea cantitatilor
de precipitatii, iar vara anticiclonul Azorelor provoaca temperaturi ridicate si
secete. Influentele Marii Negre se resimt prin toamne lungi si calduroase, ca si prin
primaveri tarzii si racoroase. Vantul predominant este cel care bate in directia N-
NE, caracterizandu-se printr-o umiditate redusa vara, in timp ce iarna aduce viscole
si ger.
Harta climatica a intregii tari

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Amplitudinea termica anuala este destul de diferentiata: 23-24°C in

jumatatea „dunareana” a Dobrogei si 21-22°C in jumatatea „maritima” a climatului
litoral. In mod similar se ajunge pe litoral la 10-20 zile tropicale, fata de 30-40 zile
spre Campia Romana. Durata de stralucire a soarelui atinge, vara, 10-12 h/zi.
4.2.1.2.Informatii despre temperatura, precipitatii, vant

dominant, radiatie solara, conditii de transport si difuzie a
poluantiilor
Cea mai apropiata statie meteo fata de amplasament este cea de la
Constanta.
Valorile medii lunare ale temperaturilor in anul 2010
Valorile medii si extreme anuale ale temperaturilor pe 2010
Din comparatia valorilor temperaturii aerului inregistrate la statiile meteo, cu

valorile normale multianuale, se constata faptul ca mediile temperaturii aerului pe
anul 2010 au fost cu 0,2-1,1°C mai ridicate decat valorile normale in bazinul

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
hidrografic al Dunarii, si cu 1,1-1,4°C mai ridicate decat valorile normale in

bazinul hidrografic Litoral.
Fata de anii precedenti, in anul 2010 s-au inregistrat mai multe perioade
cu temperatura aerului de peste 30°C. Astfel, in perioada 26-31 mai, temperatura
aerului a atins 30-32°C. In perioada 10-16 iunie, temperatura aerului a atins si
valori de 35-36°C. In perioada 21-25 iulie s-au inregistrat temperaturi maxime de
30-33°C. In luna august 2010 temperatura maxima zilnica a aerului a depasit
frecvent 30°C, atingand chiar valori de 37-38°C. In aceaste perioade s-a depasit de
mai multe ori pragul de 80 unitati al indicelui de confort termic. Cea mai rece
perioada a anului a fost 21-27 ianuarie, cand temperatura aerului a coborat pana la
valori de -20, -21°C, iar vantul a suflat puternic viscolind zapada
Regimul precipitatilor
Regiunea se caracterizeaza printr-un climat secetos, cu precipitatii
atmosferice rare, dar reprezentate prin ploi torentiale. Volumul precipitatiilor
anuale sunt cuprinse intre 400 - 500 mm/an. Studiind cantitatile de precipitatii
cazute in intervalul de timp considerat, se observa o crestere ciclica a precipitatiilor
fata de media multianuala. Diferenta destul de mare a cantitatilor de precipitatii si
caderea neregulata in decursul anilor, coroborata cu temperaturile medii anuale
ridicate, indica un climat de nuanta continentala, care in anumite perioade poate
duce la aparitia unor substantiale deficite de apa in sol. Cele mai reduse cantitati
lunare se constata in perioada februarie-aprilie si la sfarsitul verii si inceputul
toamnei, iar cantitatile cele mai mari in mai, iunie, iulie (cu predominare iunie) si
in noiembrie-decembrie (cu predominare in decembrie). Zapada si lapovita se
produc in sezonul rece octombrie-martie si intamplator si in septembrie pana in
mai.
Din punct de vedere pluviometric, in anul 2010 au existat perioade deficitare
in precipitatii (de exemplu luna august), dar si perioade cu excedent de precipitatii
(de exemplu luna iulie). In general, cantitatile totale anuale de precipitatii

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
inregistrate la statiile meteo in 2010, au fost mai mari decat normalele multianuale,
asa cum se poate observa din tabelul cu date inregistrate la statiile meteorologice.
Ca fenomene meteorologice deosebite, care au avut loc in bazinele
hidrografice Dunare si Litoral in anul 2010, notam ploile torentiale insotite de
intensificari puternice ale vantului, trecator cu aspect de vijelie.
Valorile pentru volumul de precipitatii in Judetul Constanta sunt prezentate
tabelul de mai jos (sursa: institutul Meteorologic Bucuresti):
Regimul precipitatiilor in anul 2010
Regimul lunar al precipitatiilor inregistrate in 2010
Regimul eolian
Vanturile sunt determinate de circulatia general atmosferica si conditiile
geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte.
Datele multianuale pun in evidenta variatiile frecventei si vitezei vantului.
In zona, frecventa medie (%) cea mai ridicata se intalneste in cazul
vanturilor din directia Nord (21,5%), urmata de cele din directia Vest (12,7%) si
Nord-Est (11,7%). Cea mai scazuta frecventa se inregistreaza in cazul vanturilor
din directia Sud-Vest 5,9% si Est (6,1%), urmate de cele din Sud 8,7%, Nord -

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Vest 8,8% si Sud (9,4%).

Modificarea sezoniera a parametrilor regimului eolian este ilustrata de
repartitia pe directii a vanturilor in lunile caracteristice fiecarui anotimp. Astfel,
frecventele cele mai mari le au vanturile din Nord, in februarie (22,2%), cele din
Sud si Sud-Est (cate 19,4%) in mai si cele din Vest in august si noiembrie (15,9%
si respectiv 24,4%).
Vanturile din Nord-Est au cea mai mare viteza medie in noiembrie, iar cele
din Nord - in celelalte trei luni. In decursul unui an, atat viteza medie a vanturilor,
cat si durata perioadelor de calm au o evolutie ciclica destul de pronuntata.
Viteza medie lunara multianuala are un maxim in februarie (5,75 m/s) si un
minim in iulie (4,15 m/s). In luna august se inregistreaza cele mai multe situatii de
calm (15,8% din totalul observatiilor), iar in februarie si decembrie cele mai putine
(8,4% adica aproximativ 56 si respectiv, 62 de ore). Viteza vanturilor inregistrate
la Constanta este foarte variabila, acoperind domeniul 0-26 m/s. Trebuie mentionat
faptul ca viteza maxima inregistrata in perioada analizata a fost de 40 m/s, dar
aceasta valoare nu este inclusa in setul de date standard luat in considerare.
Clima pe amplasament
Uzina Termoelectrica Midia dispune de o statie meteo ce transmite live,
amplasata pe B-dul Navodari, nr. 9A, CONSTANTA.
Datele despre clima zonala sunt prezentate mai jos:
Temperatura medie anuala 11.4 °C;
Temperatura maxima istorica 38.5 °C (10 iulie, 1927);
Temperatura minima istorica -25 °C (10 februarie, 1929);
Umiditatea variaza intre 30 % si 95 %;
Altitudinea amplasamentului 0 m peste nivelul marii;
Precipitatile sub forma de ploaie anuale 368.1 mm;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Conditiile de Referinta ale Amplasamentului sunt conditiile pentru

amplasamentul pe care se va construi noua centrala. In plus conditiile de iarna
pentru amplasament, conditii de vara pentru amplasament si conditii intermediare
pentru amplasament sunt luate in considerare pentru cele trei sezoane de
functionare pe an, considerate. Conditiile pentru amplasamentul centralei vor fi:
Temperatura aerului Umiditate relativa

Conditii amplasament
[°C] [%]
Conditii de referinta (ISO) 15 60
Conditii de iarna 1 80
Conditii de vara 25 50
Conditii intermediare 15 65
4.2.2. Surse de poluanti generati

4.2.2.1. Identificarea si caracterizarea surselor de poluanti
atmosferici aferente obiectivului: activitati, instalatii,
echipamente generatoare de poluanti, caracteristici fizice ale
surselor/emisiilor asociate acestora – inclusiv geometria
surselor, poluanti atmosferici emisi de fiecare sursa
Un inventar de emisii este o descriere calitativa si cantitativa a procesului,
prin care anumite substante sunt aruncate in atmosfera din surse antropice si
naturale.
Inventarul se caracterizeaza prin specificitati referitoare la patru
componente:
• timpul (adica perioada cuprinsa de inventar) si rezolutia temporala
(intervalul de timp) pentru care trebuie sa se stabileasca emisiile in aer;
• spatiul (adica aria geografica cuprinsa in inventar) si rezolutia spatiala
(adica entitatile teritoriale) pentru care se determina emisiile in aer;
• emitorii (adica ansamblul de surse inscrise in inventar) si categoriile de
surse (sau sectoare) pentru care se calculeaza emisiile in aer;
• substantele cuprinse in inventar si, daca este nevoie, diferitele forme

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
fizice si chimice sub care ele pot fi emise.

Agentii poluanti din atmosfera provin, in mare masura, de la surse care
prezinta o mare diversitate, independent de intensitatea emisiei ce depinde de
activitatea sursei, deoarece poluarea are loc in moduri diferite
In momentul de fata sunt, in mod obisnuit, luate in considerare mai multe
categorii de surse de poluanti atmosferici, dintre care cele mai importante sunt
marile surse punctuale, sursele de suprafata si sursele lineare.
Sursele de poluare a aerului atmosferic in cadrul obiectivului analizat pot fi
clasificate astfel:
 dupa forma: sursa liniara, punctuale si de suprafata;
 dupa inaltime: la sol si cu h < 50 m (sursa joasa);
 dupa mobilitatea: sursa fixa (prin activitatea de manipulare marfuri
pulverulente) si respectiv mobila (prin mijloacele de transport
utilizate);
 dupa regimul de functionare: sursa intermitenta datorita functionarii
cu intreruperi semnificative ca durata, emisiile fiind, de regula,
variabile.
In categoria marilor surse punctuale (SP) intra sursele fixe, canalizate sau
difuzate, ale caror emisii potentiale sau efective in atmosfera, depasesc anumite
praguri. Aceste praguri constituie o specificatie proprie fiecarui inventar si provin
din mai multi parametri (obiectivele inventarului, zona studiata, substantele
analizate, resursele si timpul acordat pentru inventariere).
Categoria surse de suprafata (SS) cuprinde, pe de o parte, sursele fixe
neincluse in categoria marilor surse punctuale si, pe de alta parte, sursele mobile
(in special circulatia urbana), cu exceptia surselor lineare care sunt diferentiate la
nevoie.
Sursele lineare (SL) sunt alcatuite, in majoritate, de principalele cai de

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
comunicatie (rutiera, fluviala, maritima, etc). Asadar, ele sunt de obicei

legate de sursele mobile si doar in mod ocazional de sursele fixe (precum
gazoduct, oleoduct, etc.). In numeroase inventare, sursele lineare sunt asimilate cu
sursele de suprafata, atunci când nu se justifica diferentierea lor
Unele surse punctuale sunt, de fapt, alcatuite din mai multe subansamble
referitoare la fabrici, ateliere, diferite procedee (de exemplu, o rafinarie este in
general subdivizata intr-o serie de parti: cazane, cuptoare de distilare, recuperatori
de sulf, stocare, statia de epurare,…).
Surse fixe canalizate sunt surse la care gazele poluante traverseaza un strat
fizic materializat. Debitul gazelor si concentratia poluarii, cât si emisia in unitatea
de timp, pot fi destul de bine evaluate.
Surse fixe fugitive sunt surse la care emisiile sunt necanalizate si sunt
datorate scurgerilor de gaze (pompe, vane, bride) si a activitatilor speciale
(incarcare, indepartarea cenusii, evaporarea dintr-un rezervor) ce au loc intr-un
mod mai mult sau mai putin aleatoriu. Ele se caracterizeaza prin conditii de
poluare slab identificate (delimitarea fluxului, a concentratiei)
A. In timpul executiei lucrarilor de investitie

In perioada de constructie a obiectivelor proiectate, activitatile din santier au
impact asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente
acestora.
Executia lucrarilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de

praf, iar pe de alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii
combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atat in motoarele utilajelor
necesare efectuarii acestor lucrari, cat si ale mijloacelor de transport folosite.
Emisiile de praf, care apar in timpul constructiei lucrarilor proiectate, sunt

asociate lucrarilor de excavatii (pentru fundatiile obiectelor si pentru
impermeabilizarea depozitului), de vehiculare si punere in opera a materialelor de

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
constructie, precum si altor lucrari specifice. Degajarile de praf in atmosfera

variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de
specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.
Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de

constructie, modificarea continua a fronturilor de lucru diferentiaza net emisiile
specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate de praf, atat in ceea ce priveste
estimarea, cat si controlul emisiilor.
Modul de abordare privind estimarea emisiilor de la lucrarile de executie a

constructiilor, utilizat si recomandat de Agentia Europeana de Mediu (EEA) se
bazeaza pe luarea in considerare a lucrarilor care se executa pe intreaga arie
implicata, fara urmarirea in detaliu a planului de lucrari sau obiecte industriale.
In zona obiectivului, sursele de poluare existente sunt de importanta redusa,

iar concentratiile de substante poluante din aer sunt inferioare CMA.
Activitatile de constructie vor inregistra pe plan local, niveluri ridicate de

praf. Acest lucru poate afecta cel mai apropiat receptor sau medii sensibile care se
afla in imediata apropiere a centralei. Concentratiile de praf existente in aer se
gasesc intr-o cantitate destul de scazuta in zona respectiva. Efectele potentiale a
emisiilor de praf de pe zona respectiva, vor fi reduse in mod semnificativ de o
gestionare atenta si punerea in aplicare a masurilor de atenuare, pentru a reduce
emisiile de praf.
Sursele principale de poluare a aerului, specifice constructiei lucrarilor pot fi

grupate dupa cum urmeaza:
Activitatea utilajelor de constructie.
Activitatea utilajelor cuprinde in principal, transportul materialelor si

prefabricatelor, de la organizarea de santier unde sunt depozitate si prelucrate, la
locul de punere in opera, precum si transportul deseurilor rezultate din constructii.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Poluarea specifica activitatii utilajelor se apreciaza dupa consumul de carburanti

(substante poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea
carburantilor etc) si aria pe care se desfasoara aceste activitati (substante poluante -
particule materiale in suspensie si sedimentabile).
Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilaje depind in principal, de
urmatorii factori:
nivelul tehnologic al motorului;
puterea motorului;
consumul de carburant pe unitatea de putere;
capacitatea utilajului;
varsta motorului/utilajului;
dotarea cu dispozitive de reducere a poluarii.
Este evident faptul ca emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt
mai avansate, tendinta in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai
mici pe unitatea de putere si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor.
Se apreciaza ca poluarea specifica activitatilor de alimentare cu carburanti,
intretinere si reparatii a utilajelor este redusa.
Transportul materialelor, prefabricatelor, personalului.
Circulatia mijloacelor de transport reprezinta o sursa importanta de poluare a

mediului pe santierul de constructii, in particular si pentru lucrarile proiectate.
Poluarea specifica circulatiei vehiculelor se apreciaza dupa consumul de
carburanti (substante poluante - NOx, CO, COVNM, particule materiale din
arderea carburantilor etc) si distantele parcurse (substante poluante - particule
materiale ridicate in aer de pe suprafata drumurilor de acces).
Apreciem ca poluarea aerului in cadrul activitatilor de alimentare cu
carburant, intretinere si reparatii ale mijloacelor de transport este redusa si poate fi
neglijata.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Activitatea din organizarea de santier.

Poluarea atmosferei specifica organizarilor de santier este determinata de
pulberile antrenate de pe suprafetele nebetonate. Poluarea este redusa si localizata.
C. In timpul functionarii obiectivului

Emisiile atmosferice
Pentru realizarea obiectivului a fost selectata tehnologia de ardere a gazelor
naturale in ciclu combinat. Aceasta metoda este cea mai eficienta si are asociate
cele mai reduse emisii de poluanti atmosferici, in comparatie cu alti combustibili
Cele mai importante emisii atmosferice provenite de la CCPP vor rezulta in
faza de exploatare, cand se vor arde gaze naturale pentru actionarea turbinelor cu
gaze si generarea de abur necesar platformei rafinariei Petromodia si alimentarii
cu energie termica a orasului Navodari.
Sursele de poluare in perioada de functionare a obiectivului sunt asociate cu
arderea combustibilului gazos in cele doua unitati energetice ale centralei de
cogenerare, acestea folosind drept combustibil gaz natural.
Evacuarea gazelor de ardere rezultate din functionarea turbinelor cu gaze,
dupa trecerea prin cazanul de abur recuperator de caldura, se va face prin
intermediul a cate unui cos de dispersie avand inaltimea de 26 m si diametrul
interior la varf de 3,5 m.
Sursele stationare de poluare a aerului, aferente etapei de operare a centralei
electrice de cogenerare si parametrii fizici ai acestora sunt prezentate in tabelul
urmator:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Viteza de
Temperatura
Nr. Denumirea Punct de Poluanti evacuare a
de evacuare
crt. sursei emisie emisi gazelor
a gazelor
m/s ºC
Instalatie de
turbina cu gaze
Cos
>50MWth +
dispersie cu
cazan Nox, SO2,
1 dimensiunile 13,1 80
recuperator de CO, pulberi
H=26m
abur (50-300
D=3,5 m
MWth )
(TG + CR)
Instalatie de
turbina cu gaze
Cos
>50MWth +
dispersie cu
cazan Nox, SO2,
2 dimensiunile 13,1 80
recuperator de CO, pulberi
H=26m
abur (50-300
D=3,5 m
MWth )
(TG + CR)
Poluantii cu impact asupra calitatii aerului rezultati din functionarea

centralei vor fi cei specifici arderii combustibililor gazosi , respectiv: oxizii de
azot (NOx), monoxid de carbon (CO) si in cantitati mai mici oxizi de sulf (SOx),
pulberi.
Principalul poluant asociat functionarii CCPP va fi reprezentat de oxizii de
azot (NOx).
Valorile limita ale emisiilor atmosferice (VLE)prevazute in Directiva
2010/75/EU si HG 440/28.04.2010 sunt prezentate in tabelul urmator:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
1)
Daca randamentul turbinei cu gaz este determinat pe baza conditiilor ISO,
valoarea limita de emisie este de 75mg/Nm3 in cazurile:
- Turbinelor cu gaz folosite in sistemele de cogenerare, avand randamentul
global al ciclului mai mare de 75%;
- Turbinelor cu gaz utilizate in sistemele de cogenerare, avand un
randament mediu anual mai mare de 55%;
- Turbinelor cu gaz utilizate pentru actionari mecanice.
Pentru turbinele cu gaz cu ciclu unic care nu se incadreaza in niciuna dintre
categoriile de mai sus, dar care au un randament mai mare de 35% - determinat pe baza
conditiilor ISO - valoarea limita a emisiilor este: 50*ŋ/35 unde ŋ este randamentul
turbine cu gaz, exprimat in procente, determinat pe baza conditiilor ISO.
Regimuri de functionare posibile:

o Turbina cu gaz (TG) + Cazan recuperator de abur fara ardere
suplimentara (CRAB)
o Turbina cu gaz + Cazan recuperator de abur cu ardere suplimentara.
In acest caz valoarea limita de emisie pentru fiecare poluant se va
calcula cu formula (VLEamestec) :
o VLEamestec_p1 = valoare limita de emisie a amestecului pentru poluantul

p1 [mg/Nm3];
o Pth _TG = putere termica (aport de caldura) aferenta turbinei cu gaze
[MW];
o Pth -CR = putere termica aferenta cazanului recuperator de abur [MW];
o VLE_p1(TG) = valoare limita de emisie a turbinei cu gaze pentru
poluantul p1 [mg/Nm3];

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
o VLE_p1(CR) = valoare limita de emisie a cazanului recuperator pentru

poluantul p1 [mg/Nm3].
Imisiile atmosferice
Valorile limita ale imisiilor atmosferice sunt prezentate in Tabelul de mai jos
si valorile sunt in concordanta cu Legea 104 din 15 iunie 2011:
Poluanti U.M. 1 ora 24 ore 1 an
Pulberi (PM10) µg/m3 - 50 20
SO2 µg/Nm3 350 125 20
3
NO2 si NOx µg/Nm 200, NO2 40, NO2 30, NOx
CO mg/Nm3 - 10 -
Pb µg/m3 - - 0.5
Benzen µg/Nm3 - - 5
Valori limita ale imisiilor atmosferice
Uzina Termoelectrica Midia este echipata cu cazane de abur si
turbogenerator, la parametrii corespunzatori producerii de energie electrica.
Combustibilii utilizati pentru ardere sunt pacura, gazele naturale din exploatarile
marine din Marea Neagra si gazele de rafinarie rezultate in procesele tehnologice
Rompetrol.
Pe platforma obiectivului exista unele obiecte conexe, ce asigura operarea
CET-ului:
o instalatia de preparare apa demineralizata;
o statia de aer industrial/instrumental;
o statia electrica de conexiuni;
o statia reglare parametrii gaze;
o instalatia de evacuare gaze arse, inclusiv cosul de fum.
Momentan nu au fost facute analize ale imisiilor pe o anumita distanta de la
centrala veche.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.2.3. Prognoza poluarii aerului

A. In timpul executiei lucrarilor de investitii
Principalii poluanti emisi in atmosfera pe durata de executie a lucrarilor de
investitii sunt:
 particule de pulberi in suspensie;
 monoxid de carbon (CO);
 oxizi de azot (NOx);
 oxizi de sulf (SOx);
 hidrocarburi (VOC).
In incinta santierului si in lungul culoarului de transport, repartizarea
poluantilor se considera uniforma. Mijloacele de transport sunt asimilate cu surse
liniare de poluare.
Utilajele, in schimb se deplaseaza pe distante reduse, in zona fronturilor de
lucru.
Evaluarile consumurilor de carburanti pe perioada executiei au fost efectuate
pe baza volumelor de lucrari si a informatiilor privind productia si necesarul
resurselor energetice.
Conform acestor date, consumurile zilnice de carburanti in perioadele cele
mai active, au rezultat:
Pentru mijloacele de transport 140 l.
Pentru utilaje 120 l.
----------------------------------------------------
TOTAL 260 l
Trebuie precizat ca alegerea utilajelor, organizarea santierului, tehnologia de
executie, fluxul lucrarilor, toate acestea intra in atributiile antreprenorului general.
Evaluarea noxelor rezultate din arderea carburantilor in motoarele utilajelor
si ale mijloacelor de transport.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Noxele emise in atmosfera prin functionarea utilajelor sunt prezentate in

tabelul uramator.
Consumul zilnic de motorina al utilajelor a fost calculat la 120 l (108 kg).
Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultati din arderea
carburantilor in motoarele utilajelor.
Emisii Emisii
Natura Emisii
zilnice orare
poluantului (gr/kg)
(g) (g)
NOx 50 5400 540
CO 20 2160 216
VOC 8 864 86,4
Pulberi 4 432 43,2
SO2 10 1080 108,0
CH4 0,243 26,24 2,62
N2O 0,122 13,18 1,32
Consumul zilnic de motorina al mijloacelor de transport a fost apreciat la

140 l (126 kg). Noxele emise in atmosfera prin circulatia mijloacelor de transport
sunt prezentate in continuare.
Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosferarezultati din circulatia
mijloacelor de transport.
Emisii Emisii
Natura Emisii
zilnice orare
poluantului (gr/kg)
(g) (g)
NOx 42,3 5330 533
CO 36,4 4586 458,6
VOC 8,16 1028,2 102,8
Pulberi 4,0 504 50,4
SO2 10,0 1260 126
CH4 0,243 30,62 3,06
N2O 0,122 15,37 1,54
In ipoteza concentrarii activitatilor de constructie emisiile din arderea

carburantilor rezulta conform datelor din tabelul de mai jos.
Emisiile specifice rezultate din arderea carburantilor.
Emisii zilnice (g/zi) Emisii orare (g/ora)
Natura
poluantului Mijloace Mijloace
Utilaje Total Utilaje Total
de transport de transport
Nox 5330 5400 10730 533 540 1073
CO 4586 2160 6746 458,6 216 674,6
VOC 1028,2 864 1892,2 102,8 86,4 189,2

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Pulberi 504 432 936 50,4 43,2 93,6

SO2 1260 1080 2340 126,0 108 234
CH4 30,62 26,24 56,86 3,06 2,62 5,68
N2O 15,37 13,18 28,55 1,54 1,32 2,86
O prima apreciere a emisiilor specifice in perioada de constructie conduce la
concluzia ca acestea, in punctele de lucru sunt foarte reduse si nu vor avea un
impact notabil.
Trebuie evidentiat ca dispersia in atmosfera din zona obiectivului este
favorizata de circulatia atmosferica de pe litoral.
Principalele utilaje care se folosesc in mod normal pe santier sunt macarale,
motostivuitoare, autocamioane, excavatoare, dumpere.
Aceste utilaje pot functiona in cateva loturi pe santier, grupate cate 2-3 la o
pozitie de lucru (dar lucrand alternativ), deci dispersate in diferite zone.
Programul necesar de lucru este de cca.8 ore/zi.
In aceste conditii, un calcul facut conduce la o cantitate totala zilnica de
noxe de maximum 0,12 t/zi.
Comparand aceasta valoare cu cantitatea de noxe inregistrate pe o strada din
mediul urban cu circulatie medie, conform literaturii de specialitate, respectiv de
1,0-2,5 t/zi, rezulta ca poluarea aerului in zona obiectivului este nesemnificativa.
Concentratiile de substante poluante in zona de activitate a utilajelor si pe
traseele de circulatie a mijloacelor de transport pot fi cuprinse in urmatoarele
intervale:
- NOx 0,03 – 0,05 mg/m3.
- COV 0,15– 0,30 mg/m3.
- CO 0,5 – 1,0 mg/m3.
Aceste valori se pot realiza pe perioade scurte de timp, in conditii
meteorologice defavorabile (vant perpendicular pe drum cu viteza sub 2 m/sec).
Lateral cailor de circulatie, concentratiile de poluanti scad pe masura
departarii de sursa, la 20 – 30 m distanta reprezentand 50% si la 50 m cca. 30% din
cele maxime.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
La cca. 100 m distanta concentratiile de poluanti in aer sunt neglijabile (sub

10% din cele de la sursa).
In afara surselor principale de poluare a aerului, prezentate anterior, in
cadrul unui santier sunt si alte activitati potential poluatoare pentru aer, de exemplu
alimentarea cu carburanti a utilajelor si a mijloacelor de transport, intretinere si
reparatii utilaje.
Aceste activitati au o pondere redusa in poluarea aerului in perioada de
constructie.
Poluarea de fond in zona santierului poate fi apreciata prin concentratii de
poluanti de 3 -10 ori mai mici comparativ cu CMA.
Efectele concentratiilor ridicate de pulberi in aer se manifesta, pentru
oameni, prin senzatii neplacute, de jena, prin iritatii ale cailor respiratorii si, la
expuneri prelungite, chiar prin imbolnaviri.
Zonele de poluare a aerului cu pulberi/praf sunt relativ limitate ca extindere,
in vecinatatea punctelor de lucru si a cailor de transport. Conform aprecierilor US
– EPA/AP – 42, particulele cu diametrul mai mare de 100 μm se depun in timp
scurt, zona de depunere nedepasind 10 m de la marginea drumului sau frontului de
lucru. Particulele cu dimensiunile cuprinse intre 30 μm si 100 μm se depun pana la
100 m lateral drumului. Particulele cu dimensiuni mai mici de 30 μm respectiv
pulberile in suspensie, se depun la distante mai mari de 100 m.
Rezulta ca poluarea aerului in zona de executie a lucrarilor de investitii este
nesemnificativa.
B. In perioada de functionare a obiectivului

In perioada de functionare a obiectivului, factorul de mediu „Aer „ va fi
influentat de sursele si factorii potentiali de poluare, identificate si descrise
anterior, dar trebuie sa se tina cont de faptul ca implementarea proiectului va duce
la importante reduceri de emisii in atmosfera fata de situatia existenta in prezent, al

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
unei centrale clasice , avand in vedere utilizarea unei tehnologii cu formare redusa
de oxizi de azot, prin respectarea recomandarilor BAT.
 Activitatile desfasurate in perioada de operare a obiectivului de
catre parcul auto propriu (autovehicule si utilaje)
Societatea dispune de un parc auto, restrans, format din urmatoarele:
 autobasculanta de 10 t
 remorca cisterna 3500 l
 microbus
 autospeciala ATI – PSI
 macara HT 160
 IFRON (incarcator frontal)
 3 autoturisme
 1 autoutilitara Dacia papuc
Emisiile poluante ale mijloacelor auto sunt:

 monoxid de carbon (CO);
 oxizi de azot (NOx);
 oxizi de sulf (SOx);
 hidrocarburi .
Emisiile datorate gazelor de esapament. In acest caz, emisiile sunt total
nesemnificative, dat fiind faptul ca deplasarea autovehiculelor/utilajelor pe
amplasament are loc rar. Activitatea nu presupune functionarea
permanenta/periodica a acestor surse de emisii.
Pot aparea emisii accidentale in conditiile unor variatii termice importante,
care determina eliberarea de vapori prin supapele de aerisire ale rezervoarelor.
In cazul rezervoarelor de pacura, emisiile constau din hidrocarburi in stare
volatila, iar in cazul rezervoarelor de reactivi, emisiile constau in vapori (in functie
de substanta implicata: HCl/NH3/NaOH).

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
In conditiile amplasarii obiectivului intr-o zona izolata, nelocuita, fara

cladiri care ar putea constitui un obstacol in dispersia pulberilor si gazelor de
esapament auto , cu un trafic auto redus, nu se depasesc concentratiile medii
anuale calculate, avand in vedere caracteristicile climatologice si datele de emisie
prevazute in limitele STAS-12574/87 si standardele internationale pentru emisii
poluante.
STANDARDE INTERNATIONALE PENTRU EMISIILE POLUANTE
(valorile sunt raportate la 11%O2 si 9%CO2 -T=273ºK si P= 101,3 Kpa)
U.S. EPA Standard Standard European Directiva
Agenti poluanti
(5/12/1999) EV 2000/76/EC
Particule de praf (mg/Nm 3) 34 10
CO (μg/Nm3) 125 50
SOx (μg/Nm3) - 50
400 (< 3 t/h)
NOx (μg/Nm3 ) -
200 (> 3 t/h)
In perioada de functionare a obiectivului, in conditii de functionare normala,

impactul asupra aerului se situeaza in limitele admisbile prevazute de legislatia in
vigoare.
 Activitatile de operare ale centralei electrice de cogenerare
Perioada de exploatare ce va urma dupa realizarea proiectului va fi marcata
de importante reduceri de emisii in atmosfera fata de centralele clasice, avand in
vedere utilizarea unor arzatoare cu formare redusa de Nox recomandate de
directivele BAT.
In actuala faza de proiect, stabilirea impactului potential al noii centrale de
cogenerare asupra factorului de mediu aer, s-a realizat prin prognozarea poluarii
aerului din zona amplasamentului si vecinatati.
Prognozarea poluarii aerului in aceste noi conditii de functionare a
instalatiilor mari de ardere din centrala, s-a realizat cu ajutorul modelarii
matematice a dispersiei poluantilor in atmosfera.
Modelarea dispersiei polantilor in atmosfera pentru emisiile din centrala s-a
realizat cu programul SIMPG_V4.1 .

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Acest program simuleaza transportul de gaze si pulberi si calculeaza pentru

acestea concentratii medii pentru diferite perioade de timp. La realizarea
programului s-a utilizat teoria completa a modelului american ISC3 (Industrial
Sources Complex Models), cu algoritmii de calcul prezentati in volumul II al
ghidului utilizarii modelului ISC3, elaborat de U.S. Environmental Protection
Agency – Office of Air Quality- North Carolina, in septembrie 1995.
Furnizat sub denumirea SIMPG_v.4.1 si conceput a fi rulat sub WINDOWS
9x, ME sau 2000, programul este deosebit de puternic in calcularea probabilitatilor
de aparitie a claselor de vant pe clase de stabilitate atmosferica pe cele 16 directii
de vant, numite si tripleti, pentru date meteorologice pentru perioade de timp de
pana la 10 ani.
De asemenea, poate calcula concentratii medii pentru intervale de timp
pornind de la 30’, orare, zilnice, lunare, sezoniere, anuale sau multianuale, de la
evacuarea poluantilor gazosi sau pulberi in suspensie inclusiv PM(10) evacuate de
maximum 500 de surse pentru emisiile gazoase si 100 de surse pentru emisiile cu
pulberi.
In prezentul studiu de impact am efectuat calcule doar pentru doua surse
constituite din cele doua noi unitati energetice prevazute in cadrul investitiei.
Studiul de dispersie realizat cuprinde calculul concentratiei de poluanti prin
modelarea matematica a disprsiei acestora in atmosfera pentru doua scenarii de
modelare :
- Scenariul de modelare A – Turbinele cu gaz (TG) plus cazanele de
recuperare fara ardere suplimentara (CRAB), poluantul analizat fiind
NOx (NO2);
- Scenariul de modelare B – Turbinele cu gaz (TG) plus cazanele de
recuperare fara ardere suplimentara (CRAB), poluantii analizati fiind
NOx (NO2), SO2 si pulberi .

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
In ambele scenarii, cele doua unitati energetice vor functiona la sarcina

maxima in timp ce cererea de energie electrica si termica este maxima, iar impactul
celor doua surse asupra factorilor de mediu se va analiza cumulat.
Nota:
Scenariul analizei situatiei existente (inainte de implementarea proiectului)
cuprinzand cele patru cazane de producere abur aflate in functiune nu se analizeaza
in cadrul prezentului studiu de dispersie avandu-se in vedere urmatoarele
argumente:
- cele patru cazane de producere abur vor functiona numai ca rezerva a
noilor unitati energetice (in perioadele de indisponibilitate ale
acestora);
- functionarea celor patru surse si impactul acestora asupra factorilor de
mediu a fost analizata anterior (in Raportul de amplasament -2010),
fiind reglementata de Autorizatia Integrata de Mediu din 10.05.2011.
Programul calculeaza si probabilitatile de depasire a concentratiilor maxime
admisibile pentru 30’ sau o ora considerate pentru intervalele mari de timp de
mediere a calculelor, de regula pentru concentratii medii lunare, sezoniere, anuale
sau multianuale.
Din punct de vedere al rugozitatii terenului de dispersie, zona de studiu este
rurala.
In ceea ce priveste elevatia terenului sau complexitatea sa, a fost aleasa
dispersie in teren plat.
Concentratiile de poluant au fost calculate pentru cazul fara inversiuni
termice avandu-se in vedere inaltimea moderata a cosurilor de fum.
Zona de dispersie a fost aleasa de forma patrata , de 10 x 10 km in functie de
puterea de emisie a surselor .
Concentratiile medii calculate sunt interpolate de catre un interpolator grafic
deosebit de performant, cu prezentarea distributiilor spatiale a concentratiilor in
doua dimensiuni, color, suprapuse pe harta scanata a zonei.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Date de intrare
Date privind sursa , conditiile meteo si de teren iar pentru pulberi date
privind granulometria pulberilor (densitate, fractii) :
 Tip poluant
 CMA- conform Legii 452/2011
 Conditii teren
 Temperatura medie a aerului
 Calcul fara inversiune termica
 Tip teren
 Noduri calculate
 Rata emisie
 Diametru interior cos
 Inaltime cos
 Viteza de propagare gaze
 Temperatura gaze
 Numarul surselor
 Viteza medie orara vant
 Stabilitate atmosferica
 Coordonate surse (X,Y)
Date de iesire
Datele de iesire sunt reprezentate de campurile de concentratii in celulele
grilelor de calcul definite .
SIMPG genereaza concentratii medii orare, medii pe 8 ore , medii zilnice,
precum si medii anuale si alte valori statistice importante in evaluarea calitatii
aerului (probabilitatile de depasire a limitelor admisibile pentru perioada de o zi si
un an.)

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Distributiile spatiale ale concentrat iilor poluantilor pentru etapa de operare a

centralei precum si datele de intrare specifice pentru fiecare caz in parte sunt
prezentate in ANEXE.
Concentratiile obtinute prin modelare pe diferite intervale de mediere
pentru etapa de operare a obiectivului sunt prezentate in tabelul urmator.
Valoare Valoare Valoare

Perioada Valoare
maxima prag prag
Poluantul de limita
estimata superior inferior
mediere µg/m3
µg/m3 µg/m3 µg/m3
Scenariul A
60 dir SE
orara 200 140* 100*
Nox (NO2) 38 dir N
anuala 10 40 32*/24** 26*/19,5**
Scenariul B
60 dir SE
orara 200 140* 100*
Nox (NO2) 38 dir N
anuala 10 40 32*/24** 26*/19,5**
36 dir SE
orara 350 75 50
SO2 23 dir N
24 ore 6 125 12 8
CO 8 ore 19 10.000 7.000 5.000
24 ore 1,35 50 35 25
PM10
anuala 1,25 40 28 20

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Interpretarea rezultatelor
- Conform rezultatelor obtinute in urma calculelor realizate pentru
determinarea concentratiilor de oxizi de azot (NOx) in atmosfera, pentru
perioada de mediere orara si anuala, prezentate in tabelul de mai sus, se
observa ca valorile acestora nu depasesc valorile limita si pragul inferior si
superior de evaluare.
Valorile maxime au fost inregistrate astfel : 38 µg la o distanta de 1,5
km, 60 µg la 1,36 km respectiv 10 µg la 1,8 km.
determinarea concentratiilor de dioxid de sulf (SO2) in atmosfera, pentru
perioada de mediere orara si 24 ore, prezentate in tabelul de mai sus, se
observa ca valorile acestora nu depasesc valorile limita si pragul inferior si
superior de evaluare.
Valorile maxime au fost inregistrate astfel : 36 µg la o distanta de 1,35
km, 23 µg la 1,5 km respectiv 6 µg la 1,38. km
- Conform rezultatelor obtinute in urm calculelor realizate pentru
determinarea concentratiilor de monoxid de carbon (CO) in atmosfera, pentru
perioada de mediere de 8 ore, prezentate in tabelul de mai sus, se observa ca
valoarea acesteia nu depaseste valorile limita si pragul inferior si superior de
evaluare.
Valoarea maxima a fost inregistrata astfel : 19 µg la o distanta de
1,96km.
determinarea concentratiilor de pulberi (PM10) in atmosfera, pentru perioada
de mediere de 24 ore si anuala, prezentate in tabelul de mai sus, se observa ca
valorile acestora nu depasesc valorile limita si pragul inferior si superior de
evaluare.
Valorile maxime au fost inregistrate astfel : 1,35 µg la o distanta de
870m respectiv 1,25 µg la 880m.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Din datele analizate rezulta ca functionarea noului obiectiv la parametrii

maximi de functionare afecteaza factorii de mediu in limite admisibile.
4.2.4. Masuri de diminuare a impactului

A. In timpul executiei lucrarilor de amenajare
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc
in perioada de executie in amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise,
diseminate pe suprafete mari, avand cu totul alte particularitati decat sursele
aferente unor activitati industriale sau asemanatoare. Ca urmare, nu se poate pune
problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului
impurificat/gazelor reziduale.
 Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie sa

corespunda conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se
efectueaza periodic pe toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor.
 Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si

executate, cu dotari moderne, care sa reduca emisia de noxe in aer,
apa si pe sol. Concentrarea lor intr-un singur amplasament este
benefica diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare
controlata si corecta.
 Pentru perioada de iarna, parcurile de utilaje si mijloace de transport

vor fi dotate cu roboti electrici de pornire, pentru a se evita evacuarea
de gaze de esapament pe timpul unor demarari lungi sau dificile.
Asemenea instalatii se vor prevedea si la punctele de lucru.
 Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce
priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in
gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa
remedierea eventualelor defectiuni.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
 Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace

de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si
foarte putin monoxid de carbon.
 Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca in statii

centralizate.

In conditiile in care centrala utilizeaza ca si combustibil gazul natural, cele
mai importante emisii rezultate vor fi oxizii de azot si monoxidul de carbon.
Utilizarea turbinelor cu gaz cu formare redusa de NOx in combinatie cu
cazan recuperator , tinand cont de fiabilitatea ridicata a echipamentelor, a
performantelor la care se ajunge in decursul procesului de ardere , va duce la o
stabilitate a procesului de ardere si la controlul acestuia. Modul de functionare a
acestora va duce la valori constante de emisii atat pentru oxizii de azot cat si pentru
monoxxisul de carbon, valorile lor de emisii fiind in limitele valorilor impuse de
reglementarile in vigoare, atat pentru prezent cat si pentru viitor.
La centrala vor fi montate arzatoare cu emisii reduse de NOx pentru a nu se
depasi valorile limita stabilite prin Directiva UE privind Instalatiile mari de
ardere. Continutul de sulf al gazelor naturale care vor fi utilizate drept
combustibil la centrala este redus si, ca urmare, nu vor aparea emisii
semnificative de SOx.
Vor fi montate pe conducte supape de siguranta; acestea se deschid in
momentul depasirii parametrilor pentru care au fost setate (presiunea) si astfel au
loc emisii in atmosfera.
Societatea dispune de un sistem de monitorizare continua a gazelor (SO2,
NOx, CO2, pulberi) la cosurile de dispersie aferente cazanelor functionale. Sistemul
folosit este sistemul HORIBA ENDA 661. Acesta este un sistem de monitorizare
continua sau intermitenta a gazelor si a pulberilor.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Metodele de masurare ale sistemului de monitorizare sunt:

o metoda in-situ pentru monitorul de praf;
o metoda extractiva pentru analiza gazelor.
Pentru monitorizarea concentratiilor de NOx si CO in gazele de ardere

provenite de la centrala se vor instala echipamente de monitorizare in timp real la
cosurile de evacuare aferente turbinelor cu gaze.
4.2.5. Harti si desene la capitolul”Aer”

Hartile privind dispersia polantilor sunt prezentate in ANEXE.
4.3. SOLUL
4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante (tipul, compozitia
granulometrica, permeabilitatea, densitatea)
Solurile din judetul Constanta prezinta o mare diversitate de conditii
genetice si de mediu. In general, in conditii naturale fertilitatea si potentialul de
productie al acestor soluri permit diversificarea structurii culturilor. In ultima
perioada, datorita atat modificarilor climatice cat si factorului uman starea
fertilitatii solurilor a scazut, crescand suprafetele cu terenuri degradate. Din punct
de vedere genetic majoritatea solurilor au ca material parental loessul care
contribuie la degradarea mai rapida a solurilor.
Repartitia in teritoriu a principalelor tipuri si subtipuri de soluri este
conditionata de factorii climatici, de relief si antropici: volumul edafic util,
compactarea, panta terenului, toate acestea se regasesc in formula unitatii de sol.
Conditia climatica si de vegetatie a tinutului de stepa a favorizat o mineralizare
accentuata a partii organice.
Repartitia geografica a unitatilor teritoriale de soluri respecta configuratia
pedologica din Dobrogea, unde se gasesc soluri de tipul: aluviosoluri, regosoluri,
psamosoluri, kastanoziomuri, cernoziomuri, gleiosoluri si erodosoluri.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Strans corelate cu rocile, clima, vegetatia si solurile prezinta o raspandire

zonala. Astfel, specifice sunt solurile argiloiluviale (formate prin depunere) si
solurile brune si brun-roscate; in restul teritoriului sunt caracteristice, detinand
ponderea cea mai mare, cernoziomurile de fertilitate ridicata. Dintre solurile
azonale, specifice sunt lacovistele (soluri hidromorfe) si saraturile (soluri
halomorfe).
Din punct de vedere al tipului de sol, zona analizata se caracterizeaza prin
prezenta nisipurilor nesolificate si slab solificate, din categoria solurilor slab
dezvoltate si de lunca, salinizate, conform hartii distributiei solurilor de mai jos.
Harta distributiei solurilor in zona studiata

Cernoziomuri levigate(inclusiv cernoziomuri levigate
podzolite si soluri cernoziomoide levigate)
Soluri argiloiluviale cenusii
Soluri balane
Rendzine, terra rossa, erubaziomuri si soluri brune
Regosoluri, soluri diferit erodate si roci
Nisipuri nesolificate si slab solificate

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.3.2. Conditii chimice din sol (pH, cantitatea de material

organic-humus,etc.), activitate biologica, poluarea in zona.
Acestea se prezinta diferentiat dupa tipul actual de folosinta al
terenului: teren agricol, zona industriala, etc.
Salinizarea este specifica solurilor din zona ca urmare a influentei Marii
Negre, dar si datorita structurii culturilor si irigarii irationale.
Toate aceste procese nespecifice s-au accentuat sub influenta, in timp, a
interventiei omului in activitatea sa economica.
Amplasamentul se gaseste intr-o zona cu altitudine joasa si in apropierea a
doua lacuri, precum si a Marii Negre. In locul de amplasare a platformei, panza de
apa freatica se afla foarte aproape de nivelul solului.
4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante

Un fenomen care s-a extins mai ales in zonele limitrofe Marii Negre este cel
de salinizare a solurilor cauzat atat de influenta Marii Negre cat si de agricultura
practicata in zona (structura culturilor si irigarea nerationala).
Protosolurile aluviale ocupa suprafete destul de mici si sunt formate prin
aportul de material aluvionar. Protosolurile antropice sunt intalnite in zonele
supuse unei puternice influente antropice. Depozitele sunt constituite din nisipurile
ce alcatuiesc faleza lirala.
Nisipurile, avand in vedere textura lor grosiera si continutul foarte mic de
materie organica (0,13% - 0,43%) si de argila, au o capacitate de schimb cationica
foarte mica, deci o capacitate de retinere a poluantilor foarte mica.
4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva

Nu este cazul.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii

 Intr-un punct, la un moment dat variatiile concentratiilor unui poluant pot sa
apara exclusiv sau si din cauze strict locale care nu au nici o legatura cu
fenomenul de poluare:
o schimbarea structurii solului prin activitati de intretinere a spatiilor
verzi;
o nerespectarea riguroasa a locului prelevarii ;
o neglijenta unor salariati
 In continuare, sunt prezentate rezultatele determinarilor fizico-chimice

asupra calitatii solului:
o ca urmare a automonitorizarii in anul 2010
o Ca urmare a verificarii pe timpul evaluarii actuale.
Precizam ca s-a tinut cont de prevederile documentului BAT privind
poluarea solului pentru IMA, respectand locurile potentiale de poluare directa de
pe amplasament, stabilite prin AIM anterioara. Totodata, s-a fixat si un punct
martor, pozitionat in afara amplasamentului UTM.
Rezultatele determinarilor fizico – chimice privind calitatea solului

(anul 2010 - tr. I)
Indic. UM v.n* v.a* v. i* Adan. Zona testata/punct monitorizare
(m) Gospodarie Rezervoare Cazane Rezervoare
HCl apa DECA CET pacura
0,05 8,35 8,80 8,26 8,35
pH - - - - 0,3 8,28 8,69 8,41 8,12
mg/kg 0,05 1,97 2,36 1,71 2,17
Cd su 1 5 10 0,3 2,01 2,01 1,38 1,95
mg/kg 0,05 21,4 30,5 42 34,4
Cu su 20 250 500 0,3 24,9 20,9 39 23,1
mg/kg 0,05 17,3 56,5 107 54,4
Ni su 20 200 500 0,3 18,5 34,3 87 48
mg/kg 0,05 15,6 160 77 82,5
Pb su 20 250 1000 0,3 21,7 82 46,3 72
mg/kg 0,05 180 236 277 280

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178

(m)
Gospodarie Rezervoare Cazane Rezervoare
Zn su 100 700 1500 0,3 228 194 187 248
Prod. mg/kg 0,05 48,1 59,8 87,2 89,4
petrolier su 100 1000 2000 0,3 51,3 51,2 96,9 98,2
*conform Ord. 756/ 1997 pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii
mediului : v.n. -valoare normala; v.a.-valoare prag de alerta; v.i- valoare prag
interventie

(anul 2010 - tr. II)
Indic. UM v.n* v.a* v. i* Adan Zona testata/punct monitorizare
. Gospodarie Rezervoare Cazane Rezervoare
(m) HCl apa DECA CET pacura
0,05 8,49 9,10 8,95 8,60
pH - - - - 0,3 8,89 8,93 9,03 8,50
mg/kg 0,05 1,81 2,18 1,67 2,14
Cd su 1 5 10 0,3 1,89 1,64 1,89 1,85
mg/kg 0,05 23,8 35,8 44,2 25,3
Cu su 20 250 500 0,3 27 29 40,3 35,5
mg/kg 0,05 29,6 46,8 81,9 54
Ni su 20 200 500 0,3 28 31,4 84,7 48,6
mg/kg 0,05 21,9 108 72,7 89,7
Pb su 20 250 1000 0,3 23,9 95,8 59,2 79,6
mg/kg 0,05 192 235 202 249
Zn su 100 700 1500 0,3 201 208 195 207
Prod. mg/kg 0,05 185 308 278 232
petrolie su 100 1000 2000 0,3 269 271 263 319
r
interventie

(anul 2010 - tr. III)
.(m) Gospodarie Rezervoare Cazane Rezervoare
0,05 8,56 8,89 8,99 8,59
pH - - - - 0,3 8,85 8,87 8,84 8,57
mg/kg 0,05 1,54 1,97 1,58 1,66
Cd su 1 5 10 0,3 1,67 1,52 1,75 2,08
mg/kg 0,05 20 33 41 31
Cu su 20 250 500 0,3 25 27 38 22

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178

.(m) Gospodarie Rezervoare Cazane Rezervoare
mg/kg 0,05 26 44 77 45
Ni su 20 200 500 0,3 25 29 96 49
mg/kg 0,05 18,2 99 68 75
Pb su 20 250 1000 0,3 20 89 55 86
mg/kg 0,05 163 199 188 190
Zn su 100 700 1500 0,3 180 189 166 214
Prod. mg/kg 0,05 198 285 234 263
petrol. su 100 1000 2000 0,3 236 241 248 288
interventie

(anul 2010 – luna octombrie)
(m) Gospod. Rezervoare Cazane Rezer. Martor
0,05 7,74 8,11 8,25 8,61 8,01
pH - - - - 0,3 8,03 8,37 8,30 8,60 8,06
mg/kg 0,05 0,97 0,62 2,59 0,87 1,43
Cd su 1 5 10 0,3 0,5 0,88 3,20 0,58 0,87
mg/kg 0,05 19 24 56 27 22
Cu su 20 250 500 0,3 15 18,4 84 12 16,7
mg/kg 0,05 20,3 39 292 34 35
Ni su 20 200 500 0,3 10,8 31 261 23,6 28
mg/kg 0,05 60,7 60 74 43,6 18,2
Pb su 20 250 1000 0,3 64,5 94,5 132 38 16
mg/kg 0,05 134 76,3 452 104 99
Zn su 100 700 1500 0,3 85 150 697 139 87
Prod. mg/kg 0,05 41 62 74 194 38
petrol su 100 1000 2000 0,3 28 47 59 88 29
interventie
Calitatea solului pe intreaga perioada de analiza (aprilie - octombrie 2010),

cu exceptia indicatorului Ni in zona Cazane CET, s-a incadrat in limite acceptabile,
fara nevoia masurilor de interventie (Ord. 756/1997).

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau

mobile ale activitatii economice propuse (chimice, entomologice,
parazitologice, microbiologice, radiatii ), tipuri si cantitati /
concentratii estimate de poluanti
Proprietatile fizico-chimice ale solului variaza atat spatial, in plan orizontal si
vertical, cat si temporal, ca raspuns la actiunea factorilor externi. Aceste variatii
determina un comportament diferit fata de fiecare poluant in parte.
Ca o remarca suplimentara, trebuie subliniat faptul ca diversii compusi sau
elementele prezente la un moment dat in sol nu constituie implicit un factor
perturbator, poluant; unul si acelasi element poate fi un element indispensabil
vietii, sau unul extrem de nociv, in functie de concentratia acelui element in sol, la
un moment dat.
Activitatea desfasurata in conditii normale, pe amplasament, nu presupune
poluarea solului/subsolului, toate activitatile derulandu-se pe platforme betonate,
impermeabile, sau in spatii inchise sau in incinte impermeabilizate/etansate.
In consecinta la cele de mai sus, si din analiza desfasurarii practice a
proceselor fizice in zona amplasamentului, rezulta ca poluarea solului se poate
produce in felul urmator, excluzand situatiile accidentale de poluare locala:
(i) prin depunerea normala a poluantilor existenti in atmosfera (datorita
fortei de gravitatie): din activitatea proprie dar si ca urmare a altor
activitati, desfasurate in vecinatate sau mult mai departe, in acest ultim
caz contributia la poluarea locala fiind mult mai importanta. Aceasta
pentru ca sedimentarea are loc la o anumita distanta de localizarea
sursei generatoare, in functie de:
a. forma si dimensiunea particulei;
b. viteza particulei,
c. fluiditatea aerului.
(ii) prin depunerea poluantilor din atmosfera ca urmare a spalarii acesteia
de catre precipitatii. In acest caz, la poluarea locala o contributie mai

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
importanta o au si poluantii proprii emisi in atmosfera, de ex. emisiile

cosurilor de dispersie.
A. In perioada de executie a lucrarilor de investitie

In timpul constructiei lucrarilor proiectate pentru realizarea obiectivului,
principalele surse de poluare ale solului sunt reprezentate de:
 poluari accidentale prin deversarea unor produse (adezivi, vopsele,

produse petroliere) direct pe sol;
 depozitarea necontrolata a deseurilor sau a diverselor materiale de

constructie provenite din activitatile de constructie desfasurate in
amplasament;
 scaparile accidentale de produse petroliere de la utilajele de
constructie; in timpul manipularii acestea pot sa ajunga in contact cu
solul;
 depozitarea direct pe sol a materialelor excavate in cadrul diverselor

lucrari necesare;
 depunerea pe sol a noxelor datorate gazelor emise din functionarea

utilajelor de constructii;
 spalarea agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de
catre apele de precipitatii poate constitui o alta sursa de poluare a
solului;
 pulberile fine rezultate la manevrarea utilajelor de constructii si

depuse pe sol;
 deseurile menajere si alte tipuri de deseuri depozitate

necorespunzator.
B. In perioada de functionare a obiectivului
Sursele de poluare ale solului datorate functionarii obiectivului sunt:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
 emisii fugitive si dirijate de poluanti in atmosfera rezultate in timpul

proceselor tehnologice;
 materialele si materiile prime auxiliare la incarcarea si descarcara lor
din mijloacele de transport;
 manipularea neglijenta a materiilor prime si a celor auxiliare;
 intretinerea necorespunzatoare a conductelor, instalatiilor, bazinelor
de depozitare ;
 pierderile de produs in timpul proceselor tehnologice;
 deteriorarea, fisurarea sistemelor de evacuare ape uzate;
 deteriorarea cuvelor de retentie in care sunt amplasate rezervoarele cu
materiale periculaose.
 deseurile menajere si alte tipuri de deseuri care pot fi aruncate in
locuri nepermise, in zona lucrarilor sau in vecinatate, fenomenul
avand o amploare nationala.
4.3.7. Prognoza impactului

4.3.7.1. In timpul perioadei de executie a lucrarilor de
investitie
Impactul asupra solului in perioada de constructie se manifesta fie direct, fie
prin intermediul mediilor de dispersie.
Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate in perioada de
constructie a lucrarilor sunt:
 poluarea chimica prin continutul de substante toxice din
pulberile depuse pe sol;
 modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor
prezenti in aer; modificari calitative si cantitative ale circuitelor
geochimice locale;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Tipurile de poluare mentionate anterior pot determina modificarea

urmatoarelor caracteristici ale solului:
 modificari ale pH-ul solului;
 impurificarea solului cu metale grele si hidrocarburi, local, in
zona amplasamentului unde se realizeaza lucrarile, sau a celor
riverane.
Pulberile rezultate in procesele de excavare, incarcare, transport, descarcare

a pamantului pentru lucrarile de terasamente, sedimentate gravitational pe sol, nu
trebuie considerate agenti poluanti. Probleme pot ridica asocierea acestora cu alte
substante poluante prezente in aerul atmosferic in acea perioada, in cantitati mari.
Particulele de praf
In aceasta categorie s-ar putea incadra pulberile fine rezultate in urma

manevrarii utilajelor de constructie. Suprafetele de sol pe care se realizeaza o
depunere de 100 – 200 g/mp/an pot fi afectate de modificari ale pH-ului precum si
susceptibile de modificari structurale.
Din punct de vedere al poluarii solului, depasirile CMA in aer ale
particulelor in suspensie nu ridica probleme, atata timp cat acestea sunt generate la
manevrarea volumelor de pamant.
Alte particule, in afara celor de pamant, generate in perioada de constructie
sunt provenite de la materialele de constructie, dintre care ponderea cea mai mare o
au particulele de ciment.
Oxizii de azot si sulf.

Acesti oxizi sunt considerati a fi principalele substante raspunzatoare de
formarea depunerilor si ploilor acide. Depunerile acide pot apare insa la distante
variabile, in general fiind greu de identificat sursa exacta si de cuantificat
concentratiile la nivelul solului.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Efectul acestor depuneri, in special al ploilor acide este acidificarea solului,

care atrage dupa sine saracirea faunei din sol, crearea unor conditii de anabioza
fata de unele specii de plante, respectiv, scaderea capacitatii productive a solului.
Ocuparea temporara a terenului va fi determinata de cerinta amenajarii

spatiilor de campare pentru muncitori, respectiv pentru birourile santierului si
depozitele de materiale.
Contractorului nu i se va permite sa lucreze in afara limitelor date cu

exceptia unor circumstante exceptionale si cu aprobarea specialistului de mediu.
Deseurile menajere
Deseurile menajere aruncate la intamplare in locuri nepermise, in zona
lucrarilor sau in vecinatate constituie surse de poluare a solului.
In cazul respectarii tehnologiilor de executie a lucrarilor de investitie, a
organizarii de santier si a punctelor de lucru, factorul ”sol” nu va putea fi afectat in
mod semnificativ de poluare.
B. In timpul functionarii
Factorul de mediu ”Sol” va fi influentat de sursele potentiale de poluanti,
identificate anterior si descrise detaliat anterior.
Prin respectarea tehnologiilor si conditiilor de exploatare ale centralei ,
functionarea acesteia poate conduce la un impact semnificativ asupra solului si
subsolului.
Terenul pe care va fi amplasata centrala va fi betonat sau asfaltat,
rezervoarele cu reactivi vor fi depozitate in conditii de deplina siguranta . Pot
aparea posibile poluari accidentale prin defectiuni ale sistemelor de transport
lichide racire, materii prime si materiale , deteriorari ale sistemelor de canalizare,
sistemelor de colectare a apelor uzate.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Lichidele de racire sunt transportate in instalatii etanse, prevazute cu

dispozitive de identificare a scaparilor accidental si de oprire in conditii de
siguranta a echipamentelor.
Impactul functionarii obiectivului analizat asupra factorului de mediu „Sol”
nu este semnificativ, el incadrandu-se in limite admisibile.
4.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol

fertil care este decopertat in timpul diferitelor etape ale
implementarii proiectului; locul depozitarii temporare a acestui
strat, perioada de depozitare, impactul prognozat al acestei
decopertari asupra elementelor mediului
Intregul obiectiv se va executa pe o zona deja antropizata, fara sol fertil.
4.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luandu-se

in considerare tipurile dominante de sol; acumulari si migrari de
poluanti de sol
Concluzii privind poluareactuala solului in urma determinarilor fizico-
chimice comform Raportului de amplasament – SC Impuls 2000 SRL
Zona Gospodaria de HCl. La componenta de mediu sol, cei mai importanti
indicatori care s-au urmarit au fost metalele (Cd, Cu, Ni, Pb si Zn) si produsul
petrolier. Pentru un anumit indicator se poate observa pe grafice o evolutie paralela
a concentratiei de la adancimea de 0,05 m si echivalentul sau de la adancimea de
0,3 m. Acest lucru este valabil pentru fiecare indicator in parte.
In primele 3 trimestre ale anului concentratia de Cd, Cu si Zn era peste
valoarea normala prevazuta (1 mg/kg su, 20 mg/kg su, respectiv 100 mg/kg su),
insa cu mult sub pragul de alerta (5 mg/kg su, 250 mg/kg su, respectiv 700 mg/kg
su). In ultima luna analizata, concetratia acestor metale se afla sub valoarea
normala, sau in jurul aceastei valori in cazul Zn.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
In cazul Ni si produselor petroliere evolutia concentratiilor s-a prezentat sub

forma de curba, cu valorile minime (sub valoarea normala) in prima si in ultima
luna analizata, si valori maxime (peste valoarea normala, dar sub valoarea pragului
de alerta) in perioada iunie – septembrie.
Concentratia Pb a oscilat pe toata perioada analizata in jurul valorii normale
(20 mg/kg su), cu un punct maxim in luna octombrie, dar cu mult sub valoarea
pragului de alerta.
Evolutia pH-ului s-a prezentat, de asemenea, sub forma de curba, cu o
maxima in luna iunie si minima in octombrie.
Zona Cazane CET. Concentratia de Cd, Cu, Pb si Zn a fost inregistrata peste
valorile normale prevazute pentru fiecare indicator in parte (1 pentru Cd, 20 pentru
Cu si Pb si respectiv 100 mg/kg su pentru Zn), dar sub valoarea pragului de alerta.
Singurele oscilatii importante (usoare cresteri) in evolutia concentratiei
acestor indicatori s-au inregistrat in ultima perioada analizata.
Evolutia concentratiei de Ni in sol a fost relativ constanta, sub valoarea
pragului de alerta, pana in luna octombrie cand s-a inregistrat o crestere peste
aceasta valoare cu cca 50 mg/kg su.
Evolutia pH-ului si concentratiei produselor petroliere in sol poate fi
descrisa ca avand forma de curba cu valorile minime in prima si in ultima luna
analizata (in jurul valorii normale pentru produsele petroliere) si cele maxime in
perioada iunie – septembrie (cu mult sub valoarea pragului de alerta pentru
produsele petroliere).
Zona Rezervoare apa DECA. Concentratia de Cd si Zn a fost inregistrata
peste valorile normale prevazute pentru fiecare indicator in parte, dar sub valoarea
pragului de alerta. In ultima parte a perioadei analizate s-au inregistrat usoare
scaderi ale concentratiei acestor indicatori, pana sub valoarea normala.
Evolutia concentratiei Cu si Ni s-a prezentat aproximativ sub forma liniara,
in apropierea valorilor normale, sau putin peste aceasta valoare, in cazul nichelului.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
In cazul plumbului, evolutia concetratiei acestuia s-a desfasurat in intervalul

valorii normale si a pragului de alerta.
Evolutiile pH-ului si ale concentratiei produselor petroliere s-au prezentat
sub forma de curba cu valorile minime in prima si in ultima luna analizata (sub
valoarea normala pentru produsele petroliere) si cele maxime in perioada iunie –
septembrie (cu mult sub valoarea pragului de alerta pentru produsele petroliere).
Zona Rezervoare pacura. In acest punct, evolutia concentratiei de Cd, Ni, Pb
si Zn s-a prezentat sub forma liniara, cu o scadere evidenta in ultima luna analizata,
pana aproape la valoarea normala, si chiar sub aceasta valoare pentru Cd.
Concentratia de Cu a avut, de asemenea evolutie aproximativ liniara, in jurul
valorii normale prevazute. Nu a prezentat oscilatii importante.
Evolutiile pH-ului si ale concentratiei produselor petroliere se pot descrie ca
fiind sub forma de curba, cu valorile minime in prima si in ultima luna analizata
(sub valoarea normala pentru produsele petroliere) si cele maxime in perioada
iunie – septembrie (cu mult sub valoarea pragului de alerta pentru produsele
petroliere).
4.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat

de activitatea propusa (proiect)
Pe perioada lucrarilor de executare a lucrarilor de investitii si anume lucrari
de excavatii, de sapare a pamantului, de compactare a terenului , de incarcare si
transport cu masini si utilaje grele, se va produce un impact mecanic nerelevant,
situat in limite admisibile asupra solului. Acest fapt este demonstrat de executia
unor obiective similare .
4.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia

eroziunilor
Nu este cazul.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor,

amestecarea straturilor de sol, schimbarea densitatii solurilor
Se vor utiliza fundatiile cladirilor care vor fi dezafectate.
4.3.7.6. Modificari in activitatea biologica a solurilor, a

calitatii, vulnerabilitatii si rezistentei
Nu este cazul .
4.3.7.7. Impactul transfrontiera

Nu este cazul.

4.3.8.1. Propuneri de refolosire a stratului de sol
decopertat
Nu este cazul
4.3.8.2. Masuri de diminuare a impactului

A. In timpul executiei obiectivului
In faza de constructie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi
diminuat prin:
 obligarea antreprenorului la realizarea unei organizari de santier
corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor;
 prevederea de toalete ecologice pentru personalul din santier si din
punctele de lucru;
 in incinta organizarii de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor
meteorice, care spala o suprafata mare pe care pot exista diverse
substante de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti, care
favorizeaza infiltratiile in subteran, poluand solul si stratul freatic;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
 evitarea degradarii zonelor invecinate amplasamentelor si a vegetatiei

existente, din perimetrele adiacente, prin stationarea utilajelor,
efectuarii de reparatii, depozitarea de materiale, etc.;
 colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatea de constructii,
eventual compartimentate astfel incat odata cu aceasta colectare sa se
realizeze si sortarea deseurilor pe categorii; se va urmari cu
rigurozitate valorificarea tuturor deseurilor rezultate;
 evitarea pierderilor de carburanti la stationarea utilajelor de constructii
din rezervoarele sau din conductele de legatura ale acestora; in acest
sens toate utilajele de constructii si transport folosite vor fi mai intai
atent verificate.
 materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa maniera
incat sa reduca la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de
curentii atmosferici;
 asigurarea functionarii corecte a tuturor utilajelor;
 materialele rezultate din sapaturi, etc se vor transporta si depozita in
locuri special amenajate si pentru care s-au obtinut toate avizele si
acordurile organelor locale abilitate;
 curatenia pe santier se va asigura prin grija executantului si va fi
controlata de beneficar prin intermediul dirigintelui de santier;
 depozitarea controlata, numai in spatii special amenajate a materiilor
prime folosite, materialelor si a deseurilor pana la valorificarea
acestora sau eliminarea finala;
 impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor unde exista
posibilitatea unor deversari accidentale;
 racordarea la canalizarea menajera existenta a platformei obiectivului;
 interzicerea depozitarii necontrolate a deseurilor de orice natura;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
 sistemul de colectare a deseurilor se va face in spatii special

amenajate, in ambalaje speciale in functie de tipul de deseu colectat,
iar evacuarea lor va fi asigurata de serviciul de salubritate.
 In cazurile de poluare accidentala a solului se recomanda indepartarea
imediata a stratului de pamant infestat si depozitarea lui in conteinere
pana la incinerare sau depoluare;
 Pentru perioada de constructie vor fi prevazute fonduri si obligatia
constructorului de a realiza toate masurile de protectia mediului
pentru activitatile poluatoare sau potential poluatoare (bazele de
productie, depozitele de materiale, organizarile de santier);
 Constructorul are de asemenea obligatia reconstructiei ecologice a
terenurilor ocupate sau afectate temporar
Constructia, exploatarea si dezafectarea centralei nu vor modifica in mod
semnificativ starea actuala a solului si geologiei de pe amplasament, deoarece zona
a fost deja supusa unor actiuni intensive de dezafectare a fostei infrastructuri de
productie petrochimica. Instalarea fundatiilor pentru echipamentele grele sub
nivelul panzei freatice ar putea eventual modifica permanent directiile de curgere
locale ale apei subterane si introduce o contaminare ulterioara pe amplasament
generata din zona Rafinariei.

In timpul functionarii obiectivului se recomanda urmatoarele masuri de
diminuare a impactului (unele fiind similare celor de la capitolele „Aer” si „Apa”:
 verificarea continua a starii tehnice a instalatiilor si cladirilor
aferente proceselor tehnologice;
 suprafetele de contact cu solul/subsolul vor fi mentinute in perfetcta
stare de functionare pentru a nu permite scurgerile prin crapaturi,
sparturi neetanseitati de substante poluante;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
 supravegherea substantelor chimice in fazele de proces tehnologic si

in fazele de depozitare pentru evitarea deversarilor accidentale si
posibilelor poluari;
 pastrarea in buna stare de functionare a suprafeteleor betonate, atat
interioare cat si exterioare;
 respectarea tehnologiilor de productie, mentinerea nivelului de noxe
in limite admisibile;
 in cazul deversarilor accidentale de produse care pot polua solul, sa se
ia masurile necesare in conformitate cu Planul de interventie in caz de
poluare accidentala si Planul de interventie pentru situatiile de risc;
iar evacuarea lor va fi asigurata de serviciul de salubritate;
 beneficiarul
 instalarea de noi puturi de monitorizare a apei subterane pe
perimetrul amplasamentului, care sa permita prelevarea de
probe/monitorizarea permanenta pe toata durata existentei proiectului
 prelevarea peridica de probe de sedimente din acvatoriul marin si
analiza acestora la un laborator autorizat.
4.3.8.3. Masuri de diminuare a impactului fizic asupra

solului
Nu este cazul.
4.3.8.4. Alte masuri

Nu este cazul.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.3.9. Harti la capitolul „SOL”

Nu este cazul
4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1. Caracterizare generala
Dobrogea se prezinta ca un podis relativ rigid, format pe roci vechi (sisturi
verzi, granite) si structuri sedimentare mezozoice si neozoice, puternic erodat de
actiunea indelungata a factorilor modelatori externi, cu un relief domol, usor
ondulat si cu altitudini relativ reduse (200-300m).
Subdiviziunile principale ale Podisului Dobrogei sunt Masivul Dobrogei de
Nord si Podisul Dobrogei de Sud, despartite de linia Harsova-Cap Midia.
Masivul Dobrogei de Nord este mai inalt (cu altitudine maxima de 401m),
cu un relief mai variat si o inclinare generala de la Dunare spre mare.
Podisul Dobrogei de Sud este larg ondulat dupa cutele calcarelor sarmatiene
si inclina de la mare spre Dunare. Extremitatea sud-vestica, cu altitudini maxime
de 204m, poarta denumirea generica de "Deliorman" (continuandu-se in Bulgaria).

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Subdiviziunile Podisului Dobrogei de Sud sunt: zona litorala inalta, Podisul

Medgidia (cu Valea Carasu), Podisul Negru Voda si Podisul Oltinei.
Podisul Dobrogei de Sud este un podis structural a carui altitudine absoluta
scade de la 200 m pe dreapta vaii Casimcea, pana la sub 50 m in largul culoarului
transversal al vaii Carasu (in prezent canalul Dunare - Marea Neagra).
Podisul Dobrogei de Sud este constituit dintr-o placa groasa de calcar
cohilifer sarmatian suprapusa peste calcare compacte care la randul lor sunt
deasupra depozitelor de marne.
Aspectul general este de campie inalta, calcaroasa, acoperita cu depozite
groase de loess, care domina prin abrupturi unitatile invecinate mai joase (valea
Dunarii in vest si litoralul maritim in est).
Diferentierile fizico-geografice existente in cadrul Podisului Dobrogei de
Sud au condus la stabilirea mai multor subunitati:
 Valea Carasu
 Podisul Medgidiei
 Podisul Cobadin
 Podisul Oltina
 Podisul Negru Voda
 Podisul Topraisar
Caracteristica reliefului Podisului Dobrogei de Sud o constituie reteaua de
vai ramificate care l-au fragmentat puternic. Pe marginea dinspre Dunare vaile se
termina cu limane fluviatile - Boasgic, Seimeni, Cochirleni, Baciu (Vederoasa),
Limpezisul, Marleanu, Oltina si Buceag.
Zona dunareana este reprezentata de terasele de abraziune lacustra si fluviala
sapate in marginile vestice ale podisurilor - Casimcea, Medgidia, Cobadin si
Oltina.
Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul apartine Podisului
Dobrogei de Sud, la limita nordica a acestuia, in imediata apropiere a Podisului
Casimcei intr-o zona de campii joase si lunci.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus;

compozitie, origini, conditii de formare
Din punct de vedere geologic, Dobrogea centrala si de sud, constituie un
sector mai ridicat al Platformei Moesice, cu un fundament cutat alcatuit din sisturi
cristaline si sisturi verzi. Cuvertura sedimentara este formata din depozite
paleozoice, mezozoice, tertiare si cuaternare. Aceste depozite sunt slab cutate sau
necutate, caracterizate prin grosimi mici si cu lacune de sedimentare numeroase,
datorita frecventelor miscari pe verticala.
Stratigrafia
Dobrogea fiind, din punct de vedere geologic, o unitate cu structura de
platforma, in alcatuirea acesteia se distinge un soclu si o cuvertura sedimentara.
Limita nordica a acestui compartiment este data de o fractura profunda (crustala)
care se gaseste undeva in zona Palazu, fiind acoperita de depozitele jurasice ale
cuverturii.
Soclul
Soclul a fost deschis prin mai multe foraje in zona localitatii Cocosu si
Palazu Mare. Dupa ce forajele au strabatut formatiunea de Cocosu, la adancimea
de 930m si respective 1730 m, au traversat Falia Palazu care separa Platforma Sud
Dobrogeana de Masivul Central Dobrogean (zona sisturilor verzi) si au intrat in
soclul Platformei Sud Dobrogene.
Acesta este reprezentat printr-un complex inferior alcatuit din gnaise
granitice strabatute de filoane pegmatitice st un complex superior constituit din
sisturi cristaline mezometamorfice, descries drept Cristalinul de Palazu.
Soclul Platformei Sud Dobrogene se afunda spre sud si vest, acesta gasindu-
se la adancimi de cca. 3000-3500 m la Mangalia si respeciv 3000-4000 m la
Cernavoda.
Cuvertura Sedimentara
Cuvertura sedimentara, in cea mai mare parte este cunoscuta numai prin

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
foraje si pune aceleasi probleme ca pentru intreaga Platforma Sud Dobrogeana, si

anume: care este primul termen al cuverturii sau mai exact, care este primul termen
(cea mai veche formatiune) care acopera normal Cristalinul de Palazu.
Cele mai vechi depozite ale cuverturii apartin tara indoiala Paleozoicului si
eventual Proterozoicului tarziu. Ele au fost deschise prin cateva foraje din care
amintim: Mangalia (5082 si 5083), Cumpana (5070), Siminoc (5052), Palazu Mare
(5026 si 5030) si Cocosu (5051). Pentru ca varsta formatiunilor cuverturii a fost
riguros stabilita paleontologic incepand cu cele Siluriene, formatiunile mai vechi
le-am descries ca formatiuni presiluriene.
In mod firesc, termenul cel mai vechi al cuverturii este acela care se dispune
transgresiv si discordant in pozitie orizontala sau cvasiorizontala, peste soclul
cristalin, respective Cristalinul de Palazu. Intr-o asemenea situatie se gaseste
formatiunea care a fost intalnita in forajele din zona Palazu Mare - Constanta si
care a fost mai bine si complet descrisa in forajul de la Cumpana. Aici, la
adancimea de 535 m., din gresii si nisipuri glauconitice (albiene) s-a patruns intr-o
formatiune prin care a strabatut un interval de 115 m. unde s-a oprit. Incepand de
jos in sus (de la talpa forajului), s-a constatat macroscopic ca forajul s-a oprit intr-o
gresie cenusie, cu pete cafenii, avand un liant cuartos.
Acesteia ii urmeaza pe verticala sisturi aleuropelitice compacte, verzui,
satinate, cu tent saricito - cloritoasa. Suita se continua printr-o alternanta de gresii
de la fine pana la granulare si microconglomerate cuartoase, al caror liant are
aspect satinat, adesea calcaros. Aspectul adesea satinat cu tenta sericito-cloritoasa,
culoarea frecvent verzuie si in general starea de maturitate avansata a rocii i-au
facut pe primii cercetatori sa le considere ca ar reprezenta prelungirea sisturilor
verzi neoproterozoice, care sunt specifice Masivului Central Dobrogean. De aici
parerea ca Dobrogea de Sud a fost regenerata in orogeneza cadomiana.
Caracteristici litologice ale zonei amplasamentului obiectivului
Cel mai recent studiu geotehnic efectuat in zona a fost facut pentru zona
Instalatiei de Hidrogen Petromidia recenta, care este aproape de zona noii centrale.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Au fost efectuate opt (8) foraje si trei (3) teste de penetrare statice, cu gauri
de 15 m adancime, furnizand urmatoarele informatii geologice:
Terenul pe care se afla amplasamentul UTM este reprezentat de bariera
nisipoasa litorala ce desparte lacurile Tasaul si Corbu de domeniul marin.
- Primul strat este format din material de umplere compus din nisip argilos
cenusiu si are o adancime de 0.80-1.50 m;
- Al doilea strat adanc pana la 15 m este format din nisipuri fine cenusii cu
fragmente de scoici, permitand o drenare buna din zona lacurilor catre mare.
Sub stratul de nisip exista un strat loessoid in grosime de 30 – 35 cm iar in
continuare se afla calcare sarmatiene de grosime mare.
O campanie de investigare a solului va trebui facuta in zonele in care vor fi
ridicate centralele Greenfield si Brownfield, in functie de tipul de instalatie.
Forajele sunt preconizate a fi mai adanci de 15 m.
Aceste investigatii vor permite determinarea solutiei optime pentru
fundatiile de constructii si echipamente (strat de balast, nisip, coloane de piatra
si/sau piloni de beton armat).
4.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica,

activitatea seismologica
Potrivit codului seismic Romanesc (P100-1/2006), zona este caracterizata

printr-un varf de accelerare al solului (PGA) pentru proiectarea constructilor (ag =
0.16 g), bazat pe o perioada de recurenta de 100 de ani.
Spectrul de raspuns pentru perioada de colt este Tc = 0.7 s.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Locaţia noii centrale

Rompetrol
PGA ≥ 0.16g
IMR = 100 yr
Zone de pe teritoriul Romaniei caracterizate de varfuri ale acceleratiei solului (ag)
Locaţia noii centrale

Rompetrol
Tc = 0.7 s
IMR = 100 yr
Zone ale Romaniei caracterizate dupa spectrul de raspuns pentru perioada de control (Tc)

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale

acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand
intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani
Din punct de vedere al potentialului de producere al alunecarilor de teren,

amplasamentul se afla in zona de risc mediu, cu probabilitate redusa de
alunecare a terenului.
Din punct de vedere al perioadelor de control (colt), amplasamentul este
caracterizat prin Tc=0,7 sec.
4.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa

subterana
In ceea ce priveste apa subterana, lacurile Tasaul si Corbu au cote superioare
nivelului Marii Negre ceea ce asigura curgerea panzei freatice dinspre lacuri spre
mare. Nivelul piezometric fiind la 1,5 m adancime, fundatiile cladirilor societatii
sunt permanent in mediu umed.
Pentru controlul nivelului apelor subterane si al calitatii acestora pe
suprafata societatii sunt forate 10 puturi de observatie. Patru dintre acestea au fost

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
executate anterior anului 1989 avand H + 12 m Dn 275 mm, celelalte fiind

realizate in perioada anilor 1992 – 1994.
Inca de la faza de proiectare, toata suprafata societatii analizate, inclusiv a

S.C. Rompetrol Rafinare S.A, a fost prevazuta cu sistem de captare si drenare a
apelor subterane. Reteaua de drenuri este formata din tuburi ceramice perforate pe
jumatatea superioara.
Apele captate prin sistemul de drenaj sunt dirijate intr-o statie de pompare
amplasata in coltul de NE al perimetrului societatii. Statia dotata cu pompe
verticale si orizontale pompeaza apa captata in sistemul de evacuare al apelor
drenate a Societatii Rompetrol Rafinare S.A.
.
4.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor
Avand in vedere ca platformele arealului studiat sunt betonate, iar apele
pluviale vor fi colectate in canale colectoare, nu exista conditii pentru infiltrarea
apelor infestate in subsol si panza freatica.
4.4.1.5. Calitatea subsolului

Forajele geo-tehnice executate pe cordonul litoral, in dreptul Statiei de
tratare a apei – releva succesiunea unor depozite nisipoase si argiloase formate in
diferite ambiante de sedimente litorale.
Cele mai vechi depozite interceptate de foraje pe cordonul Tasaul, in dreptul
Statiei de tratare a apei, sunt reprezentate prin argile maloase, dispuse intre
adancimile de 20,80 si baza forajului (30,00 m). Acest nivel corespunde unei
ambiante de sedimentare in regim continental, lagunar-salmastru. Pachetul de
nisipuri fine, cu rare cochilii si elemente de pietris, dispus la adancimea de 20,8 –
14,20 m, corespunde unei ambiante marine litorale. Ca urmare a unei mici
regresiuni marine (Regresiunea fanagoriana), asociata cresterii ratei de sedimentare
litorala, la adapostul capului Clisargic se dezvolta spre sud o remarcabila bariera

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
litorala. Aici se creeaza conditii palustre: se depun maluri siltice cu fauna

dulcicola, bogate in material vegetal, care le ofera caracter de turba. In zona
cordonului Tasaul, aceasta secventa sedimentara se intalneste la adancimea de
14,20 – 10,80 m. Prin cresterea ulterioara a nivelului marii (Transgresiunea
ninfeana) se continua procesul de innisipare a lagunelor marine.
Treptat, in zona Tasaul se stabilesc conditiile actuale de sedimentare,
materialul aluvionar adus de Dunare indeosebi, fiind purtat in lungul tarmului si
depus la sud de capul Clisargic. Astfel, se formeaza depozitele actualului cordon
litoral.
4.4.1.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar si

comprehensiv, preconizate, detectate
Nu este cazul.
4.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale

Nu este cazul.
4.4.1.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele

protejate, zonele de recreere sau peisaj
Nu este cazul.
4.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie

tehnologica
Nu este cazul.
4.4.1.10. Procese geologice – alunecari de teren, eroziuni,

zone carstice, zone predispuse alunecarilor de teren
In arealul obiectivului analizat terenul nu prezinta alunecari, eroziuni, fiind
stabil din punct de vedere geotehnic.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.4.1.11. Obiective geologice valoroase protejate

Nu este cazul.
4.4.2. Impactul prognozat

Din punct de vedere al factorilor de mediu ce determina indicele de poluare
general, subsolul este tratat impreuna cu solul.
Rezulta ca impactul prognozat asupra subsolului va avea caracteristici
similare cu cele ale solului, acestea fiind descrise detaliat la subcapitolul „Solul”.
4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane –

geologice
Nu este cazul.
4.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediu geologic asupra

elementelor de mediu – conditii hidro, reteaua hidrologica, zone
umede, biotipuri, etc. Produse de proiectul propus
Nu este cazul.
4.4.2.3.Impactul transfrontiera
Nu este cazul.

Din punct de vedere al factorilor de mediu ce determina indicele de poluare
general, subsolul este tratat impreuna cu solul.
Rezulta ca masurile de diminuare a impactului prognozat asupra subsolului
vor fi similare cu cele propuse la capitolul 4.3. „Solul”.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.4.4.Harti si desene la capitolul “ SUBSOL”

4.4.4.1. Harta „Geologie - Unitati de relief”
4.4.4.2. Localizarea resurselor subterane

Nu este cazul.
4.4.4.3. Vulnerabilitatea subsolului

Nu este cazul.
4.4.4.5. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a

proceselor geologice sau a altor zone problematice
Nu este cazul.
4.5.Biodiversitatea
4.5.1. Caracterizare generala
Pe teritoriul Dobrogei se intalnesc cateva tipuri de ecosisteme majore, care
reprezinta si o caracteristica a diversitatii ecologice a regiunii. Astfel se pot deosebi

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
ecosisteme de tip silvicol, ecosisteme de stepa, zone umede - atat pe litoralul

maritim cat si in Delta sau lunca Dunarii. O pondere deloc neglijabila in Dobrogea
o au ecosistemele antropizate, cu precadere agroecosistemele ocupand suprafete
extinse in centrul si sudul regiunii. Zonele extinse, care odinioara erau acoperite de
asociatii tipice de stepa, au fost puternic transformate sub influenta antropica in
agroecosisteme. Cel mai puternic afectate de acest proces sunt zonele de sud si
centrala a Dobrogei, unde practic asociatiile naturale au fost inlocuite in cea mai
mare parte. In prezent, doar in zone accidentate - versanti, platouri pietroase, vai -
mai pot fi intalnite mici arii de vegetatie stepica. Insa, si aceste mici petece care au
fost incadrate de specialisti in categoria stepelor pontice, sunt alterate de o serie de
plante introduse accidental de om. Padurile Dobrogei au fost de asemenea afectate
de interventia omului. Zonele de silvostepa aproape ca au disparut, iar din vastele
masive forestiere din sud-vestul Dobrogei nu au mai ramas decat palcuri izolate de
mari suprafete de terenuri agricole. In Dobrogea de Nord, datorita reliefului mult
mai accidentat, padurile continua sa ocupe o suprafata extinsa; totusi, daca se
compara situatia actuala a masivelor forestiere cu cea existenta in urma cu circa
200 de ani se remarca si aici un puternic recul al padurii care odinioara se intindea
compacta de la vest de sistemul lagunar Razelm - Sinoe pana la Dunare.
Ecosistemele de stepa mai bine pastrate se intalnesc in centrul Dobrogei,
acolo unde terenul accidentat a fost mai putin propice agriculturii. Din aceasta
categorie, in Dobrogea se intalnesc stepe instalate pe soluri loessoide si stepe
instalate pe soluri pietroase. O categorie aparte o reprezinta silvostepele - veritabila
zona de intrepatrundere a doua tipuri diferite de ecosisteme, unde atat flora cat si
fauna au trasaturi distincte.
Ecosistemele de stepa sunt dominate pentru solurile loessoide de graminee
ca Stipa capillata, S. lessingiana, Festuca valesiaca si Agropyron cristatum, alaturi
de care vegeteaza si alte specii ierboase - Centaurea orientalis, Cleistogenes
serotina, Thymus marschallianus, Asperula cynanchica, Salvia nutans etc. In
zonele unde apar la zi sisturi cristaline sau calcare, apar alte specii caracteristice de

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
graminee - Festuca callieri, Agropyron brandzae, Koeleria lobata - alaturi de

specii de dicotiledonate adaptate la conditii de seceta extrema.
Zona costiera a României este subdivizata din punct de vedere economic si

social in doua zone principale. Zona nordica (aprox. 164 km lungime), care se
intinde de la Golful Musura pâna la Capul Midia, si zona sudica (80 km), care se
intinde de la Capul Midia la Vama Veche.
Prezentarea caracteristicilor fizico-chimice si a evolutiei bazinului releva
faptul ca heterogenitatea conditiilor de mediu poate avea consecinte favorabile sau
nefavorabile asupra desfasurarii proceselor biologice din bazin. Cantitatile mari de
substante nutritive aduse de apele fluviale, cat si platforma continentala extinsa,
ofera bazinului conditii optime pentru dezvoltarea organismelor.
Planctonul, nectonul si bentosul in Marea Neagra

Planctonul
Fitoplanctonul cuprinde in sectorul romanesc peste 176 specii, iar in alte
sectoare, ca de exemplu iin cel sovietic (cu Marea de Azov), peste 300 de unitati
taxonomice. Fitoplanctonul este dominat de diatomee si peridinee. Cloroficeele,
cianoficeele si silicoflagelatele sunt slab reprezentate mai ales in sectorul nostru
litoral.
Zooplanctonul este mai sarac in unitati sistematice decat fitoplanctonul. S-au
identificat specii de protozoare (Noctiluca miliaris), copepode, cladocere, rotifere,
ctenophore, larve de moluste etc., icre si pui de peste. Zooplanctonul este mai bine
dezvoltat iarna decat vara.
Fitoplanctonul, care constituie totalitatea formelor vegetale unicelulare din
masa apei, este principalul producator primar ce formeaza baza piramidei trofice
marine, si in acelasi timp, consumatorul nutrientilor anorganici si organici, care
intra in mare prin sistemele fluviale si deversarile de ape uzate. Fitoplanctonul de
la litoralul romanesc este alcatuit din aproape 650 specii de alge (463 diatomee, 78

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
peridinee, 41 clorofite, 20 crizofite etc.) si 36 cianobacterii. Populatiile

fitoplanctonice variaza sezonier atat calitativ cat si cantitativ. In ultimele decenii,
ca urmare a puternicului aport de nutrienti in apele marine, mai ales in perioadele
de vara cu zile calme si temperaturi ridicate, au loc “infloriri” ale apelor prin
dezvoltarea exploziva a algelor planctonice care uneori ating densitati de aproape
800-1000 milioane celule/litru de apa (apa care capata culoarea rosietica, bruna etc.
in functie de specie). Cele mai spectaculoase infloriri au fost date de speciile
Chromulina sp., Prorocentrum cordatum, Sceletonema costatum, Emiliania sp.,
Emiliania huxleyi etc. Imbogatirea apelor cu nutrienti, dar si cu poluanti,
declanseaza o reactie in lant care incepe cu dezvoltarea exuberanta a
fitoplanctonului si continua cu procese de anoxie/hipoxie care cauzeaza mai
departe mortalitati in masa ale organismelor bentale (moluste, crustacei, alte
nevertebrate si pesti, mai ales guvizi). Orice aport de substante “fertilizatoare” in
apa marii, peste capacitatea sistemului planctonic de a recicla aceste substante in
procesele bio-geo-chimice, este daunator si trebuie limitat sau chiar oprit.
Zooplanctonul de la litoralul romanesc al Marii Negre este alcatuit din peste
115 specii din care un cystoflagelat (Noctiluca scintilans), 15 tintinoide, 5
hidromeduze, 2 scifomeduze (Aurelia aurita si Rhizostoma pulmo), 3 ctenofore
(Pleurobrachia rhodopis, apoi speciile recent patrunse in Marea Neagra –
Mnemiopsis leidy – un pradator vorace, care la un moment dat a dus ecosistemul
pelagial in pragul colapsului si Beroe ovata), 57 rotifere, 10 cladocere, 22
copepode etc. In sezonul cald, in masa apei apar masiv larvele organismelor de
fund – meroplanctonul. In timpul marilor viituri ale Dunarii, se remarca prezenta
unor forme dulcicole (rotifere, copepode, cladocere) chiar pana in sudul litoralului
romanesc. Zooplanctonul are o dezvoltare sezoniera, maximele de abundenta
situandu-se in sezoanele calde ale anului.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Noctiluca scintilans
Nectonul este constituit din pesti si din mamifere complet adaptate la viata
acvatica, cum sunt delfinii si focile. Pestii apartin la peste 150 specii, din care 60 %
sunt forme mediteraneene care populeaza bazinul mai ales vara. Formele relicte
reprezinta 18 %. Restul reprezinta forme de origine dulcicola.
Ihtiofauna
Din 170 specii de pesti inregistrati in Marea Neagra, la litoralul romanesc s-
au semnalat doar 108, cele mai frecvente fiind rechinul (Squalus acanthias),
scrumbia de Dunare (Alosa pontica*** - speciile astfel marcate sunt strict protejate
si se afla mentionate in lista Conventiei de la Berna, sau sunt inscrise in “Cartea
Rosie a Marii Negre”), sprotul (Sprattus sprattus), bacaleanul (Merlangius
merlangus), aterina (Atherina boyeri), stavridul de Marea Neagra (Trachurus
mediterraneus), hamsia (Engraulis encrasicholus), barbunul (Mullus barbatus
ponticus), guvizii – guvidul negru, hanosul, guvidul de mare, strunghilul (Gobius
niger, Mesogobius batrachocephalus, Negobius cephalargoides, N.
melenostromus), apoi calcanul (Psetta maxima), cambula (Platichthys flesus***),
limba de mare (Solea nasuta); se mai pot mentiona, mai ales pentru Gurile Dunarii
speciile de sturioni – morunul (Husso husso***), nisetrul (Acipenser
guldenstaedti***) si pastruga (Acipenser stellatus***), apoi speciile de chefali –
laban, singhil si ostreinos (Mugil cephalus, Liza aurata, Liza saliens), lufarul
(Pomatomus saltator***), dragonul (Trachinus draco), boul de mare
(Uranoscopus scaber), speciile de cocosei de mare (Parablenius sanguinolentus,
P. tentacularis).

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Structura calitativa si cantitativa a ihtiofaunei Marii Negre s-a schimbat in

ultimele decenii, ca raspuns la schimbarile conditiilor de mediu si, mai ales, ca
rezultat al pescuitului pradalnic. Astazi, in Cartea Rosie a Marii Negre sunt
cuprinse peste 40 de specii disparute, rare sau vulnerabile in diferite zone. Specii
ca scrumbia albastra (Scomber scombrus), palamida (Sarda sarda), tonul rosu
(Thunnus thynnus) sau pestele spada (Xiphia gladius) au disparut aproape complet
din capturi.
Bentosul este extins numai pe zona care nu depaseste adancimea de 200 m;
sub acest nivel, populatia bentonica este in general alcatuita numai din bacterii care
intervin in formarea hidrogenului sulfurat. Suprafata totala a zonei bentonice din
drept
deosebit existenta in zonele de fund a unor canioane submarine cu incluziuni de
moluste sub fosile in perfecta stare de conservare, precum si braul de scradis cu o
latime de 25-35 m si la adancime intre 90-100 m, malurile albe ce acopera
suprafete mari si zone cu concretiuni feromanganoase.
Bentosul este constituit din organismele care traiesc fixate de substrat.
Complexul de legi care regleaza distributia organismelor fixate de un anumit
substrat face obiectul bionomiei bentale. In functie de apartenenta la regnul vegetal
sau animal, aceste organisme formeaza fito- si zoobentosul. Fitobentosul marin
cuprinde plantele care traiesc fixate de substrat in mod permanent sau cel putin
intr-una din fazele ciclului lor vital. Ca urmare a organizarii pluri- sau unicelulare,
el se compune din macro- si microfitobentos.
4.5.1.1. Informatii despre biotipurile de pe amplasament:

paduri, mlastine, zone umede, corpuri de apa de suprafata –
lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri
Obiectivul nu este situat in interiorul unei arii protejate.
Pe amplasament nu se gasesc specii sau habitate sensibile, deoarece zona are
un caracter industrial de peste 40 de ani.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.5.1.2. Informatii despre flora locala: varsta si tipul

padurii, compozitia pe specii
Activitate industriala din zona se desfasoara pe platforme amenajate
artificial prin depunere de nisip marin si piatra sparta.
Pentru amenajarea zonelor verzi ramase in afara terenurilor betonate s-au
plantat pomi fructiferi, arbori si arbusti ornamentali:
Pomi fructiferi Arbusti Arbori

Prunus cerasus Spiraea sp. Acer pseudoplatanus
Vitis vinifera Hibiscus syriacus Populus canadensis
Juglans regia Syringa vulgaris
Prunus armeniaca
Cydonia oblonga

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Specii ornamentale din zona amplasamentului
Pe langa speciile plantate, se dezvolta o vegetatie ierboasa rezistenta la

caracteristicile de mediu ale zonei industriale, reprezentata de o serie de specii
ruderale enumerate in tabelul de mai jos:
Setaria viridis Digitaria sanguinalis Cynodon dactylon

Plantago lanceolata Plantago major Taraxacum officinalis
Medicago sativa Conyza canadensis Reseda lutea
Chenopodium album Chenopodium glaucum Lotus corniculatus
Lolium perenne Convolvulus arvensis Crepis foetida
Cichorium intybus Cynanchum acutum Eragrostis minor
Matricaria recutita Amaranthus retroflexus Tragus racemosus
Diplotaxis tenuifolia
Vegetatia ruderala in zona analizata

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Lotus corniculatus Convolvulus arvensis
Plantago major Tragus racemosus
4.5.1.3. Informatii despre fauna locala; habitate ale

speciilor de animale; specii de pasari, mamifere, pesti, amfibieni,
reptile, nevertebrate, vanat, specii rare de pesti
Pe suprafata aferenta obiectivului nu exista cuiburi sau vizuini ale speciilor
de fauna protejata datorita particularitatilor antropice ce caracterizeaza parcul
industrial din zona Navodari.
In cadrul observatiilor din teren efectuate la nivelul amplasamentului si a
vecinatatilor acestuia, colectivul elaborator a identificat o serie de specii de
avifauna, preponderent reprezentanti ai Ordinului Passeriformes.
Prezentam in continuare speciile de pasari identificate pe suprafata
amplasamentului si a vecinatatilor acestuia:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Nr. Categorie Categorie

Denumire stiintifica OUG 57/2007
crt SPEC IUCN
CLASA AVES
Ordinul PASSERIFORMES
Familia CORVIDAE
Corvus corone cornix Anexa 5C Non-Spec LC
1 (cioara griva)
Corvus frugilegus Anexa 5C Non-Spec LC
2 (cioara de semanatura)
Familia HIRUNDINIDAE
3 Hirundo rustica (randunica) – 3 LC
Familia PASSERIDAE
Passer domesticus – 3 LC
4 (vrabie de casa)
Passer montanus – 3 LC
5 (vrabie de camp)
Familia STURNIDAE
Sturnus vulgaris
6 Anexa 5C 3 LC
(graur comun)
Familia TURDIDAE
Phoenicurus ochruros
7 Anexa 4 B Non-Spec LC
(Codrosul de munte)
Ordinul COLUMBIFORMES
Familia COLUMBIDAE
Columba palumbus
8 Anexa 5C, 5D Non-SpecE LC
(porumbel gulerat)
Streptopelia decaocto
9 Anexa 5C Non-Spec LC
(gugustiuc)
Ordinul CHARADRIIFORMES
Familia LARIDAE

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Larus cachinnans
10 – Non-SpecE -
(Pescarusul pontic)
Prezentam in continuare lista taxonilor observati in zona de studiu (pe

amplasament si in vecinatatea acestuia), precum si informatii referitoare la biologia
si ecologia acestora, conform literaturii de specialitate.
Passer domesticus – vrabia de casa
Dimensiuni
- Marime: 14 – 16 cm
- Anvergura aripi: 22 – 25 cm
Statut
- specie nepericlitata, cu probabilitate mica de disparitie (Least Concern - LC)
conform Listei Rosii IUCN
Distributie
- rezident cu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata
reprezentand mai putin de jumatate din arealul global de reproducere
- populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 130 - 270 000 000
indivizi
Habitat
- specie antropofila, asociata asezarilor umane
- zone urbane si suburbane, terenuri agricole
- evita terenurile impadurite, padurile, pasunile, desertul
- densitati mari in regiunile unde o zona urbana se intretaie cu o zona agricola
Biologie
- nu migreaza
- folosesc cuiburile lastunilor, gaurile din ziduri, stanci, arbori, gramezi de paie,
acoperisurile, tufarisurile; pot alunga alte pasari din cuiburile lor, motiv pentru
care cuiburile artificiale sunt construite in asa fel incat vrabiile sa nu poata

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
patrunde in ele!
- Pot depune pana la 4 ponte pe an, iar o ponta cuprinde 4 -5 oua, ce pot fi depuse
din martie pana in august
- Traiesc in medie 3 ani, cu toate ca pot atinge si varsta de 12 ani
- Dieta consta din materiale vegetale, graunte si insecte, fructe, legume; regim
omnivor
- Isi cauta hrana la sol, in teren deschis, dar si pe scoarta arborilor sau in vegetatie,
dar si in gramezile de gunoi
Amenintari
- specia nu este considerata amenintata in prezent
Conservare
- masuri de conservare recomandate: nu sunt considerate necesare in prezent,
vrabia de casa este considerata o specie comuna.
Passer montanus – vrabie de camp
Dimensiuni
- Anvergura aripi: 20-22 cm
Statut
Distributie
- rezidenta, cu raspandire larga in cea mai mare parte a Europei si in Asia
Habitat
- terenuri deschise, regiuni agricole, cu arbori; evita terenurile impadurite, si
pasunile
Biologie
- pentru cuibarit folosesc cuiburile altor specii, spetiile formate in ziduri, stanci,
scorburile din arbori, gramezi de paie, acoperisurile, tufarisurile;
- sezonul de reproducere: aprilie - august
- pot depune pana la 3 ponte pe an, iar o ponta cuprinde 2-7 oua; ponta este
incubata de catre ambii parinti, timp de 11- 14 zile
- dieta este omnivora: seminte, fructe, legume, nevertebrate mici, etc..
- isi cauta hrana pe sol, in teren deschis, dar si pe scoarta arborilor sau in vegetatie

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Amenintari
- nu se cunosc
Conservare
- specia nu este protejata legisativ
- masuri de conservare recomandate: nu sunt considerate necesare in prezent
Corvus frugilegus – cioara de semanatura

Dimensiuni
Statut
Distributie
- comuna, raspandita in majoritatea Europei, reprezentand sub 50% din arealul sau
global de distributie
- populatia europeana este foarte mare; a fost estimata la cca. 20 – 35 000 000
indivizi
Habitat
- se reproduce doar in zonele boreale si temperate ale regiunii vest – palearctice;
este prezenta doar iarna in regiunile mai calde
- nu patrunde in regiunile montane
- in regiunile joase continentale si oceanice
Biologie
- reproducerea are loc in martie- aprilie
- cuibareste in varfutile arborilor, in coronament, in grupuri izolate
- cuibul este o semisfera, uneori usor aplatizata; fundatia este alcatuita din ramuri
si bete mari, iar golurile formate de acestea sunt captusite cu ranuri elastice –
salcie, mesteacan, frunze, radacinute, lipite cu argila si captusit cu un alt strat de
muschi, tulpini, pene, iarba, uneori hartie
- ponta cuprinde 2 -6 oua; incubarea dureaza 16 -18 zile si este realizata doar de
femela
- isi cauta hrana in principal pe sol, rar in arbori; ca areal de hranire prefera
pasunile si culturile agricole; primavara se hraneste pe culturi cu seminte si cu
insectele descoperite in timpul lucrarilor agricole, in special larve;
- prefera zonele cu nuci si culturi agricole, in special cerealiere;
- evita zonele cu tufarisuri si impadurite; prefera sa se hraneasca cu insecte, rame si
nuci, iar cand aceste resurse se epuizeaza, pasarile se aduna in stoluri mari si se
hranesc cu porumb, grau, orz, mazare sau fasole
- au obiceiuil sa stranga nuci; acestea sunt culese din copaci si ingropate /ascunse
la anumite distante, in vegetatie, sol sau intre bucati de pamant arat. Pasarea se
intoarce toamna sa se hranesca cu nucile ingropate/ ascunse

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- migratoare in iernile aspre, in Eurasia; migreaza ziua in stoluri

Amenintari
- persecutia, utilizarea insecticidelor
Conservare
- legislativ, specia este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice
Corvus corone cornix – cioara griva
Dimensiuni
Statut
Distributie
- raspandita in N si E Europei
- migreaza din S pana in V Europei, S Iranului si Afganistanului, V Pakistanului si
V Chinei pentru iernat (Sibley Charles G. 1996)
- populatia europeana este imensa si a fost estimata la 14 000 000 – 34 000 000
indivizi
Habitat
- se reproduce in regiunea vest – palearctica, din zona sub-arctica, boreala si
temperata, pana in cea mediteraneana, stepica, desertica si pana la inaltimi de
1000 m in Carpati si Urali
Biologie
- depunerea pontei incepe din martie, pana in mai; este depusa o singura ponta, de
2 – 7 oua, incubatia durand 18 -19 zile
- cuibul este construit in arbori inalti, la marginea padurilor, pe stalpi LEA, piloni,
rar pe stanci, cladiri sau la sol; daca nu sunt arbori disponibili, se pot folosi de
arbusti, tufarisuri sau vegetatie joasa si densa
- cuibul este pozitionat in partea superioara a arborelui, aproape de trunchi sau la
bifurcatia ramurilor

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- cuibul este o structura masiva dar elastica, tipica, din 4 straturi: fundatia din
ramuri rigide, uneori cu tot cu frunze, unite cu un strat de muschi si iarba, urmat
de un alt strat, din ramurele, tulpini, radacini, fasii de scoarta, iarba, lana, pene,
blana, materiale moi artificiale; adesea sunt incorporate oase de animale si cabluri
de telefon, pentru fundatie
- dieta: nevertebrate si seminte de cereale, dar si mici vertebrate, oua de pasari,
resturi, carcase, in functie de disponibilitatea hranei din teritoriul ocupat
- se hraneste la sol, in culturi agricole, pajisti, pasuni, terenuri inierbate – in
primavara si vara; toamna si iarna – in culturi, in apropierea padurilor, asezarilor
umane(ferme, orase)
Amenintari
- specia nu este amenintata
Conservare
salbatice
Columba livia domestica - porumbel domestic
Dimensiuni
- lungime: 30-35 cm;
- anvergura aripi: 62-68 cm.
Statut
conform Listei Rosii IUCN.
Distributie
- specie cosmopolita, cu raspandire larga in Europa.
Habitat
- se intalneste intr-o gama larga de habitate antropice, in special suburbane,
rurale si in regiuni agricole.
Biologie
- specie sedentara;
- reproducerea se poate desfasura pe tot parcursul anului; sunt depuse circa 5
ponte anual (ponta are, in medie, 2 oua);
- cuiburile pot fi amplasate pe o varietate larga de suprafete artificiale;
- cuibul este construit de ambii parteneri: masculul aduce materialele necesare
(fire de iarba, ramuri), iar femela amenajeaza cuibul;
- pe parcursul eclozarii si dezvoltarii puilor, marginile cuibului sunt ridicate
pentru a mari siguranta acestora; se aduce material pentru fiecare pui eclozat;
- incubarea dureaza 16-19 zile si este realizata de ambii parinti; puii sunt ingrijiti
de asemenea de ambii parteneri;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- dieta consta in principal din seminte, dar se pot hrani cu o gama larga de resturi
accesibile in mediile antropice.
Amenintari
- caini si pisici comunitare.
Conservare
- legislativ, specia nu este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei salbatice;
- masuri de conservare recomandate: nu se considera necesare in prezent.
Hirundo rustica – randunica
Dimensiuni
Statut
Distributie
- oaspete de vara in cea mai mare parte a Europei, aceasta reprezentand mai putin
de 50% din arealul sau global de distributie
- populatia globala este mare; a fost estimata la cca. 190 000 000 indivizi (Rich et
al. 2003)
Habitat
- terenuri deschise pentru vanat, iar pentru cuibarit – constructii, poduri sau alte
structuri construite de om
- evita padurile dese si zonele foarte aride
- habitatele originale erau constituite cel mai probabil din regiuni muntoase si
tarmuri marine cu pesteri, crevase, arbori putrezi; in prezent, specia este adaptata
la traiul alaturi de oameni si se gasesc in regiuni agricole, suburbii, in lungul
autostrazilor, in apropierea apelor, oriunde sunt terenuri deschise si structuri unde
pot cuibari
Biologie

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- cuibul este construit de ambii parteneri si consta intr-o structura din pamant, paie,
pene si bete;
- ponta consta in 4 – 5 oua, incubate de catre ambii parteneri, 12 -17 zile;
- puii sunt hraniti de catre ambii parinti;
- juvenilii parasesc cuibul la 20 -21 zile de la eclozare
- dieta: in principal insecte zburatoare, mai ales muste; ocazional se hranesc cu
fructe de padure, seminte si insecte moarte de pe sol
Amenintari
- deranjarea/ distrugerea cuiburilor
Conservare
- masuri de conservare recomandate: protejarea cuiburilor
Phoenicurus ochruros - codros de munte
Dimensiuni
Statut
conform Listei Rosii IUCN;
Distributie
- mai putin din jumatate din populatiile cuibaritoare ale globului sunt oaspete de
vara in Europa exceptand sudul. Populatia Europei prezinta peste 56,000,000
de perechi fiind stabila intre anii 1990-2000 in Rusia, mai mult in zona de
centru a Europei. Specia a suferit intr-o perioada un declin slab al efectivului;
- se reproduce in sudul si centrul Europei si Asia din Anglia, sudul Suediei si
Rusia, sudul Marii Mediterane si Marii Negre pana in estul Asiei. Este specie
rezidenta in cele mai multe din regiunile enumerate, iar populatiile aflate la
latitudine nordica ierneaza in sudul Europei si Nordul Africii.
Habitat
- sta in regiuni deschise, zone stancoase cu vegetatie specifica incluzand
dealurile montane, piscuri, stanci etc.;
- traieste, de asemenea in zone urbane si rurale.
Biologie
- este o specie oportunista si se hraneste in special cu insecte, larve, paianjeni,

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
melci, rame;
- toamna profita de prezenta fructelor hranindu-se cu fructe de padure si seminte;
- se hraneste de pe sol, uneori sapa in sol pentru a scoate larvele la suprafata,
prinde insecte aflate in zbor;
- reproducerea incepe la mijlocul lunii Aprilie si dureaza pana in Iulie;
- in perioada imperecherii masculul canta intensiv pentru a-si marca teritoriul;
- canta stand pe suporturi naturale sau artificiale inalte, dar evita copacii si
arbustii inalti;
- femela construieste cuibul din plante uscate, frunze, muschi de pamant si
captuseste cu par, lana si pene;
- regiunile alese pentru construirea cuibului sunt cele invecinate cu zonele
deschise in apropierea unei surse curgatoare de apa - rauri, parauri, canale, etc.,
sau in zone cu vegetatie rara, teren stancos. Regiunile si altitudinile de
construire a cuibului sunt strans legate de cantitatea de insecte pe care acestea o
pot deservi pentru hranirea puilor;
- de obicei cuibul este construit la altitudini cuprinse intre 3-50m, in gauri,
cavitati, crevase situate in roca; femela depune intre 4 si 6 oua.
Amenintari
- pierederea habitatului;
Conservare
- legislativ, specia este protejata la nivel national prin intermediul OUG 57/2007
privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei si faunei salbatice;
- masuri de conservare recomandate: protectia habitatului.
Larus cachinnans – pescarus argintiu
Dimensiuni
- anvergura aripilor: 138-155 cm.
Statut
conform Listei Rosii IUCN.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Distributie
- raspandire larga in Europa.
Habitat
- habitate costiere (reproducere), dar si continentale, inclusiv zone urbane.
Biologie
- specie sedentara;
- reproducere: primavara, prin luna Mai;
- femela depune 2-3 oua pe care le clocese circa 28-30 de zile;
- specie sinantropa, oportunista;
- spectrul trofic este extrem de larg, poate profita de o gama larga de resurse
trofice, inclusiv resturi menajere, daca acestea sunt accesibile;
- se hranesc cu pesti, deseuri, cadavre, oua si pui de pasari, alte animale.
Amenintari
- specia nu este amenintata in prezent.
Conservare
- legislativ, specia nu este protejata prin intermediul OUG 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si
faunei salbatice;
- masuri de conservare recomandate:nu sunt considerate necesare.
Streptopelia decaocto – gugustiuc
Dimensiuni
- Marime: 30 -33 cm
- Anvergura aripi: 47-55 cm
Statut
Distributie
- specie rezidenta in centrul si sudul Europei, Asia Centrala si de Vest
- populatia europeana este estimata la aproximativ 9 milioane de perechi, din care
2.5 milioane apartin teritoriilor incluse in UE

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Habitat
- zone urbane si rurale, hatisuri, livezi, parcuri
Biologie
- sedentara
- cuibareste in arbori, construindu-si cuibul din crengi uscate, subtiri, captusite cu
iarba
- perioada de reproducere: martie – noiembrie; pot fi depuse 3-5 ponte;
- ponta: 2 oua clocite de catre ambii parteneri; incubatia dureaza 14-16 zile
- puii sunt hraniti cu o secretie generata in gusa parintilor
- dieta cuprinde seminte, muguri, fructe
Amenintari
- utilizarea insecticidelor/ pesticidelor
Conservare
salbatice
- masuri de conservare recomandate: managementul corect al terenurilor agricole
si practici agricole ecologice
Sturnus vulgaris – graur
Dimensiuni
Statut
Distributie
- raspandire larga in cea mai mare parte a Europei, acesata reprezentand mai putin
de jumatate din arealul global de reproducere
- populatia la nivel european este mare si a fost estimata la 45 - 110 000 000
indivizi
Habitat

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- specie asociata cu habitatele disturbate de avtivitatile antropice

- pot fi gasiti practic in toate tipurile de habitate, cu exceptia padurilor masive sau
a regiunilor alpine virgine
Biologie
- au tendinta de a ramane sedentare in regiunile urbane; populatiile migratoare
ierneaza in Europa de V si S si in Africa de N
- isi cauta hrana in regiuni agricole(unde pot fi intalniti in efective uriase alaturi de
cioara de semanatura), terenuri deschise, gazon si alte zone dezvoltate antropic,
dar necesita zone cu cavitati pentru cuibarire, in apropiere
- cuibaresc in scorburi sau alte cavitati, dar prefera cavitatile naturale, cum ar fi
vechile cuiburi de ciocanitoare
- cuibul este o structura laxa de bete, ramurele, material vegetal, pene, iarba, cu o
mica adancitura centrala
- ponta consta in 4 -6 oua incubate de ambii parinti pentru cca. 12 zile
- omnivore, prefera insectele, dar si fructe, graunte si seminte; pot fi frecvent
observati hranindu+se din hranitoare artificiale
Amenintari
- specia nu este considerata amenintata in prezent
Conservare
salbatice
4.5.1.4. Habitate ale speciilor de plante si animale incluse

in Cartea Rosie; specii locale si specii aclimatizate; specii de
plante si animale cu importanta economica, resursele acestora;
zone verzi protejate; pasuni.
Teritoriul judetului Constanta se caracterizeaza printr-un numar important de
habitate naturale si seminaturale cu o vasta diversitate: habitate acvatice (habitate
acvatice dulcicole, salmastre, marine si costiere), habitate terestre (habitate de
padure, de pajisti stepice si tufarisuri, habitate de silvostepa, habitate de mlastini si
turbarii) si habitate subterane (habitate cavernicole sau de pesteri).
Dintre cele 54 de tipuri de habitate naturale prezente sau posibil prezente, 6
sunt habitate naturale prioritare la nivel european si 25 necesita masuri
speciale de conservare la nivel national, fiind caracterizate printr-o valoare
conservativa mare si foarte mare.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Din totalul de 38 de arii naturale protejate, 21 sunt rezervatii naturale

(categoria IV IUCN), 12 sunt monumente ale naturii (categoria III IUCN), iar 5
sunt rezervatii stiintifice (categoria I IUCN) 36 de arii protejate sunt declarate la
nivel national, iar 2 sunt declarate la nivel judetean, prin hotarari locale (Raport
privind starea mediului in judetul Constanta in anul 2009).
Diversitatea biogeografica este mare, pe teritoriul judetului intersectandu-se
caile de migrare a elementelor geografice din zone foarte diferite: pontice, ponto-
caspice, ponto-mediteraneene, balcanice, eurasiatice, continentale etc. Pe teritoriul
judetului se regasesc 2 regiuni biogeografice, stepica si a Marii Negre (pontica) cu
un numar de 25 situri de importanta comunitara (SCI), declarate prin Ord.
MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a
siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania modificat prin Ord. 2387/2011 si un numar de
22 arii de protectie avifaunistica (SPA), declarate prin H.G. 1284/2007 privind
declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei
ecologice europene Natura 2000 in Romania modificat si completat prin HG
971/2011.
SITURI DE IMPORTANTA COMUNITARA (SCI) din judetul Constanta

Nr. Codul si Suprafata Unitatile administrativ-teritoriale in care este localizat situl si suprafata
crt. denumirea totala unitatii administrativ-teritoriale cuprinsa in sit (in procente)
sitului - ha -
1. ROSCI0006 20.872 Judetul Braila: Bertestii de Jos (38%), Braila (2%), Chiscani (30%), Gropeni
Balta Mica a (14%), Marasu (5%), Stancuta (35%)
Brailei Judetul Constanta: Harsova (<1%)
Judetul Ialomita: Giurgeni (2%)
2. ROSCI0012 10.235 Judetul Braila: Frecatei (9%), Marasu (1%)

Bratul Judetul Constanta: Ciobanu (2%), Garliciu (5%), Harsova (7%)
Macin Judetul Tulcea: Carcaliu (15%), Daeni (11%), Greci (<1%), Macin (7%),
Ostrov (10%), Peceneaga (7%), Smardan (2%), Turcoaia (27%)
3. ROSCI0022 25.943 Judetul Calarasi: Borcea (9%), Calarasi (5%), Dichiseni (8%), Jegalia (6%),
Canaralele Modelu (1%), Roseti (6%), Unirea (9%)
Dunarii Judetul Constanta: Aliman (6%), Cernavoda (4%), Crucea (<1%),
Ghindaresti (22%), Horia (4%), Harsova (10%), Ion Corvin (1%),
Lipnita (5%), Oltina (14%), Ostrov (22%), Rasova (10%), Seimeni
(14%), Topalu (20%)
Judetul Ialomita: Bordusani (5%), Facaieni (12%), Giurgeni (9%)

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4. ROSCI0053 194 Judetul Constanta: Crucea (<1%)

Dealul Alah
Bair
5. ROSCI0065 454.037 Judetul Tulcea: Babadag (21%), Baia (<1%), Betsepe (45%), C.A. Rosetti
Delta (>99%), Ceamurlia de Jos (47%), Ceatalchioi (>99%), Chilia Veche (>99%),
Dunarii Crisan (>99%), Grindu (9%), Isaccea (25%), Jurilovca (67%), Luncavta
(2%), Mahmudia (65%), Maliuc (>99%), Mihai Bravu (2%), Murighiol
(88%), Niculitel (<1%), Nufaru (40%), Pardina (>99%), Sarichioi (49%),
Sfantu Gheorghe (>99%), Somova (54%), Sulina (>99%), Tulcea (31%),
Valea Nucarilor (27%)
Judetul Constanta: Corbu (48%), Istria (57%), Mihai Viteazu (57%),
Sacele (9%)
Judetul Galati: Galati (<1%)
6. ROSCI0066 123.374 Judetul Tulcea: C.A. Rosetti (<1%), Jurilovca (<1%), Sfantu Gheorghe
Delta (<1%), Sulina (<1%)
Dunarii - Judetul Constanta: Corbu (<1%), Istria (<1%), Mihai Viteazu (<1%),
zona marina Sacele (<1%)
7. ROSCI0071 17.971 Judetul Constanta: Adamclisi (17%), Aliman (45%), Chirnogeni (6%),
Dumbraveni Cobadin (5%), Deleni (14%), Dobromir (3%), Dumbraveni (48%),
- Valea Independenta (8%), Ion Corvin (13%), Rasova (5%)
Urluia -
Lacul
Vederoasa
8. ROSCI0073 11 Judetul Constanta: Agigea (< 1%)

Dunele
marine de la
Agigea
9. ROSCI0083 578 Judetul Constanta: Murfatlar (9%), Ciocarlia (<1%)

Fantanita
Murfatlar
10. ROSCI0094 382 Judetul Constanta: Mangalia (< 1%)

Izvoarele
sulfuroase
submarine de
la Mangalia
11. ROSCI0114 232 Judetul Constanta: Mangalia (4%)

Mlastina
Hergheliei -
Obanul Mare
si Pestera
Movilei
12. ROSCI0131 11.540 Judetul Calarasi: Alexandru Odobescu (1%), Chiselet (13%), Ciocanesti
Oltenta- (11%), Cuza Voda (2%), Calarasi (<1%), Dorobantu (12%), Frasinet (9%),
Mostistea- Gradistea (7%), Independenta (<1%), Manastirea (18%), Oltenita (7%),
Chiciu Spantov (8%), Ulmu (13%), Valea Argovei (9%)
Judetul Constanta: Ostrov (<1%)
13. ROSCI0149 2.966 Judetul Constanta: Lipnita (2%), Ostrov (16%)

Padurea
Esechioi -
Lacul Bugeac
14. ROSCI0157 3.618 Judetul Constanta: Albesti (17%), Limanu (12%), Mangalia (2%),

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Padurea Negru Voda (4%), Pecineaga (< 1%)

Hagieni -
Cotul Vaii
15. ROSCI0172 13.631 Judetul Constanta: Aliman (8%), Baneasa (23%), Dobromir (1%), Ion
Padurea si Corvin (17%), Lipnita (21%), Oltina (34%)
Valea
Canaraua
Fetii -
Iortmac
16. ROSCI0191 12 Judetul Constanta: Limanu (< 1%), Mangalia (< 1%)
Pestera
Limanu
17. ROSCI0197 140 Judetul Constanta: Eforie (< 1%)

Plaja
submersa
Eforie Nord -
Eforie Sud
18. ROSCI0201 84.812 Judetul Constanta: Vulturu (< 1%), Pantelimon (< 1%)
Podisul Nord Judetul Tulcea: Babadag (38%), Baia (29%), Beidaud (22%), Casimcea
Dobrogean (23%), Ceamurlia de Jos (1%), Cerna (8%), Ciucurova (68%), Daeni (< 1%),
Dorobantu (46%), Frecatei (11%), Hamcearca (39%), Horia (27%), Isaccea
(21%), Izvoarele (48%), Jurilovca (2%), Luncavita (14%), Mihai Bravu
(5%), Nalbant (40%), Niculitel (47%), Ostrov (5%), Peceneaga (14%),
Sarichioi (11%), Slava Cercheza (65%), Somova (4%), Stejaru (45%),
Topolog (24%), Valea Teilor (59%)
19. ROSCI0215 5.686 Judetul Constanta: Cogealac (3%), Gradina (15%), Mihail
Recifii Kogalniceanu (2%), Pantelimon (3%), Targusor (29%)
Jurasici
Cheia
20. ROSCI0269 7.196 Judetul Constanta: Limanu (< 1%)

Vama Veche
- 2 Mai
21. ROSCI0273 1.738 Judetul Constanta: Tuzla (< 1%)

Zona marina
de la Capul
Tuzla
22. ROSCI0281 13.453 Judetul Constanta: Mangalia (< 1%)

Cap Aurora
23. ROSCI0293 4.878 Judetul Constanta: 23 August (< 1%), Costinesti (< 1%)
Costinesti –
23 August
24. ROSCI0353 2.508 Judetul Constanta: Adamclisi (2%), Ciocarlia (2%), Deleni (11%),
Pestera- Pestera (1%)
Deleni
25. ROSCI0398 1.117 Judetul Constanta: Agigea (5%), Baraganu (< 1%), Cumpana (3%),
Straja- Techirghiol (< 1%), Topraisar (6%)
Cumpana

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
ARII DE PROTECTIE SPECIALA AVIFAUNISTICA (SPA) din jud.Constanta

Suprafata Unitatile administrativ-teritoriale in care este localizat situl si
Nr.
Denumirea sitului totala suprafata unitatii administrativ-teritoriale cuprinsa in sit(in
crt.
- ha - procente)
Judetul Constanta: Adamclisi (71%), Aliman (26%), Deleni

ROSPA0001 Aliman - (12%), Dobromir(2%), Ion Corvin (14%), Pestera (2%), Rasova
1. 19.468
Adamclisi (19%)
ROSPA0002 Allah 11.645 Judetul Constanta: Crucea (23%), Seimeni (16%), Silistea (1%),
Bair - Capidava Topalu (24%)
2.
Judetul Ialomita: Bordusani (5%), Facaeni (7%)
3. Judetul Constanta: Harsova (2%)

Judetul Ialomita: Giurgeni (7%)
ROSPA0005 Balta
25.856 Judetul Braila: Bertestii de Jos (42%), Braila (2%), Chiscani (29%),
Mica a Brailei
Gropeni (17%), Marasu (9%), Stancuta (43%)
4. ROSPA0007 Balta 2.144 Judetul Constanta: Adamclisi (< 1%), Aliman (11%), Rasova
Vederoasa (6%)
5. ROSPA0008 Baneasa 6.096 Judetul Constanta: Baneasa (36%), Dobromir (< 1%), Lipnita
- Canaraua Fetei (8%), Oltina (5%)
6. ROSPA0017 7.406 Judetul Constanta: Ghindaresti (13%), Harsova (12%)

Canaralele de la Judetul Ialomita: Facaeni (7%), Giurgeni (20%), Mihail
Harsova Kogalniceanu (< 1%), Vladeni (12%)
7. ROSPA0019 Cheile 10.929 Judetul Constanta: Cogealac (12%), Gradina (21%), Mihail
Dobrogei Kogalniceanu (7%), Pantelimon (12%), Silistea (< 1%), Sacele
(2%), Targusor (41%)
Judetul Tulcea: Casimcea (< 1%)
8. ROSPA0031 Delta 512.820 Judetul Constanta: Cogealac (6%), Corbu (62%), Fantanele
Dunarii si Complexul (1%), Istria (84%), Mihai Viteazu (75%), Mihail Kogalniceanu (<
Razim - Sinoie 1%), Sacele (61%)
Judetul Tulcea: Babadag (21%), Baia (9%), Bestepe (39%), C. A.
Rosetti (97%), Ceamurlia de Jos (83%), Ceatalchioi (92%), Chilia
Veche (> 99%), Crisan (> 99%), Grindu (97%), Isaccea (38%), Jijila
(10%), Jurilovca (85%), Luncavita (38%), Mahmudia (63%), Maliuc
(99%), Mihai Bravu (2%), Murighiol (94%), Niculitel (< 1%), Nufaru
(38%), Pardina (>99%), Sarichioi (49%), Sfantu Gheorghe (> 99%),
Somova (54%), Sulina (> 99%), Tulcea (29%), Valea Nucarilor (2%),
Vacareni (48%)
Judetul Galati: Galati (< 1%)
9. ROSPA0036 2.056 Judetul Constanta: Deleni (< 1%), Dumbraveni (45%), Independenta
Dumbraveni (< 1%)
10. ROSPA0039 Dunare - 16.224 Judetul Constanta: Aliman (6%), Cernavoda (7%), Ion Corvin
Ostroave (1%), Lipnita (6%), Oltina (14%), Ostrov (22%), Rasova (13%)
Judetul Calarasi: Borcea (9%), Cuza Voda (< 1%), Calarasi (5%),
Dichiseni (9%), Jegalia (6%), Modelu (1%), Roseti (6%), Unirea

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
(9%)
11. ROSPA0040 Dunarea 18.759 Judetul Constanta: Ciobanu (8%), Garliciu (42%), Harsova
Veche - Bratul Macin (7%), Saraiu (< 1%)
Judetul Tulcea: Carcaliu (14%), Cerna (1%), Daeni (24%), Greci (<
1%), Macin (6%), Ostrov (27%), Peceneaga (18%), Smardan (2%),
Topolog (4%),Turcoaia (27%)
Judetul Braila: Frecatei (14%), Marasu (< 1%)
12. ROSPA0053 Lacul 1.392 Judetul Constanta: Lipnita (< 1%), Ostrov (8%)
Bugeac
13. ROSPA0054 Lacul 1.261 Judetul Constanta: Aliman (7%), Ion Corvin (4%)
Dunareni
14. ROSPA0056 Lacul 3.303 Judetul Constanta: Baneasa (< 1%), Lipnita (2%), Oltina (24%)
Oltina
15. ROSPA0057 Lacul 1.849 Judetul Constanta: Constanta (15%), Lumina (< 1%), Navodari (<
Siutghiol 1%), Ovidiu (< 1%)
16. ROSPA0060 Lacurile 2.701 Judetul Constanta: Corbu (3%), Lumina (< 1%), Mihail Kogalniceanu
Tasaul - Corbu (1%), Navodari (33%)
17. ROSPA0061 Lacul 2.939 Judetul Constanta: 23 August (< 1%), Eforie (< 1%), Techirghiol
Techirghiol (37%), Topraisar (4%), Tuzla (12%)
18. ROSPA0066 Limanu - 874 Judetul Constanta: Limanu (2%), Mangalia (10%)
Herghelia
19. ROSPA0076 Marea 140.143 Judetul Constanta: Constanta (< 1%), Corbu (< 1%), Costinesti
Neagra (< 1%), Eforie (< 1%), Limanu (< 1%), Mangalia (< 1%), Mihai
Viteazu (< 1%), Tuzla (< 1%)
Judetul Tulcea: Jurilovca (< 1%), Sfantu Gheorghe (< 1%), Sulina (<
1%)
20. ROSPA0094 Padurea 1.374 Judetul Constanta: Albesti (5%), Limanu (9%), Mangalia (<1%),
Hagieni Pecineaga (< 1%)
21. ROSPA0100 Stepa 22.226 Judetul Constanta: Pantelimon (< 1%), Vulturu (< 1%)
Casimcea Judetul Tulcea: Baia (< 1%), Beidaud (32%), Casimcea (53%),
Stejaru (7%), Topolog (13%)
22. ROSPA0101 Stepa 4.186 Judetul Constanta: Crucea (< 1%), Garliciu (3%), Horia (13%),
Saraiu - Horea Saraiu (27%)
Zonele protejate in conformitate cu legislatia in vigoare din vecinatatea

obiectivului si distantele pana la acestea sunt (masuratori Google Earth):
- aprox. 600 m pana la ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- aprox. 2,5 km pana la limita comuna a ROSCI0065 Delta Dunarii si

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim Sinoe;
- aprox. 2,7 km pana la ROSPA0076 Marea Neagra;
- amplasamentul zonelor protejate din vecinatatea obiectivul analizat -

De asemenea, la o distanta de aprox. 2,5 km se afla Rezervatia Biosferei
Delta Dunarii, a carei limita coincide local cu cea a ROSCI0065 si a ROSPA0031.
Evidentierea habitatelor si speciilor de flora si fauna din cadrul ariilor
naturale protejate invecinate s-a realizat in subcap 4.6.2.4 “Relatia dintre proiect si
zonele protejate…”
4.5.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru

crestere, hrana, odihna, iernat.
Migratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza
sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai putin ostile si mai sigure
pentru reproducere. Cu toate ca migratiile sunt necesare, acestea consuma foarte
mult din energia si timpul animalului, expunandu-l la pericole, cum ar fi pradatorii
sau epuizarea.
Primavara, pasarile zboara din zonele cu ierni mai calde si cu cantitati mari
de hrana inspre zonele mai reci unde isi depun ouale si-si cresc puii. Aceste regiuni
mai reci au hrana indestulatoare numai primavara si vara. Unele specii migreaza
oricum in zone cu mai putina hrana, dar care ofera mai multa protectie in perioada
reproducerii si cresterii puilor. Pasarile se intorc in fiecare an in aceste locuri de
reproducere. Cea mai lunga distanta este parcursa de chira polara. Ea zboara din
locul in care depune ouale, din zona arctica pina in Antartica si inapoi, in fiecare an
o calatorie dus intors de aproximativ 36000 km.
Pentru ca majoritatea speciilor de pasari isi repereaza hrana folosindu-si
vazul, durata scurta a zilei limiteaza perioada in care se pot hrani, iar aceasta poate
fi o problema foarte mare in special pentru parintii care incearca sa adune hrana
pentru puii lor. Deplasandu-se catre nord sau catre sud, inspre zone cu clima mai
calda, pasarile migratoare se asigura ca pot gasi hrana pe tot parcursul anului,
profitand in acelasi timp de zilele mai lungi din zonele mai apropiate de poli.
Mecanismele care declanseaza migratia pasarilor nu sunt inca pe deplin
intelese de oamenii de stiinta, desi durata zilei, directia vantului si modificarile
hormonale par sa fie elemente determinante esentiale.
Romania se afla pe un mare culoar de migratie. Culoarul principal urmat de
pasarile migratoare este cel care urmeaza Prutul si Siretul spre Delta Dunarii, de
unde pasarile pleaca catre stramtorile Bosfor si Dardanele. Un alt culoar este cel
Vestic, care atinge tangential tara noastra, in zona Oradea-Arad, si merge catre
Campia Panonica, in Ungaria. Exista insa mai multe culoare care traverseaza
central Romania, prin Transilvania. Stolurile pot traversa tara de la Nord fie pe
Valea Oltului, fie pe traseul Zalau-Cluj-Mures - partial Harghita-Sibiu-Brasov,

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
pasarile facand popas pe baltile Iernut, Cipau, Dumbravita, Rotbav si pe lacurile de

acumulare de pe Olt din zona Fagarasului.
Din Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si
se indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile Rucar
din Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si se
indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile Rucar,
Bran, Buzaului sau Valea Prahovei, iar de aici spre lacurile din Bucuresti si apoi se
indreapta catre Dunare.
In zona Dobrogei, pasarile salbatice ajung atat in timpul migratiei de
toamna, cat si in cea de primavara. Migratia de primavara incepe in lunile
februarie-aprilie, cand sosesc pasarile din Africa Centrala si de Vest si bazinul
Marii Mediterane. Acestea raman la noi peste vara, isi depun ouale si le clocesc,
apoi isi invata puii sa zboare sau sa se hraneasca singuri. In luna septembrie, aceste
pasari pleaca din nou spre zona Africii, urmand a reveni in Delta Dunarii in
primavara urmatoare. Migratia de iarna incepe in luna noiembrie si se incheie in
luna martie. In acest interval ierneaza in Delta Dunarii specii de pasari care isi
petrec vara dincolo de Cercul Polar de Nord, in regiunea Siberiei.
Pasarile migratoare din tara noastra pleaca toamna, in general, in sudul
Africii, parcurgand astfel intre 7000 si 10.000 de kilometri. Berzele au nevoie de
trei luni pentru a parcurge distanta dintre locul de cuibarit si cel de iernat,
randunelele - de doua. Partea cea mai grea a calatoriei o reprezinta traversarea
Marii Mediterane. Berzele, de exemplu, prefera sa o ocoleasca prin Asia Mica si
Gibraltar, pentru ca ele nu se pot odihni pe suprafata apei. Cocorii, desi foarte
asemanatori ca structura cu berzele, rezista sa traverseze Mediterana, pentru ca ei
folosesc falfaitul aripilor alternat cu planarea, si astfel consuma mai putina energie.
Plecarile si sosirile pasarilor sunt in continuare in stransa legatura cu
temperatura, cu dezvoltarea vegetatiei si posibilitatile de hranire. Majoritatea
pasarilor migreaza toamna, iar zilele calde si existenta hranei le poate intarzia
plecarea.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
In ceea ce priveste rutele de migrare din zona analizata s-au avut in vedere
datele si hartile prezentate in lucrarile de referinta in domeniu (ex.: Dinamica si
migratia pasarilor – Ciochia V.) precum si informatiile din diverse studii (ex.:
Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si parcurile de turbine tinand
cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la Berna - INCDD),
realizandu-se o trasare cu caracter orientativ a acestora.
Principalele rute de migratie fata de zona obiectivului analizat
Concluzia la care a ajuns colectivul elaborator, in urma analizelor de teren,

este ca zona analizata, puternic industrializata, este lipsita de importanta din punct
de vedere al migratiei pasarilor (nu ofera conditii necesare stationarii sau hranirii

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
speciilor de avifauna migratoare); prin urmare, impactul obiectivului analizat

asupra migratiei pasarilor este considerat nesemnificativ.
4.5.1.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci; cele

mai valoroase specii care se recolteaza in mod obisnuit, resursele
acestora
NU ESTE CAZUL.

Efectuandu-se o raportare a amplasamentului la zonele invecinate pentru
protectia avifaunei (ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu ) rezulta ca suprafetele
acestor zone de protectie nu sunt afectate de existenta zonei industriale, chiar
daca distanta pana la acestea este de aproximativ 600m, iar trecerea de la o zona la
alta se face relativ brusc. Acest aspect poateavea ca explicatie faptul ca in afara de
perimetrul industrial, factorii de stres asupra biodiversitatii se diminueaza
brusc si pe suprafete foarte mari se inregistreaza o constanta in ceea ce
priveste starea de conservare a zonelor protejate. S-a pus accent pe
componenta avifaunistica din cadrul zonelor protejate invecinate deoarece
aceasta, prin mobilitatea foarte mare caracteristica, raspunde mult mai repede la
factorii de stres sau la diminuarea acestora, fiind astfel un indicator important in
cazul de fata in ceea ce priveste starea de conservare a zonelor protejate
invecinate.
In ceea ce priveste Situl de Importanta Comunitara ROSCI0065 Delta
Dunarii si implicit Rezervatia Biosferei Delta Dunarii precizam ca amprenta
activitatii industriale analizate si a instalatiilor functionale si nefunctionale aferente
este cu atat mai mica fata de cea asupra Siturilor de Protectie Avifaunistica, ca
urmare a distantei considerabile pana la acestea si tinandu-se cont si de faptul ca
posibilii factori de stres asupra faunei, florei si habitatelor din cadrul perimetrului
industrial au un caracter local.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Referindu-ne in special la Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, care are un

statut de protectie international, consideram ca distanta de aprox 2,5 km pana la
cele mai apropiate zone cu protectie integrala din cadrul Rezervatiei reprezinta
o garantie in ceea ce priveste asigurarea protectiei si integritatii acestora. In plus,
pana la aceste zone de protectie integrala se interpun si zone de tampon (zona
de tampon economica, zona de tampon deltaica) care isi indeplinesc cu succes
rolul functional in cadrul Rezervatiei.
A. In perioada de executie a lucrarilor

Impactul asupra biodiversitatii locale in timpul implementarii proiectului se
manifesta in special datorita activitatilor de constructie, a prafului produs de
lucrarile de santier si datorita zgomotului produs de utilajele folosite.
Dat fiind faptul ca in zona studiata nu au fost identificate specii de plante de
interes conservativ, flora locala fiind reprezentata de plante ornamentale cultivate
si specii ruderale, apreciem un impact nesemnificativ asupra vegetatiei.
De amintit ca pasarile mentionate in Formularul Standard pentru SPA
Lacurile Tasaul-Corbu nu vor fi afectate intrucat amplasarea turbinelor se va face
pe terenurile lipsite de vegetatie lemnoasa. Dupa incheierea lucrarilor, nu vor
exista suprafete construite in afara celor prevazute prin proiect.
Transportul materialelor de constructii precum si lucrarile necesare pot
constitui surse de zgomot si de poluare cu praf a aerului atmosferic cu efecte
asupra speciilor locale de avifauna si flora. Avand in vedere ca este o zona
vantoasa ce asigura totodata si o buna dispersie pentru orice tip de poluare
atmosferica, consideram ca praful degajat nu va duce la perturbari semnificative
ale proceselor fiziologice si biochimice ale plantelor din cadrul zonelor incluse in
Situl de Importanta Comunitara.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
In perioada de functionare a obiectivului

Impactul prognozat asupra factorului de mediu Biodiversitate, in perioada
de functionare a obiectivului este nesemnificativ datorita circuitului inchis al
operatiunilor din cadrul obiectivului si caracterului industrial al zonei studiate.
4.5.2.1. Modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini,

zone umede, corpuri de apa (lacuri, rauri,etc.) si plaje, produse
de proiectul propus
Nu este cazul.
4.5.2.2. Modificarea/ distrugerea populatiei de plante

Nu este cazul.
4.5.2.3. Modificarea suprafetei zonelor impadurite (%ha)

produsa din cauza proiectului propus; schimbari asupra varstei,
compozitiei pe specii si a tipurilor de padure, impactul acestor
schimabri asupra mediului
Nu este cazul.
4.5.2.4. Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de

plante incluse in Cartea Rosie
Nu este cazul, zona analizata este inclusa in interiorul unui parc industrial.
4.5.2.5. Modificarea compozitiei pe specii; specii locale sau

aclimatizate, raspandirea speciilor invadatoare
Nu este cazul.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.5.2.6. Modificari ale resurselor speciilor de plante cu

importanta economica
Nu este cazul.
4.5.2.7. Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa

luminii, compactarea solului, modificarea conditiilor
hidrologice, etc.) si impactul potential asupra mediului
Prin respectarea masurilor si recomandarilor din Raport privitor la refacerea
terenului afectat pe perioada de constructie, se apreciaza mentinerea conditiilor
initiale de biotop.
4.5.2.8. Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor

de animale incluse in Cartea Rosie
Nu este cazul.
4.5.2.9. Alterarea speciilor si populatiilor de pasari,

mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate
Pe amplasamentul studiat nu s-au evidentiat cuiburi de specii de pasari sau
animale protejate, care ar putea fi afectate de construirea sau functionarea
obiectivului.
4.5.2.10. Dinamica resurselor de specii de vanat si a

speciilor rare de pesti; dinamica resurselor animale
Nu este cazul.
4.5.2.11. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare

Amplasamentul analizat este in cadrul unui parc industrial cu o vechime
considerabila, astfel incat constructia noului obiectiv nu va influenta in nici un fel
rutele de migratie ale pasarilor.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
.
4.5.2.12. Modificarea / reducerea spatiilor pentru
adaposturi, de odihna, hrana, crestere, contra frigului
Amplasarea obiectivului nu va avea un efect semnificativ asupra
biodiversitatii terestre (inclusiv pasarile), iar in cadrul zonei analizate nu sunt
conditii prielnice pentru cuibarit, odihna si adapost.
4.5.2.13. Alterarea sau modificarea speciilorde ciuperci /

fungi; modificarea celor mai valoroase specii de ciuperci
Nu este cazul.
4.5.2.14. Pericolul distrugerii mediului natural in caz de

accident
Nu este cazul.
4.5.2.15. Impactul transfrontiera

Nu este cazul.

4.5.3.1. Masuri pentru diminuarea impactului provocat de
schimbari ale suprafetelor impadurite, mlastinilor, zonelor
umede – deltei, corpurilor de apa (lacuri, rauri, etc.) si plajelor
Nu este cazul.
4.5.3.2. Protectia si reconstructia resurselor biologice

NU ESTE CAZUL.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.5.3.3. Protectia si reconstructia speciilor incluse in

Cartea Rosie
NU ESTE CAZUL
4.5.3.4. Masuri de protectie si restaurare a rutelor de

migrare
NU ESTE CAZUL.
4.5.3.5. Masuri de protectie si reducerea degradarii florei

Masurile de protectie si reducerea degradarii florei sunt:
- eliberarea de deseuri si resturi de materiale pe parcursul si dupa terminarea
lucrarilor de constructii - montaj;
- minimizarea emisiilor de pulberi (praf) pe durata lucrarilor de executie a
componentelor investitiei;
- acoperirea depozitelor temporare de materiale de constructii vrac;
4.5.3.6. Masuri de protectie sau reconstructie a

adaposturilor pentru animale
Nu este cazul.
4.5.3.7. Replantarea arborilor sau a ierbii

Nu este cazul.
4.5.3.8. Masuri de protejare a faunei acvatice in timpul

prelevarii apei
Nu este cazul.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.5.3.9. Alte masuri pentru reducerea impactului asupra

biodiversitatii
A. In perioada executarii lucrarilor de investitie
Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie a
lucrarilor se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor; astfel:
 amplasamentul organizarii de santier, bazei de productie si traseul
drumului de acces sunt astfel stabilite incat sa aduca prejudicii
minime mediului natural.
 Suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie
limitata judicios la strictul necesar.
 Traficul de santier si functionarea utilajelor se va limita la traseele si
programul de lucru specificat.
 Se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma
lucrarilor.
 La sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare
refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea
acestora folosintelor initiale.
 Reducerea vitezei de deplasare a utilajelor de constructii.
 Stropirea periodica a spatiilor de manevra.
 Activitatea de constructii pe timp de noapte va necesita alimentarea cu
lumina, sau pentru perioada de iarna, la inceputul si sfarsitul zilei de
lucru.
B. In perioada functionarii obiectivului

 Monitorizarea permanenta a calitatii factorilor de mediu aer, apa , sol
ce pot afecta calitatea ecosistemelor invecinate, indeosebi cel marin,
prelevandu-se periodic probe biologice din zona;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
 Respectarea cu strictete a tehnologiilor pentru limitarea emisiilor de

noxe in mediu;
 Protejarea si intretinerea spatiilor verzi existente;
 Refacerea vegetatiei pe suprafetele ocupate temporar si asigurarea
folosintelor actuale.
4.6. Peisajul
4.6.1. Informatii generale
4.6.1.1. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune,
diversitatea acestuia
Informatii generale
Chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in anumite conditii,
binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului,
precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari.
In literatura de specialitate se face diferenta intre peisaj si efecte vizuale
astfel:
-efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea
acestuia (peisajul considerat ca o resursa a mediului);
- efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul
asupra perceptiei vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra populatiei;
Adoptata la Florenta (Italia) la 20 octombrie 2000 si intrata in vigoare la
1 martie 2004, Conventia Europeana a Peisajului are ca obiectiv promovarea
protectiei, gestiunii si amenajarii peisajelor europene si organizarea cooperarii
europene in acest domeniu. Conventia este primul tratat international consacrat
exclusiv multiplelor dimensiuni ale peisajului european. Ea se aplica pe tot
teritoriul Partilor semnatare si vizeaza spatiile naturale, rurale, urbane si
periurbane. Ea are in vedere nu numai peisajele ce pot fi considerate remarcabile,

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
dar si peisajele cotidiene sau cele degradate. Statul roman a ratificat Conventia prin
adoptarea Legii nr. 451/2002.
Conventia Europeana asupra Peisajului a definit peisajul ca “o zona sau un
areal, asa cum este el perceput de localnici sau de vizitatori, ale carui insusiri si
caracter sunt rezultatul actiunilor factorilor naturali si/sau culturali (deci, umani)”.
Aceasta definitie reflecta ideea ca peisajele evolueaza in timp, ca un rezultat al
actiunii fortelor naturale si a vointei umane. Se subliniaza, de asemenea, si faptul
ca peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt
luate impreuna, nu separat.
Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului:
-factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora;
-factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane;
-factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte,
amintiri.
Prin semnarea Conventiei si adoptarea Legii 451/2002 Romania s-a angajat
la respectarea prevederilor acesteia si la parcurgerea unor pasi in vederea unei mai
bune cunoasteri a peisajelor proprii, respectiv: identificarea peisajelor din
ansamblul teritoriului propriu, analizarea caracteristicilor acestuia, precum si a
dinamicii si a factorilor perturbanti, urmarirea transformarilor peisajelor. De
asemenea, un pas important este evaluarea peisajelor identificate la nivel national,
tinand seama de valorile particulare atribuite lor de catre partile interesate si de
populatia implicata.
Incadrarea in regiune
Orasul Navodari este situat in zona centrala a judetului Constanta, pe malul

de sud al lacului Tasaul si pe istmul dintre acesta si lacul Siutghiol. Se afla la o
distanta de 15 km de municipiul Constanta, avand ca vecini la Nord - Lacul Tasaul
si satul Sibioara, la Sud - Lacul Siutghiol si statiunea Mamaia, la Vest - localitatea
Lumina, iar la Est - Marea Neagra. Localitatea Navodari se afla pe directia SV, la o

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
distanta de cca 4,4 Km, iar pe directia NNE se afla comuna Corbu la o distanta de
cca cca 4,3 km. Zonele turistice Navodari, Mamaia Sat si Mamaia incep de la
distanta de 4 km pe directia S.
Obiectivul este amplasat in parcul industrial al Rafinariei Rompetrol.

localizat langa orasul Navodari, Judetul Constanta.
Accesul pe amplasamentul obiectivului se face pe trei cai principale de

transport:
 pe caile rutiere si pietonale dinspre drumul judetean 226;
 maritim;
 CF.
Obiectivul analizat are urmatoarele vecinatati:

 la Nord - lacuri;
 la Est de - o zona de mlastina si apoi de Marea Neagra;
 La Sud - Rafinaria Rompetrol ;
 La Vest - lacul Tasaul.
Zona are un caracter industrial, cu vegetatie spontana sporadica.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.6.1.2. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe

amplasament
Terenul analizat este situat in zona Marii Negre. Linia sa de coasta este
alcatuita dintr-o fasie litorala dezvoltata pe gruparile sedimentare ale perioadelor
tertiare si cenozoice. Din punct de vedere geomorfologic, zona apartine unitatii
structurale a Dobrogei de Sud, care reprezinta o inaltare a platformei moesice, cu
fundament cutat, acoperit de depozite sedimentare.
Relieful sau are in general, aspectul unei campii deluroase inalte, cu vai largi
si terase, cu inaltimi de pana la 100 m. Inaltimea medie a reliefului este de 50 m.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Genetic, zona este o peneplena a muntilor caledonici (formatiunea sisturilor verzi),

acoperita in Cuaternar de o cuvertura de loess. De sub aceasta cuvertura de
depozite eoliene apar petice de calcare jurasice erodate, in care sunt prezente forme
de relief carstic (pesteri, chei, lapiezuri). Catre zona litoralului relieful este jos, cu
lagune, limane fluviatile si bariere litorale nisipoase.
Terenul pe care se afla amplasamentul UTM este reprezentat de bariera
nisipoasa litorala ce desparte lacurile Tasaul si Corbu de domeniul marin. Stratul
nisipos are o grosime de 15 m, permitand o drenare buna din zona lacurilor catre
mare.
Sub stratul de nisip exista un strat loessoid in grosime de 30 – 35 cm iar in
continuare se afla calcare sarmatiene de grosime mare.
4.6.1.3. Caracteristicile retelei hidrologice

Apele de suprafata din zona sunt:
(i) Bazinul portuar Midia, pe directia S si SE la distanta de cca. 1,5 km;
(ii) Lacul Tasaul pe directiile de N si NV la o distanta de cca. 250 m;
(iii) Lacul Corbu pe directia N la o distantǎ de cca. 500 m de coltul de NV al
perimetrului.
In zona nu sunt cursuri de ape curgãtoare. Canalul Dunare Marea Neagra -
ramificatia Poarta Alba – Midia Navodari se afla pe directia SE la distanta de 3,5
km.
In ceea ce priveste apa subterana, lacurile Tasaul si Corbu au cote superioare
nivelului Marii Negre ceea ce asigura curgerea panzei freatice dinspre lacuri spre
mare. Nivelul piezometric fiind la 1,5 m adancime, fundatiile cladirilor societatii
sunt permanent in mediu umed.
Pentru controlul nivelului apelor subterane si al calitatii acestora pe
suprafata societatii sunt forate 10 puturi de observatie. Patru dintre acestea au fost
executate anterior anului 1989 avand H + 12 m Dn 275 mm, celelalte fiind
realizate in perioada anilor 1992 – 1994.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Inca de la faza de proiectare, toata suprafata societatii analizate, inclusiv a

S.C. Rompetrol Rafinare S.A., a fost prevazuta cu sistem de captare si drenare a
apelor subterane. Reteaua de drenuri este formata din tuburi ceramice perforate pe
jumatatea superioara.
Apele captate prin sistemul de drenaj sunt dirijate intr-o statie de pompare
amplasata in coltul de NE al perimetrului societatii. Statia dotata cu pompe
verticale si orizontale pompeaza apa captata in sistemul de evacuare al apelor
drenate a Societatii Rompetrol Rafinare S.A.
4.6.1.4. Zone impadurite in arealul amplasamentului

Pe amplasament nu exista zone impadurite. Obiectivul este amplasat intr-o
zona industriala.

A. In perioada de executie a lucrarilor de investitie
Zonele de realizare a lucrarilor proiectate sunt situate intr-un perimetru
industrial cu valoare peisagistica redusa.
Impactul asupra peisajului in perioada de constructie este generat prin
prezenta santierului.
La realizarea lucrarilor de constructii vor apare forme de impact vizual
datorat:
 excavatiilor pentru lucrarile de constructii proiectate;
 prezentei utilajelor de constructii;
 prezentei depozitelor de materiale de constructii;
 prezentei depozitelor de pamant si steril, rezultate din excavatii;
 prezentei depozitelor de deseuri.
 In perioada de eexcutie a obiectivului nu va exista un impact
negativ asupra peisajului tinand cont de caracterul industrial al zonei.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
B. In perioada de exploatare
Proiectul va avea efecte benefice asupra peisajului prin realizarea unor
constructii ingrijite cu un aspect vizual placut, vopsite in culori odihnitoare, care
dau senzatia de modernism industrial si de eficienta.
Se mentioneaza amenajarile spatiilor verzi proiectate, caile de acces in
interiorul incintei sistematizate, care confera aspectul ingrijit al lucrarii si senzatia
de siguranta.
Totodata masurile de ecologizare a zonei dupa executia lucrarilor si
salubrizarea terenului, conduc la refacerea peisajului si imbunatatirea aspectului
vizual.
Lucrarile pentru constructia obiectivului si functionarea acestuia nu vor avea
un impact negativ asupra peisajului, tinand cont de caracterul industrial al zonei in
care se situeaza.
In perioada de exploatare, functionarea obiectivului nu va avea un impact
negativ asupra peisajului, tinand cont de caracterul industrial al zonei in care se
amenajeaza. Asadar impactul asupra peisajului este nesemnificativ.
4.6.2.1. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in

utilizarea terenului; implicarea acestor schimbari asupra
peisajului; explicarea utilizarii terenului pe amplasamentul
propus
Noua centrala termoelectrica va fi amplasata in zona industriala a orasului
Navodari, judetul Constanta, in perimetrul Uzinei Termoelectrice Midia SA.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.6.2.2. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin

antropizat si cel din zonele urbanizate (drumuri, suprafete
construite), schimbari ale acestui raport
Nu este cazul.
4.6.2.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural,

fragmentari biotipului, valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel
de transfrontiera
Nu este cazul.
4.6.2.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii,

parcuri naturale, zone tampon, etc.); impactul prognozat asupra
acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor
Zonele protejate in conformitate cu legislatia in vigoare din vecinatatea
obiectivului si distantele pana la acestea sunt (masuratori Google Earth):
- aprox. 600 m pana la ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu;
- aprox. 2,5 km pana la limita comuna a ROSCI0065 Delta Dunarii si
ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razelm Sinoe;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- aprox. 2,7 km pana la ROSPA0076 Marea Neagra;
- amplasamentul zonelor protejate din vecinatatea obiectivul analizat -
In continuare vom prezenta caracteristicile siturilor in ordinea apropierii fata

de obiectivul analizat analizat, conform Formularelor Standard din anexa Ordinul
2387/2011 pentru modificarea Ordinului nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind
instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta
comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania respectiv din HG 971/2011 pentru modificarea si completarea HG 1284
din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica, ca
parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
ROSPA0060 Lacurile Tasaul - Corbu
2.2. Suprafata sit (ha)

2.701
3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa Ia Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populatie Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop Conserv. Izolare Globa
Rezidenta l
A229 Alcedo atthis 3i D
A255 Anthus campestris 60 p D
A024 Ardeola ralloides 60-70 i D
A060 Aythya nyroca 24 i D
A396 Branta ruficollis 260 i C B C B
A138 Charadrius alexandrinus 6p C B C B
A196 Chlidonias hybridus 68 i D
A197 Chlidonias niger 45 i D
A031 Ciconia ciconia 4p 60-70 i D
A082 Circus cyaneus 20 i C B C C
A038 Cygnus cygnus 200-230 i C B C B
A027 Egretta alba 120-130 i C B C B
A026 Egretta garzetta 60-70 i D
A511 Falco cherrug 2i C B C B
A103 Falco peregrinus 2i D
A097 Falco vespertinus 84-90 i C B C B
A002 Gavia arctica 2i D
A189 Gelochelidon nilotica 10 i C B C C
A022 Ixobrychus minutus 12-14 p C B C C
A338 Lanius collurio 8p D
A339 Lanius minor 6p D
A242 Melanocorypha calandra 24-234 p C B C B

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
A071 Oxyura leucocephala 2i C B B B

A094 Pandion haliaetus 4i D
A020 Pelecanus crispus 8-20 i 60-70 i B B C B
A019 Pelecanus onocrotalus 330 i C B B B
A393 Phalacrocorax pygmeus 18 i D
A034 Platalea leucorodia 100-120 i C B C B
A195 Sterna albifrons 2i D
A190 Sterna caspia 8i D
A193 Sterna hirundo 80-200 i D
A191 Sterna sandvicensis 10 i D
A533 Oenanthe pleschanka 5-8p C B C C
A023 Nycticorax nycticorax 60-70i D
3.2.b. Specii de pasari cu migratie regulata nementionate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Cod Specie Populatie Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Pop Conserv. Izolare Globa
Rezidenta l
A297 Acrocephalus scirpaceus 20 p D
A052 Anas crecca 200 i D
A050 Anas penelope 60 i D
A053 Anas platyrhynchos 100 i 4600 i C B C B
A051 Anas strepera 40 i D
A041 Anser albifrons 300 i D
A028 Ardea cinerea 20 i D
A059 Aythya ferina 2500 i 10000 i C B C A
A208 Columba palumbus 1200 i D
A036 Cygnus olor 14 i D
A096 Falco tinnunculus 8p D
A125 Fulica atra 35 p 1000 i 1000 i D
A123 Gallinula chloropus 8p D
A459 Larus cachinnans 60 p 12000 i 1200 i B B C B

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
A182 Larus canus 400 i C B C B

A183 Larus fuscus 5i D
A179 Larus ridibundus 1000 i 1000 i C B C B
A262 Motacilla alba 3000 i C B C B
A017 Phalacrocorax carbo 100 i 300 i D
A005 Podiceps cristatus 300 i D
A351 Sturnus vulgaris 50000 i C B C B
A048 Tadorna tadorna 12 p 120 i D
A061 Aythya fuligula 500-700 i 1000-1200 i D
LEGENDA
STATUT i - indivizi; p - perechi; RC- relativ comun; V - foarte rar; F - frecvent; A - abundent; C - comun; R - rar; P - prezent
POPULATIE A - 100 p > 15%; B - 15 p > 2%; C - 2 p > 0%; D - populatie nesemnificativa
IZOLARE A - populatie (aproape) izolata; B - populatie neizolata, dar la limita ariei de distributie; C - populatie ne-izolata cu o arie de raspandire
extinsa
CONSERVARE A - conservare excelenta; B - conservare buna; C - conservare medie sau redusa
GLOBAL A - valoare excelenta; B - valoare buna; C - valoare considerabila
POPULATIE - marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii
marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national
CONSERVARE - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective: A - conservare excelenta = elemente in stare
excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilitatii de refacere; B - conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilitatii de
refacere = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I); C - conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii
i - gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie:
I - elemente in stare excelenta
II - elemente bine conservate
III - elemente in stare medie sau partial degradata
ii - posibilitati de refacere:
I - refacere usoara
II - refacere posibila cue fort mediu
III - refacere dificila sau imposibila

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4. DESCRIEREA SITULUI
4.1. Caracteristici generale al sitului
Cod % CLC Clase de habitate
N06 97 511,512 Rauri, lacuri

N07 3 411,412 Mlastini, turbarii
4.2. Calitate si importanta

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protjate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:
a). numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 37
b). numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra spciilor migratoare (Bonn): 37
c). numar de specii periclitate la nivel global: 8
Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Falco cherrug Falco vespertinus

Branta ruficollis Platalea leucorodia
Oxyura leucocephala Cygnus bewickii
Anser erythropus Egretta alba
Cygnus cygnus Sterna sandvicensis
Pelecanus onocrotalus Gelochelidon nilotica
Pelecanus crispus Ciconia ciconia
Nycticorax nycticorax Circus cyaneus
Ardeola ralloides Saxicola rubetra
Aythya nyroca Miliaria calandra
Chlidonias niger Sturnus roseus
Egretta garzetta Sturnus vulgaris
Falco peregrinus Podiceps nigricollis
Chlidonias hybridus Podiceps grisegena
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

Aytya ferina
Fulica atra
Pelecanus crispus
Larus ridibundus
Larus cachinnans
Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:

In perioada de migartie situl gazduieste mai mult de 20,000 de exemplare de pasari de balta, fin posibil candidat ca
sit RAMSAR.
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.3. Vulnerabilitate
Vulnerabilitatea lacului este foarte mare. In vecinatatea site-ului se desfasoara multiple activitati industriale cu
impact negativ: activitati extractive prin mai multe cariere de piatra, rafinarie (S.C. Petromidia S.A.), complex zootehnic
(S.C.Tabco). Populatiile de pasari sunt influentate negativ de existenta pe malurile laculuia mai multor exploatari miniere
de suprafata (cariere de exploatare a sisturilor verzi si a calcarelor), mai ales prin poluare fonica.
6. ACTIVITATI ANTROPICE SI EFECTELE LOR IN SIT SI IN VECINATATE
6.1. Activitati antropice, consecintele lor generale si suprafata din sit afectata
Activitati si consecinte in interiorul sitului
Cod Activitate Intensitate % Influenta

210 Pescuit profesionist (industrial) B 40 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 15 -
420 Descarcari A 10 -
301 Cariere A 5 -
410 Zone industriale sau comerciale A 25 -
Activitati si consecinte in jurul sitului
Cod Activitate Intnsitate % Influenta

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
100 Cultivare B 15 -
170 Cresterea animalelor A -
502 Drumuri, drumuri auto B 10 -
140 Pasunatul B 10 -
301 Cariere A 15 -
424 Alte tipuri de depozitari B 10 -
511 Linii electrice A 5 -
ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim - Sinoe

512.820
3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populatie Cuibarit Iernat Pasaj Sit Conser Izolare Global
Rezidenta Pop vare
A229 Alcedo atthis 1500-1700 p A B C B
A042 Anser erythropus 10-30 i A B C A
A255 Anthus campestris RC C B C C
A090 Aquila clanga 8-14 i A B A B
A404 Aquila heliaca 1-3 i B B C C
A089 Aquila pomarina 200-300 i C B C C
A029 Ardea purpurea 230-450 p A B C A
A060 Aythya nyroca 3800-4200 p A B C A
A189 Gelochelidon nilotica 8-12 p 320-350 i A B C B
A135 Glareola pratincola 420-540 p A B C B

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
A127 Grus grus R C B C C

A075 Haliaeetus albicilla 26-28 p A B C A
A131 Himantopus himantopus 220-370 p 1400-2200 i A A C B
A022 Ixobrychus minutus 3000-3500 p A B C A
A338 Lanius collurio RC C D
A339 Lanius minor R C D
A180 Larus genei 20-70 i C B C B
A177 Larus minutus 10000-12000 i A B C B
A157 Limosa lapponica 1-5 i D
A242 Melanocorypha calandra RC D
A159 Numenius tenuirostris 1-3 i A B C B
A533 Oenanthe pleschanka 12-24 p B B B B
A193 Sterna hirundo 1800-2300 p A B C B
A307 Sylvia nisoria R RC C B C C
A167 Xenus cinereus 1-3 i A B C C
A133 Burhinus oedicnemus 44-60 p B B C C
A403 Buteo rufinus 4-5 p C B C C
A138 Charadrius alexandrinus 90-120 p 450-520 i A B C B
A139 Charadrius morinellus R C B C C
A080 Circaetus gallicus R D
A081 Circus aeruginosus 300-400 p A B C B
A038 Cygnus cygnus 340-1270 i B B C A
A238 Dendrocopos medius R D
A429 Dendrocopos syriacus RC D
A236 Dryocopus martius RC D
A026 Egretta garzetta 1700-2500 p A B C A
A379 Emberiza hortulana R D
A098 Falco columbarius 20-60 i B B C B
A095 Falco naumanni 1-3 p A B A C
A321 Ficedula albicollis C D
A320 Ficedula parva C D

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
A154 Gallinago media 20-80 i A B B B

A071 Oxyura leucocephala 1-4 i C B C C
A094 Pandion haliaetus RC C B C C
A020 Pelecanus crispus 320-410 p A B B A
A019 Pelecanus onocrotalus 3560-4160 p A A A A
A393 Phalacrocorax pygmeus 8700-9500 p 4000-6500i 4000-6500 i A B C A
A170 Phalaropus lobatus 700-1200 i C B C C
A151 Philomachus pugnax 13000-18000 i B B C B
A034 Platalea leucorodia 360-440 p A B C A
A032 Plegadis falcinellus 2000-3200 p A B C A
A120 Porzana parva 2000-3000 p A B C A
A119 Porzana porzana 300-400 p B B C B
A121 Porzana pusilla V C B C C
A132 Recurvirostra avosetta 220-280 p 800-1200 i A A C B
A293 Acrocephalus melanopogon 400-1000 p A A C B
A197 Chlidonias niger 200-300 p B B C C
A402 Accipiter brevipes 3-5p 40-80i C B C B
A024 Ardeola ralloides 3000-4000p A B C A
A021 Botaurus stellaris 800-1000p A B C A
A196 Chlidonias hybridus 5000-6000p 30000-50000i A B C B
A031 Ciconia ciconia 100-120p 45000-60000i B B C C
A030 Ciconia nigra 2-5i 500-1000i C B C B
A082 Circus cyaneus 150-200 i B B C B
A083 Circus macrourus 50-60i B B C C
A231 Coracias garrulus 500-600p B B C B
A037 Cygnus columbianus 10-40i A B C B
bewickii
A027 Egretta alba 320-360p 1000-1200i A B C A
A511 Falco cherrug 2-4i 5-10i B B C B
A103 Falco peregrinus 2-4i 10-20i B B C C
A097 Falco vespertinus 300-350p 2000-3000i A B C A

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
A002 Gavia arctica 50-80i A B C C

A001 Gavia stellata 40-50i A B C C
A092 Hieraaetus pennatus 50-80i D
A176 Larus melanocephalus 160-200p A B B A
A246 Lullula arborea R R D
A068 Mergus albellus R 4000-5000i A B C A
A073 Milvus migrans 6-7i 20-30i C B C C
A023 Nycticorax nycticorax 3500-4000p A B C A
A234 Picus canus RC D
A140 Pluvialis apricaria 300-500i B B C C
A464 Puffinus yelkouan 20-100i B B B B
A195 Sterna albifrons 40-100p A B C B
A190 Sterna caspia 500-1000i A B C B
A191 Sterna sandvicensis 250-300p 3000-5000i A B C B
A396 Branta ruficollis 1000-3000i 7000-24000i A B C A
A084 Circus pygargus 3-6i 500-800i B B C C
A222 Asio flammeus 8-12 i C B C B
A272 Luscinia svecica 300-700 p A B C B
Cod Specie Populatie Cuibarit Iernat Pasaj Sit Conser Izolare Global
Rezidenta Pop vare
A173 Stercorarius parasiticus R B A C B
A168 Actitis hypoleucos 400-700 i C B C C
A247 Alauda arvensis RC D
A054 Anas acuta 1200-7000 i B B C C
A052 Anas crecca 9000-20000 i B B C C
A055 Anas querquedula 4500-8000 i B B C C
A043 Anser anser 6500-15000 i A B C A

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
A039 Anser fabalis 20-120 i C B C C

A258 Anthus cervinus R B B C C
A259 Anthus spinoletta P D
A256 Anthus trivialis P D
A226 Apus apus R D
A228 Apus melba V D
A028 Ardea cinerea 600-800p C B C C
A221 Asio otus RC D
A059 Aythya ferina 24000-38000 i B B C B
A263 Bombycilla garrulus R D
A087 Buteo buteo R P D
A088 Buteo lagopus R
A144 Calidris alba 300-800 i B B C C
A149 Calidris alpina 10000-17000 i B B C B
A143 Calidris canutus 1-5 i A B A A
A147 Calidris ferruginea 8000-9000 i B B C B
A145 Calidris minuta 2800-3200 i B B C B
A146 Calidris temminckii 120-400 i B B C B
A366 Carduelis cannabina R RC D
A364 Carduelis carduelis P RC D
A363 Carduelis chloris P RC D
A368 Carduelis flammea R D
A365 Carduelis spinus RC D
A371 Carpodacus erythrinus V D
A207 Columba oenas R R D
A036 Cygnus olor 3600-5300 i A B C A
A253 Delichon urbica RC D
A099 Falco subbuteo RC C B C B
A322 Ficedula hypoleuca RC D
A359 Fringilla coelebs C P D
A123 Gallinula chloropus C C B C C

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
A299 Hippolais icterina RC RC C B C C

A438 Hippolais pallida R A B A C
A252 Hirundo daurica R D
A251 Hirundo rustica P P D
A340 Lanius excubitor R D
A341 Lanius senator R D
A290 Locustella naevia R D
A070 Mergus merganser 120-180 i B B C B
A058 Netta rufina 540-2470 i P A B C A
A278 Oenanthe hispanica R C B C C
A435 Oenanthe isabellina R D
A277 Oenanthe oenanthe P C D
A337 Oriolus oriolus RC D
A214 Otus scops R D
A273 Phoenicurus ochruros P D
A315 Phylloscopus collybita R P D
A314 Phylloscopus sibilatrix P D
A316 Phylloscopus trochilus P D
A005 Podiceps cristatus RC C B C C
A182 Larus canus 4000-10000 i C B C C
A183 Larus fuscus 200-400 i C B C C
A179 Larus ridibundus 2000-3000 p 20000-50000 i B B C C
A150 Limicola falcinellus 700-950 i B B C C
A156 Limosa limosa 10000-15000 i B B C B
A292 Locustella luscinioides P A B C C
A069 Mergus serrator 230-340 i C B C C
A383 Miliaria calandra RC P D
A266 Prunella modularis P D
A118 Rallus aquaticus RC A B C C
A317 Regulus regulus P D
A336 Remiz pendulinus C D

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
A276 Saxicola torquata RC D

A275 Saxicola rubetra RC D
A155 Scolopax rusticola RC R B B C C
A361 Serinus serinus RC D
A210 Streptopelia turtur RC D
A353 Sturnus roseus P RC B B C C
A351 Sturnus vulgaris P P D
A311 Sylvia atricapilla P D
A310 Sylvia borin P D
A309 Sylvia communis P D
A308 Sylvia curruca P D
A004 Tachybaptus ruficollis RC B B C C
A048 Tadorna tadorna 800-1200 i B B C A
A164 Tringa nebularia 1300-2600 i B B C C
A165 Tringa ochropus 4000-5000 i B B C C
A163 Tringa stagnatilis 600-700 i B B C B
A162 Tringa totanus 3500-12000 i B B C B
A286 Turdus iliacus R D
A285 Turdus philomelos P D
A284 Turdus pilaris RC D
A287 Turdus viscivorus R D
A232 Upupa epops C D
A056 Anas clypeata 9000-10000 i A B C B
A050 Anas penelope 8000-10000 i A B C C
A061 Aythya fuligula 18000-20000i A B C B
A067 Bucephala clangula 30-50 p 1000-1200i A B C B
A160 Numenius arquata 4500-6000 i A B C B
A161 Tringa erythropus 3000-4000 i A B C B
A053 Anas platyrhynchos 20000-40000i A B C B
A051 Anas strepera 1300-3000i A B C A
A169 Arenaria interpres 80-120 i A B C C

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
A360 Fringilla montifringilla RC D

A515 Glareola nordmanni 1-5 i A B A C
A130 Haematopus ostralegus 15-20 p A B C C
A459 Larus cachinnans 1500-2000 p 15000-20000 i A B C C
A142 Vanellus vanellus 500-600 p 10000-12000 i B B C C
A017 Phalacrocorax carbo 8000-12000 p 3000-7000i 40000-50000 i A B C B
A274 Phoenicurus phoenicurus C C C B C B
A141 Pluvialis squatarola 2500-3000 i B B C B
A006 Podiceps grisegena 400-800 p 5000-10000 i A B C B
A008 Podiceps nigricollis RC C C B B C B
A249 Riparia riparia 5000-7000 p C B B C B
A086 Accipiter nisus RC RC D
A298 Acrocephalus C C B B C B
arundinaceus
A296 Acrocephalus palustris P RC C B C B
A295 Acrocephalus C C B B C B
schoenobaenus
A297 Acrocephalus scirpaceus C C B B C B
A125 Fulica atra C 40000-50000i 80000-100000 i B C C B
A153 Gallinago gallinago 5000-10000 i B B C B
A270 Luscinia luscinia P RC D
A271 Luscinia megarhynchos P RC D
A152 Lymnocryptes minimus 500-1000 i B B C B
A230 Merops apiaster P RC D
A262 Motacilla alba C C C B C B
A261 Motacilla cinerea P P D
A260 Motacilla flava RC C C B C B
A319 Muscicapa striata P RC D
A158 Numenius phaeopus 200-500 i C B C B
A174 Stercorarius longicaudus V D
A025 Bubulcus ibis 2-8 p A B B

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
A335 Certhia brachydactyla R D

A375 Plectrophenax nivalis V D
LEGENDA
extinsa
I - refacere usoara

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
N02 14 522,521 Estuare, lagune

N06 11 511,512 Rauri, lacuri
N07 48 411,412 Mlastini, turbarii
N09 4 321 Pajisti naturale, stepe
N12 18 211-213 Culturi (teren arabil)
N16 5 311 Paduri de foioase
 unica delta din lume, declarata rezervatie a biosferei

 an de constituire: 1990
 suprafata 580000 ha - 2,5 % din suprafata Romaniei (Locul 22 intre deltele lumii si locul 3 in Europa, dupa Volga
si Kuban)
 una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca habitat al pasarilor de apa
 cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri de pe planeta
 un muzeu viu al biodiversitatii, 30 tipuri de ecosisteme
 o banca de gene naturala, de valoare inestimabila pentru patrimoniul natural universal
 valoarea universala a Deltei Dunarii si a Complexului lagunar Razim-Sinoie a fost recunoscuta prin includerea in

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
reteaua internationala a rezervatiilor biosferei (1990), in cadrul Programului “OMUL SI BIOSFERA”(MAB)

lansat de UNESCO. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta in septembrie 1991, ca Zona umeda de
importanta internationala, mai ales ca habitat al pasarilor de apa-Conventia RAMSAR. Valoarea de patrimoniu
natural universal a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta prin includerea acesteia in Lista
Patrimoniului Mondial Cultural si Natural, in decembrie 1990. Valoarea patrimoniului natural si eficienta planului
de management ecologic aplicat in teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii au fost recunoscute prin acordarea
in anul 2000 a Diplomei Europene pentru arii protejate (reinnoita in 2005).
 acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Situl este deosebit de important pentru
populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Pelecanus crispus, Pelecanus onocrotalus, Aythya nyroca, Falco
vespertinus, Phalacrocorax pygmeus, Plegadis falcinellus, Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax, Egretta alba,
Recurvirostra avosetta, Ardeola ralloides, Sterna albifrons, Porzana porzana, Haliaeetus albicilla, Sterna
hirundo, Larus melanocephalus, Himantopus himantopus, Glareola pratincola, Platalea leucorodia, Ixobrychus
minutus, Charadrius alexandrinus, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Ardea purpurea, Botaurus stellaris,
Coracias garrulus, Alcedo atthis, Gelochelidon nilotica.
 deoarece aceasta zonas reprezinta limita de areal pentru Falco naumanni, exista fluctuatii ale efectivelor
cuibaritoare in perimetrul sitului.
 situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Phalacrocorax pygmeus, Gelochelidon nilotica, Larus
minutus, Sterna caspia, Sterna sandvicensis, Philomachus pugnax, Recurvirostra avosetta, Himantopus
himantopus, Charadrius alexandrinus, Puffinus yelkouan, Aquila pomarina, Phalaropus lobatus, Larus
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
genei, Pluvialis apricaria, Tringa stagnatilis, Tringa erythropus, Limosa limosa, Larus ridibundus, Numenius
arquata, Calidris minuta, Anas clypeata, Calidris alpina, Calidris ferruginea, Phalacrocorax carbo, Tringa
totanus, Tringa nebularia, Vanellus vanellus, Larus canus, Gallinago gallinago, Calidris alba, Anas crecca,
Calidris temminckii, Arenaria interpres, Chlidonias leucopterus, Charadrius hiaticula, Charadrius dubius, Anser
fabalis, Anas querquedula, Tringa ochropus, Anas acuta, Larus cachinnans, Larus fuscus, Lymnocryptes minimus,
Mergus serrator, Limicola falcinellus.
 situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Anser erythropus, Aquila clanga, Branta ruficollis,
Phalacrocorax pygmeus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Mergus albellus, Falco columbarius, Netta rufina, Aythya
ferina, Aythya fuligula, Anser anser
 braconajul;
 turismul in masa;
 industrializarea si extinderea zonelor urbane;
 deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii), a perioadelor de migratie si iarna (aglomerari ale speciilor de
pasari acvatice);
 distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor;
 intensificarea agriculturii - schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele traditionale in agricultura

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
intensiva, cu monoculturi mari, folosirea excesiva a chimicalelor, efectuarea lucrarilor numai cu utilaje si masini -
schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii activitatilor agricole precum cositul sau
pasunatul;
 arderea vegetatiei in timpul cuibaritului si al migratiei;
 inmultirea necontrolata a speciilor invazive;
 electrocutare si coliziune cu liniile electrice;
 amplasare de generatoare eoliene;
 inmultirea necontrolata a speciilor invazive;
 defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari;
 taierile selective a arborilor in varsta sau a unor speci;
 impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanete etc.).

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Activitati economice in interiorul sitului

210 Pescuit profesionist (industrial) A 45 -
620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 15 -
421 Depozitarea deseruilor menajere A 2 -
243 Braconaj, otravire, capcane A 10 -
180 Incendierea B 0 -
840 Inundarea A 0 0
230 Vanatoarea A 0 -

101 Modificarea practicilor de cultivare A 0 -
120 Fertilizarea A 0 0
140 Pasunatul A 15 -
620 Activitati sportive si recreative in aer liber A 15 -
210 Pescuit profesionala (industrial) A 30 -
110 Utilizarea pesticidelor A 0 -

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
320 Mine A 0 -
419 Alte zone industriale/comerciale A 0 -
ROSCI0065 Delta Dunarii

454.037
3.1. Tipuri de habitate prezenre in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.rel. Conserv. Global
1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 1 B C B B
1210 Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului 1 A A B B
1310 Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile 1 B A B B
umede si nisipoase
2160 Dune cu Hippophae rhamnoides 1 A A A A
2190 Depresiuni umede intradunale 1 A A A A
6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion 1 B C B B
caeruleae)
6420 Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion 0,0001 A A B B
6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana 30 A A A A
la cel montan ai alpin
6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B
6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 1 B B B B
3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea 1 A A A A
uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 10 A B A A
3260 Cursuri de apa din zonele de campie, panala cele montane, cu vegetatie din 2 A A A A
Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion
3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention 1 A A A A

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 3 A A A A

62C0* Stepe ponto-sarmatice 1 A C A A
2110 Dune mobile embrionare (in formare) 1 B A B B
2130* Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) 5 A A A A
2130* Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) 5 A A A A
3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara 1 B A B B
1410 Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 1 A A A A
92D0 Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae) 0,2 B A B B
3160 Lacuri distrofice si iazuri 1 B B B B
7210* Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus 0,001 B A B B
40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 0,001 C C B C
91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatic cu stejar pufos 0,002 C C B C
91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior 0,8 A B A A
sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris)
1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice 1 B C B B
6120* Pajisti xerice pe substrat calcaros 1 A C A A
LEGENDA
REPREZENTATIVITATEA SUPRAFATA RELATIVA STADIUL DE CONSERVARE EVALUARE GLOBALA
A - reprezentativitate excelenta A - 100 ≥ p > 15 % A - conservare excelenta A - valoare excelenta
B - reprezentativitate buna B - 15 ≥ p > 2 % B - conservare buna B - valoare buna
C - reprezentativitate semnificativa C-2≥p>0% C - conservare medie sau redusa C - valoare considerabila
D - prezenta nesemnificativa
3.2.c. Specii de mamifere enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Popultie: Reproducere Iernat Pasaj Sit. Pop. Conserv. Izolare Global
Rezidenta
2633 Mustela eversmanni V B B B B
2635 Vormela peregusna V C B B B

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
1335 Spemophilus citellus P C B C B

1355 Lutra lutra R A B C B
1356 Mustela lutreola R A B B B
3.2.d. Specii de amfibieni si reptile enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Rezidenta
1188 Bombina bombina C A A C A
1219 Ermys orbicularis RC A B C A
1220 Testudo graeca R C B B B
1298 Vipera ursinii R A A A A
1993 Triturus dobrogicus RC A B B A
3.2.e.Specii de pesti enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Rezidenta
4127 Alosa tanaica P RC A B C B
1130 Aspius aspius C A A C A
1149 Cobitis taenia RC A B C B
1124 Gobio albipinnatus C B A C A
1157 Gymnocephalus schraetzer C A B B B
1145 Misgurnus fossilis C A A C A
2522 Pelecus cultratus RC A B C B
1134 Rhodeus sericeus amarus P B A C A
1146 Sabanejewia aurata RC A B C B
1160 Zingel streber P B B C B
2511 Gobio kessleri V D
1159 Zingel zingel P B B C B
2011 Umbra krameri R A B B B
2555 Gymnocephalus baloni RC A A B A

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4125 Alosa immaculata P C A B C B
3.2.f. Specii de nevertebrate enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Rezidenta
1060 Lycaena dispar RC B B C B
4036 Leptidea morsei P A B C B
4064 Theodoxua transversalis R B B B B
1037 Ophiogomphus cecilia P A B C B
1089 Morimus funereus R D
4027 Arytura musculus R A B C B
4028 Catopla thrips R B B C B
4030 Colias mymidone P B B C B
4045 Coenagrion ornatum P?
1082 Graphoderus bilineatus P B B C B
4056 Anisus vorticulus R B B C B
3.2.g. Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Rezidenta
1428 Marsilea quadrifolia R A B C B
1516 Aldrovanda vesiculosa R A B C B
2253 Centaurea jankae R A B A B
2255 Centaurea pontica V A B A B
4067 Echium russicum R C A C A
LEGENDA
Categorie Populatie Motiv
A - amfibieni A- abundent A - lista rosie de date nationale
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
B - pasari C- comun B - endemic

F - peste F- frecvent C - conventii internatianle (inclusiv cele de la Berna, Bonn si cea privind biodiversitatea)
I - nevertebrate P- prezent D - alte motive
M - mamifere R - rar
P - plante RC - relativ comun
R - reptile V - foarte rar
3.3 Alte specii importante de flora si fauna

Cat. Specie Populatie Motiv Cat. Specie Populatie Motiv
A Bufo bufo C D P Ceratophyllum demersum C D
A Pelobates fuscus P D P Convolvulus persicus R D
A Rana ridibunda C D P Crambe maritima R D
A Hyla arborea P D P Euphorbia paralias P D
A Pelobates syriacus P D P Groenlandia densa P D
A Triturus vulgaris P A P Hottonia palustris R D
F Carassius auratus auratus P D P Lindernia procumbens P C
F Chalcalburnus chalcoides mento P? A P Melilotus arenaria R A
F Leuciscus borysthenicus R D P Myriophyllum spicatum C D
F Neogobius syrman P? B P Nymphaea alba P A
F Sander lucioperca P D P Orchis coriophora ssp. fragrans R D
F Silurus soldatovi P D P Orchis morio V D
F Carassius carassius V A P Phragmites australis C D
F Esox reichertii P D P Polygonum amphibium P D
F Leuciscus idus R D P Potentilla pedata R A
F Perca fluviatilis P D P Ruppia cirrhosa V D
F Sander volgensis P D P Saccharum strictum V D
F Umbra krameri R B P Scolymus hispanicus R A
F Vimba vimba P D P Stachys maritima V D

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
I Crypsinus angustatus R D P Trapa natans C C

I Geotomus punctulatus R D P Zygophyllum fabago V D
I Melanocoryphus tristrami R D P Alyssum borzaeanum R C
I Ochetostethus nanus R D P Artemisia arenaria R D
I Odontoscelis hispidula R D P Astrodaucus littoralis V D
I Paramysis intermedia V B P Camphorosma monspeliaca V D
I Pterocuma pectinatum V B P Centaurium spicatum R D
I Sciocoris homalonotus R D P Convolvulus lineatus R D
I Stibaropus henkei R D P Corispermum marschallianum R D
I Bagrada stolata R D P Eryngium maritimum R D
I Geotomus elongatus R D P Frankenia hirsuta R D
I Leprosoma inconspicuum R D P Heliotropium curassavicum V D
I Menaccarus arenicola R D P Limonium meyeri R D
I Odontoscelis fuliginosa R D P Medicago marina V D
I Pachybrachius fracticollis R D P Merendera sobolifera V D
I Paramysis kessleri V B P Nuphar lutea P A
I Saga pedo R D P Onosma arenaria R D
I Stagonomus bipunctatus R D P Orchis laxiflora ssp. elegans R D
I Tholagmus flavolineatus R D P Petunia parviflora V D
M Canis aureus P D P Plantago cornuti R A
M Lepus europaeus R D P Polypogon monspeliensis R A
M Mus spicilegus R D P Ranunculus aquatilis P D
M Mustela nivalis R D P Ruppia maritima V D
M Sorex araneus R D P Salvinia natans C C
M Erinaceus concolor concolor R D P Silene thymifolia V D
M Micromys minutus R D P Syrenia montana R A
M Mustela erminea aestiva R D P Zannichellia prodani P B
M Neomys anomalus P D R Coronella austriaca R D
P Anacamptis pyramidalis V D R Lacerta agilis P D
P Asperula setulosa R D R Eremias arguta P D
P Cakile maritima ssp. euxina R D R Podarcis taurica P D
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
P Carex secalina V C
LEGENDA
Categorie Populatie Motiv
A - amfibieni A- abundent A - lista rosie de date nationale
B - pasari C- comun B - endemic
F - peste F- frecvent C - conventii internatianle (inclusiv cele de la Berna, Bonn si cea privind biodiversitatea)
I - nevertebrate P- prezent D - alte motive
M - mamifere R - rar
P - plante RC - relativ comun
R - reptile V - foarte rar
4.1. Caracteristiceile generale ale sitului
N02 15 522, 521 Estuare, lagune

N06 13 511, 512 Rauri, lacuri
N07 51 411, 412 Mlastini, turbarii
N09 4 321 Pajisti naturale, stepe
N12 10 211-213 Culturi (teren arabil)
N16 5 311 Paduri de foioase
N22 2 332, 333 Stancarii, zone sarace in vegetatie
Alte caracteristici ale sitului:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Prima coordonata geografica a Deltei Dunarii este situarea in emisfera nordica, la intersectia paralelei de 450 N
(deci la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord) cu meridianul de 290 E, aproximativ intre delta propriu-zisa si
Complexul lacustru Razim – Sinoie, pe Dealurile Tulcei.
O caracteristica importanta este si aceea ca Dunarea, pe cei 2 860 km lungime si 817 000 km2 bazin hidrografic,
are o desfasurare latitudinala, de la influente usor oceanice, in vest, la cele continentale, ambele facand parte din climatul
temperat. Aceasta pozitie a Dunarii, cu drenarea prin afluentii sai, a doua formatiuni muntoase t cele mai importante in
Europa - Alpii si Carpatii, are influente uneori pana la determinare, a regimului hidrologic in zona de varsare, adica
asupra deltei. Daca la aceasta caracteristica a bazinului Dunarii luam in considerare Marea Neagra in care se varsa, cu
trasaturile specifice - morfobatimetrice (platforma continentala extinsa) si dinamica apei (maree, seise, curenti, valuri),
vom descifra mai usor procesele de consolidare si evolutie, in timp, a teritoriului deltaic.Fata de conditiile care
favorizeaza formarea deltelor, la varsarea Dunarii in Marea Neagra s-au intrunit cel putin patru conditii si anume:
existenta golfului limanic de
forma aproximativ triunghiulara platforma continentala (selful) care are adancimi de cativa metri la tarm si se adanceste
treptat spre povarnisul continental pana la 180 - 200 m pe o distanta de 180 km; amplitudinea mica a mareelor, intre 9 -
11 cm; curenti litorali care aduc material aluvionar din tarmul nord-vestic si il blocheaza pe cel dunarean; cantitatea
apreciabila de aluviuni transporate de Dunare.
Aceste conditii au constituit mediul de formare a Deltei Dunarii care poate fi incadrata ata la forma triunghiulara
cat si la cea barata (prin cordonul initial Jibrieni-Letea-Caraorman). Teritoriul Deltei Dunarii se caracterizeaza printr-o
diversitate deosebit de mare de elemente areologice, atat din punctul de vedere al refugiilor postglaciale cat si al
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
repartitiei geografice actuale a speciilor. Se poate aprecia ca, la originea diversitatii ridicate a florei si faunei teritoriului
RBDD, un rol important l-a avut pozitia geografica sud-est-europeana, apropiata de refugiile postglaciare mediteraneene,
precum si influentele refugiilor estice, mai pronuntate decat in teritoriile central-europene. De asemenea, o importanta
influenta a avut si specificul genezei Deltei Dunarii. Se stie ca aceasta si-a definitivat relieful cu o mare diversitate de
tipuri de habitate acvatice, palustre si terestre relativ recent (sub 10 000 de ani). Aceasta mare diversitate de habitate a
primit o diversitate ridicata de tipuri ecologice de specii.
Sub aspect biogeografic, teritoriul Deltei Dunarii se afla situat in marea regiune palearctica (ce cuprinde intreaga
Europa, partea de nord a Africii si Asia fara India si Indochina), subregiunea euromediteraneana.
Sub aspect fitogeografic se incadreaza in provincia danubiano-pontica, formand o unitate proprie, si anume
districtul Delta Dunarii (V. Ciocarlan, 1994). Sub aspectul zoogeografic al faunei de apa dulce, subregiunea
euromediteraneana este divizata in provincia ponto-caspica, districtul nord-ponto-caspic, iar in ceea ce priveste Marea
Neagra, aici se intalnesc specii apartinand atat regiunilor marine litorale cst si celor pelagice (P. Banarescu, N. Boscaiu,
1973). Diversitatea mare de ecosisteme acvatice, palustre, terestre, fluviale, fluvio-marine si costiere a creat posibilitatea
popularii regiunii cu o diversitate ridicata de ecotipuri ale speciilor migrate din refugiile postglaciare cuaternare, cu
preponderenta din cele mediteraneene si estice.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.2. Calitate si importanta:

Delta Dunarii, in comparatie cu alte delte ale Europei si chiar ale Terrei, a pastrat o biodiversitate mai ridicata,
respectiv, un numar mare de specii dintr-o mare diversitate de unita si sistematice, incepand de la plantele inferioare
(unicelulare) si pana la cele superioare (cormofite), de la animalele unicelulare (protozoare) si pana la vertebratele cele
mai evoluate (mamifere). Dar, mai mult decat atat, delta Dunarii frapeaza inca prin densitatea ridicata de exemplare la
multe specii, care in zilele noastre sunt rare sau lipsesc din alte regiuni ale continentului, cu toate ca, datorita unor
influente antropice din ultimele decenii (poluarea apelor, transformarea unor suprafete naturale in terenuri silvice,
piscicole si agricole etc.), n-a produs o diminuare pana la disparitie a unor specii de plante si animale. Numarul speciilor
ce traiesc pe acest teritoriu este cu siguranta mai mare decat cel cunoscut in prezent, intrucat inventarele intreprinse in
trecut si dupa infiintarea RBDD nu au cuprins toate zonele, nici sub aspect sistematic si nici teritorial. Pana acum au fost
inventariate
1642 specii de plante si 3 768 specii de animale, dintre care circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii
de pesti, 16 specii de reptile, 8 specii de broaste, 325 specii de pasari si 34 specii de mamifere.
Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica si Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans, Platantera
bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana greceasca (Periploca graeca), volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre
insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre
coleoptere - nasicornul (Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata si ortopterul Saga pedo.
Dintre amfibieni, brotacelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Pasarile sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun si pelican cret, lebada cucuiata, egreta mare si
egreta mica, starcul galben, starcul lopatar, avozeta, piciorongul, rata cu peruca, gasca cu gat rosu si multe altele).
Majoritatea sunt cuibaritoare in zona. Comparativ cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste
1 900 specii de cormofite (reprezentand peste 50 % din flora intregii tari), flora Deltei Dunarii si a Complexului lagunar
Razim – Sinoie este mai saraca (779 specii), cuprinzand in majoritatea lor taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca
30 %; continental-eurasiatice – cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %).
Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la zone nisipoase) si halofile
(de saratura).
Comparand numarul de specii din diferite familii de angiosperme observate in Delta Dunarii, se constata ca
numarul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995 specii) este mai mare decat cel al taxonilor observa si
in perioada 1991 – 1996 (total 729 specii).
Trebuie tinut cont, insa, atat de faptul ca in lista floristica de cca 150 specii sunt citate dupa literatura veche de
peste o jumatate de secol.
Dintre acesti taxoni neregasiti pe teritoriul deltei fac parte specii de pajisti umede, de padure sau din vecinatatea
padurii (Orchis morio, Orchis coriophora, Liparis loeselii, Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris,
Caldesia parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes trifoliata etc.).

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.3. VULNERABILITATE
In ecositemele dulcicole stagnante, flora microalgala si macrofita ce constituie producatorii primari, precum si
multe specii de protozoare, asigura continuitatea consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigele inferiore
ale lantului trofic. Datorita cresterii, in ultimile decenii, a gradului de poluare a bazinului dunarean si, in special, aportul
crescut de nutrienti (azot si fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianofitelor (albastre), care in sezonul cald
acopera majoritatea suprafetelor lacustre din intreg RBDD, imprimand circuitului materiei vii si moarte un sens nedorit si
anume, diminuarea pana la disparitie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de catre
consumatorii acvatici si a unor specii si asociatii de plante acvatice superioare. In consecinta, reducerea speciilor din
verigile consumatorilor precum si deplasarea acestora in sensul poluarii bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai
larg de adaptibilitate (euritrofe), ca de exemplu pesti de talie mica si cu valoare economica mai redusa (babusca, biban,
caras, oblet), iar ceilalti cu un grad mai mult sau mai putin pronuntat de stenotopie au parasit in cea mai mare parte aceste
zone (stiuca, somn, crap, etc), unele specii fiind, in prezent, periclitate pe intreaga suprafata RBDD (caracuda, linul,
vaduvita).
In ecosistemele terestre ramase in regim natural, mult mai reduse in suprafata de cat in trecut, lanturile trofice au
avut mai putin de suferit decat in cele acvatice. Din analiza efectelor poluante produse de navele in mars sau in stationare,
pe bratele Dunarii (Chilia, Sulina, Sfantu Gheorghe), cat si pe canalele interioare deltei a rezultat ca principalul produs
poluant este combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibili lichizi usori si grei, pacura si uleiurile), atat
ca urmare a procesului de ardere, cat si prin prelingerea lor din tancuri, rezervoare, instalatii. O sursa de poluare o
reprezinat si parcurile reci (cimitire de nave) de pe teritoriul Deltei Dunarii, in care sunt circa 120 nave, aflate in
Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
punctele: Km 107 de pe bratul Sfantul Gheorghe si de pe Dunare la mila 45. Circulatia navelor provoaca modificari
semnificative asupra malurilor canalelor prin fenomenele de suctiune si de val, precum si producerea de zgomote si
vibratii care afecteaza fauna, in special, in perioada de cuibarire si hranire.
LEGENDA
Intensitate Influenta
A - influenta mare + - influenta pozitiva
B - influenta medie 0 - influenta neutra
C - influenta scazuta - - influenta negativa
ROSPA0076 Marea Neagra

140.143
3.2.a. Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC

Cod Specie Populatie Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Conserare Izolare Global
Rezidenta Pop
A464 Puffinus yelkouan 10000-17000 i A B A A
A020 Pelecanus crispus 70-120 i C B C C
A177 Larus minutus 10000-12000 i A B C B
A191 Sterna sandvicensis 5200-6000 i A B C B
A396 Branta ruficollis 200-300 i C B C A
A197 Chlidonias niger 120-140 i C B C C
A189 Gelochelidon nilotica 320-350 i A A C B
A170 Phalaropus lobatus 700-1200 i C B C C

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
A195 Sterna albifrons 300-500 i B B C B

A196 Chlidonias hybridus 4000-5000i B B C B
A038 Cygnus cygnus 1000-1500i B B C B
A002 Gavia arctica 250-300i A B C C
A001 Gavia stellata 100-200i A B C C
A180 Larus genei 1000-1500i B B C B
A176 Larus melanocephalus 12000-15000i A B B A
A068 Mergus albellus 1000-1500i A B C A
A190 Sterna caspia 500-1000i A B C B
A193 Sterna hirundo 8000-10000i A B C B
Cod Specie Populatie Cuibarit Iernat Pasaj Sit. Conserare Izolare Global
Rezidenta Pop
A008 Podiceps nigricollis 2000-20000 i A B C A
A017 Phalacrocorax carbo 10000-27000 i B B C B
A061 Aythya fuligula 6300-7450 i A B C A
A125 Fulica atra 25000-40000 i C B C B
A050 Anas penelope 1200-1500 i B B C C
A053 Anas platyrhynchos 7000-9000 i B B C A
A051 Anas strepera 340-410 i C B C A
A183 Larus fuscus 200-400 i C B C C
A179 Larus ridibundus 20000-50000 i B B C C
A070 Mergus merganser 120-180 i B B C B
A069 Mergus serrator 230-340 i C B C C
A005 Podiceps cristatus 4500-6000 i C B C C
A059 Aythya ferina 18000-20000 i A B C B
A067 Bucephala clangula 1500-3000 i A B C B

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
A459 Larus cachinnans 25000-30000 i A B C B

A182 Larus canus 12000-15000 i A B C B
A006 Podiceps grisegena 500-1000 i A B B C
A004 Tachybaptus ruficollis 1200-1500 i B B C B
A156 Limosa limosa 2000-5000 i C B C B
LEGENDA
extinsa
I - refacere usoara

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
N01 98 523 Zone marine, insule maritime

N02 2 522,521 Estuare, lagune

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protjate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:
a). numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 10
b). numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra spciilor migratoare (Bonn): 20
c). numar de specii periclitate la nivel global: 2
Situl este important doar in migratie si iernare pentru speciile:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Anas platyrhynchos Chlidonias niger Larus fuscus Phalacrocorax carbo

Anas penelope Fulica atra Larus canus Phalaropus lobatus
Aytya marila Gelochelidon nilotica Mergus merganser Podiceps nigricollis
Anas strepera Gavia arctica Mergus serrator Sterna albifrons
Aytya ferina Gavia stellata Mergus albellus Sterna caspia
Aytya fuligula Larus melanocephalus Podiceps cristatus Sterna sandvicensis
Branta ruficollis Larus minutus Puffinus yelkouan Sterna hirundo
Bucephala clangula Larus genei Pelecanus crispus Tachybaptus ruficollis
Cygnus cygnus Larus cachinnans Podiceps grisegena
Chlidonias hybridus Larus ridibundus
Situl este oimportant pentru iernat pentru urmatoarele

specii:
- In perioada de migartie situl gazduieste mai mult de
20,000 de exemplare de pasari de balta, fin posibil
candidat ca sit RAMSAR
- Zona costiera si litorala incepand de la Capul Midia pana la Vama Veche este supusa presiunii
factorilor antropici cu impact major asupra ecosistemelor costiere si marine, prin activitati portuare,
transport maritim, pescuit comercial, mari aglomerari urbane si statiuni turistice, turism si sporturi
nautice, obiective industriale etc.
- Pe de alta parte factorii naturali specifici contribuie la cresterea vulnerabilitatii sitului (de ex.
eroziunea, furtunile puternice caracteristice sezonului rece, infloririle algale etc.)

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Activitati si consecinte in interiorul sitului

210 Pescuit profesionist (industrial) B 0 0
240 Luare / Indepartare de fauna A 0 -
520 Navigatie A 0 -
621 Sporturi nautice C 0 0
220 Pescuit sportiv C 0 0
504 Porturi A 0 -
609 Alte complexe sportive/de odihna A 0 0
Cod Activitate Intnsitate % Influenta

220 Pescuit sportiv C 0 0
502 Drumuri, drumuri auto C 0 -
600 Structuri (complexe) pentru sport si odihna A 0 -
900 Eroziunea A 0 -
400 Zone urbanizate, habitare umana A 0 -
503 Linii de cale ferata, TGV C 0 0
730 Manevre militare A 0 -

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.6.2.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in

scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite,
campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor
zone si asupra folosintei lor
Nu este cazul.
4.6.2.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din
diferite locuri de observare
Proiectul in discutie are ca amplasament parcul industrial din apropierea
orasului Navodari.
4.6.2.7. Numarul (abundenta) si diversitatea punctelor de

observare si rezistenta acestora la un numar mare de vizitatori;
stabilirea punctelor de observare
Trasaturile peisajului din zona amplasamentului nu se modifica prin
introducerea unor structuri noi, fiind vorba despre modernizarea termocentralei
Midia localizata in interiorul unui parc industrial.

Se recomanda urmatoarele masuri de diminuare a impactului:
 Amenajarea de spatii verzi in interiorul incintei modernizate;
 Mentinerea ordinii si curateniei in arealul incintei obiectivului.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.6.3.1. Fezabilitatea, dimensiunile si masurile de

recultivare sau renaturalizare a terenului degradat din
interiorul si din afara amplasamentului
Nu este cazul.
4.6.3.2. Folosirea terenului din amplasamentul propus in

scop recreativ
Nu este cazul.
4.6.3.3. Masuri de evitare a impactului – alegerea

amplasamentului obiectivului, planificarea pe amplasament,
alegerea proiectului potrivit, a materialelor si tipului de
constructie, modelarea interactiunii dintre relief si cladiri, zone
verzi pe amplasament, cresterea potentialului estetic
Obiectivul isi gaseste locul prin necesitatea existentei lui in zona industriala
a partinand UT Midia, avand loc o retehnologizare a centralei existente, utilizand o
parte din obiectivele componente ale vechii centrale..

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.6.4. Harti si desene la capitolul “ PEISAJ ”

4.6.4.1. Harta cu indicarea folosintei terenului,
schimbarilor si masurilor de protectie
4.6.4.2. Harta cu indicarea impactului produs de proiect

asupra cadrului natural si asupra zonelor protejate
Nu este cazul.
4.6.4.3. Harta / schita cu indicarea impactului asupra

resurselor estetice si care asigura recreerea
Nu este cazul.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.7. Mediul social si economic

4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra
caracteristicilor demografice, populatiei locale
Investitia este amplasata la aprox. 4 km de zonele locuite. Poluantii din
incinta obiectivului au influenta asupra zonelor limitrofe numai cand vantul are
directia care ar permite eventualeilor poluanti sa ajunga in localitatile limitrofe.
A. In perioada executarii lucrarilor de investii:

Impactul negativ asupra asezarilor umane este, practic neinsemnat, deoarece
nu exista asezari umane in apropiere.
Exista si un impact pozitiv, reprezentat de crearea unor noi locuri de munca,
pe santierul de constructie, dar si la unele activitati conexe ce se vor efectua in
afara santierului.
In sensul prevenirii aparitiei imbolnavirilor profesionale, este obligatoriu a
se respecta limitele stabilite prin concentratii admisibile de substante toxice si
pulberi in atmosfera zonelor de munca, limite prevazute in cadrul "Normelor
generale de protectie a muncii" elaborate de Institutul National de Cercetare-
Dezvoltare pentru Protectia Muncii si al Institutului de Igiena si Sanatate Publica.
Concentratiile admisibile (medii si de varf) sunt concentratiile maxime
admise in mediul de munca si pentru poluantii de interes sunt prezentate in tabelul
de mai jos.
Concentratia admisibila de varf este concentratia noxelor in zona de munca
ce nu trebuie depasita in nici un moment al zilei de lucru. Concentratia admisibila
medie rezulta dintr-un numar de determinari reprezentative pentru locul de munca
respectiv in diferite faze tehnologice, nu trebuie depasita pe perioada unui schimb
de munca.
Substantele cu indicativul PC sunt potential cancengene, iar cele cu
indicativul C au actiune cancerigena, fiind necesare masuri speciale de protectie.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Substantele care au indicativul P (piele) pot patrunde in organism prin pielea

sau mucoasele intacte: pentru prevenirea intoxicatiilor cronice. respectarea
concentratiilor admisibile trebuie asociata, in cazul de fata cu masuri speciale de
protectie a pielii si a mucoaselor. Indicativul P nu se refera la substantele care au
numai o actiune locala de tip iritativ.
In locurile de munca in care se gasesc mai multe substante toxice avand un
efect sinergic de tip aditiv, aprecierea riscului si a masurilor de protectia muncii
necesare se face avand in vedere actiunea combinata a acestora. Se considera ca au
efect sinergic de tip aditiv substantele toxice care au ca tinta a agresivitatii lor
acelasi organ sau sistem al organismului, ori care au aceelasi mecanism de actiune.
Analizand datele, privind evaluarea emisiilor si comparandu-le cu limitele
prezentate in tabelul de mai jos se constata ca in perioadele de executie
concentratiile estimate pe amplasament se situeaza sub limitele prevazute de
N.G.P.M.
Tinand cont de aceasta afirmatie precum si de durata de executie (de
expunere pentru muncitori) se poate afirma ca impactul asupra muncitorilor in
perioada de executie a obiectivului nu este semnificativ.
Concentratiile maxime admise de substante toxice in atmosfera
zonei de munca
Denumirea substantei Concentratie maxima admisa (mg/mc)
Medie Varf
Acetaldehida 90 180
Amoniac 15 30
Benzen CP 15 30
Dioxid de sulf (anhidrida sulfuroasa) 5 10
Crom hexavalent C 0,05 -
Cadmiu PC 0,05 -
Crom tnvalent 0,50
Cupru (pulberi) 0.50 1,50
Etil benzene 200 300
Etil toluene 300 400
Formaldehida PC 1,20 3
Heptan(n) 1500 3000

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Hidrocarburi alifatice (white-spirit,

solvent nafta, petrol lampant, motorina) 700 1000
Hidrocarburi policiclice aromatice C 0,20 -

Metan 1200 1500
Nichel (compusi solubili) C 0,10 0,50
Octan 1500 2000
Ozon 0.10 0,20
Oxizi de azot (exprimati in N02) 5 8
Pentan 1800 2400
Plumb si compusi (in afara de PbS) 0,05 0,10
Propan 1400 1800
Seleniu (compusi) 0.10 0,20
Toluen 100 200
Xilen P 200 300
In perioada de executie a obiectivului nu se constata depasiri ale

concentratiilor maxim admise de substante toxice in atmosfera zonei de munca
pentru nici una din fazele tehnologice si se poate aprecia ca nu exista riscul
aparitiei unor boli profesionale prin expunerea la noxele generate de aceste
activitati.

Promovarea investitiei se va dovedi eficienta doar in masura in care
functionarea obiectivului va fi conforma parametrilor proiectati.
Prin realizarea lucrarilor propuse, impactul estimat nu poate fi decat pozitiv,
de lunga durata si de importanta deosebita asupra mediului in special asupra
comunitatii umane asupra solului si apelor.
Impactul activitatii asupra asezarilor umane este strans legat de modul in

care sunt afectate apa, aerul, solul.
Din analiza potentialelor surse de poluare si a prognozarii impactului asupra
factorilor de mediu Aer, Apa, Sol si Subsol, rezulta ca prin constructia si
functionarea obiectivului analizat nu sunt afectate conditiile demografice ale
populatiei locale.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Impactul activitatilor descrise asupra asezarilor umane sau altor obiective de

interes public este nesemnificativ, minor, el incadrandu-se in limitele admisibile
stabilite de normativele si legislatia interna si europeana.

In perioada executarii lucrarilor de investitii si in timpul functionarii
obiectivului, impactul negativ asupra asezarilor umane este practic neinsemnat
deoarece distantele pana la zonele locuite sunt mari iar investitia este facuta pentru
a elimina impactul asupra mediului.
Masurile de diminuare a impactului asupra mediului social economic deriva
din masurile de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu Aer, Apa, Sol si
Subsol, prezentate pe larg in capitolele precedente.
Exista si un impact pozitiv prin crearea de noi locuri de munca pe perioada
executarii lucrarilor de investitii.
Pentru reducerea nivelului de zgomot si vibratii: se recomanda
monitorizarea nivelului de zgomot in scopul evidentierii acestuia. In cazul
depasirii valorilor legale se vor lua masuri de reducere a traficului tehnologic in
perimetrul studiat in intervalele orare pentru care valorile nivelului de zgomot
depasesc normele legale.
In zona amplasamentului nu exista locuitori, astfel ca nu se pune problema
afectarii populatiei de catre zgomot.
Se considera deci ca activitatile ce se vor desfasura in cadrul
amplasamentului, nu vor aduce modificari cu efecte negative asupra asezarilor
umane sau altor obiective de interes public.
In concluzie, se apreciaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau
altor obiective de interes public este nesemnificativ, incadrandu-se in limite
normale.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice
si culturale
Nu este cazul.
4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de

patrimoniu cultural, arheologic, sau asupra monumentelor
istorice
Activitatile industriale din zona se desfasoara pe platforme/terenuri
amenajate, in cadrul unui parc industrial, astfel incat nu se pune problema unui
impact asupra obiectivelor de patrimoniu cultural sau arheologic.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1. Descrierea alternativelor, amplasamentul alternativ, alt
moment pentru demararea lucrarilor alte solutii tehnice si
tehnologice, masuri de ameliorare a impactului asupra
mediului, etc., cu indicarea motivelor care au condus la
alegerea facuta
La proiectare a fost propus un singur amplasament din interiorul platformei
industriale Petromidia, datorita infrastructurii deja existente .
Pentru obiectivul analizat s-a intocmit documentatia „Studiu de fezabilitate
privind implementarea unui proiect de investitie de tip Brownfield la UT Midia
pentru construirea unei centrale termoelectrice in cogenerare, pe baza de gaz
natural avand o putere instalata de 75 MW”, care prezinta alternativele conectarii
centralei . Astfel au fost considerate urmatoarele alternative din punct de vedere al
configuratiei electrice, racordul la retea prin intermediul statiei de 110 kV UT
Midia:
- Brownfield – CCPP, (2TG);
Prezentat in urmatoarea Schema monofilara anexata la acest studiu:
- D1E-001 – Schema monofilara, sunt prezentate urmatoarele
circuite:
- Sheet 1, schema monofilara generala a centralei, integrata in
instalatiile existente;
- Sheet 2, Circuitele de avarie ale centralei.
Au fost luate in considerare urmatoarele ipoteze generale:
- Brownfield, prezentat in schema monofilara din desenul D1E-001,
se aplica urmatoarele principii:
o Linia / Linile de evacuare a puterii ale centralei vor fi
conectate la statia de 110 kV existenta;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
o Aceasta conexiune va permite alimentarea cu energie

a celor patru (4) statii de racord adanc Petromidia (SRA);
o Aceasta conexiune va permite, de asemenea,
alimentarea cu energie a consumatorilor de servicii generale
existente, cum ar fi cazanele de apa fierbinte, statile de tratare a
apei, iluminatul cladirilor si a spatilor;
o Centrala este echipata cu doua generatoare (2TG),
acestea vor fi conectate la doua celule, legate fiecare pe sisteme de
bare diferite pentru a garanta o inalta flexibilitate si siguranta in
conexiunea de evacuare/distributie - vezi Schema monofilara din
D1E-001.
5.2. Analiza marimii impactului, durata reversibilitatii,

viabilitatea si eficienta masurilor de ameliorare pentru fiecare
alternativa a proiectului si pe fiecare componenta de mediu
Nu este cazul.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
6.MONITORIZAREA
Avand in vedere ca obiectivul este sub incidenta HG 440/28.4.2010 privind
stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiiilor in aer ale poluantilor proveniti din
instalatiile mari de ardere se impune o monitorizare stricta a emisiilor cosurilor
aferente cazanelor aflate in functiune.
In vederea intocmirii planurilor de monitorizare trebuie avute in vedere
urmatoarele aspecte:
- Monitorizarea emisiilor este efectuata pentru a determina substantele în
gazele curate sau în apele reziduale astfel încât sa poata fi raportate, sau efectuata
pentru a controla procesul de ardere sau instalatia de evacuare a gazelor, sau pentru
a estima impactul instalatiei sau procesului asupra mediului;
Modul şi conditiile de functionare a instalatiei – (instalatii cu functionare
continua sau discontinua, instalatii în avarie sau în rezerva, instalatii cu timp de
operare redus în acord cu necesarul de energie, instalatii cu încarcare de vârf sau
medie încarcare, operatiile de pornire şi oprire, etc.
• Gradul de functionare a instalatiilor de retinere a emisiilor poluante
• Parametrii şi conditiile de referinta – pentru emisiile în aer, urmatorii
parametri ai gazului de evacuare trebuie de asemenea sa fie determinati pentru
transformarea concentratiilor emisiei obtinute în valorile corespunzatoare
conditiilor standard, adica 273 K, 101,3 kPa, cu masurarea continutului de oxigen
şi gaz uscat:
o debitul volumetric al fluxului de gaze de evacuare (pentru calculul
concentratiei şi al emisiei fluxului masic)
o temperatura gazului de evacuare
o continutul de vapori de apa al gazului de evacuare
o presiunea statica în conducta gazelor de evacuare
o presiunea atmosferica

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
o perioada de monitorizare/perioada relevanta pentru calculul mediei

o masurari suplimentare ale unor anumiti parametri (cum sunt voltajul si
electricitatea (filtre electrostatice), caderea de presiune (filtre-sac), PH-ul fluidelor
din scrubere şi ale concentratiilor de agent poluant din diferite locatii ale
conductelor de gaze de ardere.
• Conditiile locale specifice ale instalatiilor obiectivului (amplasament,
accesibilitatea zonelor de prelevare, etc.) .
A. In perioada executarii lucrarilor de investii

Monitorizarea in perioada de implementare a obiectivului nu va fi
necesara deoarece sursele sunt nedirijate, iar perioada de constructie va fi una
limitata.
1. Monitorizarea se va efectua prin doua tipuri de actiuni:
• supraveghere din partea organelor abilitate si cu atributii de control;
• automonitorizare
2. Automonitorizarea este obligatia societatii si are urmatoarele
componente
• monitorizarea emisiilor si calitatii factorilor de mediu;
• monitorizarea tehnologica/monitorizarea variabilelor de proces;
• monitorizarea post - inchidere
3. Toate analizele din cadrul activitatii de monitorizare vor fi realizate de
personal calificat, cu echipamente descrise in standardele de prelevare si analiza
specifice conform legislatiei in vigoare si prevederilor impuse prin acordul de
mediu.
4. Echipamentele de monitorizare si analiza trebuie exploatate si
intretinute astfel incat monitorizarea sa reflecte cu precizie valorile de emisie
(calibrare, verificare metrologica, etc.).

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
5. Prelevarea probelor se va face cu respectarea standardelor in vigoare,

iar buletinele de analiza vor avea precizata obligatoriu incertitudinea metodei de
analiza.
6. In cazuri de avarii, operatorul va reduce sau opri activitatea imediat ce
este posibil, pana la restabilirea functionarii normale.
7. Toate echipamentele de monitorizare si prelevare de probe trebuie sa
functioneze pe tot parcursul activitatii la instalatia respectiva;
8. Functionarea corespunzatoare a echipamentului automat de
monitorizare a emisiilor in aer, prelevarea si analiza tuturor poluantilor, precum si
metodele de masura de referinta pentru calibrarea sistemelor automatizate de
masura trebuie efectuate in conformitate cu standardele Comunitatii Europene
CEN, sau se vor aplica standarde nationale;
9. Sistemele de monitorizare continuu se supun anual controlului
utilizand masuratori paralele prin metode de referinta;
10. In cazul masuratorilor continue, datele transmise in camera de
comanda vor fi afisate pe un monitor, prelucrate intr-un echipament PC si stocate
ca valori medii orare. Printr-un software specific se va face o stocare a valorilor
validate zilnice, lunare, anuale, precum si a valorilor depasirilor de la normele
legale inregistrate.
11. Se vor calibra dispozitivele metrologice si dispozitivele de evaluare
prin intermediul unei firme acreditate si se va verifica anual capacitatea de
functionare. Calibrarile se vor repeta incepand cu momentul primei calibrari la
intervale de cate 1 an, sau ori de cate ori este necesar.
12. Se vor pastra duplicate ale rapoartelor asupra calibrarii si verificarea
functionarii aparaturii de monitorizare continua, precum si a valorilor masurate.
13. Se va trimite la ARPM Galati, respectiv APM Constanta cate o copie
dupa fiecare raport.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
14. La finalul unui an calendaristic se vor elabora rapoarte, care trebuie sa

contina pe langa datele de evaluare si urmatoarele informatii:
a. toate depasirile valorilor medii zilnice mai mari decat valoarea limita.
b. valorile medii zilnice ale intregii instalatii pentru indicatori specifici.
Datele solicitate se vor prezenta in raportul anual, mentionandu-se cauza si
momentul. Se vor prezenta in anexa Raportului anual, masurile luate in vederea
remedierii depasirilor emisiilor si prevenirea lor viitoare. In cazul afisajelor eronate
ale echipamentelor de monitorizare a emisiilor se va mentiona motivul
incidentului.
15. Se va completa un registru pentru toate interventiile realizate la
dispozitivele de monitorizare a emisiilor, acesta va fi la dispozitia ARPM/APM la
cerere. In registru se vor consemna:
a. lucrarile de intretinere mentionate de producator,
b. perioada dintre lucrarile de intretinere programata
c. lucrarile efectuate
d. timpul alocat lucrarilor de intretinere
e. data si momentul defectelor constatate, respectiv transmiterea
comenzii de reparatie catre producator,
f. data realizarii reparatiei,
g. gazele etalon utilizate pentru calibrare: producator, nr. flanse, data
productiei, certificatul de garantie
h. numele responsabilului pentru intretinere.
16. Operatorul este responsabil cu intretinerea si verificarea regulata a
capacitatii de functionare a echipamentelor de masurare continua si a unitatilor de
evaluare.
17. Accesul la echipamentele de monitorizare, precum si comandarea lor
vor fi efectuate doar de personal specializat.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
18. Se va notifica la APM Constanta/ARPM Galati orice defectiune

tehnica a sistemelor de monitorizare a emisiilor, ce depaseste durata de 24h. Pe
durata nefunctionarii echipamentului de monitorizare, masuratorile vor fi efectuate
discontinuu.
19. Toate rezultatele masuratorilor trebuie inregistrate, prelucrate si
prezentate intr-o forma adecvata, usor de analizat pentru a permite autoritatilor
competente pentru protectia mediului sa verifice conformitatea cu conditiile de
functionare autorizate si valorile limita de emisie stabilite.
20. Titularul trebuie sa asigure accesul organelor de control abilitate, sigur
si permanent la urmatoarele punctele de prelevare si monitorizare:
1. Puncte de prelevare a emisiilor in aer:
- cosurile de dispersie
2. Zgomot la limita amplasamentului instalatiei;
3. Puncte de prelevare a emisiilor de poluanti in apa:
- puturile forate pentru monitorizarea apei subterane;
- la evacuarea apei uzate tehnologice din bazinele de
neutralizare;
4. Zonele de stocare:
- materii prime
- produse chimice
Pe baza documentelor de referinta BAT este necesar un numar mai mare de
masuratori , intr-un interval de timp nu foarte mare pentru a se putea estima exact
gradul de poluare.
Astfel se recomanda :
- o automonitorizare – monitorizarea emisiilor si calitatiii factorilor de mediu,
monitorizarea tehnologica, monitorizarea varabill;
- monitorizarea prin supravegherea factorilor de mediu realizata de organele
abilitate de control.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Monitorizarea factorilor de mediu se va realiza conform unui plan de

monitoring de catre un laborator de specialitate. Planul de monitoring se face de
comun acord cu Agentia de Protectia Mediului Constanta stabilindu-se de comun
acord tipurile indicatorilor urmariti pentru principalii factori de mediu, precum si
frecventa, locul si modul de prelevare a probelor.
Monitorizarea calitatii aerului

Cele mai obisnuite componente ale emisiilor din aer monitorizate pentru o
centrala in cogenerare sunt cele care sunt calculate folosind factorii de emisie si
alte metode:
o emisii de pulberi;
o oxizi de sulf;
o oxizi de azot;
o monoxid de carbon;
o dioxid de carbon .
Astfel se va efectua o monitorizare a emisiilor in aer :
- la punctul de emisie refulare cos de evacuare gaze, TG, amplasat dupa cazanul
recuperator: vor fi monitorizati parametrii :
o NO2 - continuu
o CO – continuu
o Pulberi – semestrial;
o SO2- semestrial
- La punctul de emisie refulare cos de evacuare gaze arse cazan auxiliar , vor fi
monitorizati urmatorii parametrii:
o NO2 - continuu
o CO – semestrial
o SO2- semestrial

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Valorile emisiilor de substante poluante evacuate in atmosfera se vor incadra

in prevederile HG 440/2010 care stabileste limitele emisiilor pentru instalatiile
mari de ardere si OM 462/1993 pentru cazanul auxiliar.
Monitorizarea imisiilor in aer la limita amplasamentului

La monitorizarea imisiilor in aer la limita amplasamentului sunt vor fi
monitorizati urmatorii parametrii:
o NO2 - semestrial
o SO2 – semestrial
o CO - semestrial
o Pulberi in suspensie fractiunea PM10 – semestrial;
o Pulberi sedimentabile - semestrial
Monitorizarea va consta in:
- Masuratori diferite , in trei zile diferite;
- Prelevarea probelor pe directia predominanta a vantului, in perioada
cu grad maxim de activitate
- Evitarea masuratorilor in perioadele cu conditii meteorologice
extreme
- a punctul de emisie refulare cos de evacuare gaze, TG, amplasat dupa
cazanul recuperator: vor fi monitorizati parametrii :
o NO2 - continuu
o CO – continuu
o SO2- semestrial
Monitorizarea emisiilor in apa evacuata

Monitorizarea emisiilor in apa se va efectua conform prevederilor din
tabelul urmator.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Frecventa de prelevare
Punctul de prelevare Indicatori analizati
probe si analiza Metoda de analiza
a probei 5
indicatori
1 2 3 4
- pH
- Suspensii
- Produse petroliere
- Substante
extractibile cu
La evacuarea apelor
solventi organici
tehnologice epurate in lunar
- Fenoli antrenabili cu
Marea Neagra
vapori de apa
Conform prevederilor HG
- Sulfuri si hidrogen
nr. 352/ 2005 privind
sulfurat
modificarea si completarea HG
- Azot amoniacal
188/ 2002 pentru aprobarea unor
(NH4+)
norme privind conditiile de
- pH descarcare in mediul acvatic a
La evacuarea - Suspensii CBO5 apelor uzate (NTPA 001/ 2005,
- Azot amoniacal NTPA 002/2005)
apelor menajere (NH4+)
in reteaua de - Fenoli antrenabili
anual
canalizare a SC cu vapori de apa
- Substante
Rompetrol
extractibile cu
Rafinare SA solventi organic
- Detergenti
- Emisiile in apa nu trebuie sa depaseasca valorile limita de emisie mentionate in

tabelul cu valori limita admise la evacuare.
- Monitorizarea calitatii apei evacuate se va face conform precizarilor stabilite in
anterior de catre SC UT Midia SA Navodari prin laboratorul propriu. Pentru
verificarea conformitatii datelor obtinute, anual se va analiza calitatea tuturor
indicatorilor mentionati printr-un laborator specializat.
- Metodele de analiza corespunzatoare standardelor mentionate mai sus au
caracter orientativ, alte metode alternative putand fi folosite daca se
demonstreaza ca acestea au aceeasi sensibilitate si limita de detectie
- Se interzice deversarea neautorizata a oricaror substante care polueaza mediul
in apele de suprafata, apele freatice sau in canalele de scurgere a apei pluviale.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- In situatia in care orice analize sau observatii privind calitatea sau aparitia unor
scurgeri in apa pluviala ar putea indica faptul ca a avut loc contaminarea,
titularul autorizatiei trebuie sa :
o realizeze imediat o investigatie pentru a identifica si izola sursa de
contaminare
o ia masuri pentru prevenirea extinderii contaminarii si minimizarea
efectelor de contaminare a mediului;
o notifice incidentul la APM Constanta si ARPM Galati in termen de 24
ore.
- Orice alte analize privind emisiile de poluati in ape, solicitate de autoritatile de
gospodarire a apelor sau de protectie a mediului se vor efectua conform acestor
solicitari.
Monitorizarea calitatii apei subterane si solului

Monitorizarea calitatii apei subterane
Va consta analiza calitatii apei subterane prelevate din puturile de
observatie, amplasate pe teren. Monitorizarea se va face anual conform tabelului
de mai jos:
Locul prelevarii probei Indicator de Frecventa de Metoda de analiza

calitate analizat analiza
1 2 3 4
pH
Amoniu
Cloruri Conform prevederilor Ordinului MMGA
Reziduu filtrat nr. 161/2006 de aprobare a Normativului
Cele 9 foraje de Pb si compusi anual privind clasificarea calitatii apelor de
Observatie Mn suprafata
existente
Cr total
Cd
Zn
Ni

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
La solicitarea APM Constanta si ARPM Galati se vor analiza si alti

indicatori.
Se recomanda instalarea de noi puturi de monitorizare a apei subterane pe
perimetrul amplasamentului, care sa permita prelevarea de probe/monitorizarea
permanenta pe toata durata existentei proiectului..
Prelevarea probelor si analizelor acestora se vor realiza prin analize de
laborator dupa standardele in vigoare de catre un laborator specializat.
Rezultatele analizelor se vor compara cu rezultatele investigatiilor din
Raportul de Amplasament, respectiv buletinele de analiza la forajele de observatie
prevazute. Astfel, se va urmari evolutia calitatii apei subterane in timp si influenta
activitatii instalatiei asupra acesteia.
Operatorul are obligatia de a efectua lucrari de imbunatatire a calitatii apelor
freatice.
In monitorizarea apei vor fi urmariti urmatorii parametrii:
Nr. Frecventa de
Indicatorul de calitate U.M. monitorizare Metoda de analiza
crt.
APE UZATE TEHNOLOGICE
0
1. Temperatura' C -
2. pH unitati pH SR ISO 10523-97
3. Materii in suspensie (MS) mg/dm3 STAS 6953-81
Consum chimic de oxigen - la 5 mg
4. STAS 6560-82 SR ISO 5815/98
zile CBO5 O2/dm3
Consum chimic de oxigen - mg
5. metoda -cu dicromat de potasiu Conform SR ISO 6060-96
(CCOCr ) 2 O2/dm3
Aviz G.A.
6. Sulfati (SO4) mg/dm3 STAS 8601 -70
2+
7. Calciu (Ca ) mg/dm3 SR ISO 6703/1/2-98/00
STAS 8314-87 SR ISO
8. Zinc (Zn2+) mg/dm3
8288:2001
2+ 3 STAS 7987-67 SR ISO
9. Nichel (Ni ) mg/dm
8288:2001
2+ 3 STAS 7795-80 SR ISO
10. Cupru (Cu ) mg/dm
8288:2001
2+
11. Plumb (Pb ) mg/dm3 STAS 8637-79
Substante extractibile cu solventi
12. organic mg/dm3 SR 7587-96
Detergenti sintetici
13. mg/dm3 SR ISO 7875/1,2-96
biodegradabili
3
14. Clor rezidual liber (Cl2) mg/dm STAS 6364-78

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
APE UZATE MENAJERE

1. pH unitati pH SR ISO 10523-97
3
2. Materii in suspensie (MS) mg/dm STAS 6953-81
Conform
Consum chimic de oxigen - la 5 mg
3. Aviz G.A STAS 6560-82 SR ISO 5815/98
zile CBO5 O2/dm3
4. metoda -cu dicromat de potasiu SR ISO 6060-96
(CCOCr ) O2/dm3
5. Azot amoniacal (NH4-) mg/dm3 STAS 8683-70
Se vor incadra in limitele impuse de prevederile HG 188 din 2002, completata si modificata cu HG
352/2005,Normativul
NTPA 002/2005
APE METEORICE
1. pH unitati pH semestrial SR ISO 10523-97
2. metoda -cu dicromat de potasiu SR ISO 6060-96
(CCOCr ) O2/dm3
mg
3. Reziduu filtrabil
O2/dm3
Substante extractibile cu solventi
4. organic mg/dm3 SR 7587-96
- 3
5. Azot amoniacal (NH4 ) mg/dm STAS 8683-70
Detergenti sintetici
6. mg/dm3 SR ISO 7875/1,2-96
biodegradabili
Se vor incadra in limitele impuse de prevederile HG 188 din 2002, completata si modificata cu HG
352/2005,Normativul NTPA 001/2005
Monitorizarea calitatii solului

Monitorizarea calitatii solului se va realiza in puncte precizate data pe an,
printr-un laborator specializat. Rezultatele analizelor se vor raporta la valorile de
referinta prevazute in Ordinul MAPPM nr.756/1997.
Monitorizarea zgomotului
Pe perioada de realizare a obiectivului vor trebui respectate prevederile
Ordinului nr. 536 din 23 iunie 1997 (*actualizat*) pentru aprobarea Normelor de
igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei.
Pe perioada de exploatare a obiectivului monitorizarea zgomotului la limita
incintei noii centrale se va realiza atat pe perioada de zi cat si pe perioada de
noaptein punctele stabilite de autoritatile competente de mediu prin actele de
reglementare.
Monitorizarea zgomotului la locul de munca cade in sarcina serviciului de
specialitate din centrala iar pentru frecventa de masurare se va stabili o

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
periodicitate sau se vor individualiza momentele cand se vor realiza masuratorile in

situatii speciale. Masuratorile se vor executa in conditiile respectarii prevederilor
legale in vigoare.
Monitorizarea deseurilor
Societatea va tine o evidenta a gestiunii deseurilor generate pe amplasament,
conform prevederilor HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru
aprobarea listei ce cuprinde deseuri, inclusiv deseurile periculoase.
Evidenta deseurilor va contine urmatoarele informatii:
- tipul deseului
- codul deseului
- instalatia producatoare
- cantitatea produsa
- data evacuarii deseului din instalatie
- modul de stocare
- data predarii deseului
- cantitatea predata catre transportator
- date privind expeditiile respinse
- date privind orice amestecare a deseurilor
Vor fi pastrate inregistrari privind transportatorul de deseuri : numele,
specificul activitatii, autorizatia de functionare.
Gestionarea tuturor categoriilor de deseuri se va realiza cu respectarea stricta
a prevederilor O.U.G. nr. 78/2000, aprobata cu modificari de Legea nr. 426/2001,
modificata si completata cu O.U.G. nr. 61/2006, aprobata prin Legea nr. 27/2007.
Deseurile vor fi colectate si depozitate temporar pe tipuri si categorii, fara a se
amesteca. Valorificarea deseurilor industriale reciclabile: hartie, ambalaje PET,
metale uzate, uleiuri uzate, se va realiza in conformitate cu legislatia in vigoare:
Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- Ordin comun MM GA/MAI 1121/1281/2006 privind stabilirea

modalitatilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale in
scopul aplicarii colectarii selective;
- H.G. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de
ambalaje, modificata si completata prin HG 1872/2006 si HOTARAREA nr. 247
din 17 martie 2011
- ORDIN nr. 794 din 6 februarie 2012 privind procedura de raportare
a datelor referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje
- HG 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
Monitorizare substantelor si preparatelor chimice periculoase

- Se vor respecta prevederile Hotarârii nr. 1.408 din 4 noiembrie
2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substantelor periculoase
- Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor
periculoase, completata si modificata prin Legea nr. 263/2005 si LEGEA nr. 254
din 5 decembrie 2011.
- H.G. 937 din 1 septembrie 2010 privind clasificarea, ambalarea si
etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase.
Punctele de prelevare pentru emisiile continue vor fi : in situ (mostra

analizata la cos) si in extractiv (extractie pentru analiza din orice loc).
Punctele de prelevare trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
o sa fie reprezentative;
o sa fie clar marcate;
o sa nu existe o perturbare a fluxului in zona de masurare;
o sa fie alimentate cu energia necesrara ;
o sa corespunda conditiilor de asigurare a sanatatii muncii .

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- Pentru monitorizarea concentratiilor de NOx si CO in gazele de ardere

Prin sistemul de monitorizare al factorilor de mediu creste siguranta in
exploatare cu diminuarea riscului aparitiei unor poluari accidentale cu impact
asupra calitatii factorilor de mediu.
Raportarea datelor de monitorizare a emisiilor

Raportarile masuratorilor trebuie sa se faca respectand protocolalele si
legislatia in vigoare.
Raportarile trebuie sa contina urmatoarele date:
- obiectivul campaniei de monitorizare;
- informatii generale referitoare la masuratori;
- descrierea instalatiei;
- date functionale ale instalatiei;
- conditii de functionare pe perioada masuratorilor;
- informatii despre planul de masuratori;
- descrierea zonei de prelevare;
- prezentarea tabelara a masuratorilor individuale, incluzand temperaturi, debite
de gaze sau volume;
- prelucrarea rezultatelor;
- analiza erorilor;
- prezentarea masurilor de asigurare a calitatii
- concluzii.
Se vor intocmi rapoarte obligatorii privind activitatea de monitorizare in
conformitate cu prevederile impuse de actele de reglementare.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
7. SITUATII DE RISC
Riscul este estimarea matematica a probabilitatii producerii de pierderi
umane si pagube materiale pe o perioada de referinta si intr-o zona data, pentru un
anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produs intre probabilitatea de
producere a fenomenului generator de pierderi umane/pagube materiale si valoarea
pagubelor produse.
Riscurile pot fi clasificate:
- naturale
- tehnologice
- biologice
Un risc de tip special, prin frecventa si consecinte, il reprezinta cel de
incendiu.
Din punct de vedere al ariei de manifestare riscurile pot fi transfrontaliere,
nationale, regionale, judetene si locale.
In functie de frecventa si de consecintele situatiilor de urgenta generate de
tipurile de riscuri specifice, riscurile pot fi principale sau secundare. Elementele
caracteristice ale principalelor tipuri de riscuri sunt prezentate in continuare
7.1. Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari

de teren, etc.)
Riscurile naturale se refera la evenimente in cadrul carora parametrii de stare
se pot manifesta in limite variabile de la normal catre pericol, cauzate de fenomene
meteo periculoase, in cauza ploi si ninsori abundente, variatii de temperatura -
inghet, seceta, canicula - furtuni si fenomene distructive de origine geologica,
respectiv cutremure, alunecari si prabusiri de teren.
In ultima perioada s-a constatat o crestere ingrijoratoare, atat in lume, cat si
in Romania, a manifestarii riscurilor naturale si in special a inundatiilor,

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
alunecarilor si prabusirilor de teren, fapt ce a condus la pierderi de vieti omenesti,

precum si pagube materiale importante.
Desi aparitia celor mai multe riscuri naturale nu poate fi impiedicata,
efectele acestora pot fi reduse printr-o gestionare corecta a situatiei la nivel local,
regional, central.
Riscurile naturale in cazul parcurilor eoliene sunt formate din urmatoarele
fenomene:
- inghetul;
- fenomene meteorologice extreme: furtuni, tornade;
- fenomene electrice atmosferice: fulger, trasnet;
- cutremure
- alunecari de teren;
- inundatii.
Un risc natural care nu este foarte des intalnit dar care poate avea consecinte
nedorite este cutremurul.
Cutremurele de megnitudini variabile sunt destul de frecvente in lume. Cele
mai multe sunt de intensitati mici, neperceptibile fara instrumentar special.
Cutremurele mari, pot prezenta un risc semnificativ asupra structurii si lucrarilor
de constructii. Timpul mediu intre cutremurele mari este adesea masurat in zeci sau
sute de ani.
Este importanta sa se inteleaga toate caracteristicile riscului seismic pentru a
fi luate toate masurile necesare pentru inlaturarea, diminuarea acestor riscuri.
Pe plan international exista ghiduri care impun masuri ce trebuie respectate
de catre producatori in privinta riscului seismic.
Zona analizata este stabila din punct de vedere al cutremurelor, si de
asemenea, nu se pune problema alunecarilor de teren sau a inundatiilor datorita
caracteristicilor solului si subsolului.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Fenomenele meteorologice extreme, in contextul actual al schimbarilor

climatice poate aparea mai frecvent in ultima perioada de timp.
7.2 Accidente potentiale (analiza de risc)

Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor negative care au
drept cauza depasirea masurilor de siguranta impuse de reglementari, ca urmare a
unor actiuni umane voluntare sau involuntare, defectiuni ale componentelor
sistemelor tehnice, esecul sistemelor de protectie.
Riscurile tehnologice sunt asociate activitatilor industriale.
Riscul tehnologic, spre deosebire de cel natural, poate fi controlat si redus pe
mai multe cai, necesitand insa un management mult mai elaborat si personalizat pe
fiecare categorie in parte.
Dintre evenimentele generatoare de accidente in perioada de executie a
obiectivului sunt:
a) incendii;
b) accidente de transport;
c) accidente de munca;
d) prabusirea de constructii, instalatii sau amenajari;
e) esecul utilitatilor publice (retele electrice) - avarii;
f) caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos;
g) periclitare intentionata.
7.2.1. Factori de risc identificati
A. Cutremur
Potrivit codului seismic Romanesc (P100-1/2006), zona este caracterizata
printr-un varf de accelerare al solului (PGA) pentru proiectarea constructilor (ag =
0.16 g), bazat pe o perioada de recurenta de 100 de ani.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Spectrul de raspuns pentru perioada de colt este Tc = 0.7 s.

Pe amplasament vor exista constructii si instalatii care trebuie sa corespunda
solicitarilor seismice previzionabile zonei amplasamentului.
B. Riscuri tehnologice
Ca risc tehnologica se poate considera faptul ca beneficiarul sa nu fi ales
tehnologia corespunzatoare conditiilor climaterice ale amplasamentului.
Acest risc se va monitoriza si se va diminua prin alegerea corespunzatoare a
echipamenteleor si instalatiilor, prin asumarea responsabilitatii de catre furnizorii
de echipamente si de catre constructori ca instalatia sa functioneze in parametrii
solicitati.
Un alt tip de risc este cel determinat de functionarea necorespunzatoare a
instalatiilor prin opererea lor necorespunzatoare, datorata slabei pregatiri a
personalului operator sau a unor neglijente in operare.
Eliminarea acestui tip de risc se realizeaza prin instruirea corespunzatoare a
personalului, prin perfectionarea pregatirii acestuia pe tot parcursul functionarii
centralei.
Ca riscuri potentiale se pot enumera:
1. Riscul de explozie si de incendiu : amploarea unui asemenea accident poate
fi evaluata numai prin analiza concreta a situatiei probabile, iar ca durata in
timp, efectele imediate sunt de scurta durata, dar efectele socio-economice
pot fi de durata mai mare in functie de amploarea evenimentului.
Ca masuri de prevenire si diminuare a efectelor :
- rezervoarele si conductele pentru transportul substantelor periculoase
sunt construite corespunzator, din materiale rezistente care sa corespunda
cerintelor instalatiei;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- instalatia va fi prevazuta cu detectoare de gaz pentru prevenirea

acumularilor de gaz;
- personalul va fi instruit corespunzator privind pericolele;
- se va elabora un regulament intern cu privire la masurile de prevenire a
incendiilor si exploziilor;
- elaborarea unui plan de urgenta;
- asigurarea in perfecta stare de functionare a instalatiei de stins incendiu;
- instalatia va fi prevazuta cu paratrasnete;
- respectarea planurilor de mentenanta si control a starii tehnice a
instalatiilor si echipamentelor de pe amplasament
2. Riscul de electrocutare si/sau ardere: afecteaza factorul uman
- Posturile trafo sunt protejate conform legislatiei in vigoare;
- Traseele de transport si distributie a energiei electrice vor fi proiectate si
realizate cu respectarea normelor specifice si legislatiei in vigoare;
- Se vor realiza protectii impotriva atingerilor directe : ingradiri mobile,
echipamente cu carcase inchise, folosirea de mijloace de protectie
individuale;
- Se vor realiza protectii impotriva atingerilor indirecte: legarea la pamant,
legarea la nul, egalizarea potentialelor ;
- Prevederea echiopamentelor corespunzatoare mediilor in care se
instaleaza: medii cu pericol de explozie, cu umiditate excesiva, care
contin substante corozive;
- Verificari in vederea punerii in functiune: masurarea rezistentelor
izolatiei, verificarea legaturilor de protectie, masurarea rezistentei de
dispersie in pamant, masurarea tensinunilor de atingere si de pas
- Asigurarea iluminatului de siguranta;
- Interventiile vor fi efectuate numai de personal autorizat;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- Respectarea planurilor de mentenanta si control a starii tehnice a

instalatiilor si echipamentelor de pe amplasament
- Personalul va fi instruit corespunzator privind electrocutarea ;
3. Risc de otravire/asfixiere: factorul uman, fauna. Amploare –local si
temporar
- Depozitarea materialelor generatoare de substante ce pot provoca otraviri
sau asfixieri sa se realizeze in spatii inchise , din care evacuarea gazelor sa
se faca controlat;
- Instruirea personalului;
- Asigurarea echipamentelor de protectie adecvata;
- Realizarea unor planuri de situatii de urgenta si inteventii intern si extern
care sa prevada masuri de limitare in spatiu si timp a efectelor unui
eveniment.
4. Risc de poluare cu substante generatoare de miros, substante periculoase si
gaze cu efect de sera: factorii de mediu apa, aer, sol, subsol, sanatatea
populatiei si biodiveristatea. Amploare : functie de gradul de poluare, de
marimea accidentului
- Depozitarea de substante generatoare de miros, substante periculoase si
gaze cu efect de sera sa se realizeze in spatii inchise , din care evacuarea
gazelor sa se faca controlat;
- Elaborarea unui plan de control a starii tehnice a spatiilor de depozitare, a
ambalajelor si spatiilor de de depozitare a substantelor periculoase si a
instalatiilor de transport a acestora;
- Elaborarea unui plan de mentenanta si control a echipamentelor statiei de
epurare si a conductelor ape uzate in scopul prevenirii scurgerilor si
depunerilor de material generator de mirosuri;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- Controlul in permanenta a concentratiei de gaz;

- Automonitorizarea si monitorizarea permanenta a factorilor de mediu;
- Elaborarea unui plan de gestiune al deseurilor.
5. Riscuri de accidente de munca : factorul uman
- Toate lucrarile si operatiile se vor executa sub conducerea directa a
responsabilului de lucrare;
- Se vor afisa in locuri vizibile marcaje care sa indice sarcinile maxime
admisibile pe platforme si scari, schele si se va urmari nedepasirea lor de
catre personal;
- Se vor respecta normele de protectia muncii la locul de munca
7.3. Analiza posibilitatilor aparitiei unor accidente industriale cu

impact semnificativ asupra mediului, inclusiv cu impact negativ
semnificativ dincolo de granitele tarii
Aparitia unor accidente industriale cu mpactsemnificativ asupra mediului,
poate fi determinata de urmarile provocate de calamitati naturale sau catastrofe ca:
• inundatii puternice care afecteaza obiectivul ;
• înzapeziri care determina paralizarea transportului in
interiorul/exteriorul uzinei, imposibilitatea interventiei din exterior cu
autospecialele de interventie, a aprovizionarii şi desfaşurarii normale a activitatii
uzinei;
• cutremure de pamant de intensitate mare soldate cu distrugeri de vieti
omeneşti şi bunuri materiale însemnate ;
• furtuni violente, provocatoare de pierderi de vieti omeneşti si
distrugeri materiale însemnate

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
• accidente tehnologice cu urmari deosebit de grave, datorita producerii

unor explozii, prabuşiri sau intoxicari in masa, ori dezorganizarea prelungita a
activitatii;
• alte evenimente negative (prabuşiri de constructii).
Evenimentele de mai sus pot duce la necesitatea opririi activitatii, cauzata
de:
• avarierea unor instalatii tehnologice şi de protectia împotriva
incendiilor, concomitent cu aparitia unor stari de pericol;
• întreruperi ale alimentarii cu energie electrica, scurtcircuite, blocarea
cailor de acces, circulatie si evacuare, scurgeri de produse combustibile, lichide şi
gazoase prin aparitia unor neetanşeitati sau fisuri la instalatiile tehnologice, ca şi în
cazul distrugerii totale sau partiale a unor cladiri industriale din obiectiv;
• pericolul de prabuşire a unor constructii sau instalatii prin diminuarea
rezistentei constructiei, ca urmare a deteriorarii elementelor portante;
• blocarea sub daramaturi, deformarea şi torsionarea unor rezervoare şi
recipiente cu lichide cu sau fara presiune şi existenta pericolului de explozie sau
incendiu a acestora ;
• scoaterea din functiune a aparaturii, utilajelor şi nstalatiilor/sistemelor
destinate prevenirii şi stingerii incendiilor.
Prin distantele de siguranta fata de vecinatati mai mari decat cele prevazute
in normative, este asigurata protectia acestora in caz de incendiu.
Un eventual incendiu in incinta UZINA TERMOELECTRICA MIDIA poate
afecta instalatiile utilizate de S.C. ROMPETROL RAFINARE S.A. numai daca se
intrerupe alimentarea cu abur, centrala termoelectrica fiind considerata punct vital-
vulnerabil la incendiu pentru ROMPETROL RAFINARE S.A.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
7.4. Planuri pentru situatii de risc

Se va intocmi actualiza „PLANUL DE INTERVENTIE PENTRU
SITUATII DE URGENTA LA S.C. UZINA TERMOELECTRICA MIDIA S.A. –
NAVODARI: existent , intocmit de S.C. PSICOM INTERMED S.A. -
BUCUREŞTI
7.5. Masuri de prevenire a accidentelor. Protectia si stingerea

incendiilor
7.5.1. Masuri PSI

S.C. UZINA TERMOELECTRICA MIDIA S.A. a externalizat serviciul
propriu de pompieri pentru situatii de urgenta şi a încheiat contract de prestari
servicii pe linia apararii împotriva incendiilor cu Serviciul Privat pentru Situatii de
Urgenta constituit ca societate comerciala S.C. PSICOM INTERMED S.A.,
autorizat conform prevederilor legale sa presteze asemenea servicii pentru situatii
de urgenta.
Prestatorul serviciilor de aparare împotriva incendiilor este constituit şi
organizat ca Serviciu Privat pentru Situatii de Urgenta de categoria a V-a, cu sediul
social in Municipiul Bucuresti, serviciu condus de un Şef Serviciu, profesionist in
domeniu şi are in componenta urmatoarele structuri:
- compartiment pentru prevenire;
- cinci formatii de interventie, salvare şi prim ajutor (FISPA);
- dispecerat propriu;
- atelier de reparatii şi întretinere.
Formatia de interventie, salvare şi prim ajutor (FISPA) constituita în cadrul
S.C. Uzina Termoelectrica Midia S.A., are în dotare:
- o autospeciala de interventie pompieri cu apa şi spuma tip FIAT

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
75 PC, capacitate 2200 l apa + 180 l spumogen, proprietate a Serviciului

Privat pentru Situatii de Urgenta categoria a V-a, constituit ca societate comerciala
S.C. PSICOM INTERMED S.A.;
- 3 motopompe tip MP-79, proprietate S.C. TERMOELECTRICA.
Formatia de interventie, salvare şi prim ajutor este incadrata cu personal
calificat si autorizat al prestatorului, astfel:
- un Şef de formatie, cadru tehnic atestat în domeniul apararii împotriva
incendiilor pentru îndeplinirea atributiilor de prevenire şi interventie - 8 ore / zi / 5
zile / saptamâna;
- un şofer / şef de tura, autorizat pentru autospeciala de interventie şi
motopompe - permanent 24 / 24 ore ;
- 2 servanti pompieri calificati - permanent 24 / 24 ore.
Valorile timpilor operativi de interventie corespund valorilor stabilite în
prezentul plan şi timpilor de raspuns, în functie de riscurile identificate.
Nivelul riscului de incendiu este MIJLOCIU, pe ansamblul unitatii;
Planul de interventie a fost întocmit conform Anexei nr.3 la Normele
Generale aprobate cu Ordinul MAI nr. 163/2007.
În vecinatate este o formatie de interventie a S.C. ROMPETROL –
RAFINARE S.A., cu care exista încheiata o conventie de cooperare/colaborare în
situatii de urgenta, fiind stabilite şi conditiile de interventie în caz de reciprocitate
în situatii de urgenta;
In situatii de urgenta publica de incendiu, în sprijinul Serviciului Privat
pentru Situatii de Urgenta, la solicitarea acestuia poate interveni:
- Statia de Pompieri Midia Navodari, componenta a Grupului 1 de
Interventie Constanta ,,PALAS”, al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta
“DOBROGEA”, al judetului Constanta.
Ca particularitati tactice de interventie ,interventia fiind definita ca forma
principala de actiune a formatiilor de interventie salvare şi prim ajutor din cadrul

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
serviciilor private pentru situatii de urgenta prin care se realizeaza stingerea

incendiilor, limitarea şi lichidarea fenomenelor meteorologice negative, a
calamitatilor, catastrofelor şi a altor situatii de urgenta, salvarea persoanelor şi
evacuarea bunurilor materiale se evidentiaza:
• organizarea activitatii de prevenire şi stingere a incendiilor pe locurile
de munca conform reglementarilor în vigoare;
• asigurarea primei interventii, personalului de pe locurile de munca
fiindu-i atribuite urmatoarele sarcini:
- anuntarea formatiei de interventie, salvare şi prim ajutor precum şi a
şefilor ierarhici(şef tura şi inginer dispecer de tura);
- şeful echipei conduce operatiile de stingere şi împreuna cu personalul
din subordine salveaza persoanele aflate în pericol şi evacueaza bunurile materiale
în ordinea stabilita şi în locurile dinainte cunoscute, pâna la sosirea fortelor
specializate pentru interventie;
- întrerupe alimentarea cu energie electrica a zonei incendiate;
- actioneaza cu mijloacele din dotare pentru localizarea incendiului;
- sprijina formatia de interventie în realizarea dispozitivului de
interventie, evacuarea persoanelor şi a bunurilor.
A. Sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare
si alertare in caz de incendiu:
a) sisteme, instalatii, aparate, (echipamente de control si semnalizare,
detectoare de incendiu, butoane manuale de semnalizare, circuite de legatura,
echipamente si dispozitive anexe) destinate detectarii si semnalizarii incendiilor:
• 2 centrale CUAM:
- una cu 40 linii in camera de comanda bloc 1;
- una in remiza P.S.I. cu 20 linii (14 in functiune);
• Zone echipate cu detectoare de fum:
- toate cladirile si instalatiile de productie;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
• Zone echipate cu detectoare de temperatura: instalatiile de productie;

• Zone echipate cu butoane manuale: toate cladirile si instalatiile.
b) sisteme pentru avertizare/alarmare in caz de incendiu (sirene electrice,

clopote, sonerii, lampi semnalizatoare etc.) sunt suficiente;
c) sisteme de transmitere a apelurilor de urgenta pentru alertarea fortelor
de interventie (telefoane fixe, mobile, directe, cap la cap, statii radio), sunt
suficiente; prin radio se tine legatura intre pompier-dispecer-sef tura-sefii de sectii-
secretariat;
B. Sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor,

care asigura prezenta substantei de stingere in zona protejata:
Instalatii de stingere cu apa:
• Sprinkler conventionale (apa-apa) - nu sunt;
• Drencer (cu actionare automata) sau pulverizatoare (cu actionare
automata): rezervoarele de pacura si inabusire cu abur in rezervoarele de pacura si
al cazanelor;
• Hidranti interiori: alimentati din reteaua exterioara de apa incendiu;
timp normat de functionare 10 minute; zone echipate: toate cladirile si instalatiile;
• Hidranti exteriori (materializati pe plan-18 buc.): retea inelara de 200
mm, alimentata din conducta de la ROMPETROL, prin intermediul a trei
electropompe plus una de rezerva din Cladirea Electropompe-Ob.2; se asigura 10
l/sec si o presiune de 6 bari;
• Dispozitive si sisteme de evacuare a fumului si gazelor fierbinti (trape
de evacuare): nu sunt;
• Usi rezistente la foc:
- 6 usi rezistente la foc in galeriile de cabluri;
- 7 usi rezistente la foc in statia de transformare 110kV.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
C. Stingatoare si alte aparate de stins incendii

Uzina Termoelectrica Midia are in dotare stingatoare portative: cu
gaze inerte, cu pulbere si gaze inerte cu butelie interioara si presurizate permanent
Numarul si modul de amplasare al acestora corespunde prevederilor legale,
in sensul ca:
- sunt suficiente, functie de suprafata, destinatie si clase de incendiu;
- cele existente sunt verificate periodic si intretinute corespunzator;
- personalul de pe locurile de munca cunoaste caracteristicile si modul
de folosire al acestora.
Particularitati tacticilor de interventie, caracteristicile dotarilor, fortele de
interventie in cazul activitatii de protectie impotriva incendiilor se regasesc in
„PLANUL DE INTERVENTIE PENTRU SITUATII DE URGENTA LA S.C.
UZINA TERMOELECTRICA MIDIA S.A. – NAVODARI: existent , intocmit de
S.C. PSICOM INTERMED S.A. – BUCUREŞTI.
7.5.2.Masuri de prevenire a accidentelor

Conform reglementarilor in vigoare la elaborarea proiectului au fost
respectate prevederile din normele de securitate a muncii precum si prevederile
actelor normative privind proiectarea lucrarilor de constructii care se refera la
masuri de securitatea muncii.
Ca masuri de prevenire a accidentelor se va proceda la oprirea activitatii în
întregime sau numai a unor instalatii tehnologice. Este posibila si necesara pentru
executarea unor lucrari de revizie, reparatii şi verificari potrivit unor grafice
prestabilite, cazuri în care pericolul de accident este determinat de unele
particularitati, constând în:
• activitati de organizare de şantier pe teritoriul unitatii;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
• fluctuatie de personal, necunoaşterea de catre cei ce lucreaza la

reparatii a specificului unitatii, pericolului de incendiu/explozie şi masurilor de
prevenire si stingere ce se impun ;
• lucru cu foc deschis (sudura, taiatul metalelor, lampi de lipit, topitul
smoalei etc.) fara respectarea masurilor de prevenire.
Principala misiune a formatiei de interventie, salvare si prim ajutor în faza
scoaterii din functiune a instalatiilor tehnologice, o constituie prevenirea ori
limitarea efectelor negative, actionand cu precadere pentru:
• identificarea instalatiilor afectate, gradul de avariere si pericolul ce îl
reprezinta d.p.v. al stabilitatii, pericolului de incendiu/explozie;
• stabilirea modului de interventie, forta de lucru şi utilajele necesare,
cooperarea cu grupele de specialişti şi grupele de salvatori ;
• asigurarea limitarii propagarii incendiilor, ca si compartimentarea
unor instalatii cu pericol sporit de incendiu sau explozie ;
• identificarea sau prevederea unor închideri hidraulice sau alte
dispozitive de obturare a canalelor, conductelor tehnologice etc. ;
• oprirea scurgerii lichidelor din rezervoarele avariate;
• efectuarea de ecrane termoizolante sau perdele de apa pentru protectia
instalatiilor amenintate ;
• asigurarea iluminatului, inclusiv cel de siguranta, pe timpul evacuarii
persoanelor si bunurilor;
• stabilirea şi asigurarea mijloacelor de protectie adecvate personalului
care lucreaza în zone cu substante toxice.
Impreuna cu specialisii din unitate, verifica si stabilesc în ce masura
instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor sunt sau nu avariate, masurile si
durata repunerii lor în functiune, consemnandu-se aceasta în registrul instalatiilor
respective.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Formatia de interventie, salvare si prim ajutor (FISPA)executa masurile

stabilite de conducerea unitatii pentru prevenirea pericolului incendiilor pe timpul
repunerii în functiune a instalatiilor tehnologice avariate de calamitati naturale sau
catastrofe.
In faza finala pentru repunerea efectiva în functiune, pe timpul probelor
tehnologice, pana la atingerea parametrilor proiectati, formatia de interventie,
salvare si prim ajutor( FISPA) actioneaza pentru :
• controlul şi supravegherea punctelor vulnerabile în care pot aparea
scurgeri de lichide combustibile ori scapari de gaze inflamabile ;
• asigurarea unor posibilitati rapide de oprire a instalatiilor la aparitia
unor situatii deosebite -presiuni şi temperaturi periculoase ;
• organizarea de posturi fixe cu o dotare corespunzatoare, iar la nevoie,
constituirea unor patrule care sa circule şi sa observe zonele instalatiilor interesate
fiind în masura sa ia primele masuri de protectie ;
• asigurarea unor legaturi corespunzatoare, permanente între punctele
vulnerabile supravegheate şi dispeceratul de conducere a operatiilor de repunere în
functiune ;
• asigurarea dispozitivelor premergatoare în locurile cele mai
periculoase, în functie de dotarea existenta. La nevoie, acolo unde presiunea si
debitul instalatiei de apa permit, pentru asemenea dispozitive se pot folosi si
hidrantii exteriori sau interiori.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR
Nu este cazul.
9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1. Descrierea activitatii
Instalatiile de cogenerare au cunoscut o dezvoltare deosebita in ultimele
doua decenii, datorita crizelor energetice, si ca urmare a Protocolului de la Kyoto,
referitor la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.
Implementarea sistemului de cogenerare prezinta o serie de avantaje, dintre
care cele mai importante sunt:
-aplicarea in practica a celor mai moderne solutii energetice;
-utilizarea rationala a combustibilului;
-costuri de productie si exploatare mici;
-cresterea gradului de confort in apartamentele consumatorilor;
-utilizarea energiei electrice pentru nevoile proprii si pomparea surplusului
in sistemul energetin national, devenind astfel si producatori de energie electrica,
ceea ce conduce la eficientizarea investitiei
Avand in vedere cerintele Uniunii Europene privind protectia mediului, dar
si necesitatile economiei Romaniei, lucrarile care fac obiectul prezentei investitii,
respectiv” Centrala electrica de cogenerare”, Navodari, judetul Constanta, sunt de
mare interes local dar si national.
Centrala electrica nou construita va utiliza ca si combustibil gazul natural,
care va sta la baza furnizarii necesarului de abur (137 t/h) si energie electrica (84
MW) al Petromidia, si in plus necesarul termic al orasului Navodari (20 MWth).

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Se prevede asigurarea unei capacitati de rezerva pentru producerea aburului.

Aceasta capacitate se refera doar la furnizarea aburului (pentru a asigura necesarul
de abur in perioadele in care instalatiile principale sunt indisponibile), energia
electrica fiind asigurata de retea
In tabelul urmator este prezentata configuratia noii centrale alimentata cu
gaz natural.
Echipament Energia
neta TG
Cr#1 Cr#2 Cr#3
Cogenerare Rezerva medie produs
anuala
Energie electrica
Brownfield
depinzand de necesarul 2 x TG +2 x CRAB Cazane de 2 x 43

GN 75 MWe
de abur si a resurselor +postardere abur existente MW
interne de combustibil
Centralele alimentate cu gaz natural sunt foarte atractive din punct de vedere
al performantelor, avand cele mai ridicate randamente:
Randament electric net : 34.37%
Randament global net: 89.57%
Centrala are urmatoarele caracteristici:
- va produce 75 MW, care vor alimenta prioritar Rafinaria Rompetrol
Petromidia ;
- va fi alimentata cu gaze naturale;
- va functiona in regim de baza in mod continuu pe tot parcursul anului
(8.640 de ore);
- va fi capabila sa atinga o disponibilitate de 99.95% in producerea de abur.
Aceasta corespunde cu patru opriri neprogramate pe an de cate o ora fiecare;
- va fi capabila sa de racordare sunt similare pentru toti utilizatorii RET din
aceeasi categorie (generatoare, consumatori si distribuitori);

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
- va contine 2 TG si doua cazane recuperatoare, adica o configuratie 2-2,

care vor produce cantitatea exacta de abur necesara pentru platforma Rompetrol -
Petromidia.
- va fi echipata cu doua (2) grupuri generatoare cu turbine pe gaz de 43 MW.
Puterea la iesire va fi strict dependenta de cererea de abur din proces.
Noua Centrala va fi conectata la Sistemul Energetic National .
Centrala va produce puterea activa nominala la frecventele SEN, ce variaza
intre 49.5 si 50.5Hz.
Centrala va genera simultan puterile nominale active si reactive, in functie
de schema de functionare P-Q, in gama de frecvente 49.5 - 50.5 Hz.
Centrala va genera puterea reactiva ceruta de Transelectrica, in conformitate
cu diagrama de functionare P-Q.
Centrala va functiona in mod constant pe timp nedeterminat cu o putere
variind intre cel putin 40-100% din valoarea nominala.
In alegerea ecfhipamentelor s-a tinut cont de cele mai bune tehnici
disponibile prin adoptarea urmatoarelor solutii tehnice , astfel:
- se utilizeaza combustibilul gazos;
- turbina cu gaz este prevazuta cu instalatii de ardere cu formarea de NO x
redus;
- cosurile de fum aferente turbinei cu gaz vor fi dotate cu sisteme de
monitorizare continua a emisiilor de NOx si CO.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
9.2. Metodologiile utilizate in evaluarea impactului si

daca exista incertitudini semnificative despre proiect si efectele
sale asupra mediului
Pentru evaluarea impactului global asupra mediului inconjurator, s-a utilizat
metoda propusa de V. Rojanschi.
Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de
impact Ip din scara de bonitate, calculat cu relatia:
CE
IP 
CMA
In care:
- CE este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza mediul
fnconjurator,sau in unele cazuri concentratia maxima calculata(Cmax).
- CMA este valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiasi factor
stabilita prin acte normative atunci cand acestea exista, sau prin asimilare cu
valori recomandate in literatura de specialitate, cand lipsesc normativele.
SCARA DE BONITATE
Pentru evaluarea impactului global asupra mediului inconjurator privind
amplasarea obiectivului in zona studiata, s-a utilizat metoda propusa de
V. Rojanschi.
S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu:
- apa;
- aer;
- sol-subsol;
- biodiversitatea;
- asezari umane.
Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a evaluat printr-o nota in
intervalul 1... 10. Nota 1 corespunde unei poluari maxime a factorului de mediu
respectiv, iar nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecarui factor de

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
mediu din cei cinci considerati s-au stabilit din "Scara de bonitate", prezentata in
tabelul care urmeaza.
Tabel – SCARA DE BONITATE
Valoarea Ip
Nota de IP 
Cmax
Efectele asupra omului si mediului inconjurator
bonitate CMA
– calitatea factorilor de mediu naturala,de echilibru

10 Ip = 0
– starea de sanatate pentru om naturala
9 Ip = 0,0 – 0,25 – fara efecte
– fara efecte decelabile cazuistic
8 Ip = 0,25 – 0,50
– mediul este afectat in limite admise – nivel 1
– mediul este afectat in limite admise – nivel 2
7 Ip = 0,50 – 1,0
– efectele nu sunt nocive
– mediul e afectat peste limita admisa–nivel 1
6 Ip = 1,0 – 2,0
– efectele sunt accentuate
– mediul este afectat peste limitele admise – nivel 2
5 Ip = 2,0 – 4,0
– efectele sunt nocive
– mediul este afectat peste limitele adm. – nivel 3
4 Ip = 4,0 – 8,0
– efectele nocive sunt accentuate
– mediul degradat – nivel 1
3 Ip = 8,0 – 12,0
– efectele sunt letale la durate medii de expunere
– mediul degradat – nivel 2
2 Ip = 12,0 – 20,0
– efectele sunt letale la durate scurte de expunere
1 Ip = peste 20,0 – mediul este impropriu formelor de viata
Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona analizata

servesc la realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului
sinergic. Avand in vedere ca in cazul de fata au fost analizati cinci factori de
mediu, figura geometrica va fi un pentagon. Starea ideala este reprezentata printr-
un pentagon regulat inscris intr-un cerc ale carui raze corespund valorii 10 a notei
de bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a valorilor exprimand starea reala, se
obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica, inscrisa in figura
geometrica ce corespunde starii ideale.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Indicele starii de poluare globala – IPG – reprezinta raportul dintre suprafata

reprezentand starea ideala SI si suprafata reprezentand starea reala SR, IPG = SI/SR
Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu exista
poluare, acest indice este egal cu 1. Cand exista modificari, indicele IPG va capata
valori supraunitare din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei figurii ce
reprezinta starea reala. Pentru evaluarea impactului s-a intocmit o scara de la 1 la 6
pentru indicele poluarii globale a mediului, astfel:
Tabel – SCARA DE CALITATE
IPG = 1 mediul natural este neafectat de activitatea umana

IPG = 1...2 mediul este supus activitatii umane in limite admisibile
mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort
IPG = 2...3
formelor de viata
mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari
IPG = 3...4
formelor de viata
mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele
IPG = 4...6
de viata
IPG = >6 mediul este degradat, impropriu formelor de viata
Valorile Ip calculate sunt:

 pentru factorul de mediu apa:
Ip = 0,25 nota 9,20
 pentru factorul de mediu aer:
Ip = 0,5 nota 8,00
 pentru factorul de mediu sol-subsol:
Ip = 0,2 nota 9,5
 pentru factorul de mediu biodiversitate:
Ip = 0,15 nota 9,50
 pentru factorul de mediu asezari umane:
Ip = 0,25 nota 9,00

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
suprafata ce corespunde starii ideale a mediului Si = 259,808

suprafata ce corespunde starii reale a mediului Sr= 219,689
IPG = Si/Sr => IPG = 1,183

Calculul pentru stabilirea „Indicelui de poluare globala” - IPG a condus la
urmatoarea valoare: IPG = 1,183
In conformitate cu “Scara de calitate” pentru IPG = 1,183 rezulta ca
prin realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in
limite admisibile.
9.4. Identificarea si descrierea zonei in care se resimte impactul

Zona in care se resimte impactul asupra factorilor de mediu, prin
functionarea obiectivului se poate intinde de la cativa zeci de metri pana la cateva
sute de metri sau cativa kilometrii, incluzand si acvatoriul portuar aferent

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
activitatilor desfasurate, in functie de parametrii fizici si de puterea sursei

poluantei.
In perioada de executie, pulberile generate de lucrarile de constructie si
transportul materialelor de constructii, pot evolua prin dispersie la circa 100 m de
fronturile de lucru, insa in concentratii reduse.
De asemenea, zgomotul si vibratiile produse, de utilajele de constructie si de
transport materiale, aduce un aport la poluarea sonora a zonei, estimat la 2-3dB(A).
Impactul cel mai important se resimte asupra aerului si implicit apei.
Principalul poluant al aerului in perioada de functionare a centralei este
NOx. Folosind modelul matematic de dispersie al substantelor poluante in
atmosfera s-au calculat valorile limita orara si anuale pentru oxizii de azot. Curbele
de izoconcentratii maxime momentane si medii anuale NOx s-au inregistrat pana la
1,8. m si sunt sub concentratiile maxime admisibile.
In conditiile de desfasurare normala a proceselor tehnologice pentru noua
centrala, impactul prognozat asupra factorilor de mediu din arealul zonei studiate
si imediata vecinatate se situeaza in limite admisibile.
9.5. Masuri de diminuare a impactului pe componente de

mediu
Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii
actuale a factorilor de mediu. Aceste modifcari pot fi mai mult vizibile sau mai
putin vizibile, pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa
fie diminuate, astfel incat efectele lor asupra mediului sa aiba consecinte cat mai
mici posibil.
Totusi activitatile obiectivului, cu toate inzestrarile de echipamente
performante la nivel mondial, poate constituie o sursa de poluare a factorilor de
mediu , in limite admisibile si pot afecta sanatatea omului , functie de timpul de
expunere si cantitatea inhalata de pulberi, in situatii de risc (accidentale).

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Avand in vedere diminuarea impactului asupra mediului se fac urmatoarele

recomandari:
Factorul de mediu APA

Masuri de reducere a impactului asupra apelor recomandate de proiectant:
 Executia sapaturilor pe zone mici si finalizarea lor in perioade cat
mai scurte, dar cu respectarea timpilor tehnologici necesari;
 Realizarea lucrarilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru

apele din precipitatii;
 Se va impune depozitarea carburantilor in rezervoare etanse,

intretinerea utilajelor (spalarea lor, efectuarea de reparatii,
schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanti etc.)
numai la unitati specializate de profil;
 Pentru apele uzate care vor rezulta din santier, se va impune

respectarea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate
evacuate; concentratiile maxime admisibile vor fi cele stabilite de
NTPA 002/2005 - “Normativ privind conditiile de evacuare a
apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor in vederea
vidanjarii”.
 Conditiile de contractare trebuie sa cuprinda masuri specifice

pentru managementul apelor din zona pentru a evita poluarea
chimica.
 Folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va

face doar dupa obtinerea aprobarilor necesare, functie de
caracteristicile acestora, inclusiv masurile de depozitare.
 Depozitarea substantelor inflamabile sau explozive se va face cu
respectarea stricta a normelor legale specifice.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
 Manipularea combustibililor se va face astfel incat sa se evite

scaparile si imprastierea acestora pe sol.
 Manipularea materialelor, a pamantului si a altor substante folosite

astfel incat sa se evite antrenarea lor de catre apele de precipitatii.
 Utilizarea de cabine ecologice.
 Orice activitate sau lucrare prin care se va afecta dinamica naturala

a apelor va fi realizata doar dupa obtinerea aprobarilor din partea
organelor abilitate.
 In plus, constructorul va fi obligat sa asigure colectarea si

descarcarea controlata a apelor de precipitatii din platformele
afectate de lucrarile de santier astfel incat apele incarcate cu
compusi solizi sau substante dizolvate contaminante sa nu afecteze
mediul.
 Va fi necesar ca pe toata durata constructiei sa se asigure masuri de

verificare a apelor descarcate si sa se identifice solutiile de
remediere.

In timpul functionarii obiectivului se vor lua urmatoarele masuri:
 Supravegherea prin monitorizare a parametrilor de calitate ai
apelor pluviale pentru incadrarea in limitele prevazute de
Normativul NTPA 002 /2005;
 Decolmatarea retelei de canalizare pluviala si intretinerea acesteia
pentru functionare la parametrii necesari;
 Supravegherea prin monitorizare a calitatii apelor subterane prin
intermediul puturilor de foraj existente in zona;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
 Asigurarea functionarii corecte a tuturor instalatiilor si

echipamentelor instalatiilor;
 Monitorizarea apei freatice prin puturile existente pe amplasament,
prin programul de monitorizare stabilit cu autoritatea de mediu
 In conditiile respectarii proiectelor de constructii si instalatii nu vor
fi poluari accidentale ale apelor, iar poluarile accidentale vor fi
neutralizate prin tratarea lor conform legislatiei in vigoare si a
„Planului de interventie in caz de poluare accidentala” .
Factorul de mediu AER

A. In timpul executiei lucrarilor de investitii
Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc
in perioada de executie in amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise,
diseminate pe suprafete mari, avand cu totul alte particularitati decat sursele
aferente unor activitati industriale sau asemanatoare. Ca urmare, nu se poate pune
problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare in atmosfera a aerului
impurificat/gazelor reziduale.
 Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie sa
corespunda conditiilor tehnice prevazute la inspectiile tehnice care se
efectueaza periodic pe toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor.
 Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si

executate, cu dotari moderne, care sa reduca emisia de noxe in aer,
apa si pe sol. Concentrarea lor intr-un singur amplasament este
benefica diminuand zonele de impact si favorizand o exploatare
controlata si corecta.
 Pentru perioada de iarna, parcurile de utilaje si mijloace de transport

vor fi sisteme electrice de pornire, pentru a se evita evacuarea de gaze

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
de esapament pe timpul unor demarari lungi sau dificile. Asemenea

instalatii se vor prevedea si la punctele de lucru.
 Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce

priveste nivelul de monoxid de carbon si concentratiile de emisii in
gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai dupa
remedierea eventualelor defectiuni.
 Se recomanda ca la lucrari sa se foloseasca numai utilaje si mijloace

de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb si
foarte putin monoxid de carbon.
 Alimentarea cu carburanti a mijloacelor de transport sa se faca in statii

centralizate.
 Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse in

perioadele cu vant puternic, sau se va urmari o umectare mai intensa a
suprafetelor.
In conditiile in care centrala utilizeaza ca si combustibil gazul natural, cele
mai importante emisii rezultate vor fi oxizii de azot si monoxidul de carbon.
Utilizarea turbinelor cu gaz cu formare redusa de NOx in combinatie cu
cazan recuperator , tinand cont de fiabilitatea ridicata a echipamentelor, a
performantelor la care se ajunge in decursul procesului de ardere , va duce la o
stabilitate a procesului de ardere si la controlul acestuia. Modul de functionare a
acestora va duce la valori constante de emisii atat pentru oxizii de azot cat si pentru
monoxidul de carbon, valorile lor de emisii fiind in limitele valorilor impuse de
reglementarile in vigoare, atat pentru prezent cat si pentru viitor.
La centrala vor fi montate arzatoare cu emisii reduse de NOx pentru a nu se
depasi valorile limita stabilite prin Directiva UE privind Instalatiile mari de
ardere. Continutul de sulf al gazelor naturale care vor fi utilizate drept

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
combustibil la centrala este redus si, ca urmare, nu vor aparea emisii

semnificative de SOx.
Pentru monitorizarea concentratiilor de NOx si CO in gazele de ardere
Factorul de mediu SOL - SUBSOL

A. In timpul executiei obiectivului
In faza de constructie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi
diminuat prin:
 obligarea antreprenorului la realizarea unei organizari de santier
corespunzatoare din punct de vedere al facilitatilor;
 prevederea de toalete ecologice pentru personalul din santier si din
punctele de lucru;
 in incinta organizarii de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor
meteorice, care spala o suprafata mare pe care pot exista diverse
substante de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti, care
favorizeaza infiltratiile in subteran, poluand solul si stratul freatic;
 evitarea degradarii zonelor invecinate amplasamentelor si a vegetatiei
existente, din perimetrele adiacente, prin stationarea utilajelor,
efectuarii de reparatii, depozitarea de materiale, etc.;
 colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatea de constructii,
eventual compartimentate astfel incat odata cu aceasta colectare sa se
realizeze si sortarea deseurilor pe categorii; se va urmari cu
rigurozitate valorificarea tuturor deseurilor rezultate;
 evitarea pierderilor de carburanti la stationarea utilajelor de constructii
din rezervoarele sau din conductele de legatura ale acestora; in acest

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
sens toate utilajele de constructii si transport folosite vor fi mai intai

atent verificate.
 materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa maniera
incat sa reduca la minim nivelul de particule ce pot fi antrenate de
curentii atmosferici;
 asigurarea functionarii corecte a tuturor utilajelor;
 materialele rezultate din sapaturi, etc se vor transporta si depozita in
locuri special amenajate si pentru care s-au obtinut toate avizele si
acordurile organelor locale abilitate;
 curatenia pe santier se va asigura prin grija executantului si va fi
controlata de beneficar prin intermediul dirigintelui de santier;
 depozitarea controlata, numai in spatii special amenajate a materiilor
prime folosite, materialelor si a deseurilor pana la valorificarea
acestora sau eliminarea finala;
 impermeabilizarea prin betonare a tuturor zonelor unde exista
posibilitatea unor deversari accidentale;
 racordarea la canalizarea menajera existenta a platformei obiectivului;
 interzicerea depozitarii necontrolate a deseurilor de orice natura;
iar evacuarea lor va fi asigurata de serviciul de salubritate.
 In cazurile de poluare accidentala a solului se recomanda indepartarea
imediata a stratului de pamant infestat si depozitarea lui in conteinere
pana la incinerare sau depoluare;
 Pentru perioada de constructie vor fi prevazute fonduri si obligatia
constructorului de a realiza toate masurile de protectia mediului

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
pentru activitatile poluatoare sau potential poluatoare (bazele de

productie, depozitele de materiale, organizarile de santier);
 Constructorul are de asemenea obligatia reconstructiei ecologice a
terenurilor ocupate sau afectate temporar
Constructia, exploatarea si dezafectarea centralei nu vor modifica in mod
semnificativ starea actuala a solului si geologiei de pe amplasament, deoarece zona
a fost deja supusa unor actiuni intensive de dezafectare a fostei infrastructuri de
productie petrochimica. Instalarea fundatiilor pentru echipamentele grele sub
nivelul panzei freatice ar putea eventual modifica permanent directiile de curgere
locale ale apei subterane si introduce o contaminare ulterioara pe amplasament
generata din zona Rafinariei.

In timpul functionarii obiectivului se recomanda urmatoarele masuri de
diminuare a impactului (unele fiind similare celor de la capitolele „Aer” si „Apa”:
 verificarea continua a starii tehnice a instalatiilor si cladirilor
aferente proceselor tehnologice;
 suprafetele de contact cu solul/subsolul vor fi mentinute in perfetcta
stare de functionare pentru a nu permite scurgerile prin crapaturi,
sparturi neetanseitati de substante poluante;
 supravegherea substantelor chimice in fazele de proces tehnologic si
in fazele de depozitare pentru evitarea deversarilor accidentale si
posibilelor poluari;
 pastrarea in buna stare de functionare a suprafeteleor betonate, atat
interioare cat si exterioare;
 respectarea tehnologiilor de productie, mentinerea nivelului de noxe
in limite admisibile;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
 in cazul deversarilor accidentale de produse care pot polua solul, sa se

ia masurile necesare in conformitate cu Planul de interventie in caz de
poluare accidentala si Planul de interventie pentru situatiile de risc;
iar evacuarea lor va fi asigurata de serviciul de salubritate;
 instalarea de noi puturi de monitorizare a apei subterane pe
perimetrul amplasamentului, care sa permita prelevarea de
probe/monitorizarea permanenta pe toata durata existentei proiectului
 prelevarea peridica de probe de sedimente din acvatoriul marin si
analiza acestora la un laborator autorizat.
Factorul de mediu Biodiversitate

Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie a
lucrarilor se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor; astfel:
 amplasamentul organizarii de santier, bazei de productie si traseul
drumului de acces sunt astfel stabilite incat sa aduca prejudicii
minime mediului natural.
 Suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie
limitata judicios la strictul necesar.
 Traficul de santier si functionarea utilajelor se va limita la traseele si
programul de lucru specificat.
 Se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma
lucrarilor.
 Prevederea fondurile necesare refacerii ecologice a suprafetelor de
teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale.
 Reducerea vitezei de deplasare a utilajelor de constructii.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
 Stropirea periodica a spatiilor de manevra.

 Activitatea de constructii pe timp de noapte va necesita alimentarea cu
lumina, sau pentru perioada de iarna, la inceputul si sfarsitul zilei de
lucru.

 Monitorizarea permanenta a calitatii factorilor de mediu aer, apa , sol
ce pot afecta calitatea ecosistemelor invecinate, indeosebi cel marin,
prelevandu-se periodic probe biologice din zona;
 Respectarea cu strictete a tehnologiilor pentru limitarea emisiilor de
noxe in mediu;
 Protejarea si intretinerea spatiilor verzi existente;
 Refacerea vegetatiei pe suprafetele ocupate temporar si asigurarea
folosintelor actuale.
Factorul de mediu Peisaj

 Mentinerea ordinii si curateniei in arealul incintei obiectivului;
 Depozitarea deseurilor in spatii special amenajate;

Se recomanda urmatoarele masuri de diminuare a impactului:
 Amenajarea de spatii verzi in interiorul incintei modernizate;
 Plantarea pe perimetrul exterior al incintei a unei perdele vegetale
formata din copaci si arbusti care va conduce la reducerea impactului
estetic al aspectului exterior;
 Mentinerea ordinii si curateniei in arealul incintei obiectivului.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Factorul de mediu Asezari umane si alte obiective de interes public

In perioada executarii lucrarilor de investitii si in timpul functionarii
obiectivului, impactul negativ asupra asezarilor umane este practic neinsemnat
deoarece distantele pana la zonele locuite sunt mari iar investitia este facuta pentru
a elimina impactul asupra mediului.
Masurile de diminuare a impactului asupra mediului social economic deriva
din masurile de diminuare a impactului asupra factorilor de mediu Aer, Apa, Sol si
Subsol, prezentate pe larg in capitolele precedente.
Exista si un impact pozitiv prin crearea de noi locuri de munca pe perioada
executarii lucrarilor de investitii.
Pentru reducerea nivelului de zgomot si vibratii: se recomanda instalarea
unui post de monitorizare a nivelului de zgomot in scopul evidentierii acestuia.
Inregistrarile nivelurilor de zgomot vor fi stocate intr-o baza de date in vederea
analizei ulterioare. In cazul depasirii valorilor legale se vor lua masuri de reducere
a traficului tehnologic in perimetrul studiat in intervalele orare pentru care valorile
nivelului de zgomot depasesc normele legale.
In zona amplasamentului nu exista locuitori, astfel ca nu se pune problema
afectarii populatiei de catre zgomot.
Se considera deci ca activitatile ce se vor desfasura in cadrul
amplasamentului, nu vor aduce modificari cu efecte negative asupra asezarilor
umane sau altor obiective de interes public.
In concluzie, se apreciaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau altor
obiective de interes public este nesemnificativ, incadrandu-se in limite normale
9.6. Prognoza asupra calitatii vietii, standardului de viata si

asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact
Nu este cazul.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
9.7. Enumerarea, dupa caz, a altor avize, acorduri, sau

documente obtinute
- Autorizatia de gospodarire a apelor modificatoare a autorizatiei nr.
126/14.12.2010 nr. 84/19.06.2020;
Societatea dispune de urmatoarele certificari: Certificat nr. QC/1106 –
Qualitas , QM /1049, QS/22.
9.8. Concuzii majore care au rezultat din evaluarea impactului

asupra mediului
 Raportul la Studiul de Impact asupra Mediului privind Realizarea
investitiei Raport privind Impactul asupra Mediului „CENTRALA
ELECTRICA, a fost elaborat pe baza metodologiei Ordinului
MAPPM nr. 863/26 sept 2002, investigandu-se impactul asupra
factorilor de mediu „Apa”, „Aer”, „Sol-Subsol si Sedimente Marine”,
„Biodiversitate si asezari umane” produs de activitatea obiectivului
analizat, pe perioada constructiei sale ca sui in perioada de
functionare.
 Noile tehnologii utilizate, echipamente si instalatii de desprauire de
ultima generatie pe plan mondial, vor reduce foarte mult concentratiile
emisiilor de pulberi in suspensie in aerul atmosferic rezultate in
configuratia actuala a centralei, situandu-se in limitele admisibile
stabilite de legislatia si normativele europene si nationale, diminuand
impactul obiectivului asupra factorilor de mediu;
 Centrala va functiona cu gaze naturale si astfel se aplica prevederile
BAT la furnizarea si manipularea combustibililor gazosi;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
 In conformitate cu proiectul de investitie analizat, in aceasta etapa in

urma unor expertize autorizate o parte din cladirile si echipamentele
existente vor fi utilizate si in cadrul investitiei viitoare;
 In aceasta etapa, in conformitate cu precizarile proiectantului si
documentatia tehnica inaintata pentru evaluarea impactului asupra
mediului se vor efectua lucrari de modernizare la constructiile din
componenta vechii centrale termoelectrice;
 Din analiza impactului activitatilor desfasurate in cadrul functionariii
viitoarei centrale asupra factorilor de mediu se poate concluziona
astfel: mpactul prognozat asupra factorului de mediu “Aer” , „Apa”,
„Sol-Subsol”, „Biodiversitate ” , „Asezari umane” nu este
semnificativ, el incadrandu-se in limitele admise de normativele si
legislatia interna si europeana in vigoare intrucat :
o Instalatiile si echipamentele utilizate in noua centrala sunt
extrem de performate de ultima generatie;
o Emisiile de pulberi in suspensie in aerul atmosferic se vor
incadra in limitele admisibile;
o Obiectivul analizat este amplasat intr-o zona industriala;
o In zona nu exista asezari umane sau alte obiective de interes
public;
o exista si un impact pozitiv prin crearea de noi locuri de munca
in perioada de executie a obiectivului.
Concluzionand:
 In conditiile de respectare riguroasa a tehnologiilor, a mentinerii
starii tehnice a componentelor obiectivului si a monitorizarii
tuturor activitatilor, impactul estimat al obiectivului de investitie
analizat asupra factorilor de mediu nu este semnificativ, el

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
incadrandu-se in limitele impuse de normativele si legislatia

interna si europeana in vigoare.
 Indicele de poluare globala are valoarea IPG = 1.183 aratand un

mediu supus activitatii umane in limite admisibile.
In urma acestor concluzii, se propune eliberarea Acordului de

mediu pentru obiectivul: „CENTRALA ELECTRICA DE
COGENERARE”, Navodari, Judetul Constanta.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
10. BIBLIOGRAFIE–BAZE LEGALE

BIBLIOGRAFIE
1. SULER J., 2005 – Metode de fundamentare pentru elaborarea si
implementarea strategiilor de urbanizare;
2. MOLDOVEANU A. M., 2005 – Poluarea aerului cu particule;
3. POPESCU MARIA, POPESCU MIRON, 2005 – Ecologie aplicata;
4. IONESCU ALEX., s.a. 1982 – Ecologie si protectia ecosistemelor;
5. PUMNEA O., s.a. 1994 – Protectia mediului ambiant;
6. ROSU A., 1980 – Geografia fizica a Romaniei;
7. MUTIHAC V., 1990 – Structura geologica a teritoriului Romaniei;
8. PAUNESCU I., ATUDOREI A., 2002 – Gestiunea deseurilor urbane;
9. BICA LOAN, 2000 – Elemente de impact asupra mediului;
10.VOICU VICTOR, 2002 – Agenda pentru combaterea noxelor in industrie;
11.GODEANU, S., 2004 – Ecotehnie;
12.GODEANU, S., 1997 – Elemente de monitoring ecologic/integrat;
13. CONSILIUL JUDETEAN CONSTANTA, 2000 – Carta verde a judetului
Constanta;
14. ROJANSCHI V., BRAN F., 2002 – Politici si strategii de mediu;
15. ROJANSCHI V., BRAN F., DIACONU GHE. 2002 – Protectia si ingineria
mediului;
16.Ghid pentru elaborarea planurilor regionale de gestionare a deseurilor -
Strategia nationala de gestionare a deseurilor;
17.MUTIHAC V., 1990 - Structura geologica a teritoriului Romaniei.
18.Memoriu tehnic –conform Ord 135/2010 ;
19.Raport Amplasament UTM – Iulian Postolache;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
20.AUTORIZAŢIE INTEGRATA DE MEDIU nr. 5 din 10.05.2011

21. Document de Referinţa asupra Celor Mai Bune Tehnici Disponibile
pentru Instalatiile Mari de Ardere- mai 2005 –MMGA;
22.Programul national de Reducere a Emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot
si pulberi provenite din instalatiile mari de ardere
BAZE LEGALE
La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din
domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram:
Legi
Legea Protectiei Mediului nr. 265 din 29.06.2006; publicata in M.O. 586 din
06.07.2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu
modificarile si completarile ulterioare;
Legea Energiei Electrice nr.13 din 09.01.2007 cu modificarile si
completarile ulterioare; publicata in M.O. nr. 51 din 23 ianuarie 2007;
Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului inconjurator;
publicata in M.O. nr. 452 din 28 iunie 2011;
Legea Apelor nr. 107/ 1996; publicata in M.O. Partea I nr. 244/08.10.1996,
cu modificarile si competarile ulterioare;
Legea nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deseurilor; publicata in
M.O. nr. 837 din 25 noiembrie 2011;
Legea nr. 311 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.
458/2002 privind calitatea apei potabile; publicat in M.O., Partea I nr. 582
din 30 iunie 2004;
Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substantelor si preparatelor
chimice periculoase, publicat in M.O., Partea I nr. 635 din 05/09/2003, cu
modificarile si completarile ulterioare;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Legea 84/2006 de aprobare a OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul

integrat al poluarii, publicata in M.O., Partea I nr. 327/11.04.2006;
Hotarari de guvern
HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si
private asupra mediului in M.O. nr. 481 din 13.07.2009, modificata si
completata de HG nr. 17/2012;
HG nr. 857 din 24 august 2011 privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor la normele din domeniul sanatatii publice; publicata in: M.O.
nr. 621 din 1 septembrie 2011;
HG nr. 1.292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea si completarea HG
nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor; publicata in M.O. nr. 862 din 22
decembrie 2010;
HG nr. 170/12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate; publicata in
M.O. nr. 160 din 24.02.2004;
HG nr. 173/13.03.2000 cu privire la gestiunea si controlul bifenililor
policlorurati si ale altor compusi similari; publicata in M.O., Partea I nr. 131
din 28 martie 2000; modificata si completata de HG nr. 975/22 august 2007,
publicata in: M.O. nr. 598 din 30 august 2007;
HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de
descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, publicat in M.O., Partea I nr.
187/20.03.2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si
marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica , publicat in M.O.,
Partea I nr. 800/02.09.2005;
HG nr. 1061/2008 -privind transportul deseurilor periculoase si
nepericuloase pe teritoriul Romaniei, publicat in M.O. , Partea I nr.
672/30.09.2008;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
HG nr. 621 din 23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de

ambalaje, publicat in M.O. 639 din 20.07.2005; modificata si completata de
HG 247/17.03.2011;
HG nr. 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea
listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; publicat in M.O.
nr. 659/5.09.2002;
HG nr. 1470/2004 -privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a
deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor; modificata de
HG 358/11.04.2007;
HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al
deseurilor de baterii si acumulatori; publicata in M.O., Partea I nr. 667 din
25.09.2008; modificata si completata de HG 1079/26.10.2011;
HG nr. 470/2007 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii
lichizi, publicat in MO, Partea I nr. 365/29.05.2007; modificata si
completata de HG 1197/02.12.2010;
HG nr. 741 din 20 iulie 2011 privind reorganizarea Comitetului
interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului
în politicile şi strategiile sectoriale la nivel national ; publicata in M.O. nr.
556 din 4 august 2011;
HG nr. 918 din 30 august 2010 privind reorganizarea si functionarea
Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului si a institutiilor publice aflate
in subordinea acesteia; publicat in: M.O. nr. 643 din 15 septembrie 2010;
HG nr. 1143 din 18.09.2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;
publicata in M.O. nr. 691 din 11 octombrie 2007;
HG nr. 1284 din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala
avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in
Romania; modificata si completata de HG 971/5.10.2011 publicata in M.O.
nr. 715 din 11 octombrie 2011;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
HG nr. 1.292 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea

Hotarârii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor; publicata
in: M.O. nr. 862 din 22 decembrie 2010;
Ordonante de Urgenta
OUG nr. 88 din 12 octombrie 2011 privind modificarea si completarea Legii
nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei
din surse regenerabile de energie (*republicata*), publicata in: M.O. nr. 736
din 19 octombrie 2011;
OUG nr. 152 din 10.11.2005 privind prevenirea, reducerea si controlul
integrat al poluarii, publicat in M. Of. nr. 1078 din 30.11.2005 aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 84 din 5 aprilie 2006, publicata in:
M.O. nr. 327 din 11 aprilie 2006
OUG nr. 196 din 22.12.2005 privind fondul pentru mediu, publicata in M.
O. nr. 1193 din 30.12.2005;
OUG nr. 195 din 22.12.2005 privind protectia mediului , publicat in M.Of.
nr. 1196 din 30.12.2005 cu modificarile si completarile ulterioare;
OUG nr. 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, cu modificarile
si completarile ulterioare;
Ordine
ORDIN nr. 22 din 18 octombrie 2006 privind aprobarea Regulamentului de
organizare si functionare a pietei de certificate verzi;
ORDIN nr. 44 din 20 octombrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare şi functionare a pietei de certificate verzi, publicat în: M.O.nr.
784 din 4 noiembrie 2011;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
ORDIN nr. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si
private, publicat în: M.O. nr. 274 din 27 aprilie 2010;
Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea
ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului; publicat in: M.O. nr. 52 din 30 ianuarie 2003;
Ordinul MAPPM nr. 184/1997 - Procedurile de realizare a studiilor de
impact si a bilanturilor de mediu; publicat in: M.O. nr. 303 bis din 6
noiembrie 1997;
Ordinul MAPPM nr. 756/1997 - Reglementari privind evaluarea poluarii
mediului; publicat in: MONITORUL OFICIAL nr. 303 bis din 6
noiembrie 1997; cu modificarile si completarile ulterioare
Ordinul MAPPM nr. 1182/18 decembrie 2002 - Aprobarea “Metodologiei de
gestionare si furnizare a informatiei privind mediul, detinuta de autoritatile
publice pentru protectia mediului”; publicat in M.O. Partea I nr. 331 din 15
mai 2003;
Ordinul MAPPM nr. 1018 din 19.10.2005 privind infiintarea Secretariatului
tehnic pentru gestiunea si controlul compusilor desemnati, in cadrul
Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase,
publicat in M.O. nr. 966 din 01.11.2005; cu modificarile si completarile
ulterioare
Ordinul MAPM nr. 95 din 12.02.2005 privind definirea criteriilor care
trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui
depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit
de deseuri, publicat in M. Of. nr. 194 din 08.03.2005;
Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a
recomandarilor privind mediul de viata al populatiei; publicat in:

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
MONITORUL OFICIAL nr. 140 din 3 iulie 1997; cu modificarile si

completarile ulterioare;
Ordinul nr. 56/25 martie 2004 (CNCAN) privind aprobarea Normelor
fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive;
publicat in: M.O. nr. 393 din 4 mai 2004
ORDIN nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de
arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte
integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 în România; publicat in:
M.O. nr. 98 din 7 februarie 2008; modificat de Ord. 2387/29.09.2011
publicat in M.O. nr. 846 din 29 noiembrie 2011;
Conventii
Conventie (Act International), din 25 iunie 1998, privind accesul la
informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in
probleme de mediu Publicat in MO al Romaniei Partea I, nr. 224 din 22.05.2000;
ratificata prin Legea nr. 86/2000 din 10 mai 2000 (publicata în Monitorul Oficial,
Partea I nr. 224 din 22.05.2000).
Standarde romanesti
• STAS 12574/1988 - Aer din zonele protejate - Conditii de calitate;
• SR EN 12461/2000 - Biotehnologie - Procese si productie la scara
industriala - Ghid pentru manipularea, tratarea si controlul deseurilor;
• SR EN ISO 5667-13/2000 - Calitatea apei - Prelevare - Partea 13: Ghid
general pentru prelevarea probelor de namol din canalizari si instalatii de
tratare si epurare a apelor uzate;
• SR EN 840-6/2001 - Containere mobile pentru deseuri - Partea 6: Conditii
de igiena si de securitate;

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
• SR ISO 11932 - Masurari ale activitatii materialelor solide destinate

reciclarii, reutilizarii sau eliminarii ca deseuri neradioactive;
• STAS 10009/1988 - Acustica urbana.

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
ANEXE

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Piese desenate

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Certificat de urbanism

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Dispersie

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178
Avize

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178

Raport Privind Impactul Asupra Mediului: Pentru Centrala Electrica de Cogenerare"

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Privind Impactul Asupra Mediului: Pentru Centrala Electrica de Cogenerare"

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA

„„CENTRALA ELECTRICA DE COGENERARE”,

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA

„CENTRALA ELECTRICA DE COGENERARE”,

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

4.1.2.1.Apa potabila si pentru serviciile igienico-sanitare ............................................................................. 143

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii ........................................................................... 207

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

productibilitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate, afectarea

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

Medie tensiune - Tensiune sub 110kV si peste 1kV.

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

Poluare nesemnificativa – concentratii de poluanti in mediu ce nu depasesc

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

NECESITATEA SI OPORTUNITATEA INVESTITIEI

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

eficienta economica, realizand in acelasi timp economii de energie si reducerea

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

1.2 Beneficiarul lucrarii

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

1.3 Autorul lucrarii

Adresa: Constanta, B-dul Mamaia intersectie Str. Decebal nr 75

Colaboratori: Elaboratori inregistrati in Registrul National al Elaboratorilor de

Elaborator pentru urmatoarele

4 Ing. Petrescu Traian – Razvan RM, RIM

5 Ing. Blinda Antonia – Irina RM, RIM

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

6 Dr. Ing . Postolache Danut BM

7 S.C Ecomed Consulting S.R.L

8 Ing. Blanda Raluca

9 Biolog drd. Jianu Loreley

10 Biolog drd. Buhaciuc Elena

11 Biolog Iordache Daniela

12 Ecolog Muntean Alina

13 Ecolog drd. Vasile Daniela

14 Ecolog Cugut Artur

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

1.4. Denumirea proiectului

Amplasarea Centralei noi Rompetrol in Romania

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

Noua centrala termoelectrica va fi amplasata in zona industriala Midia, a

Proprietar teren : UZINA TERMOELECTRICA MIDIA S.A.

1.5.2. Accesul pe amplasamentul obiectivului

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

1.5.3. Vecinatati /zone locuite

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

Zonele turistice Navodari, Mamaia Sat şi Mamaia încep de la distanta de

1.5.4. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta

1.5.5. Regimul juridic al terenului

1.5.6. Regimul economic al terenului

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN

Destinatia terenului, stabilita prin documentatiile de urbanim aprobate este