MAS ‘ERAPE! PI ‘OR
Dr. O. Petrescu
Masajul terapeutic reprezinta utilizarea acestuia in tratamentul diferitelor
afectiuni, avand ca obiectiv favorizarea proceselor de vindecare si de recuperare
fancfionala, alaituri de alfi factori terapeutici in bolile respective
LL_AFECTIUNI MUSCULARE
a) Miozitele de efort
Miozitele de efort sunt afectiuni al sistemului muscular, care apar fiecvent la
persoanele ce practic sportul de performanta, localizate pe grupul muscular supus
unei solicitari deosebit de intense. Ele se caracterizeaza prin dureri difuze in grupul
muscular, insofite uneori, de hipertonie muscular sau contracturé musculara.
Masajul in terpia acestor afectiuni are ca obiective:
- sedarea durerilor;
micgorarea hipertoniei musculare sau a contracturii musculare;
‘imbundtiirea circulatiei sanguine locale;
activarea factorilor metabolic la grupul muscular afectat.
fn tratamentul miozitelor de efort, masajul se aplicd impreuna cu alte mijloace
terapeutice, cum sunt:
- repausul segmentar;
~ aplicatii locale de analgezice-antiinflamatoare;
-_ fizioterapie.
Masajul are fect calmant si de relaxare muscular’, folosindu-se manevre
blande, de intensitate mica, cu ritm lent, Se execut neteziti ale grupului muscular
afectat, apoi se continua cu frictiuni usoare si mai ales cu vibrafii ce au efect
miorelaxant.
Probabilitatea existenfei unei leziuni musculare fibrilare, ce constituie o
contraindicatie pentru aplicarea masajului pe grupul muscular respectiv, necesita
examenul medicului sportiv pentru excluderea acestei eventualititi.
b) Torticolis a frigore
Torticolisul a frigore este o afectiune ce intereseazi musculatura cefei, mai ales
muschii trapez si sternocleidomastoidian, care apare dupa o expunere la frig sau un
Pag 45/61 curent de aer rece. El nu este precedat de un traumatism al regiunii cervicale sau legat
de existenfa unei artroze la acest nivel. Se manifesta prin dureri cervicale spontane
sau in legdtura cu migcarile capului, care sunt limitate la existenfa unci contracturi
musculare.
Tratamentul acestei afectiuni cuprinde:
- repausul segmentar al regiunii cervicale;
medicamente analgezice-antiinflamatoare;
- fizioterapie;
= masaj.
Masajul terapeutic este calmant si miorelaxant, utilizandu-se manevre ugoare si
fn ritm lent. Se folosese neteziri in sens descendent, de la insertiile superioare ale
musculaturii cefei, pe occipital pani la nivelul foselor supraspinoase. Se continua cu
frictiuni ugoare, faicute cu prudent pentru a evita accentuarea fenomenelor dureroase,
dupa care se trece la vibratii cu degetele. Nu se folosesc manevre de tapotament in
stadiul acut, deoarece produc o accentuare a fenomenelor dureroase si a contracturii
musculare.
Aplicarea masajului dup efectuarea unei proceduri de termoterapie, de exemplu
Soluxul, mireste actiunea analgezicd si miorelaxanta a tratamentului. Cu aceleasi
efecte se poate utiliza gi dugul cu aer cald
Presopunctura se poate executa folosind puncte situate in regiunea cefei pe
meridianele vezicii urinare si celei biliare.
c) Lumbago de efort (lombalgia de efort)
Lumbago de efort este o afectiune localizata pe musculatura lombard,
determinata de solicitari mai mari si de duraté mai lung& a grupelor musculare
respective, in practicare anumitor sporturi de performanfa sau in unele activititi
profesionale, Afectiunea nu este legata de existenta unei artroze vertebrale, prezenta
unui traumatism anterior sau a unei suferinfe discale lombare. Se manifest prin
dureri spontane, accentuate de migcarile trunchiului, care pot fi limitate, intr-o masurd
mai mare sau mai mica, de existenta unei contracturi musculare lombare.
‘Tratamentul afectiunii consta in:
- repaus;
- medicamente analgezice-antiinflamatoare si decontracturante;
- fizioterapie;
- masaj.
Ca obiective, masajul are in vedere diminuarea durerilor gi micsorarea
contracturii musculare. El va fi calmant $i miorelaxant, utiliznd manevre mai putin
energice cu ritm mai lent, in functie de sensibilitatea fiecirui bolnav. Efleurajul se
executd cu palmele ambelor maini pentru a obtine o calmare a durerilor, dupa care se
continua cu fricfiune usoara si friméntare in cut, , evitindu-se aparitia unei exagerdci
a durerilor. Vibrafile se aplic& pe zona unde e prezent& contractura musculara, pentru
actiunea lor miorelaxanta. Masajul terapeutic se poate executa cu aparate de
vibromasaj, cu efecte decontracturante si de sedare a durerilor, dar si in ap’, cu
ajutorul dusului subacval avand aceleasi efecte.
Pag 46/61 faze acute ale poliartritei reumatoide,
pregresare a fenomenelor de hipotrofie d
Fenomenele de hipotrofie muscularé apar frecvent in traumatismele aparatului
locomotor, ce se produc in sportul de performana, in special la cazurile unde persista
sechele.
Jn tratamentul complex de recuperare a hipotrofilor musculare, pe langa
Kinetoterapia de tonifiere musculara se asociaza si masajul simultan,
Masajul are ca obiective:
> stimularea tonusului muscular;
7 imbunititirea excitabilitati contractibilitatii si elasticitatiifibrelor musculare;
~ imbunatatirea condifiilor de nutvtie si metabolice prin activarea circulatie’
sanguine la nivelul muschilor,
Este indicat masajul stimulent folosind manevre rapide, intense. Efleurajul
inifial se face cu alunecdsi centripete, dela extremitatea distala la cea proximalt
muschilor trata, Friciunea se executé cu “radacina’ mainii sau eu partea domi o
Pamnuliinchis, dupa care se trece la mancvrele indicate in special in hipotrofile
imusculare de inactivitate, care sunt trimantarea si baterea. Framantarea poste folosi
in brafard, terminénd cu rulatul sau cermutul la membre, iar
‘aporamentul prin procedeul tocatului sau al batitoritului cu partea cubitald a
pumnului.
AFEt
a) Insuficienfa venoasa cronica - varice
fnsuficienta venoast eronicd, cunoscuta pacientlor cu mumele de varice, ¢
afectiune ce intereseazi de obicei venele membrelor inferioare, in cursul elvcia so
Produce © insuficienfé de drenaj sanguin, cu stazi cronicd si tulburdri toties
Secundare. Ea se manifest cu vene vizibile si datate, edeme, senzatia de oboseald in
Picioare, crampe musculare, Varicele apar la persoanele cu structura mai slats
peretelui venos avand un caracter ereditar.
‘Tratamentul insuficientei venoase consti in
~ Tepaus in pozitie culcat, cu piciorul ridicat la 15° peste orizontala;
~ purtarea de bandaje elastice sau ciorapi elastici:
~ medicamente pe baza de aescina sau flavonoizi;
~ hidroterapie alternanta (rece-cald);
= masaj.
Obiectivele masajului terapeutic sunt:
~ imbunatitirea circulatiei venoase de intoarcere;
Pag 47/61 ~ micsorarea stazei sanguine cu reducerea edemelor;
~ ameliorarea condifilor trofice locale cu mentinerea clasticitéfii tegumentelor;
~ prevenirea proceselor de dermatoscleroza sia celor de celuliti indurativa in
fesuturile subcutanate.
Se foloseste efleurajul la gambe si coapse in sens centripet care usureazi
hemodinamica venoasi. Se aplici frictiunea, mai ales contra tulburarilor
vasculotrofice ale pielii si fesuturilor subcutanate.
Se continua cu tapotamentul percutat, procedura de tonificare a peretilor venosi.
Masajul_este_contraindicat atunci_cfnd apar stiri inflamatorii, tromboflebite si
Aebotromboze._.
b) Staza limfati
Staza limfaticd este prezenti in limfedemul primar, afecfiune cu caracter
ereditar, cauzati de o proasti dezvoltare sau dilatare a vaselor limfatice. Spre
deosebire de acesta, limfedemul secundar apare in cursul unor afectiuni inflamatoare
sau parazitare $i tratamentul su este cel al bolilor respective.
Limfedemul primar se manifesta cu edeme, in special la membrele inferioare,
care cu timpul produc modificari trofice 1a nivelul pielii gi fesuturilor subcutanate
caracterizate prin atrofie, fibroza si celulita.
‘Tratamentul se realizeaza prin:
~ compresiuni cu bandaje sau ciorapi elastici;
- medicamente diuretice;
= repaus in pozitie culeat cu membrele inferioare ridicate ;
- masaj.
Masajul are ca obiective:
- favorizarea circulatiei limfatice cu reducerea edemelor;
- menfinorea clasticitafii pielii si a suple(ei fesuturilor subcutantate;
~ imbunatitirea circulatiei sanguine pentru prevenirea tulburailor trofice
locale.
Se executi neteziri profunde pe gambe si coapse, in sens circular, pentra a
realiza mobilitatea piclii si tesutului subcutanat in toate sensurile pentru a facilita
circulafie limfatic, apoi frictiuni cu ambele maini pentru a imbunitijii circulatia
sanguina si favoriza resorbtia edemelor dar gi pentru imbundtitirea conditiilor trofice
locale.
Mi]. AFECTIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS PERIFERIC
a) Polinevrite
Polinevritele sau polineuropatiile sunt afectiuni care lezcaza in acelasi timp mai
mulfi nervi. Se caracterizeazi prin afectarea bilateral a membrelor, mai ales a celor
inferioare, manifestndu-se cu paralizii flasce, amiotrofii, dureri, parestezii. Ele pot fi
provocate de diferite cauze: intoxicatii cu medicamente, plumb, alcool, boli
infectioase, diabet si carente de vitamine B), Bs Br: etc.
‘Tratamental, in faza de inceput, cuprinde:
- repaus;
Pag 48/61 - medicamente pentru boala ce a determinat afectarea nervilor;
- vitamine din complexul B;
- analgezice;
= posturi pentru prevenirea atitudinilor vicioase.
fn faza de convalescent se introduce kinototerapia, masajul si electroterapia de
stimulare musculara.
Obiectivele masajului terapeutic sunt:
- fmbunatafirea circulatiei sanguin si limfatice cu activarea proceselor
metabolice in membrele afectate;
- menfinerea unor conditii trofice bune, a clasticitifii si excitabilitatii
muschilor denervati;
- combaterea edemelor;
- prevenirea tulburarilor trofice ale tegumentelor si fesutului celular
subcutanat.
Masajul este stimulent cu manevre energice, incepéind cu sogmental distal al
membrului si continuand cu cel proximal. Efleurajul se efectueaz cu ambele maini,
altematiy, continuat cu frictiuni, manevre care se adreseaz& tegumentelor gi tesutului
subcutanat si circulatici sanguine locale, Feiméntarea gi baterea sunt manevrele cele
mai potrivite pentru musculatura hipotrofica folosind ca procedee frimantarea in
cut, cernutul, rulatul, baterea in venturi sau bititorital, in functie de volumul
maselor musculare si gradul lor de sensibilitate.
b) Paralizia facial periforied
Paralizia faciala perifericd este tot o afectiune a nervului provocatd de procese
ischemice, inflamatoare sau viroze ce lezea nervul in portiunea sa intratemporala.
Se manifesta cu pareza diferifitor mugchi piclosi ai fetei de partca unde este afccial
nervul.
Tratamenvl consti in:
~ administrarea de medicamente antiinflamatoare cortizonice:
- fizioterapie;
- masaj;
- kinototerapie;
-_ exercitii de mimica in oglinda.
Obiectivele masajului terapeutic sunt:
- ameliorarea circulatiei sanguine la nivelul musculaturii afectate;
- menjinerea clasticitaqii gi excitabilititii fibrelor musculare;
- prevenirea amiotrofici.
Masajul, impreuna cu kinetoterapia, constituic mijloacele cele mai importante
pentru recuperarea miscdrilor mimicii.
Se foloseste un masaj stimulant executat intr-un ritm viu. Netezirile se fac cu
varful degetelor, inccpand de la finia mediand a fete: gi ajungand fn partea faterals a
acesteia, dupa care se continua cu fric{iuni, ciupituri si batere sub forma de percutat.
©) Pareze traumatice ale nervilor periferi
Pag 49/61 Parezele traumatice ale nervilot periferici sunt provocate de diferite traumatisme
1a nivelul membrelor: contuzii, compresiuni, luxatii, fracturi, plagi. Ele se manifest
cu disparitia miscarilor voluntare efectuate de muschii inervafi de nervul levat,
amiotrofic, tulburairi de sensibilitate, wlburaci vasculotrofice ale pielii si fesutului
subcutanta. in functie de gradul leziunii, afectiunea e mai grav in sectiunea completa
a nervului $i mai ugoard fn cazul unor leziuni partiale ale nervutui.
Tratamentul de recuperare al neuropatiei traumatice este complex cuprinzand:
~ posturi funcfionale ce impiedica aparitia atitudinilor vicioase:
- clectroterapie de stimulare a musculatirii;
- kinetoterapic;
= masaj.
in sectiunea nervului este necesari interventia chirurgicala, neurorafia.
Obiectivele masajului terapeutic constau in:
> ameliorarea circulatiei sanguine local
~ mentinerea clasticita{ii gi excitabilitsyii musculaturii denervate;
~_ prevenirea tulburarilor trofice alc tegumentelor si fesuturilor subeutanate.
Masajut recomandat este stimulant, cu manevre energice executate fa ritm viu.
Netezirile se tac cu ambete mini, alternativ, iar frictiunile cu palmele sau partea
dorsalé 2 pumnubd pentea a influenta favorabil circulatia sanguind la nivelul piclii gi
fesuturilor subcutanate. Fricfiunile, imprenn cu ciupiturile, sunt utilizate penta
egatiit
fiind procedee reflexoterapoutice ce crese
comul unterior al miduvei, tacilitand
rea sub forma de tocat sau
wvorabili. a tonusului si
excitarea mecanici a piclii situat® deasupra mugchilor afectati, in scopul p
aeestori penis niobilizarca pasiv
aterengele senzoriale citre celalele din
contractia muscular, Framantarea in cut, ralatul si bal
bititorit sunt manevre adcevate pentru influentarea
excitabilitAtii mugchilor hipotofici.
TY. AFECTIUNI REUMASIMALE CRONICE ALE
APARATULUI LOCOMOTOR
Afectiunile reumatismale cronice ale aparatului locomotor sunt sufer
ale articulatiilor sau fesuturilor periarticulare. Ele cuprind trei categori:
|. Afectiuni reumatismale cronice cu caracter inflamator;
2. Afectiuni reumatismale cronice cu caracter degenerativ;
3, Reumatisme abarticulare.
1. Afectiani reumatismale cronice inflamato
Aceste afectiuni sunt provocate de cauze insuficient precizate presupundndu-se
existenfa unor agenti virali sau a unor mecanisme autoimune. Aceast! grup’ de
reumatisme cuprinde doua afectiuni mai importante:
1.1 .Poliartrita reumatoida;
1.2.Spondilita anchitopoetica
Pag 50/61 11. Poliartrita reumatoida oste o afectiune inflamatoare cronicl interesénd
indeosebi articulatiile mici ale degetelor mainilor, in mod predominant la
femei.
Ea se manifesta prin:
+ dureri articulare;
+ redori articulare;
= tumeficeri articulare fuziforme;
= hipotrofie musculara.
in stadiile avansate existé tumefieri articulare permanente, deformatii ale
degetelor si anchiloze.
‘Tratameniul poliartritei reumatoide este complex yi adaptat favei clinice pe care
o prezinta bolnavul. in fazele acute evolutive, tratamentul cuprinde:
= repaus;
~ posturi in atele pentru prevenirea pozitiilor vicioase gi a deformatiilor;
~ medicamente analgevice antiinflamatoare;
= cotticoterapic,
= crizoterapie;
- antipaludice de sintezai,
Pe masuri ce se mivsoreazii fenomenele inflamatorii, se folosesc cu prudent’:
= fizioterapia;
+ masajul;
~_ kinetoterapia,
in fazele de remisiune, kinetoterapia si masajut capiiti un rol important in
pistrarca mobilitifit articulare, prevenirea hipotrofillor musculare si mentinerea
troficitafii generale,
Masajul terapeutic are printre objective:
- prevenirea hipotrofici musculare ec intere
mainilor;
~ ametiorarea circulutici sanguine gi a troficititii tegumentelor gi fesuturilor
subcutanate.
Manevrele se excenti cu pruden{i, intensitatea yi ritmul lor find adaptate
segmentclor tralatc. Tfleurajul se exceuta cu pulpa degetclor, se continua cu frietiuni,
insistnd la maini asupra muschilor interosogi, folesind pulpa policclui, epoi cu
fr tt 2 degete gi eiupituri pentru mnugehii emineatelor tenard yi hipotenard. Pe
segmenicis sitate proximal fat de maini, se efectucaz’ yi balerea cu procedee inai
de, de exemplu, fi fare In cut, pleseait, percutat,
i, mai ales, musculatura
man
1.2. Spondilita anchilopoetied este o afectiune inflamateare reamative:
coioanei, predominanta la birbati
imterescarA articulafiile interpefizare ale verte!
periferice la membrele iuferioare.
Se manifesta cu:
= dweri fay
© amumi
ful coloanci;
Pag 51/61 ~ limitarea migc&rilor;
- hipotrofie musculara;
= tendinfl la cifozA dorsala.
tn faze avansate se instaleaza anchiloza coloanei vertebrale.
‘Tratamentul spondilitei anchilopoetice este complex si adaptat fazei de boald in
care se afl pacientul
in faza evolutiva, terapia const’ in:
= repaus pe pat tare (care va fi tranzitoriu, numai pe perioada cat fine durerea):
~ postuti corecte pentru prevenirea atitudinilor vicioase;
- medicamente analgezice antiinflamatoare;
~ corticoterapie;
= fizioterapie.
Dupé puscul acut si atenuarea duretilor se introduce Kinetoterapia si masajul
pentru menfinera mobililafii coloanei gi prevenitea atrofici musculare paravertebrale.
Obicctivele masajutui terapeutic sunt:
~ diminuatea durerilor si a contracturitor masculare;
~ imbundtéfirea circulatiei sanguine gi a conditiilor trofice locale;
~__prevenirea hipotrofiei museulaturi dorsolombare
Masel trebuie sa fie calm si miorelaxant, uilizand manevre mai pufin energice,
adaptate sensi reghuinifor dursofembare, constituind totodat:
pregitire a bolnavului pentru kinetoterapie. EMleurajul, prin reducerea sensibilitii,
permite executarca gi altor manevre, cum sunt fra ic
$i vibrajii on efzete decontracturante,
ele de remisivne a durerilor, se recomanda manevre de stimulare a
antarea in cuta cu intensitate
tomisutul si cxcitabilita{it musculatucii darsclombare gi de prevenire a hipatrofici
musculare, cum sunt frémdntarea mai energicd, topotamentul sub formd de tocat
pentru zon lombari bitStoritui.
2. Afectinni reumatismale cronice degenarstive
Afectiunile reumatismale cronice degenerative sau artrozele se caracterizeazti
Prin deteriorares cartilajatui articular sia extremititilor asoase, leziuni care apar fa
nivclul colosnci vertebrate gi la articulatiile membrelor. Actrozele sunt buli ee aper ka
adulti sau la persoane fn vArsta, in producerea cérora intervin factori mecanici do
suprasolicitare articulara, macrotraumatisme sau microtraumatisme repeiate, tuiburici
endocrine si metabolice.
21, Artoza cervieali se manifest cu dureri la nivetul cefei yi contrachra
muschilor acestui segment, care atunci cfd limiteazA aproape complet
miscirile corpului realizearl aspectul clinic de toniculis, de asemenca
durerite por iradia fatr-un membru superior, in nevralgia cervicobranhiati,
determinata de un proces de discartr
‘Tratamentul artrez: rvicale const in:
- repaus
- medicatic antiinflamatoare si decontracturanta:
Pag 52/61 - fizioterapie;
- masaj.
Kinetoterapia se aplicd dupa remisiunea fazei dureroase acute.
Masajul terapeutic urmareste:
- calmarea durerilor;
- relaxarca musculaturii;
= reducerea contracturilor musculare.
Pentm a fi calmant si miorelaxant se recomand& manevre usoare gi lente. Se
cexecut neteviri descendente in regiunea celei, continuate cu frictiuni si frimantari in
cuté, 4 clrot intensitate se adapteaz sensibilititii locale. Pentru decontracturare
muscular’ se efectueazi vibratii cu varfirile de i cote.
anal
© proceduri de termoterapie cum este Soluxul, exceptind cazurile ta care exist 0
nevealgie cervicobranhiala unde aplicarea caldurii este contraindicala.
22. Artraza lombarit se poate manifesta clinic prin:
2.2.1. lombalgie acuta;
2.2.2. lombalgie cronic’,
22.3, lombosciatic’.
in lombosciatic’ cxisti afectarea unci ridicini a nervului sciatic produsi' de
procesul de discartrovii, care favorizearA migrarca nucleului pulpos al discului
intervertebral.
2.2.1. Lombaigia acuti sau lumbago acut se manifesti cu dureri
centuale instalate bruse ce se exacerbeazi la migciri si contractur musculari
reducdnd aproape complet mobilitatea coloanei la acest nivel.
Tratamentul consid fa:
~ repaus fa pat;
- medicamente analgezice, antiinflamatoare si decontracturante:
~ clectroterapie;
= masaj.
Masajul torapeutic este calmant yi miorelaxant, exceutind maneveele ugor gi
lent. Se recomanda neteziti cu fata palmari a mainilor pentre reducerea sensibilitati
fesuturilor superficiale, dupa care se aplic& trimauitiri usoare si virbratii efectuate cu
ima pentry contracturare muscular’, De asemenca, s° poate face masaj cu aparatul
masaj.
2.2.2, Lombalgia cronic3 pivzinté dureri moderate (ce apar freevent ta
primele migcari dupa ridicarea din pat sau la ofectoucea unui efort de ridicare a
greutifilor), contracturdi muscular’ variabilé si fimitarca usoav’ a migctcilor coloanci
in zona lombari.
Lombalgia cronicA poate rimane in conti
ea unui episod de tumbago
acut.
‘Tratamentul lombalgici cronice const& in
~ evitarca cforturilor fizice deoscbite;
Pag 53/61 - medicatie analgezict, antiinflamatoare si decontracturantd, iar in caz de
intensificare a durerilor:
- fizioterapie
- kinetoterapie
- masaj.
Obicctivele masajului terapeutic sunt:
- diminuarea durerilor;
- mentinerea elasticitatii si excitabilitafii musculaturii lombare;
~ prevenirea hipotonici muscutare;
= amelioratea circulatiei sanguine si a troficitatii locale.
Se recomanda cfleuraj ett palma san cu deg indsite fr pi
frictiuni cu partea dorsalé a pumnulai si framAntici in emi, Cand st ox
contractur& musculard se poate apliza tapotamente! sub forme de cocai sau hitdors
Masajul se poate exceuta dupi o procedurd de ternoterapic, Solux, pentu
intirirea efvetclor calmunte si decontracturante.
Hidromss
termic. are efe
dug-onsal sae din
fanvime ct
§ asuciere:
pe aceasta
voluminos
ene
2.2.3. Lombosciatica
ienpal ridicdel
alate brase in
ca coloanei veriebrale fn alte cavuri
cogresiv. Din zeua lombard dureces
se manifest’ ¢
la rede
}
Tratamenrtt io tombesciauiel, taza acutd, aigivs, ouprindc:
= repaus pe pat tate,
~ medicajie analgericd, antiinflematuare gi decontrcturar
eivctroserap
- masaj.
. Artroza coxofemurali sau coxartorza este o afectiune care apare Ia
ws depiigit 50 de ani gi este una dintre formele cele mai invalidante.
Se manifest’ eu dureri localizate in regiunea inghinala sau fesieri, ce pot iradia
in coapsi, find intensificats elem: tat, Muschi?
periarticulari pot prezenta contracturi. in faze mai avansate spare hipotrofin
musculara. limitarea rilor imporan{a funcfionala relativ’
tnembrului infexiur
pe sri sat feren acca
‘Tratamental coxarteozei este complex gi cuprinde:
= repausul articular intertaitent;
Pag 54/61 ~ dietoterapic pentru reduccrea excesului ponderal;
- medicamente analgezice, antiinflamatoare si decontracturante;
- fizioterapie;
- balneoterapie;
- kinetoterapie;
masaj.
fin siodille avansate\ do. defocmaréa capului femural, durcri si impotenta
functionala accentuata. este indicat tratamentul chirargical.
Prin masajul terapeutic se urmareste:
- dimimuarea durerii;
- decontracturarea muscular’;
~ pentru musculatura invecinati: articulatici e urmarcste imbunattirea
tonusului gi excitabilititi in vederea preveniriihipotrofici;
~ masajul constituic, te acelas! timp. un portant de pregite «
bolnavului pentru Kinetoterapie,
Masajul trebuic si fie calmant gi miorclaxant, cxccutind manevsele ugor gi
Effeurajul se face cx paimele pe regiamea fesierd, mergind latcrai spre regiunca
trohanterian gi in jos spre coapsi, dupi care se continu’ cu frictiuni gi feimantiri a
ckroe intens: as ile ve efeotueur ca palmele,
pentru rele!
hipotrofiel, se lie
flac
bune de vedue n dureri
peri dean strat
persoanele irecute de 50 de ani, care se manifest prin: duceri fa prix
carea din pat sau in legdturd eu schinibaisil
hipottofie masculard ial ales fa nivel
hidrartrozé.
Fragomen gy
~ repaus segmiontar interiteat,
~ diet porima reducerea exeesulul de greutate corporal
lgczicd-aritiis
vie anigchhi dpi
jcurolugice, contaviurd muscular,
lui, re
~ fizioterapie:
> balneoterapie:
- mas
Obicctivele masajului terapeutic sunt:
Pag 55/64 - imbundtitirea tonusului si excitabilitatii musculare;
- _pregitirea bolnavului pentru kinetoterapie.
Masajul se aplick la geaunchi si coaps’, se efectucaza efleuraj cu palmele,
frictiuni cu "rédacina" mainii, fhiméntari in cls, combinate et emit sau cult
tapotament cnergic sub form de tocat sau biltitorit. Se insist indeosehi pe
cvadriceps pentra provenirea hipotofiei care afecteazi fieevent acest rauschi
Masajul articular al genunchiulu! consti in neteiri, frictiunt ca
iractiuni, cu mentiunea c& acest masaj este contraindicat cand existi fenomene
congestive saw hidrartroza, Masajul articulafiel tmbundti{egte cireulajia sanguin
‘ocali, supicy lor capsulol gamontare gi mobifiltatea articular
3, Periartrita scapulohumeral’t
Fete una din formele cole mai frecvente ale resonaticmubed abarticutar,
© dati cu regresiunea 2 Toto
- dieninuan pee ten
- reduccrea contracturii
5 masaj sedativ si miorelaxant ce foloseste manevre eu intensitate mic si
lente. Hileurajul se executé pe partea anterioard gi pusterioaré a umérului, pind in
regiunea supraclavicular’ si supraspinoasii, urmate de ftiméntiri ngoare, adaptate
sensibilitéti locale gi vibra{ii fine efectuate ce palma penta decontracturarea
musculara.
Dupa remisianea durcrilor, se recomand’ menevre de stimulare gi tonifiere
TD preveniten bipotrofiei uni cu degetele si Lapotament
sub forma de basin in veniuzd sau tovat, realizdnd totodata pavgiticca bolnavulut
pentris eajul adioulatici se face ple fou varfurite
degen, dupa cetvoflesia beatului, g¢ pe part
capes! LASPORTIVI SI SECHELELE POSTTRAUMATICE
Contuzia
Este 0 afectiune a aparatului locomotor datorata unui traumatism direct ce poate
interesa articulayiile sau mugchii, Ea se manifest prin dureri locale, tumefiere,
echimoze, impotenta functionald variabilé in funcie de gravitatea traumci.
Tratamentu! conturici, tn stadiu! acut, const in:
- repaus segmentar;
~ analgezice-antiinflamatoare aplicate local;
- fizivterapie;
= masaj cu gheatis
~ measaj manual,
jul ou gheaf’ se poate aplica pe zona afectatl efectuand neteziri cu o bucath
de yheaj cu efecte analgevice locale, decontracturante gi de provenire a edemului.
Masajal manual se poate apilica Ia distanta, proximal gi distal, in raport cu zona
lezata,
Prin masaj se urmareste:
- ameliorarea circulafiei sanguine;
- reducerea tulburirilor vasculotrofice;
~ favotizatea resorbtici od
nelor;
~ asigurarea unei bune troficit%
= mentinerea tonusulai musculatutii invecinate.
Se execuld neteziri cu palma, continuate cu fric{iuni, ftimantir, tapotament in
ventuz sau tocat si vibrati.
Entorsa
Este 0 afectiune articular datoratii unui traumatism indirect, care prin distensia
capsule) gi Hgamentelor produce rupiuri parjiale sau totale, dezinserfii ale acestor
formatitni anatomice, Ya se manifest’ prin: dureri, tumetieri articulare, hidrartroza,
edeme periarticutare, echimoze gi impotent functional relativé.
‘Tratamentul consta in:
~ fn stadiul acut
- crioterapic;
- repaus segmentar sau imobilizare in aparat gipsat.
$n entorsa grava:
~ medicamente analgevice-antiin flamatoare;
+ electroterapic;
masaj cu gheasfit
~ masajul manual gi kinetoterapia se pot aplica la distanfii de articulagia
alzctati. pe segmenicle distal si proximal.
Pag 57/61 Prin masaj se urraareste:
- imbunatatirea circulafiei sanguine;
- redncerea edemelor;
- mentinerea clasticitatii si tonusului muscular;
- prevenirea hipotrofiei.
Se recomandd eftcuraj, frictiuni yi teimdntat mai energie, relat, comet,
tapotament in ventuzi sau tocat. Pe articulatia afectaté se pot aplis
bucati de ghea{a, procedwri cu cfecte analgezice, resorbitive
uulburariior vasculotrotice.
Sechelele dupa catorsit
~ fizioterapies
~ kinctoterapi
~ vatament balnear;
= masa
Printre object ai
- Giminarea dren,
nguine;
~ reducerea tulbu sentoteofice:
= mobilizarea si asuplizarca focal unilor capsutoligamentare:
+ amefiorarea mobtling
= reducerea hipotrotici maase sakaare,
Procedure
Kinctoierapici cave se adreseard ar
sjul articalar constt in efle
efect
stitute,
vevlatie sliuugchilor de pe segmentele invecinats
feet sedativ si Srictiuni care mobilizeaza
saontelor Pe sommentele faverinate
hiler, de cedavere
ak
de stim
tere a mu
Fslosind eter i
ctiant ene
ulotratice,
cut, nilad gi at saul
ta disloshe cat vas
ontopedic, constind tn reduccrea hetafiei Dupa tratamentul ortopedic pot rimane sechvle cum sunt: dureri, limitarca
migc&rilor, hipotrofie muscular, tulburéri vasculotrofice.
Tratamentul sechelelor dupa luxafic const in:
- medicamente analgezice-antiinflamatoare aplicate local;
- fizioterapie;
- kinetoterapics
- masaj;
= tratament balncar.
Masajul are ca efect:
= ameliorarea circulatiei sanguine si troficitatii locale;
~ reducerca tulburiirilor vasealotrofices
- mobilizarea gi tonificarea formafiunilor capsuloligamentare;
- imbonitatirea tonusului musculaturii invecinate.
entra inasajul articular se recomand efleuraj cu palma, continuat cu frictiuni
cu yarlurile degetelo. Pe scgmentele invecinale articulatici atectate se cxecuta
frimantiri, rufat si tapotament in ventuzll, iocat sax baiAtarit, «
hipotonia si hipotrofia mascutara. Aplicarea dusului subaevai este un mijloc ciicace
in reducerea procesclor aderentiale sf ameliorares mobilityii artivatare.
manevre care comb
Seebeivie ipa iractent
esoase,
hipolvofic
"9 fosetell
los
shbcuranats
wamentut acestor sechelc cuprinde
antiinflamate:
+ medisamenic anaizeri
+ fizioterapie;
= kinetoterapi
asa,
- _ balncoterapic.
Obiectivele masajului constau in:
~ ameliorarea circulatici sanguine;
- Wlaturarea tulburirilor vasculotrofice:
- mobilizarca gi asigurarca supletii formatiunilor capsuloligamentare pentru
amctiorarea mobilitaii articulare;
~ jimbundtatirea clasticitafii yi tonicitatii musculare.
jul realizeari o pregitirea a segmentalui afectat pentru kinetolerapie. Se
execut un masaj articular ou ueteziri 5i fricliuni pentru indepSrtarea procesctor
uitiale si asuplizarea capsulel articel
invecinate zonei lezate. Se aplicd un efleuraj cx palma, urmat de frictinni cu degetele
face un,
pe segnentele
Pag 59/61 sau cu palma, procedee care favorizeaz cireulatia sanguind yi resorbiia edemelor. Se
continua cu fraiméntare, rulat, ccrnut si tapotament in ventua sau iocai, mancvre ce
stimuleaz tonusul muscular. Aplicarea masajului dup o proceduri de termoterapic
miiresle eficienfa terapentica.
Ruptura muscutars
Este o afectiune care se produce prin solicitarea excesiva a unui grup de mugchi.
Va poate fi ruptura fibrilart, cupturd partial, rupturi total,
Ruptura muscular se manifest prin durere vie, instalati bruse ta timpul unui
fort, echimoze, temefiere focal, cind exist un hematom, sf impoteutt fimctionalt
relativa a segmentulai afectat,
‘Tratamentut rupturii mausculare partiate si totale este ortopedie si chirurgical.
aul rapturitor betare cupsinde.
Masajul se face la distanga de locul unde ¢ sit
calmant si miorelasani, aplicénd mancvre blinde, ef
palma per cave se aplicl
Imbunatiiii circu! ‘alii locale, precu
Jnnventidl cleatsleck wlgioe consti
- fizioterapie:
= miasal
Masajul terapcutic urmarest
~ revenirea supie(ii tonusului [a nivelul cicateiced;
nabiilz
- pe Mnaiurile mai profunde
lalied sanguine cu aueliorarca metabolissmului local.
Se efecinea7S noteziri en actiune sedativi, apoi Srictiuni la nivelul cicatrieei gi in
jucul ei, precum i fiamantir’ cu 2 degete, policele gt indexut
De ascmenca, masajul sub forma de dag subacval pe 1
0 procedura effi
a
ischial afeciat reprozinta
Tendinopatia
Pag 60/6 Este o afeetiune determinati de solicitirile repetate cxercitate asupra unui
tendon in cursul antrenamentelor si competifiilor.
Ea poate interesa tendonul propriu-zis, in cazul tendinitei, teaca tendonului , in
tcnosinovit%, gi zona de inserfie 2 tendonului, in cazul entezitei
manifest prin durere, tumefiere $i cropitatii cind c afectati teaca tendonului,
ila! leva
si impotentd functional retativa a seg;
In stadial acut, tratamentul consti in:
= repaus segmentar;
~ erioterapie:
~ medicamente analgezico-antiinflamatoare:
- fizioterapie;
masaj cu gheata.
Masajul cu gheafi se face prin netezirea cu o bucati de gheatl 2 tendonulai
afectat, procedur’ ce are efecte analgezice, antiinflamatoare gi de prevenire a
tamefierii,
se poate aptica masajat
uni eu scopul am circulapiel sanguine gt
woficitétii locale, tndepartérii eventualclor aderenfe $i restabilisii condifiilor de
‘
ie fiziolng
aun
poute Sl benetic in
ul. Suir 0 supravegliene ay
Weindeosqns
ley ee TUSL SUES,
eiepe cus, -
fesoysed jnaigy =
Weide peje woyGues
JelsgeGep oye a2nejun esen —-
ued je Seguin jn xeig — 4
T
Zi]
Jo seme mn
(nnonn
/
eoieya> cus,
“ejeryerq us,
SIBUUNY HeH asa fel incét sa putem controla
“ migcarea in articulatie. Cu
cealalta mana tineti mana
pacientui
Timpul 1
Tinelcotu intins si ridicatibratul
pana cénd mana va priv catre
tavan, iar palma se intoarce catre
interior (corp).
Timpul 2
Continvati sa miscati bratul pana“
cand acesta va atinge patul nga
capul pacientuli, sau péna cdnd
intémpinati rezistenta, Bratul
poate fi indoit in cot daca din
‘cauza capatului patului nu poate
fi dus intins. Mentineti 60 de
secunde, Reveniti in pozitia de
sre? starl, faceti o pauza, iar apoi
repetai exerci de dovs, tio.
Exercitiul pentru umar (B)
Instrucfiuni pentru cel care ajuta:
Pozitia de start
Pacientul este culoat pe spate, cu
bratele pe langa corp. Asistentul
plaseazé o mana pe uma, astfel
‘ncdt sa poata controla misearea
dinaceasté articulate, Cucealata
mana tine pumnul.
Pas1
— tineti cotul extins si miscat
bratul spre afar (abducte). Pas2
~ la abductie de 90° rotati bratul
astiel incdt palma sa potriveasca in
sus
Pas 3
~ continvati
miscarea de abductie pana fa
.» aplitudinea maxima. sau pana
"cand intampinati rezistenta
Cotul poate fi tlectat daca
distanta pana la capétul patului
nu permite electuarea
a exercitiului cu cotul extins,
‘pol se revine la pozitia inital, se poate face o pauza,
sau se repela exerctil de edteva ori
Exercitii pentru umar (C)
{nstructiuni pentru cel care ajuta:
Pozitia de stat
Pacientul este culcat dorsal. Cu 0 ménd se fixeaza
aiculatia uméruli, iar cu cealalta se prinde purnnul si
se flecteaza cotul pana la pozitia de rotatie zero a
umaruli
Pas 1 ~ se executd rotate externa, pana in momentul
and se intémpina rezistenfa, sau pe oat amplitudinea,
Pas 2 ~ revenire la pozita de stat.
Pas 3 ~se executa rotatia interna, pe toata amplitudinea
sau numal péna se intmpind rezistanta,
Serevine a pozia de start, se poate ua o pauza
Siapol se repeta exerci Rezistenta se apic in functie
de pacient.
Exercitii pentru cot si antebrat (A)
Instructiuni pentru cel care ajuta
Pozita de star:
Pacienul este culcal dorsal cu bratelo pe nga corp,
almele privind in os. Kineloterapeutul plaseazé o mand
be cot si cu cealalta apuca mana pacientulu.
Pasii 1,2 - flectati cotul cdnd antebratul este foarte
aproape de brat. Combinatflexia cotului cu supinatia si
extensia cu pronatia,
Se revine la poz de start, se face o pau sise repeta
‘xercitul. Dozajul se face in functie de pacient
pentru cot si antebrat (B)
Instructiuni pentru cel care ajuta:
Pozitia de start
Pacienul este culcat pe spate. cu bratele pe lang corp,
umérul abdus la 90°, cotul indoit gi mana in pozitie neutra,
dogetele relaxate. Cu mana sténga tine antebratul si cu
dreapta pumnul.
Pas 1 - se executa pronatia,
Pas 2 ~ revenire in pozitia initiala,
Pas 3 ~ se executa supinatia,
Exercitil se poate repeta de mal mute oi iar rezistenta se
va aplica in funcie de pacient, urmarindu-se o crestere a
fortei pronatoritor.
Exercitii pentru purnn
Instructiuni pentru cel care ajuta
Pozitia de start:
Pacientul este culcat pe spate, bratul abdus
la 90°, mana la pozitie neutra, Cu mana
st&nga veti face priza pe antebrat si cu
~executati incinatia radiala (abductia
main
Urmeaza apoi revenirea in pozitia inital,
ppauza, dupa care exercitil se poate repeta
de cateva or. Exercitiu pentru gold (A)
Instructiuni pentru cel care ajuta Fy
Pozitia de start: i)
Pacientul este culcat pe spate,
Prindeti cu o mana caleaiul si cu
cealalta. partea jaterala a
genunchiuiui,
Pas 1 ~extindeti genunchiul si ridicati -
piciorul astel incdt distanta sa fie st
aproxiativ 10 om pana la pat. rn 3
Pas 2 - duceti piciorul spre y
dumneavoastra (efectuati abductia). i
fevenili in pozitieinitiala. faceti og oa
Pauza. dupa care puteii repeta no ay
cxerctl de cétevacon.infunctiede yw in
‘slarea generala si sladiul In care se
afla persoana cu scleroza multipla. sw1 902
Exercifi penetru sold (B)
Instructiuni pentru cel care ajuta
Poti do start
Pacientul este culcat pe burt cu picioarele ininse. Cu o
‘mana prindeli sub gerunchi i cu cealalta de glezna,
Pas 1 tineligenunchiul
intns si riicati piciorsl (>, ;
astfel incat distanta # 4
pana fa saltea sé fie /)
proximal 10-15 om 4)
(efectuali extensia).
Reveniti in pozitia eos
inal, facet o pauza,
0) Indotti degetele
spre inapoi. la
ampiitudine maxima,
©) Departatidegetele
d Aproplati —y oo
degetele oe
legetele wend, (a
Peniru imbunatatirea .
coordonarli, puteti
ridica de jos pietricele, sau boabe de fasole si sa le puneti
‘ntr-un recipient de plastic.
Exercitli pentru pumn
a) __indoiti palma astfel incat sa
1 Priveasea spre antebrat exo)
b} Reveni pana la porta neutra a N
palnei. ns
- 9) Miscati palma *
< «I sens opus exercituil 1, astfel inca
‘ " partea sa dorsala sa
‘ priveasca spre antebrat
(extensie) cs
4) Miseati mana spre stanga si spre
dreapta, in pozitie neutra (Inlinare
cubital, nctnare raciala) '
Exercitii pentru antebrat 2
a) Cu cotul indoit 90° si mana in ~ |
pozitie neutra, roti antebratul =,
asllel incdt palma sa priveasca
‘njos (pronatie).
b) Din aceeasi pozitie rotiti
antebratul astel int palma s8 j,
priveasca in sus (supinati).
Exercitii pentru cot
2) indoti cotul ase! incét palma sa vina catre umar
(flexie)
b} Extindeti cotul astfel
af incat mana sa se dopartoze de
\ umar (extensie)
7 +. Pentru faciltarea acestor miscari,
* la punctul’a", mana va privi spre
i Priv in directie opusa.
8
Exercitfi pentru sold
2} Faceli o flexie a soldului din pozitia
seznd, prin ridicarea unui genunchi catre
piept
b} Din pozitia
| cuicatpespatecu
¢ picioarele ;
“ — depértate, rasuciti
un picior spre ,
exterior.
Din aceeasi pozitie ca la punctul
rasucit piciorul spre interior.
te>"~ — d) Din pozitia culcat pe spate,
apropiat si departapicioarele.
©) Din aceeasi pozitie indoiti un
picior si duceti-| spre piep fara sa ridicati
lalpa de pe salle, mentineti timp de 6 -
10 secunde, tinénd genunchiulIntns
Puteti repel exerciiul de céteva or.
Exercitii pentru genunchi
&
a) Din pozitia asezat, cu
picioarele la marginea patuli
‘idicat un genunchi. Revenitincet
"la pozitia de start
= b) —_Dinppoztia de culeat pe
burt, cu membreleinferoareininse, indo un gerunchi
(flexia gambei pe
cozpss
Revenitiincet la pozitia.
de stat. Exerciile se
repeta in functie de <
posibilti. .
Exercitii pentru glezne
~h a) Miscati piciorul spre genunchi.
— 2) * 5) Miscatipicioru in drecte opuse,
b nit
la seh
> 0) Rasuciti gleznele [I 1k)
~V~ spre oxterior. Vv OY
) Rasuciti gleznele “=! NS
spre interior «
4
Exercitile se pot face din pozitiile
brat, iar la punctul “o", mana va agezat sau culeat pe spate si pot fi repetate. Exercitii pentru trunchi
al Din pozitia culcat pe
{ Spate cu genunchi indoiti si
: talpile pe saltea, contractati
musehiul te
abdominal, <2?
Impingdndu- spre
podea. Mentinetipozitia, apo relaxativa inoet.
b) Din aceeasi pozitie. incercati sa va contractati
=, 7 musohil abdominali astfel
woe ‘ncdt sa rdicat cap si umeri
~ de pe saltea
©) Extindetisolduilesisiicaf bazinul de pe pat prin
impingere cu
picioarele pe saltea.
Daca este nevoie, un
ajutor va va fixa picioarele,
PARTEA A Ill “A
EXERCITII DE ECHILIBRU $1 COORDONARE
Cui se adreseazs?
Aceste exercitii sunt indicate pentru cei care prezinta
‘ncoordonare si probleme de echilibru. Sectunea are doua
parti: una pentru persoanele care pot merge si alta pentru
persoanele care nu pot merge, Daca incoordonarea esie
secundara afectarii cerebelulul, beneficile in urma
exeritilr de echilbru sunt limitate. in caz ca aveli dubi,
intrebati medicul.
Scop
Exercitile ajuta la imbunatatirea reactillor automate ale
corpulti, necesare pentru mentinerea si precizia miscatir.
In timpul acestor exercitii va va fi pusa la incercare
capacitatea de a va fine echilibrul. Nu fii surprins daca
‘veti simti contractia muschilor care va mentin pozitia erecta
(dreapta). Este de asemenea natural pentru corpul
dumneavoasira sa simtiti o anumita “leganare’, atunci cand
‘incercati sa va ridicati, sau sa va pastrati pozitia dreapta
in agezat, sau in piciare.
Modul de exeoutie
Exerattle do la partea “A” trebuie facut intro zond unde
sa nu existe oblecte paste care at putea cadea si v-ati
putea rai
Precauli
1, Nu va grabiti, Nu va fortati
2. Intimpul exercitilor efectuate in picioare, este bine
‘sd aveli lang dumneavoastré o persoand care sé va ajule.
3. Imbracati-va cu haine largi si asigurati-va ca
‘temperatura camerei este moderata spre race.
PARTEA A
Exercitile de coordonare si echilibru pentru
persoanele care pot sa mearga
£9. 1) Adopiati postura pe maini
Sipe genunchi
a) _Intindeli mana dreapta
spre inainte si lasati-
va greutatea spre vo
partea droapta af w-
Mentineti pozitia, ~~
‘numardnd pana la, dupa care reveniti la pozitia
initala.
CAT by Acelasi exercitiu cu
ect} \\s* mana stanga.
b.
©} Ducetipicior crept +
intins inapoi si =X yn
lasal-va greutatea sriceeteten
sprepartea dreapta. ©
Tineti piciorul drept intins inapol aproximativ 5
secunde. Reveniti la povitainitiala
<9 4) Acelasi exercitiu cu
\ piciorul stang,
Daca putetiface exercitile
anterioare fara dificultate, le puteti incerca pe acestea:
a) Dinpozitiape mainisipe
genunchi, ridicati
simultan 0 mana si un
piior. Incercati sa va
tineti astfel echilibrul a
aproximativ § seounde, dupa care reveniiinpozitia
intial
apts bylncercati 4 ridicali simultan o
“A, maa si un picir (iavers decd la
ey YE exercitiul'a’)
8 2) Siatipe genunchi, Cuméinilerelaxalepe 3
tanga corp, ducetiun pcior inainte sipuneti =
taloa pe sol cu genunchiul indoit (pozitia
cavaleruiui servant). Apo va putet rica in k
picioare. Echilbrat-va cu ajutorl bratelor, 4°
iat apoi incercafi sa va revenili in pozitia =~
cavalerului servant. Facet acelasi exercitiu ®
cu piciorul sténg
3) Incercati aceste exercti cu un partener. Stati fata in
fata cu coatele intinse si mdinle
® prinse cu ale partenerului
Palmele dumneavoastra
privesc in jos, iar palmele
partenerului privesc in sus.
‘Daca nu aveti un partener
i a 1; 7) disponibil, va putelisprijn’ de
JA gh 74, spare una scaun
ne >. a) Ridicatipiciorul drept de
pe sol prin indoirea usoara a
‘genunchiului s|incercati
4 vd mentinetechilorul pe picirul sting, aproximativ
{rel secunde. Amiatitva ca micile dezechillorari sunt
un fenomen normal. Daca putef,incerca sa ramanet
pe piciorulstang pana la 10 secunde. Faceti acelasi
exerctlu cu celalaltpiiorridicat de la so
Aternatrdicarle pe varturile picioarelor cu lasarea
greutatii pe calcdie ¢i ridicarea varturilor. Incercati sa
faceti 10 repetari
PARTEA B
§
ap
ages 1)
&
4
N
SI
bru gi coordonare din gezand ,
pentru persoanele care
‘Ru pot sa mearga
1) Incercati sa
adoptati pozitia asezat
nesprijinit. Tineti-va
echilbrul nnd mainile pe
genunchi (in poala). Daca
este posibil, ridicati mai
‘nti un picior gi pe urma pe cella.
2) Cubratele pe nga corp
si coatele indole la 90°
rasuciti antebratul drept {4
astfel incat palma sa (~
priveasca in sus
suet antebratul sang
astfel Incat palma sa
priveasca injos. Rasuciti 9
rapid antebratele,
schimbiind pozitia palmelor succesiv.
3) incepeti acest exercitiu in
pozttia sezand, cu ambele
mmaini pe piept. O mana 0
duce nainte sus. iar ceaala
inne la spate. Reveniti
poi in pozitie intiala si
repetali exert inversand
positia mainilor,Putetrepeta
de 5 of
PARTEAAIV-A
‘SPASTICITATEA
Poate fi definita ca 0 “Injepenire” sau 0 contractura a
‘muschiuui datorata tonusului muscular crescut geste
adesea exagerata cénd muschi sunt intinsi rep sau
migcati. Oricum, exercitille facute corect sunt importante
pentru reducerea spastictat.
Va putem da cdteva statu folostoare:
4) Evitalipozitle care 4 va accentueze spastcitatea;
2) Exercitiile de intindere musculara lenta pe toata
amplitudinea pot fifolositoare;
3) Tine minte ca miscine un mugehi spastic intro noua
pozitie, acest luoru poate oreste spastictatea, Daca se
Inimplé acest Iucru lasatimuschiul sa se relaxeze céteva
minute.
4) Cand facet exercitile,incercali sa tineti capul in pozitie
reap (fara s fie nelinain-0 part).
5) Daca luati un
medicament
antispastic, este
bine s& incepeti
exercitiile dupa
luarea
medicamentului.
6) Dozele de
medicamente
trebuie verficicate frecvent In functie de evolutia
spastitai
‘Spasiiitatea poate aparea pe musohil flexor! sau extensor
Spasticitatea pe
t muschii flexori ai
membrelor
inerioare, este mai
rar intainita
sc.2 Genunchit sunt
v flectati, soldurile
flectate si rotate
intern (ig. 1).
Mai ra soldurle sunt rotate extern. Genunchii sunt “isa”
in flexie, ir picioarele cu varfurile intinse (ig. 2) Spasticitatea pe muschii extensor este mai des intanta
Genunchiisisoldurile
SS
onl
sunt mentinute intr-0
FIG. 3
pozitie extinsa, cu
picioarele apropiate
‘sau chiar inorucisate
si varlurile intinse
(fig. 3)
Nu itat ca nu trebuie sa faceti exerciti active care sa va
creasca spasicitatea, De exemplu, daca aveli spastcitale
pe muschii extensor, nu faceti exerci active de extensie
a soldului sau genunchiuli
Tn acesta sectiune pozitile descrise au rolul de a scadea
spastcitatea. Daca acest lucru nu se intamola, apela la
medic sau kinetoterapeut
POSTURI PENTRU REDUCEREA
SPASTICITATII
1) Culcat pe burt.
Aceasta este 0 pozitie excelenta daca aveti
spastiitate pe flexor solduui sau genunchivlui. Nu
uila} ca mush au nevoie de céteva minute sa se
relaxeze in aceasta pozitie.
2) Culoat pe spate
S-ar putea să vă placă și
- Exersam Cu Robik Caiet MEM Cls II SMR2E - UnlockedDocument104 paginiExersam Cu Robik Caiet MEM Cls II SMR2E - UnlockedECOCOPYPRINT50% (2)
- P Sihologie JudiciaraDocument19 paginiP Sihologie JudiciaraAlexutsa AlexandraÎncă nu există evaluări
- Curs 6 Intoxicatiile AcuteDocument56 paginiCurs 6 Intoxicatiile AcuteECOCOPYPRINTÎncă nu există evaluări
- Mate Cl. 3 Sem IiDocument72 paginiMate Cl. 3 Sem IiECOCOPYPRINTÎncă nu există evaluări
- Curs 7 ArsurileDocument49 paginiCurs 7 ArsurileECOCOPYPRINTÎncă nu există evaluări
- Moase 2015Document82 paginiMoase 2015ECOCOPYPRINTÎncă nu există evaluări
- Acatist PangratieDocument34 paginiAcatist PangratieECOCOPYPRINTÎncă nu există evaluări
- Doctrine Juridice 1Document80 paginiDoctrine Juridice 1ECOCOPYPRINTÎncă nu există evaluări
- BunicaDocument66 paginiBunicaECOCOPYPRINT100% (1)
- Alfabetul in ImaginiDocument32 paginiAlfabetul in ImaginiECOCOPYPRINTÎncă nu există evaluări
- Virginia FaurDocument112 paginiVirginia FaurECOCOPYPRINTÎncă nu există evaluări
- Boli Cardiovasculare Partea IIDocument105 paginiBoli Cardiovasculare Partea IIECOCOPYPRINTÎncă nu există evaluări
- Fisa OrtodontieDocument130 paginiFisa OrtodontieECOCOPYPRINTÎncă nu există evaluări
