Diagnosticul de laborator al infectiilor

odontogene
SL Merisescu Madalina | UMF “Carol Davila”
Cum se stabileste
diagnosticul de
infectie odontogena
Stabilirea agentului
etiologic

Diagnosticul unei boli infecțioase

presupune o serie de decizii și
acțiuni
Ciclul incepe cu clinicianul care
preia un eșantion microbiologic
Se termină când acesta
primește raportul de laborator și
folosește informațiile pentru a
trata pacientul
Stabilirea agentului etiologic

1. suspiciunea clinică și furnizarea de

informații clinice

2. colectarea și transportul specimenului

(exemplarelor) adecvat (e)

3. analize de laborator

4. interpretarea raportului de microbiologie

și utilizarea informațiilor.
I. suspiciunea clinică și furnizarea de
informații clinice
Suspiciunea clinica de infectie- epidemiologie

Infecția odontogenă este

cea mai răspândită boală la nivel mondial
principalul motiv pentru care se solicita un
consult stomatologic

Cele mai frecvente :

abcesul periapical (25%),
pericoronita (11%) și
abcesul parodontal (7%).

Semnificația sa în problemele de sănătate –

12% din antibiotice sunt prescrise din motive
odontologice.
Tablou clinic

Durere:
violentă;

în ascendenţă (24-48 ore);

permanentă ziua şi noaptea;

nu se calmează la antialgice;

se acutizează la presiune pe dinte şi creşterea afluxului

sanguin în extremitatatea cefalică (căldura pernei,
aplecatul înainte);
Durerea iradiază; (regiunea orbitală, temporală, occipitală
şi cervicală),
.
în funcţie de localizarea dintelui

Senzaţie de dinte crescut.

Tablou clinic
Tablou clinic
Agenti etiologici potentiali
Microflora cavitatii La vârsta de șase luni (când apar primii dinți) această comunitate
are o prezență majoritară a S. sanguis și S. mutans și, până la
bucale finalizarea dentiției, există o comunitate aerobă și anaerobă
eterogenă.

700 de specii pot coloniza cavitatea bucala, dintre care 400

colonizează zona subgingivală.

Evoluția biofilmului este un proces de succesiune autogenă bazat

pe interacțiunile bacteriene care au loc prin :
contact fizic,
schimb metabolic,
comunicare prin semnalizare (senzor de cvorum) și
schimb de material genetic
Modificarile florei
normale cu varsta
Compozitia florei
normale
Compozitia florei
normale
Cum se produce
infectia?
Infectia odontogena

Este rezultatul „maturării

biofilmului” care constă într-o
schimbare a speciilor bacteriene
asocierea diferitelor morfotipuri
Infecția odontogenă este frecvent predominante (de la floră
bacteriene și creșterea diversitatii
polimicrobiană și mixtă. predominant gram-pozitivă,
bacteriene.
facultativă și zaharolitică la floră
predominant gram-negativă,
anaerobă și proteolitică),

Fusobacterium nucleatum este

considerat componenta
permițând astfel evoluția
structurală centrală a biofilmului
biofilmului în infecție
deoarece se agregă cu
odontogenă.
componentele biofilmului și cu
agenți patogeni periodontali,
In cazul infectiilor odontogene ne
referim in general la infectii
polimicrobiene, cu germeni anaerobi
II. Colectarea si transportul
probelor
II. Colectarea si Eșantioanele ar trebui să fie cât mai
transportul proaspete: multe organisme- se recolteaza
specimenului in conditii speciale si necesita conditii
deosebite de pastrare.

Germeni cum ar fi coliformii și stafilococii-

se pot înmulți la temperatura camerei, iar
analiza este compromisa

Transportul exemplarelor se face :

Colectarea si transportul probei

Rapid ( maxim 1 h de la recoltare)

într-un mediu adecvat, în caz contrar apare deshidratarea

și / sau expunerea organismelor la condiții aerobe, iar
numar coloniilor viabile poate fi redus pana la disparitie

în recipiente sigure și robuste pentru a evita contaminarea.

Colectarea si transportul probei

- flora anaeroba e flora fundamentala a cavitatilor naturale si a invelisurilor cutanate

sau mucoase,

se recomanda maxima precautie in cursul recoltarii probelor, pentru a evita

contaminarea accidentala a produselor patologice, mai ales cele presupuse a contine
bacterii anaerobe, nesporulate,

probele se insamanteaza in 1-2 ore de la recoltare, deoarece germenii pot muri in

contact cu oxigenul atmosferic

din colectiile purulente, se recomanda aspirarea intr-o seringa cu ac gros, din care se
evacueaza aerul
 Colectarea si PRELEVARE de la nivelul camerei pulpare
transportul
1. Se curata suprafatele gingivala si dentara cu jet de aer si apa, si
specimenului- eventual in prezenta placii supragingivale se polizeaza.
anaerob
2. Se realizeaza un lavaj bucal cu o solutie de clorhexidina (0,1 –
0,2%)

3. Se izoleaza suprafata gingivala si dentara dorite.

4. Cu ajutorul buletelor de vata se aplica de 2-3 ori o solutie de apa

oxigenata timp de 1 minut gingie si pe suprafata dentara izolata.

5. Se aplica tinctura de iod 10% timp de 1 minut pe aceleasi suprafete.

6. Se inactiveaza iodul cu o solutie de thiosulfat de sodiu 5% pana la

decolorarea iodului.

7. Se pregateste cavitatea de acces la o adancime de aproximativ 1

mm de plafonul camerei pulpare pe baza radiografiei retroalveolare
preoperatorii.
 8. Seaplica din nou tinctura de iod pe suprafata dentara si in cavitatea
Colectarea si creata.
transportul
specimenului anaerob 9. Se inactiveaza iodul cu thiosulfat de sodiu 5%.

10. Se efectueaza un control al sterilitatii: se tamponeaza peretii cavitatii

de acces create cu ajutorul unei bulete de vata sterile care apoi se
imerseaza intr-un tub cu mediu de transport.

11. Se deschide camera pulpara cu ajutorul unei freze sterile.

Se utilizeaza materiale sterile: 12. Se introduc succesiv conuri de hartie sterile in canal pana la nivelul
- de unica folosinta (ex.: conuri de regiunii apicale; se lasa fiecare con pe lotimp de 30 de secunde. In absenta
hartie); puroiului sau exudatului, se pompeaza 2-3 picaturi de ser fiziologic cu
- ustensile autoclavabile: accesorii ajutorul unei seringi pe canal si se absoarbe maximum de lichid cu ajutorul
de camp operator (ex.: pensa conurilor de hartie.
Brewer si Ainsworth, dispozitive
de cauciuc de izolare a
suprafetei operatorii); 13.Se introduc aceste conuri de hartie intr-un tub cu mediu de transport.
- instrumente rotative
decontaminate si autoclavate 14.Se transporta rapid la laborator (maxim 1h).
(ex.: system Turbocid,
MicroMega etc.)
Recoltare, transportul
si insamantarea probei
biologice
III. Probe de laborator
III. Probe de laborator

Dupa o recoltare corecta in laborator se pot efectua

• Frotiuri in diverse coloratii

• Culturi in medii solide sau lichide

• Determinari moleculare (determinarea ADN/ARN) bacteriene

• Altele ( determinari Antigenice bacteriene, microscopie electronica, metode

imunologice, metode moderne moleculare care pot detecta infectii
pluribacteriene, etc)
Scopul: izolarea AGENTULUI
ETIOLOGIC
Probe de laborator- frotiuri

• Se efectueaza un frotiu din proba,

• colorat Gram
• examinat prin microscopie.
• (O frotiu se face prin împrăștierea
unei cantități mici de puroi pe o lamă de
sticlă curate, colorat Gram și fixare la
căldură.)
• Se pot efectua frotiuri in diferite alte
coloratii: Giemsa, albastru de metilen,
Ziel Nielsen,
Examinarea directa a probelor

Ofera informatii imediate, orientative asupra prezentei bacteriilor anaerobe, importante pentru
initierea tratamentului specific:

• miros putrid,

• fragmente de tesut necrotic, secretii inchise la culoare,

• crepitatii la palparea unei colectii profunde, cu evacuare de puroi, sfacele necrotice, sange,
bule de gaz (clostridii gazogene),

• frotiul colorat Gram: bacili grosi, Gram (+), cu capete taiate drept sau rotunjite, cu spori ovalari
sau sferici, subterminali, centrali sau terminali, deformanti sau nu, ai corpului bacterian
(Clostridium).

• pentru bacteriile Gram (-) nesporulate, diverse aspecte morfologice pot sugera prezenta
bacteriilor anaerobe: cocobacili colorati bipolar (Bacteroides), bacili fusiformi (Fusobacterium).
Probe de laborator- frotiu
Probe de laborator-Cultura

• Se insamanteaza proba pe plăci de

agar- sânge pentru cultură în condiții
aerobe și anaerobe (aceste plăci sunt
denumite plăci primare).
• Se incubeaza plăcile de agar-sânge
timp de 2-3 zile la 37 ° C in conditii de
anaerobioza (deoarece majoritatea
agenților patogeni orali sunt anaerobi cu
creștere lentă; pentru izolarea aerobilor,
o perioadă de incubare de 18 ore este
adecvată).
• Se verifica periodic cresterea placilor.
Medii de cultura Mediul VF, bulion anaerob cu thyoglicolat si resazurina,

Medii gelozate, glucozate: - geloza Martin cu 10% sange

berbec, - agar Columbia, agar Brucella, agar BHI si 5% sange
berbec,

Mediul Nagler, Willis- Hobs (cu galbenus de ou): testeaza

bacteriile anaerobe producatoare de lecitinaza, lipaza si
proteaza.

Medii selective, cu adaos de antibiotice: neomicina,

kanamicina, Inactivarea termica (80°C, 5 min) a prelevatului
patologic, cu racire brusca, inainte de insamantare in conditii de
anaerobioza (distrugerea formelor vegetative si pastrarea
formelor sporulate, rezistente la temperature ridicata).
Probe de laborator-Cultura
Probe de laborator-Cultura

Placi agar- sange Culturi

• Infecțiile se pot datora unui organism
(monomicrobiane)
• sau mai multor organisme
(polimicrobiene), ca în cazul majorității
infecțiilor dentoalveolare, în care
• probele au de obicei un amestec de
două sau trei organisme.
• Atunci cand pe placa de cultura se
gaseste un amestec de 2-3 colonii
bacteriene se subcultiva pe placi separate
(repicare),
• in incercarea de a se obtine culture
pura
Dupa izolarea agentului etiologic in
cultura, se efectueaza
ANTIBIOGRAMA
Terapia antimicrobiana e posibila

• Diferentierea infectiei bacteriene de infectia virala

• Microorganismul infectant a fost stabilit prin rationament clinico-epidemiologic

• Depistarea microorganismului infectant prin metode rapide

• Izolarea in cultura pura; identificarea microorganismului infectant si testarea

sensibilitatii la antibiotice
Antibiograma

SPECTRUL REAL DE SENSIBILITATE

AL TULPINII

CU SEMNIFICATIE CLINICA

ANTIBIOGRAMA
Probe de laborator-Antibiograma

Definitie: Testarea sensibilităţii microorganismelor “in vitro” faţă de antibiotice

• IN VITRO:

- CMI (cea mai mica concentratie de antibiotic care inhiba cresterea bacteriana)

- CMB (cea mai mica concentratie de antibiotic care omoara 99.9% din populatia bacteriana)

• IN VIVO: CONCENTRATIA DE MEDICAMENT ANTIMICROBIAN ACTIV IN FOCARUL DE

INFECTIE
Clasificarea microorganismelor in categorii de
sensibilitate

SENSIBIL

CMI = 2-4 X< NIVELUL ATB. IN SER (UMORI)

in conditiile unor doze

unice sau repetate normale

CMI/CT<1
EFECT TERAPEUTIC POSIBIL
Clasificarea microorganismelor in categorii
de sensibilitate

REZISTENT

CMI > NIVELUL ATB. IN SER (UMORI)

CMI/CT>1

EFECT TERAPEUTIC NEVEROSIMIL

Clasificarea microorganismelor in categorii
de sensibilitate

INTERMEDIAR

CMI apropiat NIVELUL ATB. IN SER (UMORI)

CMI/CT=1
EFECT TERAPEUTIC IMPREVIZIBIL
(exceptii: doze f.mari, concentrare in focar, administrare locala)
TESTE DE
EFICIENTA TERAPEUTICA

❑Cinetica proteinei C reactive (CRP)

❑Cinetica altor marker proinflamatorii

❑ Testarea activitatii antibacteriene a serului

Nivelul de Eficienta Bactericida (NEB)

cea mai mare dilutie a serului care omoara cel putin 99.9% din
organismele inoculate
Probe de laborator-Antibiograma

Metode clasice- calitative:

• Metoda difuzimetrica pe mediului Mueller-Hinton. Antibioticele pentru

antibiogramă se găsesc sub forma de microcomprimate cu diametru de 6
mm, ce conțin o cantitate prestabilită de antibiotic.

• Metoda e-Testelor- cantitative:

• Metoda dilutiilor

Metode moderne de identificare:

• Vitek
Probe de laborator-Antibiograma

MEDIUL DE CULTURA

▪ ORGANISME AEROBE: m. MUELLER-HINTON

30.0% beef infusion

1.75% casein hydrolysate
0.15% starch
1.7% agar
pH adjusted to neutral at 25 °C.
Probe de laborator-
Antibiograma

ANTIBIOGRAMA DIFUZIMETRICA
PE SUBCULTURA
STANDARDIZATA
(Metoda Kirby-Bauer)
Probe de laborator-Antibiograma

• Inocularea, aplicarea discurilor

• Insamantarea cu inoculul etalonat

• Absorbtia inoculului 3-5min.

• Aplicarea discurilor/benzilor Etest

Probe de laborator-Antibiograma
(Metoda Kirby-Bauer)
ANTIBIOGRAMA DIFUZIMETRICA PE SUBCULTURA STANDARDIZATA
(Metoda Kirby-Bauer)
SELECTAREA SUBSTANTELOR
ANTIMICROBIENE
Grupele de antibiotice testate/raportate

• Grup A: antibiotice testate şi raportate de rutină (de primă intenţie)

• Grup B: antibiotice importante clinic, care se testează de rutină dar rezultatele se

raportează selectiv; dacă:

- o tulpina este rezistentă faţă de aceeaşi clasă de antibiotic din grup A

- izolatul provine din produs patologic special (de ex. sensibilitatea faţă de cefalosporine de generaţia a III-a a izolatelor din LCR)

- infecţia este polimicrobiană

- infecţia se extinde la mai multe situsuri

- alergie la antibiotice

- eşec terapeutic la tratament cu antibiotic grup A

- raportare către SPCIN, scop epidemiologic

SELECTAREA SUBSTANTELOR
ANTIMICROBIENE
• Grup C: antibiotice suplimentare sau alternative:

- tulpini nosocomiale

- alergii

- scop epidemiologic

• Grup U: antibiotice testate în infecţii urinare

• Grup O (other): antibiotice utilizabile în terapie dar care nu se testează de rutină

STANDARDIZAREA TESTELOR DE SENSIBILITATE

Incubatia, timpul de cultivare, temperatura de cultivare si mediul difera in

functie de specia suspectata.

Culturile sunt verificate periodic, Repicate, in vederea obtinerii culturilor

pure.

Standardele de sensibilitate si selectarea substantelor antimicrobiene

sunt stabilite conform :

EUCAST (European Committee on Antibiotic Susceptibility)

CLSI (Clinical Laboratory Standards Institute)

Incubatia

INCUBATIA

TIMPUL

16 - 18ore

TEMPERATURA

35±2C (functie de specie)

ATMOSFERA

(functie de specie)
Citire

▪Cultură bacteriană confluentă în

jurul microcomprimatelor (R)
▪ Zone de inhibiţie (lipsa creşterii
bacteriene) (S/I)
- se masoara diametrele zonelor de
inhibiţie
- se compară diametrele citite cu
diametrele din standarde
(EUCAST/CLSI)
Citire
Citire
VITEK 2C
TESTUL E

• E-teste: bandelete din plastic

impregnate cu antibiotic în
gradient exponential (la un capăt
concentraţia minimă, la celălalt
maximă)
PROCEDURA
• Se insamanteaza inoculul
standardizat

• Se aplica benzile Etest

Probe de laborator-Antibiograma

DIFUZIMETRICA

ETest (CMI)
Probe de laborator-Antibiograma
Probe de laborator-Antibiograma
IV. interpretarea raportului de
microbiologie și utilizarea
informațiilor.
IV. interpretarea
raportului de
microbiologie și
utilizarea informațiilor.

Dupa obtinerea datelor de laborator,

clinicianul, stabileste tratamentul
corespunzator in functie de datele
primite din laborator. (antibiograma)
IV. interpretarea
raportului de
microbiologie și
utilizarea informațiilor.

Antibiograma sensibila- Se allege

antibioticul cu spectrul cel mai ingust
IV. interpretarea
raportului de
microbiologie și
utilizarea informațiilor.
IV. interpretarea
raportului de
microbiologie și
utilizarea informațiilor.
IV. interpretarea
raportului de
microbiologie și
utilizarea informațiilor.
Va multumesc!
Bibliografie

• https://odontologie.usmf.md/sites/default/files/inline-
files/Tab.%20cl.%20Pt%20ac.%20si%20cr.%2C%2018.09.2020%2C%2015.10.2020%2C%20reviz.pdf

• https://www.google.com/search?q=abcese+dentare&tbm=isch&ved=2ahUKEwi-
1pDdof3vAhUK2OAKHZSHD0MQ2-
cCegQIABAA&oq=abcese&gs_lcp=CgNpbWcQARgCMgIIADICCAAyBAgAEB4yBAgAEB4yBggAEAoQGDIGCAA
QChAYMgYIABAKEBgyBAgAEBgyBggAEAoQGDIGCAAQChAYOgQIIxAnUMf-
AVjhhgJgsqECaABwAHgAgAHHAogBmwiSAQcyLjIuMS4xmAEAoAEBqgELZ3dzLXdpei1pbWfAAQE&sclient=im
g&ei=kqB2YL7FIYqwgweUj76YBA&bih=754&biw=1536#imgrc=y3Xany7piyW1JM

• https://pocketdentistry.com/6-diagnostic-microbiology-and-laboratory-methods/

• http://scielo.isciii.es/scielo.php?script=sci_arttext&pid=S1698-69462007000200015

• file:///C:/Users/madal/Downloads/195089818.pdf

• file:///C:/Users/madal/Downloads/5816080.pdf

• Multumiri dnei Dr. Alina Borcan- Medic laborator, INBI Matei Bals.