,/ fi'' £ f

U i(.}
EEDÀQfmEA, „öAZETA“1i88 înfle^tie ji.
AMistraţiM^ ai Tipogrcta Akltumwt! léu ’flkarli
Brâşov,piaţamareni*. 3Ö. FîM | ÎS £ ăi. jir '
S o r U o r ï n e fra q ä a t« n ri4 ie • B-rHJo thujilnţQă4;ţor.,pe *»..
pripaeac.
‘lta & ttlo riÿ lw ‘M < hé' n tlU d M »
1 1f ă :4n- a i 4 Ö fiJitíJrÍ şăhe
■■ ,. INSERAŢI ;ln n î 20 |r., pe fcrpi ln p l 10 ,fr.,
se p rin ïe so là Adm lnfitraţluno în 'l- r lf âh Ööm lheoí 8 ff.p e eb.
B raţov ş i la urm & tôrele
<> : Bér p re n u m ă ri la^tiájbe o fi-
BIROURI 4 * ANJIMŢURl : c ie lé p o sttű e d in In tru ş i d in
In Vie n a: l a M i D u k e s N * c h f., a f a r i ţi- l ţ d rn ii o o le e to n .,
N u x . A ttge n fe ld & E m e ric L e s -
n»T., H e iiM ä k S a b a le k , A . O p - Abonamentul pentru Braşov
p e lik N a o h f., A n to n Q p p e lik . '! I > Admintstraţwnea, P ia ţa m are,
T â rgu l, In u lu i .N r, 3Q, ţe ta giu
In Bed ap etU la A . V . G o ld ­
b e rge r, E k s te in B e m a t, Iu liu I.: P e rin a n D O c o r .,1pn şese
lie o p n ld ( V II B rta é b ë t-k C ru t). In n i 10 cor., pe tre i In n i,6 co rr
PREŢUL IN8ERŢIUNIL0R : o se ­
rie garm o n d p e o c o lin ă 10
b a n i p e n tru o p n M io a re ., P u -
(N u m ér de Dumineca 25.) C u d u s u l în c a s ă : P e u n an
24, oor., p e şăpe lu p i 12 cor.,
p e trfei ln n i 6 eor. w t în esem -
b B c ă r) in a i d e sn d n p ta r ifă p la r 10 bani., — A t â t ab o n a ­
ş i în v o ia lă . — ; B E C D A M B p e i - / J>. m entele c â t ş i id s e rţiu m lt
p a g in é ^ a à a b riS 80 b a n i 1 i; s u n t a se p lă t i în a in te .

Nr. 134.—Anul LXVH r, V U u frţ 1$ I u n ie :U ln n e ). 1904.

plină de a ne cultiva In liniba: nbstră, in gi^mn^siu, cea , mai marc parte nu contele Tisza caută să aibă ceva cit
Absurdităţi. oi ne pune pedeeï înaintării ,; céfrêtid surit.'capabili sţ Jacâun concept cum se ce. să înfunde gura oposiţiei şi a
(á) Breórnn îa fió-care án, aşa de la noi un lucru, e^are ’ lâujpă cade} ba nici scrie nu sciu corecf. “ («BP- şovinismului din ţăran ca se nu âctrige
şi anal acesta, încă de prin luna iegiile firei nu se pöté'* derb de H “ Nr. 179.) . mereu în contra lui, că n’ar fi deeat
Maiu am íücepüt să publicăm dări la nici un popor, să îhvăţftm a^étía 4 E i bine, şi ceea ce nu sunt în o unólta a Nâmţului. Tisza fa’are
de sdmă despre esamenéie de pe la din cea mai fragedă etate înfcr’o s$are ei să înveţe, în limba lory şi nu Inse ca ce să împace lăcomia naţio­
şc01g1g primaie. limbă streină. > %n şcâla primară, ci în gimnasiu, adică nală maghiară, decât cu proiecte
In tot-déutia am arătat un viu Tôte naţionalităţile au rămas să-^şî esprimp gândirile în scris co­ de maghiari sare ca ale lui Berzevi-
interes faţă cu înaintarea poporului indignate şi au protestat cu ujtima rect, au obrazul se pretindă de la czy şi cu tunete şi trăsnete în con­
şi de aceea cu bucurie am vecjut din energie împotriva acestui atentaţ, copiii români din.şcbla poporală! tra agitatorilor de tóté némurile. :
an în an, cum poporul însuşi cu care nu póte să duca la bun sfârşit. Pentru aceete tunete şi trăsnete
In adevăr mintea sănătâsă la
jértfe din ce în ce mai mari caută a Prim-redactorul Ziarului sârbesc Iş! alege ca mijloc deputaţi din par­
guvernanţii noştri par’că s’a dus pe
asigura pânea spirituală copiilor sei. „Zastava“, Dr. Ilije Branko a adat tidul său, mamelucî dela rotă, cari
pustiu.
Ne transpuneam cu mintea în Zilele acestea o broşură, în care se •^• / / ■%."r’ ! ' ■
nu. sciu să casoe gura pentru altceva,
diferitele părţi ăle ţării şi asistam vorbesce despre planurile ministrului decât se înjure naţionalităţile şi să
în gând şi noi la esamenele, ce să
ţineau în Bănat şi în Sătmariu, în
instrucţiunei publice cjicéndu-se :
„Este cu desevîrşire imposibil
RfiYistâ politică. aţîţe lumea unguréscá în contra lor.
Qri-ee om cuminte vede apucătura,
B ibor şi ţâra Bârsei. ca copiii sârbi se înveţe unguresoe B ra şov, 17 (30) Iunie. care nu e nouă, ci forte veche, şi
Vedeam cum plugarii români în cele 4 séu 6 clase ale şcoiei pri­ care şe tr&ga încă dela tatăl actua­
eu feţele brăzdate de grijile vieţii, mare... Uitaţi-ve chiar la şcdlele de Săptămâna acâsta a fost, în ce lului ministru preşedinte. Şoviniştii
unii cu soţiile! lor, se adunan la şcblă stat de prin satele sârbescT, în car! priveşce trebile dinăuntru ungu­ din tóta . tóra cer hrană Zi^i©^
şi ascultau ou atenţiune întrebările limba învăţământului este cea un- resc], erăşî un pas mai mult făcut pentru poftele lor, şi ce bucurie
puse de învăţători şi răspunsurile guvâscăl L a ce résultat ati ajuns? pe calea racului, adecă nu pentru în­ mai mare îi-ar pufcé face Tisza, decât
date de copilaşii lor. vN ici la un résultat!* tărirea ţării şi pentru mulţumirea făcând se răsune dieta de răcnetele
Mare binecuvântare este lumina ţ)iarul „S. D. T agblati“ al Sa­poporelor ei, ci din potrivă. mameluqilor lui, că primejdia e mare,
învăţăturii şi mulţi amar de ani au şilor din Sibiiu în numărul seu delà Tot mai mult vedem că abstrac­ că Românii, Slovacii şi Sârbii se
fost lipsiţi Românii de acésta lumină ! 29 Iunie scrie: ţiunea din anul trecut şi pactul ce pun, ăraşî în mişcare şi că aceştia
De aceea nimic n’au cruţat ^Nicî-odată nu va fi cu putinţă,ea l’a adus eu sine între guvernul trebue sdrobiţî unul după altul.
penfcru-ca generaţiile viitóre se se ca elevii din şcola primară se-şî potăTisza şi corona de-oparte şi între Cel dintâiu, care s’a ridicat în
póta face părtaşe de acésta bineeu- însuşi perfect o limbă atât de deo* guvern şi oposiţiunea koşutistă de contra naţionaliteţilor şi în deosebi
vîntare şi şirbie de lacră mi udau sebită de limba maternă“. altă parte, a ajuns a fi o adevărată în contra Slovacilor a fost deputatul
obrazii părinţilor, când aucjiau răs­ Dér ce vorbim de Sârbî şi Saşî calamitate pentru naţionalităţi. Şi guvernamental Vietorisz. E l a vrut
punsurile copiilor lor, respicate şi seu de Româui, când înşişi Ungurii într’o parte şi Intr’alta, guvernul se arate primejdia aşa numitului
la înţeles, şi cântecele drăgălaşe in­ recunosc, că p limbă străină este cu şi-a ales pe naţionalităţi drept cal de panslavism, care bântue printre po-
tonate de pe buzele nevinovate în neputinţă a se însuşi nu m şcyi« p\s+eie‘ şpi-u bî I tej« poirfi slovate -şi-l,fftce să dnşLCîiinăscă
dulcea limbă a strămoşilor noştri. primară, dér nie! în ’gimnasiu. mână, călăreţul Tisza vrâ se-şî înfigă pe Ungur!. N u esistă b Cestiune slo­
Odată însă cu soirile îmbucu- In numărul cel mai nou al Zia­ pintenii, ca se potă sări peste t6te vacă, Z1Ge ©1 Ou tóté acestea a
rătore despre esamene, venit-au din rului unguresc „Budapesti H írlap“ greutăţile. Cei din Viena, Goluchow- cerat aplicarea de mijlóce cât să
altă parte sciri íntristátóre, că de- un domn cu numele Raffay Sándor ski şi Pitreich, au lipsă de înmulţirea póte mai aspre contra mişcării na-*
acum înainte se pregâtesce o lege, constată, că încă nu s’a pomènit ca contingentului recruţilor şi de. sute ţionale slovace. A r cérut Vietorisz
care este menită se împedece înain­ cineva se ii învăţat limba nemţăscă de miliâne pentru tunuri noue, âr se se revisuescă legea naţionalităţilor
tarea culturală a poporului nostru. numai în gimnasiu. încă şi măi oposiţiunei maghiare din Pesta îi dela 1868, se se înăsprâscă para-
Ocărmuirea nu vré só mai vadă mult: Ungurii nu sunt în state trebue stat maghiar la minută. Şi grafii din legea penală, cari prevăd
lacremi de bucurie în ochii părinţi­ înveţe nici limba lor proprie în timp fiind-că limba de comandă a armatei pedepsirea agitatorilor naţionalişti;
lor, auc|indu-şi copilaşii gângurind în de 12 anî, căci éta ce Zic© Raftay: trebue se rămână încă cea germană, să se esercite un control strict din.
limba străbunilor. In schimbul sarci­ „Constat cu ruşine şi aduc ca er consulii austro-ungar! din afară partea statului asupra institutelor
nilor grele, ce le purtăm în spinare dovadă lucrările în scris de la esa­ vor continua se adreseze scrisori în de bani slovăcescî şi in genere ne­
întru susţinerea statului, guvernul menele de maturitate, că tinerii ma­ limba nemţescă primarilor de pe la maghiare, cari sunt tot atâtea cui­
nu vré se ne îngădue libertatea de- ghiari după opt anî de învăţământ Dobriţin, Seghedîn şi Kecskemet, buri de agitaţiune.

F O IL E T O N U L „ G A Z . T R A N S .“ d eca ţî de îm preju rări, fie o p riţi de nesă­ care odihnesce în crip ta dela m ănăstirea de bine cunoscută ca şi m atu ritatea; e l
buite n esocotin ţe, se v o r sim ţi îm pă rtă şiţi Pu tn a s’ a red eştep ta t m ândru şi strălu citor vo rb esce de lu p tele din co p ilă rie şi jo c u ­
din acâstă com dră de sim ţiri şi am intiri. în fie-care din n o i, şi odată cu el se tre- rile cu c o p iii din satul B orzeşţi, unde s’a
Oe m om en t în ă lţă to r şi t o t o d ată ce zesce în tr e g sfatul său şi tó té oştile sale, născut, şi de num ărosele lui lupte cu tu rcii,
D e s p re Ş t e fa n - V o d ă . isv o r rodn ic de g â n d iri şi în tă rito r de spe­ şi din ţin ţirim ele părăsite şi din m o v ile le tătarii, u n gu rii ,şi polonii, a tâ t din lo c a li­
ranţe pentru viito r, a v e d é och ii . sufletesc! rătă cite şi din cetăţu ele z im ţa te şi din lun­ tă ţile cunoscute, cât şi din unele, pe ca ri
In şedinţa dela 17 Iunie a „Academiei R o ­
m âne“ d-1 G. Todîescu, distinsul profesor şi ar- ai unui neam în treg, cu getarea şi sim ţirea c ile déla Rézboeni, dela Rahova, din pă­ num ai el le scie. P o p o r u l, ne vorb esce d e
cheolog român a ţinut o frumdsâ conferenţâ, tra­ lui în d rep tată .m ăcar pentru o clip ă asupra durile Cosminului, se aud glasu rile v ite jilo r, lada, în care. Ş tefan pusese la m ortea sa o
tând despre viaţa şi faptele lui Ştefan'cel Mure §i unui punct ascuns în tr’un co lţ de ţărişoră, corn urile plăeşilor, şi o în trâgă ep opee de hartă, pe care indicase sortea, ce o v o r a vâ
Bun. Stând îu prejm a sferbărilor aniversare şi scund éíóism se desfăşoră înaintea o c h ilo r noştri. S ta tele E u ropei, şi pe care el a aseuns’o
şi a ved â un sin gu r m orm ânt, după trecere
câ, facem cetitorilor noştri o deosebită plăcere,
de 4Ö0 ani, strălucind şi íncálcjind ( ca un . T a in a m ă rirei lu i Ş tefa n -V o d ă trebu e în păm ânt ; el scie o m ulţim e de alte lu­
publicând tot ce se scrie in ju ru l acestui mare
praznic românesc, dăm în următoreie un .resu- sóre luminos sufletele, rom ânesc!, chiem an- căutată în literatu ra populară, în cântecele, cruri şi ne vorb esce de domniţa ungurdicat
mat mai lung din conferenţâ d-Iui Tocilescu: du-Ie la îm bă rbă ta re şi în ă lţa re ! leg e n d e le şi p o veştile păstrate din gu ră în de Ilea n a ib o vn ic a lu i şi de altele.

în c.urenril (jice d-1 T o cilescu — D-1 T o cilescu esplioă a p o i .de, oe vbr- g u r ă ; num ele lui Ştefan răsună şi atji ca T o t el ne spune că :
se v o r îm p lin i 400 de ani, de când în tr’un besce d-sa despre Ş tefan -cel-M are în sînul p e vrem ea lui din vâ rfu rile C a rp a ţilo r pănă Ştefan Y odâ’n bătălie
în gu st m orm ânt din biserica m ân ăstirei A ca d e m ie i, spunând, că acâstă instituţiune, în vă ilş. şi şesurile.D unărei. N im ic din ceea* Face trâbă cât o miie,

P u tn a zac, acop erite de g lo r ie şi nem urire, pe lâ n gă că este sanctuarul tuturor am in­ ce este m ăreţ şi strălu citor n’a scăpat de Vodă Ştefâniţă;
E r lleanca plânge-acasă
râm &şiţele păm ântesc! ale unui m are om, tirilo r p a trio tic e, este, to t în tr'o vrem e, şi a nu fi a trib u it lui Vodă Ş tefan, orl-ce
D e -ţl pare că plouă, varsă,
şi în aintea acestui m orm ânt, în sfân t pele- n ob ila instituţiune, care m en ţin e acea uni­ şanţ, orl-ce va l, orl-ce z id şi orl-ce biserică, V o dă Ştefămţă;
rinagiu , v e n i-v o r să în gen unche cu in im ile ta te naţională. D -sa spune, că nu v a es- totu l în fine, pentru p o p o r este a trib u it lu i Şi-i păcat, că-i prea frumosă,
înduioşate, cu su fletele în ă lţa te, fra ţii din pune istoria fa p te lo r m arelu i D om n şi n ici V o d ă Ş tefan. Iu scurt, el este eroul per Că în lume vestea i mérsà,

tâ te p ă rţile ro m â n im e i: tin eri şi bătrâni, ex celen tiam al neamului rom ânesc. D espre V odă Ştefămţă. *
caracteru l L u i, căci ce p a g in ă póte fi m ai
fe m e i şi copil, cetă ţen i şi ostaşi, dela opincă eloqu en tă d ecâ t faptu l, că după 400 de ani n ic i unul din ero ii săi, poporu l m oldovean D ela p opor aflăm num ele v it e jilo r lui
la v lă d ic ă îş i v o r da a colo în tâln ire, pen- num ele lui Ş tefa n -V o d ă e aşa de puternic, n’a păstrat o am in tire m ai v ie ca despre Ştefan -cel-M are : A v ra m , Stroe, R u rba n ,
tru-ca îm preunând m ână de mână, lip in d în cât p ó te să strîn gă în prâjm a m orm ân­ Ş te fa n -o e l-M a re ; nu este o singură în tâm ­ Şoim an, Cudalb şi alţii.
in im ă de inim ă, unind ru găciu n e de ru g ă ­ tului Său în trăga sudare românâscă. plare din v ie ţa lui, care să nu fie cunos­ A césta este tain a m ărirei lu i V o d ă
ciune, să im p lo re în psalm od iile m ângăiosei T a in a m ărirei lui Ş tefa n -V o d ă trebue cută şi pe care el să nu o fi îm brăcat în Ştefan. X s’a în ă lţa t lu i Ştefan statuă la
r e lig ii bunătatea cerâscă pentru uşurarea căutată nu atât în omul ce vo m sărbători, haina frum osă a b o ga tei sale im agin aţiu n l. laşi, ’i se v a m ai în ă lţa una la BuourescI,
A c e lu ia de g re ş e le le în tâm plătore ale v ie ţe i. câ t m ai m ult în tim pul, în care e l a tră it şi P o p o ru l cunósce în amănunte v ia ţa lui Şte- se vor. m ai rid ica m onum ente ca cel dela
B â şi cei ce nu v o r putâ v e n i fie îm pe- în tim p u l în care n oi trăim . Ş i astăZî eroul, fa n -c e l-M a re ; co p ilă ria eroului îi e to t aşa R ë zb o ien ï, se v o r bate m ed a lii com em ora-
 Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 134.— 1904.
»
In alta şedinţa a dietei a vorbit Primarul întâîu al oraşului Dr. Hach- flota japonesă. Resultatul nu e cu­ A fa ră de atacu l de fron t, tru p e le j a ­
deputatul croat mameluc Kovacevici, mann a bineventat pe Rege în nu­ noscut. ponese au în cu n ju rat cu fo r ţe con sid era ­
care a ţinUt să scbtă la ivélá ura mele marelui senat al liberei cetăţi Sciri venite în urmă'- din Cifu b ile c e le două a rip i a le tru p elo r ndstre,
ce o nutresc Croaţii contra Maghia­ hansiatice Ham burg. Regele a mul­ spun, că nu întrâga flotă rusă a pă­ cari ocupau tre c ă to rile F en şu lin şi M o­
rilor. A denunţat clerul înalt croat ţumit locuitorilor din Ham burg, pe răsit portul, ci numai 4 vase mari d olin .
şi a tjis, că în turburările croate din care-1 visitase încă ca principe moş­ de răsboiu, 5 crucişăt0re şi mai multe In dim inâţa d ilei d e 27 Iunie, fo rţe
anul trecut clerul a avut o parte în­ tenitor, şi a băut în sănătatea sena­ torpilóre. Dintre acestea 8 au fost ja p o n e s e puţin nurnărdse au a ta ca t tru p ele
semnată. tului lor. rău stricate, dér nici unul din vase ndstre, cari se retrăseseră din d e file u l F en ­
Mâne poimâne se va ridica al­ *
nu s’a cufundat. şulin la T ittk e . A u fo st însă resp in se fără
tul sS spună celor scurţi de minte In partea de dincolo a monar- Nu se adevere8ce nici scirea, că m ultă greu ta te .
şi strimţi la inimă. în ce rnesuiă chiei, în Austria, noutatea cea mai flota rusă ar fi făcut a doua 0ră, In séra de 26 Iunie, Japonesii, după
mare ameninţa Românii, ierbii ef< mare este călătoria, ce s’a hotărît ? Vinari, încercere de a eşi în largul ce au respins de la V a n d z ia P o n d z a sp re
prin mişcările lor ..statul un tar im. o face mi nistrul-preşedinte Koerber mării, precum nu se adeveresce nici d e fileu l Dalin tru p ele ndstre de a va n gardă ,
ghiarw în Oaliţid. Koerber sperâză, că dora scirea, că garnisóna rusă din Port- au opus resisten ţă un tim p dre-care b ri­
îi va succede a câştiga pe Poloni Arthur ar fi încercat o eşire nesuc- g á d éi de in fan terie, care v e n e a în con tra
întâlnirile capetelor încoronate au cu totul pe partea sa, căcî pănă câsă. lo r cu 3 ba terii. Insă am en in ţate de a fi
ajuns astac[í lucru obicinuit. Cu tóté acum ei au jucat tot* pe oposiţiona- Tot aşa stăm şi cu scirile des­ în cu n ju rate de a lte tru pe in im ice, tru p ele
aceste se dă o mare însemnătate lii şi erau mai apropiaţi de Cehii pre o înaintare în stil mare a Ruşi­ ndstre au dat în a p oi.
întâlnirei Regelui Engliterei Eduard obstrucţioniştî. Firesce, că Polecii, lor spre Sud şi despre o înfrângere R e cu n d sce rile fă cu te au stabilit, că
cu Wilhelm al Germaniei, în oraşul cari şi aşa jâcă un rol destul de în­ ce ar fi suferit’o armata generalului o parte a tru p e lo r ja p o n e s e din sud, îna-
de port maritim german Kiel. Deşi semnat în politica Austriei, se bu­ japones Kuroki. in teză în d irecţia spre n ord -est pen tru a
cei doi monarchî au încunjurat de cură mult de acâstă visită, de opera ju n c ţiu n e a (u n irea ) lo r cu arm ata
Etă telegramele mai nouă:^
astă dată a face în toastele lor care aştâptă, dâcă nu alta, cel puţin 'lu i K u ro k i.
mare politică, totuşi întâlnirea lor e unele uşurări economice, de cari au Berlin, 28 Iu n ie. D ia ru l „L o k a la n - L a amia<fi s’a prim it un rap ort, după
privită ca semn, că Anglia vré se lipsă, căci ţâra li-e este destul de z e ig e r “ priraesce din P e te rs b u rg o depeşă care ca v a le ria ndstră a a n g a ja t o lu ptă
trăâscă în amicabile raporturi cu săracă în raport cu bogăţia Boeiniei. spunând, că prim ul corp de arm ată va în verşu n a tă la S eliu şen.
Germania, deşi Englesii au început Nemţii austriac! sperâză în ascuns, p le c a în curând spre tea tru l de résboiü. După tdt.e in fo rm a ţiile p rim ite în (fi­
să se târnă de acâsta ca de-o vii- că călătoria d-lui Koerber în Gali- A l d o ile a corp de arm ată va sosi (file le le le din urmă, fo r ţ e le ja p o n ese, carî înain-
fcóre rivală pe mările lumei. Regele ţia va aduce cu sine o isolare a a ceste la destin aţie, spre a în tări fo r ţe le tdză con tra arm atei ndstre din M anciuria,
Eduard a putut se vadă la Kiel, Cehilor. De n’ar fi numai tote aşa lui K u ro p a tk in cu 25.000 óm en !. A l 17-lea p o t fi e v a lu a te la 8 séu 9 divizii de in­
unde a viaitat şantierele germane nesigure între graniţele negru-gal- corp de arm ată nu v a pu te să a ju n gă la fanterie şi mai multe brigádé de reservâ,
(lucratórele unde se clădesc vasele bene! ţ)iarul din Viena, ce pârtă tit­ destin aţie, d e câ t pe la ju m ă ta tea lunei p e carî J a pon esii le fac să în a in teze acum
de résboiü), cât de înaintată e Ger­ lul de „Schwarz*Gelba (negru-galben) Iu lie ; însă re g im e n te le de ca za c i din U ra l în prim a lin ie.
mania în ce privesce marina ei. şi care şi-a ales ca program de a au sosit deja. T o ta lu l tru pelor co n cen tra te
Petersburg, 28 fu o ie . (O fic ia l)
Acolo a visitat Regele şi 9atul lu­ lupta pentru interesele austriaco, nu pe tea tru l de résboiü se ridică la 140,000
S a h a ro ff te le g ra fia ză , dând am ănu nte asu­
crătorilor, aşe4at pe-o colină, în vîr- mai are nici o încredere în starea dm enî.
pra recundscerel fă cu te de un d eta şa m en t
ful căreia se află casa de recrea- lucrurilor din monarchie şi crede, că rus lâ n gă A va n ia m in a la 19 Iu n ie : A dat
P a r i s , 28 Iunie. Se te le g r a fe z ă din
ţiune a muncitorilor, un fel de ca- pană ce nu va fi răsturnat dualis­ peste şanţuri ocu p a te de a va n t-ga rd a duş­
P e te rs b u rg (fiarului „ P e t it P á ris ié n “ , că
sină a lor. In acésta clădire s’a dat mul, nu se va pută ajunge la nici manului, pe care a a lu n ga t’o ; atu nci arti­
com andan tu l portu lu i din V la d iv o s to k a
o festivitate, la care au luat parte un resultat. leria duşm ană desch ise un fo c con cen tric
dat un ordin de di, după ca re tó té fe m e ile
750 marinar! englesî şi tot aţâţ! ma­ în p o triva b a te rie i ndstre călări. A ra p ier­
şi t o ţi co p iii tre b u e să părăsăscă în d ată
rinari germani. Au fost tractaţi cu dut 8 m orţi şi 20 răn iţi.
fo rtă re ţa . Sunt te m e ri de o acţiu n e ja p o ­
bere germană şi englesă şi cu fălii
de pâne cu unt. După-ce s’au salu­
Resboiul rnso-japones. nesă con tra portu lu i V la d iv o s to k . V ă z â n d su p eriorita tea p u terilo r prin ­
cip ale duşm ane, Ruşii opriră fo cu l. A tu n c i
D iaru l „ L e J o u rn a l“ priraesce din P e ­
tat cam arazi vechi ai flotei ger­ De-o săptămână încoce telegra­ tersb u rg o depeşă spunând, că în cercu rile duşm anul ne a ta ca la flancul drept, dór
mane şi eDglese, a vorbit dintr’o ful a adus sumedenie de sciri asu­ bine in fo rm a te se afirm ă, că Ţarul e hotă­ batalion u l ja p o n e s a fo st respins de tirai-
loje şi prinţul Henric, fratele împă­ pra evenimentelor ce se întîmplă pe rît sé se ducă pe teatrul de résboiü. P le c a ­ lio rî. C azacii au su ferit p ierd eri însem n ate.
ratului german, salutând pe mari­ câmpul de resboiu din Asia resări- rea îm păratu lu i ar a v e lo c în cursul lu ­ L u p ta de a rtile rie a ţiu ut pănă la 9 sóra.
narii englesî în limba englesă, do­ tână. M ersul în a in te al in fa n terie i duşm ane, a
nei A u g u st.
rind ca marinarii germani şi englesî, S’a vorbit mult despre o mare fo s t îm p ie d e c a t de tira ileu rî. P ie r d e r i ru­
ori unde s’ar arăta în lume, să lu- luptă pe apă între Ruşi şi Japoneai Petersburg, 28 Iunie. (O fic ia l) s e s c !: 7 o fiţe r! răn iţi uşor, 26 so ld a ţi ucişi
cre tot numai pentru pace. FruaWîsă l i Port-Arthur. Joia trecută ^flota G en eralissim u l Kuropatkin a adresat îm pă­ şi 53 răn iţi. P ie r d e r ile duşm anului au fo s t
a fost şi defilarea bărcilor mânate rusă de la Port-Arthur a eşit în lar­ ratului cu data de 27 Iun ie st. n. urraătd- însem nate.
cu lopeţî: 147 bărci de la tóté co­ gul mării, cu care ocasiune a fost rea te le g r a m ă : *
răbiile germane, cari au trecut trei atacată de flota japonesă sub co­ Ieri, 26 Iunie, trupele japonese au luat D iarul „ T im e s “ prim esce u rm ă td rele
câte trei pe dinaintea corăbiei în manda amiralului Togo. Ruşii se fi ofensiva contra trupelor nőstre, ava n gard a am ănunte în p rivin ţa u ltim ei lu p te n a v a le
care se afla Regele Eduard. Revista avut‘ pierderi însemnate în lupta a- fron tu lu i de est, care se g ăsea în a fa ră de la P o rt-A rth u r : C uirasatul rus „P e r e s -
flotei nu s’a putut ţinâ din causa câsta; un vas de resboiu al lor se de tre c ă to rile de la Fen şu lin , M o d o lin şi w ie t “ s’a scu fu n dat la 36 de p icid re sub
plóiei torenţiale. Cu ocasia acésta 4ice, că a fost cufundat, âr alte două D alin. T r u p e le nostre de c a v a le r ie şi in ­ su prafaţa apei.
împăratul Wilhelm a decorat pe vase au fost stricate. Sciri despre fa n terie au fo st p rim ite cu un atac v ig u ­ S cu fu n d area acestu i b a stim en t s’a p e ­
ambasadorul engles din Berlin cu lupta acesta au venit numai din T o ­ ros de Ja p on esî. S ’ a stabilit, că atâcul trecu t a s t - fe l:
noul ordin pentru merite, ce l’a în­ kio, pe basa rapârtelor ce le-a tri­ contra fie -că reia din (fis ele trecă to ri era D istru gătoru l de to rp ile ja p o n e s,
fiinţat. mis însuşi Togo la Tokio. Din Pe- condus de cătră fo rţe superidre. S ’a d e ­ „S h ir a tk a “ , fiind în con ju ra t de m ai m u lte
De la Kiel Regele Eduard a vi- tersburg însă nu se spune nimic mai term in at, că atacu l co n tra defileu lu i D a lin b a stim en te rusesc!, s’ a apărat în d e lu n g
sitat oraşul Hamburg, unde a fost precis, decât atâta, că flota rusă a era făcut, în afară de c e le la lte trupe, şi cu fo cu ri de tun. S e părea, că „S h ira tk a “
primit cu pompă şi cu însufleţire. eşit din port şi a avut o luptă cu de o devsiu n e a ga rd ei ja p on ese. e d e ja perdut, când com a n d an tu l lui a or-

tiv e , se v o r tip ă ri că rţi cu laude lu i Ş te­ M are, d-1 T ocilescu spune, că Ş tefa n -V o d ă dér se u ită v ic to riile D o m n ilo r rom ân i, cu spune, că atât tim p cât nu se cunoscuse
fa n -V od ă, dór m arm ora o va ród e din tele ar fi mândru de în ţelep tu l cárm aciü, care tó té că cele dintáiü sunt sarbede pe lân gă figu ra lui Ştefan cel sfânt, în isto ria uni­
tim pului, bron zu l săcurea vrăjm aşului séu de aprópe 40 de *ani duce n a va Statu lui cele din urmă, după oare Ş t e fa n - V o d ă versală era un g o l şi nu-şl pu té da séma
îl topesoe v ă p a ia cuptorului, scrierile căr­ rom ân cu bărbăţie şi cum inţenie. „Eu şi cu curtea mea am făcut ce
s c r ia : cin e-va bin e de m ersul even im en telo r, căci
tu ra rilo r v o r fi puse la în doi0lă de cărtu­ In partea a doua a con ferin ţei sale mi-a stat prin putinţă; s'a întâmplat inse „se zăreau la m a rgin ele E u ro p ei m işcări
rari m ai pricepu ţi, décá nu mai îndrăsneţi, d-1 T o oilescu ín cércá să arate rolu l lui Ş te ­ ceea-ce ştiţi, dér ce s}a întâmplat a fost estra ord in a re şi nu se pu té deosebi n ici
dér în cutele sufletescî ale unui neam, acela fan-cel-M are în Is to ria U n iversală . D-sa voinţa lui Dumnezeu, ca sé mé pedepséscá vo in ţa , care îm boldea, n ici braţul care în ­
care a încăput odată, va trăi cât însuşi spune, că istoria unui po p or p ó te număra pentru pécatele mele, şi lăudat fie numele deplin ea munca. P e măsură ce aoóstá fi­
neamul, cât vecinicia. m ulţi eroi, pe ca ri totu şi istoria universală lui“, şi în a devăr aşa a fost, căoL Sultanul gu ră se desem nózá, ve d e m eşind din nou
D u pă acésta, conferen ţiaru l încârcă a să nu-i amintâscă şi trebu esc adesea m ulte după b ă tălia dela R ă zboen î, „a eşit din braţul, care o ju m ă ta te de ve a c a bătut
ex p lica rostul gra n d iósei sărbătoriri din văcu rî pentru-ca p rin tr’ o p riv ire adâncă şi' ; ţâră cu cetele sale, cum scrie un sol ve - îm părăţia musulmană şi a o p rit pe M a h o ­
anul acesta a lui Ştefan -cel-M are. D-sa pune ju d ec ă ţi im pa rţia le să se afle coin cid en ţa neţian, în A u g u st 1476, fără a fi luat o m ed I I , ca să trócá peste cu cerirea cons-
în faţă d a tele m em ora b ile ale centenarului însem nătăţii universale cu însem nătatea singură cetate, ér Ş tefa n -V o d ă ca un v ité z tan tin op olitan ă. Ş tefan -V odă a fo s t om ul,
lu i Ş te fa n -V o d ă : 1604, 1704, 1804, 1904. naţională. călarea prin totă ţâra lu i“ . care închidea şi deschidea p o rţile E u ro p e i

Ce tim puri, ce lucruri, ce óm eni, es- Ş tefan -cel-M are n’ a fo st numai un D é r locul lui Ş tefa n -V o d ă în istoria o rien ta le; la în cep u t nu se v e d é nicăirl,

clam ă d-1 T o c ile s c u ! U n Ie re m ia M o vilă , domn v it é z şi în ţe le p t al tu tutor R o m â n i­ universală a fo st in d ica t de isto ricii străini astăc}! însă o rl-cin e e s ilit să-l ín téln éscá

lor, ba el a fo st apărătorul creştin ătăţei şi con tim p oran i cu el şi după el. Dlugosz, pretu tin den i“ . P a n e g iris tu l său V a rto lo m e u
un R a co viţă , un Caragea, un H a n gerliu , pe
de o parte, m oşten itori ai lui Ş tefan-cel- al Cine ştie ce ar fi ajuns
civilisaţiu n ei. istoric polon, îl numesce „b ă rb a t adm irabil M ăzăreanul, îl z u g ră v e a la 1762 : la răsboie

M are, ér pe de alta predecesori ai lui Europa, décá pe timpul lui Ilderim, al lui cu n im ic m ai pe jo s de e ro ii v e c h i pe cari biru itor, sm erit la pace, dér d rep t şi bun

C a rol I ; ei p u rtă torii coronei cu nestim ate Mahomed al 11-lea, al lui Soliman, nu se îi adm irăm aşa de m u lt“ , şi Ş tefa n -V o d ă în v ia ţa sa din parte, credincios adevărat,

a lui Ştefan şi le g a ta ri ai coron ei de oţăl găsea la Dunăre, când un Mircea, când e pentru el „om u l cel m ai vredn ic, căruia somnul nu-1 ţinâ, ostenâla nu-1 în c ă lc a .. . .

fă u rită din tunul cu cerit l a P l e v n a ! U m b re un Corvin, un Vlad Ţepeş, séu un Ştefan- i-s’ar puté în credin ţa dom nia şi im periu l In tim pu l său M o ld o v a a ju n ge punc­
trecătore, în cărca te cu tó té p ă ca tele tim ­ cel-Mare ! m ilita r peste ín tróga lu m e“ . Papa Sixtus tul cu lm inant al m ărirei, şi dâcă ea a de-
pului. în care trăiau, ele să fie ch iem ate a V a lu rile fu rióse ale h ord elor musul­ îi spune lu i Ş tefan, că şl-a c â ştig a t m erite căclut curând după Ş tefan , acésta nu s’a
sărbători centenarul, bicentenarul şi tricen- m ane s’au isb it la D u năre de p iep tu rile strălu cite fa ţă de creştini, ér Crom er, a lt da torit lip sei de in telig en ţă şi soootinţă,
tenarul lui Ş tefa n -c el-M a re! De sigur, că îm plătoşaţe ale v it e jilo r R o m â n i şi s’au dat istoric leah, îl ju d ec ă pe Ştefan dem n de n ici n e p reved erei lui, căci însuşi a văcfiit
ei nici nu s’au g â n d it să-l sărbătorăscă. înapoi. B ă tă liile dela Salam ina, M icala se m em oria tuturor veacu rilor. starea care va urma, când a sfătu it prin
C om parând starea de adî a R o m â n iei, a m ăresc în istoria u niversală, isp ră vile lui D in tre is to ric ii m oderni, E d g á r Qui- testam entul său p e M o ld o v e n i a se da de
R e g e lu i C arol, cu M o ld o v a lu i Ştefan-cel- M iltia d e, L e o n id a şi C im on se prea laudă, net, un bun cunoscător aj isto riei nóstre, partea T u rcilo r. M a rele Ş tefan cunoscea
 Nr. 134—1904. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

d o n a t reperjhrea b a stim en tu lu i, din té tô d erea a n im a lelo r, în c e a -la ltă parte ca să corespundă din limba maghiară, C o m ite tu l cen tra l din B u co vin ă ró g á
p u terea aburului, co n tra cu irasatu lui „ P e - sunt creştin ii, carî p ro p o vă d u e sc iu birea şi pot să-şi caute altă slujbă, căci la p e t o ţi R om â n ii, car! do resc să ia p a rte
r e s w ie t “ . fră ţia “ . şo0la românâscă n’au ce căuta, decă la a céstâ fe s tiv ita te , să-şî anunţe la tim p
C om an d a n tu l cu irasatu lu i rusesc, te- In fe lu l a cesta îş i espriraă T o ls t o i nu sciu bine unguresce. (Ce vremuri am v e n ire a lor, ca së p<5tă fi p rim iţi şi g ă z ­
m êndu-se d e scu fu n dare, s’a retras lăsând aroara-i uim ire, că însuşi Ţ a ru l, ca re a con­ mai ajuns!) du iţi. A n u n ţă rile au së se a d reseze d-lu i
un lo c deschis p e unde va su l ja p on es a v o c a t co n fe rin ţa din H aga pentru pace, Esamenul din limba maghiară în v . sup. D. Vlad în Pu tn a, séu c o m ite ­
p u tu t së scape. s’a a s v îrlit acum cu totu l în ré s b o iü ; că a ţinut o şfjumStăte, pentru-că „patri on­ tu lu i cen tra l în C ern ău ţi,
A c e s t vas, trecâ n d pe lâ n gă „P e r e s - şi-a uitat în tr’atâta trecu tu l, în c â t sé ins­ ticul“ comisar al guvernului a esa-
Fnndaţinnea Trandafil câştigată.
w ie t “ , i-a aru n cat d o u é ’ to rp ile , carii l’ au p e c te z e tru p ele, sé le m u lţu raescă pentru minat în special pe fie care, să vadă P ro c e s u l in ten ta t de cătră I. P . S. Sa me-
8fărîraat şi sou fu n dat. is p ră v ile lo r rés b o in ic e, sé le răsplătâsoă décá scie vorbi bine unguresce? Acest tro p o litu l Io a n Meţianu, prin a d vo ca tu l
* şi ső le îm b ă rb ă te ze . comisar punea nisce întrebări atât Dr. E m il B ab eş din B udapesta, contra pa-
T o ls t o i sfă tu esce, ca fie-ca re, în Rusia de grele, încât candidaţii, cari au triarchu lu i sârbesc în a fa c e re a fu n d a ţiu n ei
„ L o k a la n z e ig e r “ este in fo rm a t din
T ra n d a fil, a fo s t câ ştiga tă şi în foru l I I I ,
T o k io , că eşirea esca d rei rusesc! din p o r­
şi Japonia, în cep â n d de la ce l din lirm ă învăţat obiectele românesce, chiar
a decă la C urie, in Jiua de 27 Iu n ie C uria
soldat, sé refuse daci înainte cooperarea şi cei mai buni începură a se des- a confirnat sen tin ţa T a b le i, prin ca re fun-
tu l d e la P o rt-A rth u r , când cu u ltim a
la aceste omoruri în massă. curagia. D ér nici că se póte altfel, daţiuu ea, ca re se u rca la uh m ilion co-
lu p tă n a v a lă de aoolo, a fo s t p ro v o c a tă
A c e s ta treb u e sé se fa că fă ră a ţinâ de vreme-ce este sciut, cât de greu róne, se îm p a rte în tre patriarch atu l sârbesc
d e n isce sem n ale falşe, car! au fă c u t pe
sem ă, că Ruşii au su fe rit în frîn g e r î şi este ori-ce esamen, chiar şi în limba şi m e tro p o lia rom ân éscâ. Curia a co n ­
R u şi së crédâ, că escadra lui S k ry d lo ff a
că şi-au p erdu t, în aparen ţă, p re stigiu l lor dam nat pe de-asupra pe patriarch u l sâr­
e ş it d e la P o rt-A rth u r şi că S k r y d lo ff o r­ maternă, în care ai învăţat, d’apoi
besc şi la su portarea c h e ltu ie lilo r în suma
n a ţio n a l, şi fă ră a-se ţinâ sdmă de urm ă­ décá te pune comisarul să-i respuncjî
donă, ca flo ta ja p o n e s ă së fie lu ată în tre de 4000 corón e.
rile ce v o r treb u i sé le su fere unii de la în limba ungurésca cu terminii tech-
d o u é focu ri.
cari v a porni in iţia tiv a refu sărei de a lua nicî atât de pociţi, par-că fabricaţi Lupta cu taurii. P e tre cere a S p a n io ­
D e în d a tă -ce co m a n d an ţii v a s e lo r ru ­
a r m e le ; căci, <j*ce T o ls to i, un ora tem ă ­ lilo r cu lupta cu tau rii au adus’ o nisce spe­
sesc! au recu n o scu t în şelă toria , s’au re­ aöume se încurce lumea, căci nici
culanţi la B u dapesta şi în a d evër s’ au dat
to r dé D u m n ezeu , nu se întrdbă „ c e vo iü o limbă nu s’a isolat aşa tare de
tras, cu p ie rd e rile d e ja cu n oscu te (un va s câ teva representaţiunl, la cari a asistat
d o b în d i prin pu rtarea m e a “ , ci până la ce lume cu terminii scientificî, ca limba numéros publio E ra ceva nou şi interesant
scufundat şi douë a va ria te).
punct slu jesc eu u ltim e le scopu ri pentru maghiară. a v e d é tau rii în fu ria ţi repecjindu-se la t o ­
*
ca re am fo st fă cu t, că ci când vo iü muri Şi comisarul aşa a făcut. Dela readori, cari fiin d buni gim n astici, se ju ca u
Prin ţu l J a im e de B ou rb on , care a nu m é v a în treb a D u m n ezeu , ddcă Chi- numai cu ei şi tocm a i în m om entu l când
toţi candidaţii a cerut, ca după-ce
fo s t m artor la u cid e rea ră n iţilo r ruşi şi se credea, eă-i ia în córne, săriau la o parte
n a m po cu codrii séi séu P o rt-A rth u r séu şi-au tăcut datoria, răspunc}énd în
la îrap u n gerea cu b a io n e te ch iar a ca d a ­ ori se repecjiau d in tr’o săritură peste el.
a cel c o n g lo m e ra t num it R u sia a resistat, limba românăscă, se-i mai spună Ş i pu b licu l aplauda. — T ó te -s bune (jice&u
v r e lo r de ruşi, d e cătră ja p o n e s i, a lăsat dér mă v a în tre b a : „ c e ai fă cu t cu viâ ţa încă odată şi pe unguresce. acum fo ile din Budapesta. Cu tau rii spa­
în gara W a fa n g k u în a in te de re tra g e re a pe ca re ţi-am d a t-o w. n io li m erge, căci deşi sunt m ai iu ţi de câ t
Étá resultatul:
ruşilor de a co lo , un afiş prin care însciin- ai noştri, dér sunt m ai slabi şi m ai m ici,
Din cei 50 de candidaţi admişi
ţâ ză pe g e n e ra lii ja p o n e s i de oro ru rile ce dér ia sô-i ved em luptaudu-se cu un taur
la esamen, an renşit 19, ér 31 au
a vë<jut.
* Esamenul de cualificaţiune Că^Ut, şi anume: 19 au fost relegaţi
m aghiar. — C ererea acésta a fo st ascul­
tată şi s’au adus din prăsila baronului Sen-
Tolstoi, m a rele scriito r rus, a p u b li­ Ia p re p a ra n d ia g r. cat. d in B la ş iii. a repeţi esamenul din limba maghiară n y e i do i tauri, cei m ai furioşi, din câţi
(dintre aceştia 4 inşi pe lângă ma­ s’au vëcjut pănă acuma. P e unul îl chém â
ca t în (jiarul „ T im e s “ un a rtic o l de noué
(O tortură ne mai pomenită.) „G y é m á n t“ şi s’ a produs în urm ă S âm băta
co lö n e, sub fo rm a u n ei scrisori din Jas- ghiară, vor repeta încă câte un
séra. S ’ a fă cu t însô de rîs, căci a în cep u t
n a ia -P o ly a n a sub t it lu l: „O p r*^ -® # !“ După cum cetim în „Fóia sco­ obiect), şi sunt relegaţi e repeta së trem ure şi së caute, pe unde este eşirea.
T o ls t o i v o rb e s c e desp re actualul rës- lastică*, delà 1— 16 Iunie s’a ţinut întregul esamen, unul s’a retras în In zad ar îi ţin eau postavu l roşu înain te,
b o iü sâ n g ero s din E x trera u l-O rie n t. A r t i ­ în Blaşiă esamenul de cualificaţiune, cursul esamenului. în zadar îl apucau sp an iolii de codă, el nu
co lu l sëu a re în cap cita tu l b ib lic : „ Acesta la care s’au admis 51 de candidaţi Étá o ne mai pomenită tortură! v re a së scie de luptă. In sfirşit a tre b u it
së iasă fără ispravă, ér pu blicul fluerâ. O
e césul vostru“ . O rï-c in e are v o ie së-1 re ­ şi s’au présentât 50, 8 învêfàtôre şi
fb ie m agh iară a scris din acest in cid en t un
prod u că. 42 învăţători. a rtico l apërând pe G y ém á n t şi spunând că
In 12 p a ra g ra fe din a rtic o lu l sëu, In cjilele de 1, 2 şi 3 Iunie s’au
T o ls to i se ridică cu am ărăciu n e m ai m u lt ţinut esamenele în scris. L a 6 Iunie
SCIRILE DILE1. aşa e tem peram entu l m aghiar, m ai bine
rabdă şi sufere, dér nu se b a gă în tr’o luptă
17 (00) Iunie. unde scie din ain te că v a fi învins. A p o i
d ecâ t o b icin u ită îm p o triv a a cestei n ou ë şi s’a ţinut conferenţă sub presidenţa
„G y é m á n t“ numai pe ju m ë ta te este rasă.
n e fo lo s itô re v ë rs â rï de sâ n ge ; e l atacă pe d-lui canonic Dr. Victor Smigelski, In ajunul serbărilor lui Ştefan m agh iară, dér së ved em M a rţi séra pe
to ţi aceia, cari sunt rëspun<jëtorï de a c ­ inspector şcolar archidiecesan şi de­ cel Mare. N uraai două săptăm âni ne mai „ B e t y á r “ , care este un tau r de rassă cu­
tualul rësboiü, séu cari îl aprdbă, séu carî legat al oonsistorului, fiind de faţă despart de la m ă re ţe le serbări, ne se v o r ra t m agh iară ! — A v e n it şi M arţia ş i
nu l ’au îm p ie d ec a t. domnii profesori, ér ca delegat al gu­ ara n ja în B u c o v in a şi R om ân ia întru po- „ B e t y á r “ s’a purtat to t ca „G y é m á n t“ *
E l <jice Ţ a ru lu i, M ik ad ou lu i, m in iş­ vernului inspectorul şcolar Dr. Szabó rhdtitrea şi a m in tirea m arelu i nostru erou A cu m se 4i°©> că S p a n io lii i-au uns o c h iî
şi botul cu cocain şi l ’au ‘ a m eţit, dér së
trilo r, p re o ţilo r, g e n e ra lilo r, d ia riştilo r: Mihály din com. Têrnavei-micï. naţional Ş tefa n V o d ă . R o m â n ii din tdte
se fa că altă încercare. S p a n io lii au d e cla ­
„D u c e ţ i-v ă a co lo , p u n eţi-vă în fa ţa L a esamenul în scris au fost u n gh iu rile se p re gă tesc cu m are e v la v ie rat, că stau la lu ptă şi cu „ B e t y á r “ şi cu
a c e lo r b o m b e de tunuri şi în bătaia fo ­ căŢut 9 învăţători, aşa că nu s’au şi în su fleţire să p etrâ că <jiua m em ora b ilă orî-care a lt taur m aghiar, şi së-i ţin ă sub
cu lu i pu ştilor duşm anului, în lo c d e a admis la cel verbal decât 41, dintre de 2 Iu n ie v., când se îm p lin esc patru co n trolă severă, pănă când v o r în tră pe
co n d u ce p e bietu l p o p o r la m drte. carî 8 înveţăt0re şi 33 învăţători. sute de ani de la radrtea lui Ş tefa n ce- arenă, ca së nu p0tă fi bănuiţi...
„ A v e m ér rësboiü ', reîn c e p e T o ls to i; După conferenţă s’a început în­ M are şi Bun. C e le m ai sp len d id e fe s t iv i­ U ite, cu jo c u ri şi discuţii de acestea
„s u fe r in ţă nouă, care nu fo lo s e s c e n im ă­ dată esamenul verbal din limba ma­ tă ţi v o r a vă însă lo c fără în d o ia lă în m ă ­ de prisos îşi bat capul, cei ce n ’au altă
tróbá de făcut.
n u i; n ou ë înşelătorii, o g e n e r a lă p ie r­ ghiară (!) întâiu cu cei 9 candidaţi, năstirea Pu tn a, locu l de v e c în ic ă odihnă
d e re a sen tim en telo r şi în că în ă sp rirea cari din causă că n’au sciut bine a lui Ş tefan , în <jiua de Sâmbătă 3 (16) Din Macedonia se sorié : L a în c e ­
dm enilor. unguresce, căzuseră încă anul trecut. Iunie a. c., unde se v o r strîn g e în acâstă putul p rirn ăverei în îm p reju rim ile oraşului
„S u te de m ii de dm en i, ca ri locu esc L a acésta a două încercare n’au reuşit <j» de mii de R o m â n i din td te părţile, V e ria şl-a fă cu t apariţia o bandă de
la su te de m ii de k ilo m e tri unii de alţii, decât 3 inşi, ér 6 au fost trântiţi carî v o r pream ări m em oria m arelu i dom n Greciy având ca ş e f pe un óre-care P a la ti.
S e spune, că a céstâ bandă a v e a ca ţin tă
se urm ăresc spre a se o m o rî unii pe a l­ din nou şi mai au dreptul së se rom ân. D iscursul fe s tiv istoric v a fi rostit
unică a cee a de a suprim a rom ânism ul, care
ţii. D ’o parte sunt budiştii, a le că ror pres- présente la esamen numai odată, la m orm ân t de distinsul p ro fes o r de univ.
e fé r te pu tern ic în ţinutul acesta şi p e n ­
cripţiu nî re lig iö s e o p resc ch iar şi u ci­ dér déca pană atunci nu vor înveţa, d-1 Dr. D iraitrie Onciul. tru a césta ea era su b ven ţion a tă de cătră

destul de bin e slăbiciu n ea p o p ó re lo r creş­ în c e t pe sat să varsă glas de tocă, B u ze are roşii, cdpte,
tin e şi a vécjut, ca şi M ircea, că suzerani­ Cu ochiî blârujî... ir c lo p o te le p lâ n g şi sună a ja le ir în m ân’ o flo re strînge.
ta te a turcéscá nu era aşa de e x ige n tă ca Ş i v it e le sosesc din bătătură.
Cu och ii blâm ji, tu rbu rători de pace
aoeea a v e c in ilo r de aprópe. D 0că Ş tefan „ T e strig ă mama,.... dâ-m î în că o g u ră “ — O mirosă, ş’o aruncă,
Şi umedî, m ari, cu m in ţi ca de g a z e lă —
a r învia, ar gă si astăcjl T u rc ia slăbită, P o ­ Ş’ap oi dispari pe drumul cătră v a le M a i departe a p oi visâză —
Mă urm ărescl prin tain ele pădurii,
lo n ia ştârsă, U n g a ria p ă lită în tr’un dualism, P e oare umbra fru n z e lo r se jo c ă . ...Luna-şl bate ra ze ’n lunoă,
T u mă su rp rin zi — şi robă, pradă g u rii
ér Rom ânia ar găsi-o p e oale de a d evăra t S telele pe ce riă stau pază.
Setóse, m i te anini plăpân dă filo m elă
progres, şi ar ved é, că to t ce am făcut,
C ând al n atu rii glas să stînge, tace. 14.
prin n oi înşine am făcu t. A c é s tá d evisă era
şi aoeea a lui Ş tefan C el M are. ; Mă copleşesc aducerile-am inte, D ă-m i din o c h ii tăi o rază
E x a lă va lu ri de m iresm e socul.
D ăslănţuite doru ri ne ’nţelese. Tu, şirăto, ce zîm b eso l!
A c é s ta este taina m ărirei lu i ŞtJtefan- R e în te ln ire i du lci şi n evisa te
în tre z ă re s c păduri, m ândre poene Ş ’o p o v e s te îm i oreiâză
Y o d ă în tre c u t; ea se m ai v e d e şi din ur- Cireşul alb îşi scutur’a lu i flo re
Cu fe ţi fru m oşi şi d’albe C osîn zene Din du rerile lum esc!...
m ătorea îm p r e ju r a r e : Când, la 1856, s’au Şi ne în g ro p ă ’n va lu ri de ninsóre.
Şi gândul meu p o veş ti şi basme ţese
desgrop a t osém in tele lu i Ştefan , în fa ţa lui N o i rezid im castele spulberate Şi din o c h ii tă i de mură
— ir tu le eşti reg in a lo r cuminte.
T e o c fitis t B la je v ic î, com isar du hovnicesc, D ér... ne surîde 0răşl blând norocul.
Bistriţă. L a s ă să oetesc am oru l!
se apropiâ de m orm ânt un bătrân T o a d e r
D in frum 6sa-ţl, m ică, gu ră
N iţu din Putna, oare în gen unchiând spune
Emil A. Chifa.
In lin iştea de-acas’ patriarhală, S ă sim ţesc ce-i via ţa, dorul.
în c e t şi cu o ja le sfâ n tă : „ Săraci de noi, Cuprinsă ’n braţul după tin e dornic,
aici stai tatăl nostru“ . A c e s te cu vin te, ca E u te conduc prin parcu ri solitare 15.
şi strigătu l ou suspin în d re p ta t
sus, unde e Ş tefa n -Y o d ă să ne va dă , resum ă
la C el de — îm i pari a frum useţei întrupare,
É r inim a ’m l svîcn esce ca un orn ic
Din cartea dorului. A i v e n it zîm b in d spre m in e
Ş i cântai ca tot-dâuna —
t o t ce a fost Ş tefa n -V o d ă în lu m e : isv o r Când m ă p riv esc ! ou dulcea ta sfială. 1B. Îr în va lu rile lin e
a tó té bunătăţile, a tó té d re p tă ţile ; el îş i vărsa văpaia, lu n a !
H ă m ă iesc în n o p te cân ii
p lâ n g e când R o m â n ii su feră ; el se lu ptă A ştern u -se v e d e ri în m ărm u rite Când e m ai frum osă luna,
a lă tu ri cu ei în résbóie, el doboră pe v r ă j­ P r iv ir ilo r duióse, drăgostose, „U n d e -a i fo st co p ilă d r a g ă ? “
Ş i la m a rgin ea fâ n tân ii
m aşi. Când mâna ta ob razu l mi-1 adie. N u răspuncjî şi p le ci ri4ând....
R a z e le se jo c ă ’ntruna.
C i za rea în lum ină v io r ie ...Eu cu in im a prib âgă
Să 'n0că... stol de pasări am oróse L a ferestră stă şi p lâ n ge Stau în urma ta plângând.
P lu tesc peste co lin e ’n tr’aurite. U n fe c io r în d’ alba nopte, Emil Isac.
 (■: j ' i ' r' ! • "-t SAVA 7 . î ■'< S . A H ’l ' A ’ \ [■\ X l ^
Pagina 4. G A Z E T A T R A N S IL V A N IE I Nr. 134— 1904.

, ;f i - ■ . ■>' X •' >- > •

.JJífepa, din G repia. . p ú m J n sé-, er$ cu m âni ,ca p riy a tistă t îu V IU figu rA ză anqrae. la foncţuL „ H a le i“ ,. „D r. D. P, Bar- dul E le n a A n d r. P o p o v ic iü şi fo n d u l abi-?
nepu tin ţă să-şi a tin gă ţinta, liánba íui Pa.-; S ilv ia Stepü. r f cia n u “ , „ S te a g u lu i“ , „E s p o s iţie l iu b ila re “ ,, tu rien ţilo r gim n . din 1893.
láti s’a d ed a t ia acte 'de' tâlViârre örditiarS, < „E s p o s iţie i a n u a le“ , „ N e a ta o a b i!“ , „M a sa
V e n ite le fon du lu i g e n e r a l al m esii
jé fü ib d şi arborând lu á ié a fă ră d eo seb ire O d ib e â u n d i o f i ţ e r Ö sértsd re irivă ţâ b e ifo r“', şr la fon du l „ V é d u v e ío r şi
d e ! n a ţio n a lita te. A c é s ta i a fă c u t pe Tunel, particu lară spune, că locoten en tu l* ; >Gurk&\ o r fa n ilo r “ . au fo st în anul presen t bru ttó con 5605'86
-G rec i şi Rom âni. ,să ch em e îp r e p e ţiţe p a r e ,a p iş c a t d e ,1la P b r t- A r th u r • c.d mai é r tota lu l e ro g a ţiu n ilo r a fo s t de con.
rânduri a u to rită ţile turcesc!, ea, să ia m ă­ jn u lte coresporw lenţe d e r é s b o iű ^ a isbutit . O femeie ticâlosă. In M ü rzzu sch lag 3315.93. R esu ltă deci un prisos n ettó de
suri pentru stîrpirea a celo r răi fă că to ri. N u- ■ ; sö soséscâ la di,-Pu. Iju a se cp dânsul § (S tiria ) s’a sinucis f i l e l e a c e s te a căpitanul
cot*. 2289'93r ca re s’ a adaus la ca pita l.
ip^rdeple pqte,re îtrifloise î p ; u rm ărirea lor, ,Jonche* (lu n trii) c h in e z e s c !; dou é fură d istrictu al F ran cise de H e r v a y K irc h b e rg ,
d è ruşino, că n eva stă-sa a fo s t arestată. S itu a ţia fo n d u rilor m esei s tu d en ţilo r
isb u tirâ acum două săptăm âni, să dea prin se de ja p o n è s î; a lte doué nù sosiră
; peste dânşii şi să , om ore p e mai m ulţi, la d estin a ţie, ou tôtà a r v u n a -ce o p rim i­ F e m e ia ; acesta era o poddbă de n evastă, per 31 Maiü v. 1904 se presentă a s t f e l :
în tre car! p e şeful, P a la ti. In sfîrşit © p o ­ seră, P e b a ’cin cea îm ba rca se o ca n tita te së-i t o t cau ţi p ă re c h e a ! Păină a cu m a a 1) F o n d u l g en e ra l 20,065 cor. 20 b. 2 ) fo n ­
teră a lcă tu ită e s clu siy din ja n d a rm ! ro ­ m are d e p iro x ilin ă , cii çare së se arunce fo st m ă rita tă de 5 ori şi to t cu dm en! de dul I. şi E . S ăbădean u 1100 lei în e fe c t e
m â n i a prins d ile le trecu te d e v ii pe u l­ în aer la cas ,de n e v o ie . L a 9 M a iû Vi pe o sèrnà, în tre cari şi .un baron. D e unii s’ a
şi 184 cor. 37 b. 3) fo n d u l V . B o lo g a 2500
t im ii d o i b a n d iţi şi i-au dus la S a lon io. n óp te senină, şi m ai m ult’ încă, lu m in ată d â s p ă rţit'1de alţii nu, în sfîrşit ce-i păsa
de p ro ietító rele e le c tr ic e jâ p o n é se , porfíi dânsâf.vŞI-a gă s it un al şeselea bărbat şi lei în e fe c te şi 427 cor. 35 b. 4) fondul
Românul şi doGtorul din Oradea. ou Jonca p e m are. Ş i m erse b in e pănă ce s’a m ăritat din nou; A c u m a însë începu ră H. T . Stăn escu 1,631 cor. 28 b. 5) fondul
P ia r u l „M , S z ó “ , de la 28 Iu n ie scrie ur- a ju n se ta a p ró p e 12 m ile în la r g ; efcuoèl së-i iasă în ş e lă to riile la iv ă lă şi a fost I. M unteanu 1,298 cor. 51 b. 6) fo n d u l E .
jgaătârea soire, care déc& e adevărată, este de-.odată vân tu l în c e ta ou„ d esă vţrşire-si­ arestată. Ceea-ce- este .mai curios, că n ici A . P o p o v ic î 1000 lei în e fe c t e şi 78 cor,
do va da ©ea m ai tristă ; d esp re grad u l de lin d n ava. cb m ezesp ă ş se op ri pe d o c . unul din b ă rb a ţi n’a soipt a cui fa tă e în-
37 b. 7) fo n d u l A b itu r ie n ţilo r din 1893
.sălb ăticie şoviu istă, până la care au ajuns D iraitîâţa un vâ n t priin cios o porni cu şelătdrea. U n o ra se présen ta firesce cu
ch iar şi u nii om eni, cari sunt ch em aţi a m a re d u ţd lă . A tu n c i ja p o n e s ií o v é d ură şi a cte fa lse , ûa baronésâ, a lto r a ca fiica na­ 184 cor, 64 b. Sum a to ta lă a fo n d u rilo r e
aju ta celo r suferindi, fă ră deosebire de se luară în gdnă după ea . D ih n o ro ­ tu rală a ü neí m are' du cese etc. A cu m a de 4600 lei în e fe c te şi 23,8 69 cor. 72 b.,
confesiu ne şi naţion alitate. D é r ót& ce sorié cire, jânta se în tâln i ou o- fio tilâ de îtn»- d’abia i?«s’a is v o d it a d ev ă ra ta o rig in e . Ea în num ărar. Sp oru l reá lisá t în anul din
fó ia ungurós á : barcaţiu n î chinesă, se. a m estep â prin tre e le era a d ică fiica unui jid o v ,d in Lisoa cu nu­ urm ă după su b tra g e re a tu tu ror c h e ltu e li-
^In spitalul din O radea-m are se duse şi isb pti se scape de u rm ărirea Japon e- m ele B e lla c h (B lo c h ) stabilit la f e r lin .
lo r e de 3005 cor. 87 b.
f i l e l e acestea un R o m â n bătrân şî bătând silor. In tre a cestea o can on adă violerttă T a tă l său era p re stid ig ia ta to r, a d e c ă c o m e ­
la uşa inedioului p rim a r ejise: isbucni din spre P o r t- A r th ü t şr încriibîşâ- diant. P ă ca t, că o b u n ă ta te de ora a t r e ­
tó re le J a p o n ese se d epărtară în>datiă''‘-49li'eL buit 'să-şî ia vi0 ţa pentru aşa o ţo lin ă !
— D o m n u le!!
raata fiin d prin sem n ale. D u pă 50 de ore
Din diecesa Gherlei.
Mit akarsz (ce vrói) răspunse doc­ ; Puterea consciinţei. In sp italu l cel
de plu tire, io c o tş n o n tu l G u rk b a ju p s p în D in tr’ un a rtico l ce ni s’a trim is la
torul. m are din oraşul G raţ (S tiria ) a m urit <jh-
fine Ia C i-F u N ă d ă jd u ia sé se u rce ‘î n ­
r— V a leu , v a le u ! Sunt b o ln a v ! , le le tre c u te un b o ln a v cu n u m ele K a ri red a cţie, ocupându-se cu m işcarea din sL
dată pe un va p o r, care m e rg e a Ia In k eu
— M e r g i şi în vaţă în tâ ii! unguresoe şi de a c o lo sé p le c e apoi spre L ta o -Y a n g , K o h l. Cu pu ţin e őré în a in tea m orţii sale, nul p reoţira ei rom ân e unite din diecesa
şi apoi să v il la m ine. fiin d în t6tă firea, a m ărturisit, că în luna G h erlei — estragera u rm ă to re le :
dér în tâm pin ă un refu s fo rm a l din partea i
Iu lie a anului 1901 a ucis şi je fu it îm ­
Bătrânul iese gem â n d şi stă oâfc-va a u torită ţilor, şi treb u i să se îm b a rce pe „ P r e o ţ ii din p ro to p o p ia te le B istriţei,
preună cu u cen icu l de feră rie A lo is Brat-
tim p îu coridor. A b ia îl ţin eau p ic ió rele un a lt v a p o r ca re p le c a la T ie n -T s in . L a B udaculu i-rom ân, B u zei, B eclean u lu i şi,
scko în drum ul spre oraşul St. G a llen pş
şi era scăldat în sudori. sosirea sa în acest oraş, j^ p o n es ii bănui­
un străin, p o liţia din G raţ «a făopfc în d ată Ciceu-O risturu lui s’au adunat în v a ra a n u lu i
- - Ei, scil acum unguresce? to ri îl sîcâiră pe o fiţe r op rin d p e ţiam&li
c e rc e tă rile necesaF© şi a ddţinut pe Brat- trecu t în 19 Iulie* 1903 în L ech in ţa-săses-
să nu-i tra n sp orte b a g a je le . In 1 acéátft si­
— N u soiu D om nu le, răspunse săr­ sçko. A c e s ta însă n égâ pa rticip a rea lui la că, unde a v â n d în v e d e re , că p re o ţim e a
tu a ţie critioă lo c o te n e n tu l G u rko, care
manul. s ă vlrş ifea om oru lu i din cestiun e.
v o rb e s c e fó r te bine en glezesce^ îi a m e­ numai aşa va puté îm p lin i cu su cces în ­
A tp n c l să te ca ri de a ic i!
n in ţa că o sé se p lâ n g ă la con su lu l său alta sa chem are, d écà ea sin gu ră v a fi
D m u l n ă că jit nu m ai pu te de dureri şi o sé ceră din A n g lia © in te r v e n ţie im e ­ P e t r e c e r e în Lecbinţa-sAsăscă. D u ­
m inecă în 17 Iu lie st. n. in te lig e n ţa ro ­ scutită de ra iseriile v ie ţii şi d écà lib e ră
şi luându şî inim a în din ţi deschise Araşi diată în fa v o re a sa ; d ecla ră că v in e de
uşa şi cjise acum pe u n g u re s c e : m ână din Lech in ţa-săsâscă şi îm p reju rim e de g r ijile esisten ţei proprii îşi va puté
la N aga sa k i, şi îh c e le din urmă, după
v ^ a ra n ja o p e tre c e re de va ră do „H o te * co n cen tra tdtă m unca şi a c tiv ita te a sa
M ăria t a ! D um neden să-ţî dea să­ in te rv e n ire a unui o fiţe r en gles, fii dus la
ly l iCom unal“ . P re ţu l de in trare de per*
nătate; fă bine şi-m i a ju t ă ! g a ră de unde porni la In k e u şi apoi la spre un sin gu r scop, spre u nica ţin tă: îm ­
sonă 1 cor. 60 b. In fa m ilie 1 cor, 40 b.
M edicu l se uita m irat şi cjise: L ia o - Y a n g . P e s te câ te-va d ^ e după aceea p lin irea su blim ei sale c h e m ă ri; a vâ n d în
P e tr é c e r e a se" dă în b en eficiu l bisericei
sosi la c a itieru l g en era l, te a fă r şi n e v ă tă ­ v e d e re , că în acéstâ m uncă şi a c tiv ita te
■— E i, aşa e, că. scii unguresce, de ce gr. cat. din H erina. In c o m itet v e d e m pe
m at şi-şî p red a oorespon den ţa. L o c o t e n e n ­
nu vorbesol ? d-I G e ra s irn D o m id e , preşedinte, Dr. T r ip o n rod n ică este îm p e d ec a tă în mod jig n it o r
tul G u rko fii prim it de. c o m p a trio ţii séi
— D ’ a p oi n’am vo rb it, domnule* fi- şi E lle îu g a v.-preşed in ţi, şi a p ró p e 30 de prin situaţia tn s tă m aterială în care se
cu m are. entusiasra ; a fo st d eco ra t cu
ind-că popa nost aşa ne predică, că cine m em bri. află« şi că în lu pta pentru ex isten ţă , prin
cru cea sf. G eo rg e .
v a v o rb i unguresce, îl va duce dracul V
g r ijile v ie ţii pentru sine şi fa m ilie , p u teri­
N e m irăm d e pu blicul m agh ia r, că M itm n a t e s t e succesul obţin u t de
Necrolog. In d»ua ç(e 21 Iu n ie; aţre- Oh: dam e prin în trebu in ţarea la p telu i de le îi lâ n c e z e s c ; a vâ n d a p o i în v e d e re , oă
nu se re v o ltă cetin d asem enea in e p ţii. Căci
pausat în B ra şov vé d . G e o r g e JBărdossy o m u lţim e de a lte cestiu n i adânc tă ie td re
d â că -p a rtea íntáiü a is to rie i acesteia, ad­ ca stra v eţi. A c e s t ,la p te fa ce së dispară în
n. con tesa Ioh an n a Rhédêy m eta te de
m item « oă e ou putinţă, apoi p a rte a a doua c â te v a ,4 1 * 0 .de. pe ob ra z pistrui, sgră b u n ţe în ex isten ţa — şi de m are în săm n â ta te
65 ani, în al 31-lea an al vë d u v ié i. Q jâ -
de sigu r este o născocire infam ă. ', leso fiii: loa n , M ihail, L u d o v ic , G a vrilR şi şi a lte bálé de p ie ]p ţ o e te d o s c e în c re ţitu ­ pentru v ié t a b is e ric e i gr. cât. a gită sp irite­
rile şi înprum ută fe ţ e i un tein t alb, tin e ­
F rancise, preoum şi nora Irm a M. Bar- resc fără să sch im be p ielea . U n m ijlo c, le b in e s im ţito r«, pe cum e s te : a u ton o­
D in Sâtmarift ni-se s c r ie : „C u bucurie
dossy n. N e c h w â ls z k y . În m orm ân ta rea i-s’a care a fo s t p rem ia t la esposi'ţiile din P a ­ m ia p ro v in cie i ndstre m itro p o lita n e, lă ţirea
aduc la cunosoinţa On. peblip, cum că ca-
fă cu t a d! la ó re le 8 d. a. în m od în spă im â n tător şi printre cred in ­
usa fpştului p reo t L u d o v ic P a p (P a p L a ­ ris şi V ien a , care ca şi la n oi aşa şi în
jo s ) s’a fin it. L a 8 Iun ie st. n. s’ a rid ic a t A n g lia sodte d in în trebu in ţare tó té c e le ­ cioşii d ie ce sei nostre a socialism ulu i şi ne-
la va ló re prin deciaiunea foru lu i suprem 3 6 a n ! în c u ia t în p i v n i ţ ă . A u t o r i­ la lte co sm etipe. O sticlă 2 corone. Săpun
con fesion alism u lu i, apoi u rm ările fu neste,
tă ţile din B ru x e lla (c a p ita la B e lg ie i) âu de c a s tra v e ţi ve rita b il e n g le s e s c 1 cor.,
din Blaşitt sentinţa consistornlui diecesan ale că să toriilor pur c iv ile , în urm a că ror
d e s c o p e rit o fiorósfr crim ă. U n dom n dis­ pu dră î cor. 20 b. Se ca pă tă la farm acii.
din G h erla, după care P a p L a jo s a fost
tins B u c k re y ţin u se pe £rate-sëu în cuiat T r im ite r e a prin cip a lă prin G. B alassa fa r ­ v iâ ţa religid să m orală a poporu lu i scad©
în d ep ă rta t din funcţiunea de preot în pa-
rooh ia rom ână u nită a Sătm arului. D-nul în tr’o p iv n iţă 36 ani în tre g i. T o tă Ipm ea m a c ie, B u d a p est E r z s é b e tfa lv a . în m od vădit, bu n ele m o ra vu ri şi a lip irea
credea, că fr a te le era m ort de m ult. .B u ck ­ lui d e b iserica străbună dispar pe în cetu l
p reo t Jrţdercău din Odoreu, oa însărcinat
din p a rtea consistoriului, a cerut de Ia că:
rey şi sora sa în cu iaseră pe b ietu l fra te In Villa Kertsch se p o t afla odăi şi locu l lor îl cu prinde p rim ejd io su l indi-'
încă în anul 1868 în p iv n iţa ca se i şi de cu rate şi fru m os m o b ila te cu p riv ire a spre
pitanul oraşului Sătm ar, scó terea lui P a p feren tism re lig io s ; avân d m ai d eparte în
atu n ci nu i-au m ai dat dru m ul d in în to- prom enadă, care se p o t în ch iria p e çfi> P e
L a jo s dip casele paroch iale. Prim aru l orar
nereoul su bteran. Când l’au închis era d e săptăm ână şi pe lună în p re ţ fó r t e m o ­ ve d e re , că sc a le le ndstre c o n fe sio n a le în
şuîui nefiin d în acea 4i acasă, cererea « fa
20 ani, acum e d eci de 56 ani. S tarea lu i derat, A fa r ’ de aceea jo s în p a rter se află fru nte cu p rep a ra n d ia rîieeesană, în urma
eseoutat numai a doua 41- P ăcătosu l p reot
e ja ln ică . Sărm anul era asem en ea unui un restau rant rom ân fó rte bun şi ieftin* c e lo r m ai nouă măsuri de rig d re lu ate
vă4ând că nu e de glum ă, a eşit şt şî-ă
ca da vru . Păru l îi câ4use de tot. B arba îi cu o co n d u cere escelen tă, care cu p lăcere
în ch iria t o casă, în care şî-a im p rovisa t un din p a rte a orga n elo r de in sp ectiu n e a le
altanü, seducând pe cei puţini aderen ţi ai crescuse pănă la gen u n ch i. D in causa sin- se aedrhodeză şi după dorin ţa ospeţilor. statului, se află în cea m ai m are p rim e jd ie
gu ră tă ţii, la care fu sese osândit, nu mai
şăi aă-l u rm eze ,în apostasie, - că ci după
preoţim ea gr. cat. din tra o tele p ro to p o p e sci
cum am eninţă, el va tre ce la r e lig ia o a lvi- pu tea v o rb i de lo c şi fă cea im presia unui
anim a!. Causa a cestei isolărî sfăşietdr© D is o L v a re a c l u b u l u i rom â fn co- ale B istriţei, B udaculu i-rom ân , B u zei, B e *
nescă, ér decă acésta nu i v a suoóede, 4ic©
sera lă com ia fra telu i seu, oare v o ia së se cleanului, Ciceiu -C risturu lui, adu nată în:
că are sé trecă cu m ai m u lţi ai săi la gr. m ita te n s a ) co m ita tu lu i’ JHstriţă-Năseud
fa că stăpân p e partea lui de a v e re .
or. E de sine înţeles, că vă4ându-se pus la prin tr’ un ucas al căpitanulu i de p o liţie co n ferin ţă estra ordinară, a decis în una->
locu l ce i-se cuvine, P a p L a jo s va încerca niraitate :
din B istriţă, p e cu vân t, că nu şi-a în ain ­
din nou tó té n esd ră vă n iile de cari e capa­ C a t a s t r o fa n n n i tr o n . S e anunţă
ta t „s ta tu te le “ g u v ern u lu i spre a p rob a re, a) Să se ceară . delà E s c e le n ţia Sa
bil, pentru a m ai adauge o p ă rticică la din M adrid, că tren u l de la V a lo riza la
C alatayu d, deraiând în .m o m e n tu l ©ând a făcu t c e a raâi rea im presiu n e în to te E p isc o p u l şi delà p rea ven era tu l Oonsistor,
faptele, sale netuebnica de pănă acum. A -
cósta însă n’a re sé sperie pe nim eni, cu tre ce a pe podul rîulu i G ilo c a , a cădu t în c e rcu rile rom ân esc!, de 6 re-ce aşa c e v a convocarea cât mai grabnică a unui sinod
a tâ t mai vârtos nu, cu cât după cum sunt a cest rîu, ale cărui ape sunt aşa de u m ­ nu s’ a mai pom n n it, de când şsistă insti- diecesan, în care să se p e rtra c te z e td te
in form at, chiar unul d in tre m em brii Consis- fla te în cât s’au r e v ë r «a t şi au in u n daţ o cestiu n ile ardătore ale diecesei şi p reoţira ei
tu ţiu n ea co m ita te lo r. M em brii din birou l
to riu l din G h erla a 4^s: „M a i bina sé p ier­ parte din p ro v in c ia T e ru e l, pricinuind pa-, d iecesa n e înşirate m ai sus, şi să caute; căi
dem Satm ariul, de câ t 'sé suferim şi m ai g u b e en orm e. C â te -v a v a g d n e , cari1:aii‘ ră­ clubului au fo s t traşi în c e rc e ta re şi se
şi raijld ce pentru vin d ec a re a tuturor rane-
departe păcatele şi fa p tele scandalóse ale mas pe pod, au ars. S ’a ir gă sit pădă aCum' Id ice, că numai p e la fin ea lui Tplie, după
lu i Pap L a j o s t A ş a e s t e : P a p L a jos numai m ai m u lte . ca d a v re ca rb o n isa te su b -rui­ ice v o r fi a scu lta ţi to ţi, căpitan u l p o liţie i lo r g re le , de cari su fere corpul b isericei.
de preot n’a fo st şi nu va fi in v e c ii v e ­ n ele va g rin e lo r arse. Din a pe se .peiscuesc- v a adu ce sentinţa. T o t e num ai spre a b ă g a b) Şi pănă când se va p u té réalisa,
cilo r. — pvş.u m ulţi în e ca ţi. P ă n ă acum a s’ap gă s it 5Q, acéstâ le g itim ă şi ferbin te d o rin ţă gen erar
spaim ă în R o rq â n L
de cadavre, atât în apă cât şi sub ru in ele
lă, pentru îm b u n ă tă ţilea b a rem în parte a
Nou advocat. D -l Dr. A lesa n d ru Mo- va g o n efor arse. U n u l d in tre v a g d n e lh c ă -
rariu a depu s în 24 Iu n ie n. censura de (ju te în rîu a fo st lu at de ape, aşa în tre g sorţii preoţiraei să se fa c ă şi să se trim ită
a d v o c a t la T a b la reg éso á din M .-O şorh eifl oura era* şi l a m are distanţă. M asa s t u d e n ţ ilo r r o m â n i d in , represen taţiu n e m o tiv a tă la m in istériel
cu su cces strălu cit şi şi-a deschis c a n c e­ ung. reg. de cu lte şi in stru cţiu ne p u blică
B r a ş o v . P rim im la red a c ţie a Vl-.a darei
la ria de a d v o c a t în E lis a b e to p o le . L a fo n d n rite^ i,R e t t t » in n e i s o d a l i l o r
pe ca lea con sistoru lu i diecesan, în care
r o m â n ! d in S i b i i u “ s’au fă cu t u rm ătdrele de séma a m esei stu den ţilor rom ân i din
La giînnasiul rom. catolic (piarist) dăruiri şi anum e i d-l V ic t o r Naşta, d ire c­ B ra ş o v p é anul de g e s tiu n e 1903— 1904, p e basa §. 1 art. de le g e X I V din 1898
din CluşM; — după cum ni-se scrie — toru l su cu rsalei b ă n cii naţionale'- din B a ­ pu b lica tă de V ir g il OniUu, directoru l scó- să se cérâ a m elio ra rea aju toru lu i de stat
s’a term in a t anul şcol. 1908-^4 îu 29 Iunie cău, a dăruit fon du lu i de 20 bani sum a în măsura, pe cura se fa ce în tre g ire a sa-
le lo r m edii gr. or. rom ân e, care con ţin e
st. n. a. c. cu d istrib u irea testitaon iilor. de 10 cor., d l loan G ân dea, fu n cţion ar la la re lo r p re o ţilo r a c a to lic i p e basa a celu i
pe 31 p a gin i tó té co n trib u irile fă cu te de
A tu n c i a apărut şi anuarul. D in tre 480 banca de asigu rare „.D acia“ din B u cu rescI
a rtico l de le g e , şi acord a rea a cestu i a ju tor
stud. înscrişi esam în aţî au fo st 425. In tre a dăruit fo n d u lu i v ă d u v e lo r şi o rfa n ilo r !la 1 Iun ie 1903, în cepâ n d pănă in clu siv©
c e i esam inaţi după n a ţio n a lita te . sunt 49 m eseriaşilor' rom âtil întru e fe rn is a te a m e ­ j31 Maiü v. 1904 în fa vo ru l m esei studenr tuturor p r e o ţilo r diecesan i fără escepţiu n e,
( = ll* 5 2 y o') rom âni, şi 78 ( = lÖ 'S ö0/^) cari m o riei d e ce d a tu lm -N ic ó lá é U rleţian u , m ort ţilor, cât şi situaţia 'am ănunţită cu (jiua în p ro p o rţie cu v e n ite le p a roch ia le con-
sciu vo rb i rom ân esce; D upâ p ro g res sunt: în com u na A g â rb ic iu (p rot* MhdiâŞ) a treia de 31 M aíű 1904 a c e lo r 6 fo n d u ri sp e­ scrise şi acum re c tific a te în m od d e fin itiv .
21 em in en ţi, 78 buni, 224 su fieen ţi şi 102 4i de R u salii în e ta te de 28 ani, suma de „A c é s tâ h otă rîre să se com u n ice cu
c ia le : F o n d u l loa n şi E le n a Săbădean u,
n esu ficien ţi. In tre em in en ţi sunt 3 r o m â n i: 4 cor., co m itetu l a ra n ja to r al u nei escur-
fo n d u l V a leriu B o lo g a , fo n du l H a ra la m b to te tra c te le p ro to p o p e sci din d iecesă spre
P e tru R o ş e a în cl. V I I I, lo a n Puşcariu în sii în pădure a dou a di de R u salii, dăru-
cl. V I I şi L iv iu llea în cl. I I I . In tre ro- esce câ te 1 cor. u rm á tó rélor 8 fo n du ri şi T . Stănescu, fon du l Io rd a n M unteanű, fo n ­ a dera re şi lu are de a sem en ea d em ersu ri.“
 Nr.' 134.—1904 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

H o tă rîrea de m ai suş a fo s t p r im iţ i , A cestea: le-am cred®!* de - bin e a , lp Cu tó té că. petrecerea nu a fo st p u -,

A jută-te şi D a m n e Ç è ü t ë y a ajuta,
d e p ro to p o p ii ş i p re o ţii din 28 p ro to p o p i­ re le v a d e s p re . a c e s t. vre d n ic bărbat, ca şi b lie a tA prinvdiarelef de aiul, ba ch iar n ici
prin in v ită ri, c i pum ái prin svon, în sóra .(Probleme sociale şi etxmomţcej •.
at«? şi din preu nă c’ un m em oriu aur îna- Ou. c e tito r i a i , G a z e te i“ al căreia abonent
de 16/28 M a in R o m â n ii a flă to ri în a cest — F,in e., — ‘ >*. • \ í. î *: ‘ *.î •?
in tat’ p E p iscop u lu i d iecesa n cu ru g a ţe a , să v e ch iti a fp st repausatul, . să vadă. ca om
i a măsuri pentru ţin e re a unui Binoddiece-, b in em eritat a fo st D. Serbu,. care n ici oraş, audind desp re acésba, n ’au p r e g e ta t T a m spus, d-lor, că pe lângă
san, în ca re să se c a u te v in d e c a re a m u l­ când, n’ a desperat în viito ru l poporului nim ica şi ş’au presentat la aeéstá petrecere. aceste probleme de ordiii general/
te lo r re le şi năcasuri ce apasă cleru l şi nostru. Pe; la ó rele 9 só fa d e ja erau însem naţi în ni-se mai impun şi prbbleme de or­
poporu l. S ’a în a in ta t to t-o d a tă o represen- Bihoreanul. lista p a rticip a n ţilo r în număr cu ren t de 98 din individual: o adtivitaté/mai1vi-‘
ta ţie m inistrulu i de cu lte, prin ca re se p o siţil, fa m ilii şi sin gu ratici; to ţi Rom âni, óié, mai chibzuită şi cu mai inultă'
m o tiv â z ă po stu la tu l p re o ţim e i de a fi îm ­ afară de a lte n a ţio n a lită ţi. pricepere pe tóté térénéle de acţiune
părtăşită de a ju to r din visţeria statului, D in B u c o v in a . P e tre c e re a a decurs în cea m ai bună economică. Oacï orî cine ár privi ne­
-ca şi c e le la lt e confesiu ni. „Viitorul* foia clerului ortodox-român ordin e, condusă fiin d de 6 a ra n jerl în fru n te preocupat pe singuraticii noştri co-
Se a ştep tă acum cu m are in teres din Bucovina este titlu l unui nou çliar, oe cu prim u l-arangier bravul tinăr din 8ălişte, mersanţi, indiistriaşî ori întreprinde- (
res u lta tu l a ces to r dem ersuri,, ce le-au fă cu t apare de două ori p e lună îu C ern ă u ţi î n - , Ioan Minoiu. D u re re însă, tim pu l a fost tori în activitatea lor individuala, at
c le r u l c e lo r 28 p ro to p o p ia te din , d iecese. c e p â n d ou (Jiua de 15/28 Iu n ie 1904. Pro- prea scurt, de-óre-oe concesiunea a fo st trebui se constate, că ne mişcăm,
p rie ta r-ed ito r este p ă rin te le A m b ro s iu G ri- dată ca de re g u lă în A m erică , num ai pănă într’o sferă prea îngustă şi usam de
b o v ic î, é r re d a c to r resp on sab il p ă rin tele la 12 ore, când sosind tim pu l, a tâ t cavalerii, mijlóce învechite şi nepotrivite. Şi
M órtea unni vrednic nâţionalist A d ria n B o ce a . cât şi dam ele cu re g re t au observat, că pentru-ca se ve dovedesc acésta, v’aşi
român. In a rtico lu l-p ro gra m al num ărului 1 a$a ; curând a trecu t şi sunt siliţi a în tre­ puté aduce esemple câte voiţi din'
ce-1 prim im la re d a c ţie se d ic e , că p re o ­ rupe acéstft p etre cere plăcută; tóté părţile locuite de Români.. Nu
Onorată Redacţiune! O da torin ţâ viu
ţim e a ort. o rien ta lă rom â n ă din archidie-i mă voiü duce însă prea departe, ci
' L a ó rele 11 s’ a ţin tit o cu vân tare de
a-roi îm p lin i descriindu-vă pe sctirt viă ţa voiű rămâne la relaţiile nóstre lo­
cesa B u c o v in e i a decis, să-şi creeze tm „B in e aţi v e n it “ şi de m ulţăm ită fa ţă de
publică a preotu lu i răposat acum în 19 I.
org a n de pu blicita te, „în ca re s ë p ô t â d i s - public. C uvân tarea a rostit’o preşed in tele cale.
o. Dam aschin Sérbu din G irişul-negru, co­ ■' O apariţie íngrijitóre pe piaţa^
cu ta d ife r ite le cestiu n ! a ctu a le de o im ­ clubului G e o rg e Opincariu, după oare a
m itatu l B ih o r. Braşovului e situaţia grea a puţini-1
portan ţă v ita lă pentru biserică în gen ere urm at în flăcărată v o rb ir e a m em brului Ioa n
Dânsul s’a născut în anul 1824. In lor noştri negustori din Sóheiű. Odi-
şi pentru se rvito rii ei in s p e c ia l“ . A r t ic o ­ Crăciun.
anul 1848 a a b so lva t a V l- a clasă g im n a ­ nioră cei 6— 7 importatori de peşte
lu l a tin g e apoi ttó te c e s tijm ile a rd en te ale, C am la sfârşitul p etrecerei s’a ju c a t
z ia lă în A ra d şi te o lo g ia to t a c o lo ; în
cleru lu i ort. rom ân, cari recla m ă o sanare şi o m ică tom b olă în fa v ó re a clubului, bare
stăpâneau aprópe tóté târgurile A r­
anul 1847 a d e v e n it preot în com una Olcea, dealului. In timpul din urmă însă,
g rab n ică . a sporit m ult ven itu l p etrecerei.
în anul furtunos 1848 ca d e le g a t a luat
„O rg a n is a ţiu n e a bisericii o rto d o x e cu deosebire în anul acesta, au avut
p a rte la con gresu l bisericesc din Chişineu. P e ste t o t au în tra t 37 taleri 70 centi.
se dice în tre a lte le — nu e su ficientă. Rar mult de luptat cu concurenţa stre­
A c e s t p re o t s’a distins tot-deu n a prin Spesele to ta le 12 ta le ri 25 centi, d eci a ră­
portul cătră o rg a n e le statului nu e bin e ină. Şi era de prevedut, căci pentru
o ţin tită demnă, ţiind la p rin c ip iile sale mas în beneficiu l clubului un v e n it curat
d eterm in at pănă în p résen t. P e când tó té cine cunósee situaţia, un va fi lucru1
n e clin tit, şi n icl-câod în a cţiu n ile sale n’a de 25 ta le ri 45 centi, în bani a u s tria c l: 127
c e le la lte con fesiu n i din im periu stan pe o de mirat.
şoVâifc, având în tó té m işcările n a ţion ale cor. 25 bani. Au co n trib u it peste t a x ă ;
numai biserica nosiră
basă le g a lă , solidă, Avem câţî-va ‘importatori, dér
din cercul T in c e i rolu l de oonducător, pre­ ioa n M inoiu 80 cen ti (4 c o r .); Ioan Oprişiu
face escepţie în astă privinţă. D e a ic i re ­ nu numai că fie-care lucréza în parte
cum Pa avu t şi în a fa cerile bisericescl din 80 centi (4 c o r .); E d i F a b in i 80 cen ti (4 co r.);
z u ltă o m u lţim e de co n flic te de corupe- ci de multe-ori se Co'ncurăză şi s’as-
a c e s te părţi. A v ra m D op an 25 centi (1 cor. 2 5 ); A v ra m
rte n ţă , cari sunt apte, ca se v a te m e a u to­ cund în afacerile lor. Streinului i-a
în c ep â n d ou era constitu ţională în P o p a 25 cen ti (1 cor. 25 bani) şi V ilh e lm
rita te a b i s e r ic e i... vo m cere d e ci cu in ­ venit bine acésta şi nici n’a întârdîat;
1867, D am aschin Sérbu a lu p ta t cu cea F ried em a n 5 cen ti (25 ban i), cărora pe ca
sistenţă, ca a çéstà a fa c e re se fie reg u la tă să profite şi se apuce înainte. Ce
m ai m are e n e rg ie şi în su fleţire pentru ale­ lea acósta din partea clubului li se aduce
od ată în m od d e fin itiv , pentru -ca in te re ­ lucru cuminte şi folositor ar fi fost,
g e re a de depu tat d îe ta l pentru ceroul Ţ in e a m ulţum ită publică.
sele bisericei să nu su fere dau nă“ . decă negustorii noştri ar fi lucrat
a fericitu lu i E m a n o il G-ojdu şi dóoá acósta In decursul p etrecerei s’au ju c a t j o ­
In scopu l acesta „ V iit o r u l“ va p re­ în comun cu capital şi cu puteri
n*a succes la prim a alegere, pentru-câ stre­ curi rom ânesc! de cari E n glesii, cari au
tin d e realisarea unui ve ch iű postu lat, adecă unite ? In loc së mérga 6 în Orient
in ii Vădend îsbâuda sigură a R o m â n ilor, fo st de faţă, au rămas încân taţi.
activarea congresului bisericei ortodoxe din cu sése cheltuelï, s’ar fi dus numai
au în cep u t bătaie puşcând pe m ai m u lţi O rgan e p o liţie n es cl în că au fo st es-
Bucovina. unul, în loc se fi adus şese trans­
a le g ă to r i de ai noştri în cât sân gele a curs m ise d in p a rtea oficiu lu i • de p o liţie , cari
F iin d biserica o rto d o x ă din B u c o v in a porturi ar fi adus unul şi ar fi şi be­
şiro ie, — a sucres însă în m od strălu cit în cân ta ţi s’au d epă rta t de buna regu lă dusă,
după o rig in e, o rg a n isa ţiu n e şi d o ta ţiu n e neficiat de avantajele transportului
în ierna aceluiaşi an, când după a le g e re în d ep lin ire re s p e c tiv e d© ceea-ce p ó te p o ­
română şi fiind „F o n d u l re lig io n a r “ a lcă ­ în mare. A r fi cruţat la spëse şi la
a c e l fe rîo it a cjis poporu lu i în su fleţit pănă porul rom ân.
tu it din m oşii dăru ite de p rin cipi rom âni, transport, ar fi putut face un preţ
la estas aceste cu vin te m e m o ra b ile : „ V o i
„ V iit o r u l“ se v a lupta din răsputeri, ca D in însărcinarea adunărei g en era le a mai mic, dér cu câştig suficient şi
s t r ig a ţ i să tráiésoá G o jd u , eu d i° să nu
caracterul românesc al bisericii ort. din clubului, subscrisul ou m ândrie vă aduc în felul acesta ar fi putut sus^né cu
t rr iâ s c ă G o jd u , d0că nu v a fi spre b in ele
Bucovina se remână intact. acósta la cunosqinţa şi tot-o d a tă V ă ro g , succes concurenţa streină.
R o m â n ilo r " . Ő re nu acea iubire şi în s u fle­
Ou p riv ire la p o stu la te le popu laţiu- să b in evo iţi a pu blica acósta dare fie sâmă. In diua de adî reunirea capita­
ţire n em ă rg in ită a poporului, care a fo st
n ei şi cleru lu i rutén o rto d o x , „ V iit o r u l“ Clevelandi Ia 11 Iu n ie 1904. lu lu i şi a forţelor de muncă pe te­
p e ce tlu ită cu m ult sânge, — a îndem nat
v a reeunósce a cele d o rin ţe de ju ste, cari
In numele clubu lu i:
renul economic e o necesitate abso­
p e acest fe r ic it fo n d a to r să-şl depună a v e ­
is v o re s c din n ecesită ţi p ra ctice, va co m ­ lută. S’asocieză nu numai comersanţiî
r e a sa pe altarul naţiunei ? • Marcu Lazar,
b a te însă tó té preten siu n ile, cari în trec
secretar.
cei mici între ei, s’asociézâ firmiële
‘ U rm ân d mai tâ rz iu co ru p erile la a le ­
acest cadru şi isvo resc numai din nisu- cele mari de import şi esport, s?aso-
g e ri, preotu l D . Sérbu în zăd ar s’a sbucium at
inţa după o p a rita te, ce nu e de lo c jus­ ciéza producătorii şi fabricanţii cei
cu so ţii săi de prin cipiu să fa că să triu m -
tificată prin trecutul istoric românesc ăl mari şi ori unde te-ai întorce nu dai
fe z e aici depu taţi n aţion ali, aşa câte în
bisericei ort. bucovinene. de cât de consorţii cartele, ringuri
două rânduri a tre b u it să cacjá fe r ic iţii
m a ri bărbaţi D r. G e o rg e P o p a fo st refer,
„ V iit o r u l“ nu se va am esteca în p o ­ Bucuresciy 29 Iunie. O ploi© mă- şi trusturi !
litic a m ilitan tă. n6să s’a revărsat asupra judeţelor A r fi bine şi a sosit şi timpul
con sistor. în O radea, ap oi în A ra d şi M ir-
N u pu tem din parte-n e, d ecâ t să sa­ Rîmnicu-Sărat, Brăila, Covuriui, R o­ se se cugete şi comersanţiî noştri
c e a B. Stânescu, fo st a d vo ca t în A ra d , A s t ­
lu tăm cu. m are bu cu rie păşirea francă şi man şi Făleiu. mai serioşi, cum ar puté rămână
fe l D. Sérbu tot-déuna ascultat şi urm at
e n e rg ic ă a noului c o n fra te întru apărarea şi pe viitor stăpâni pe pieţele arde­
d e în tre g p o poru l său cu fo rte pu ţin ii săi
bisericei şi cleru lu i m ult în c erca t şi a d e­
Londra, 29 Iunie. Scirî forte în­ lene? Căci de nu, va fi rău. Cassa
s o ţi de caracter şi prinoipil, s’a convins to t semnate sosesc despre o luptă, ce s’a
s e o ri d escon sid era t b u co vin ea n , şi sperăm, de bancă „Bank und L ágerhaus*\
m a i mult, că fa ţă de c o ru p e rile m ari, cu întîmplat cu ocasiunea luârei unei
că în ju ru l nou lu i diar, a cărui a pa riţie aceea, care pare-mi-se i-a concurat mai
idea lism u l a ic i nti m ai p ó te lu pta şi că strîmton de cătră Japonesî. De la
au irapus’o v re m u rile preca re, prin cari mult, acum abia şi-a făcut începutul
iu b ire a de neam a m u ltora e pusă pe al cartierul general al lui K u r o k i a
tre c fra ţii noştri b u co vin en i, se va grupa şi desigur, că pe viitor îşi va mări
d o ile a plan. sosit o soire în care se spune, că
cu în su fleţire cieru l rom ân al bisericii o r­ cercul operaţiilor, şi decă ai noştri
R espins’ a răposatul r e p e tiţe le distinc- Japonesii înairit6ză de două <^ile şi
t o d o x e din B u covin a . nu vor căuta din vreme se s’asocieze,
ţiu n î ş i. nu a fo şt m jjlo c .p r in care să-l fi b — că la strlmtărea Motien se aşteptă
se consulte pe cei pricepuţi, şi ou
pn tu t clin ti cin eva de la p rin c ip iile sale, o fuptă mare. Ruşii au opus o re-
puteri unite se-i pună stavilă, şi pu­
iubindu-şr cu ard óre naţiunea sa. E l a fost sisţenţă teribilă, după care, în faţa
D e peste O cean . tinii noştri importatori de peşte se
cu a d evă ra t om de un ca ra cter antic, care forţelor covîrşitdre ale inimicului,
vor perde şi nimici.
* puş mai pe sus lib erta tea de acţiu ne „Clubul român âie Clevoland“ (Hermán St. 164.) .s’au retrâs.
Se ne uităm numai cum lucréza
şi esprim areă c o n v in g e rilo r şale, de câ t (Stampila poştei C l e v e l a n d i 13/VI. 12.30 Tiencin, 80 Iunie. Se svonesce, alţii, să ne uităm la acea mână de
distinoţiunea oare adese îm p ied ecă pe om p. m. — Braşov 26/V I.)
c$ la 30 versterspre ost de HayciOng ovrei şi saşi, cari cumpără în <pte
î n acţiunile sale libere. Iu b it era de cei
Onorată Bedacţiune! Ruşii ar fi suferit o înfrângere. Ei de têrg cerealele aduse de saşi şi
cu raţi, şi tem ut de cei slabi şi şo vă ito ri.
E m ig r a ţii rom ân i pe păm ânt străin se retrag grabnic spre nord. români pe piaţa Braşovului. Din ca­
P e poporu l său l ’a, coudus astfel, în am erican, din U n g a ria şi R o m â n ia lib eră, pul locului së invoesc a limita pre­
c a t nu numai, că-1 ascultau şi urmau la la tim p u l său şi-au ţin u t de datorin ţă a
Şanghai,
80 Iiinie. După o scire
ţul de cumpărare şi pentru totă lu­
A leg eri unde stau, flă m â n d alăturea de cei sosită aici, Ruşii au scufundat din
V ă ru g a să b in evo iţi a da p u b lic ită ţii sci- mea n’ar călca învoiala avută. E r
îm b u ib a ţi însă pătaţi, — ,d ó r prin cum pă­ nou trei vase de transport japonese.
rea despre fo rm a rea unui „Club Român* bietul român se ţine cât se ţine la
r a r e a a 400 ju g ă r e pământ, care a stă zi va- în C levela n d-O h io, A m e ric a n ordică şi to t Tokio, 30 Iunie. Din sorginte preţ şi când vede ca n’are încătrău,
lo r ^ z ă la 80,000 cor. şi în fiin ţa rea unui odată serbarea de că tră -acest club a în ­ privată s’a răspândit aici faima, că îl dă cu cât i-se cere. Dovadă, -că
jpéga-zin bisericesc, care ac}I are 500 cubul© sem natei dil© d© 3/16 M aiu. Japonesii au atacat Duminecă trei aceşti ómen! au mai mult spirit prac­
de bucate, s’a a d e v e rit întru tó té de un T o t în acest avis a fo st am intit, că forturi de la Port-Arthur spre sud tic şi ' înţeleg, că concurând u-se şi
a d e v ă r a t păstor bun al turm ei sale. şi le a u . cucerit. Ruşii s’âu retras umblând pe potecuţî ascunse,- păgubi
aoeşt club la 15/28 M ain v a aran gia o p e ­
. ; * Înm orm ântarea repşu satu lui în D om - tre ce re cu dans, care la tim pu l său s’a şi spre vest. pot, dér de câştigat nu!
pul a fp st demnă de densul şi s’a săvârşit dus în d ep lin ire p e neaşteptate cu un suc« Aceeaşi observare aşi a v é 1de
p rin 18 preoţi şi m u lţi în vă ţă tori, p red ica şes splendid, ceea-ce presidipl clubului îşi făcut la importul de fructe sudice,
şi ertăp iu n ile în m od eloou ent a ro stit’o ţin e de datorinţă a o fa ce cunoscută fra - care deşi pănă acum n’a fost con­
p r e o tu l vred n ic N estor P o ru m b din Tu lea. ţilo r rom ân i de din colo de Ocean. curat, dér se póte aştepta că cei de
 Pagina ö.__________________________ __________ GAZETA TRANSILVANIEI. _______ Nr. 134.—1904.

la „Bank und Lagerhaus“, cari ur­
măresc cu atenţiune cele ce se pe­
trec pe piaţa nóstrá, décá pănă acum
n’au avut prilegiü a ne provedé ei
piaţa cu astfel de fructe, îndată ce
vor avé ocasiune, nu vor întârzia
s’o facă. Pericolul e cu atât mai
mare, cu cât ai noştri sunt puţini şi
apoi ceilalţi vor ayé bani mai ief­
tini şi legături mari estinse, vor
studia tóté avantagele ce le oferă
un astfel de import şi fiţi siguri, ca
vor şi usa de ele. Scopul acestei
bănci sunt tocmai afacerile specula­
tive de comerciu şi industrie, ceea
ce ne-ar puté fi şi noue de învăţă­
tură se ne punem pe lucru cât mai
curend, se ne ocupăm de ele şi se
le studiăm din tóté punctele de ve­
dere.
U n alt articol de comerciu. la
poporul din Scheiü sunt pómele. Iţi
rămâne înse mintea în loc, când
stai se cugeţi, că pe când la ,alte
popóre, ca de es. la Elveţieni, co-
merciul cu póme aduce an de an
c]eci şi cjeci de milióne de franci,
ér la noi nu se vede mai nici un
spor pe urma acestui articul renta­
bil. Că noue nu ne curg nici măcar
iniile, ne cum miliónele, o va înţe­
lege lesne ori şi cine, îndată ce voiü
spune, c?ai noştri deşi sevîrşesc g re u l:
le cumpără, le-adună şi le culeg cu
trudă, le transp0rtă şi păstrăză pen­
tru a le vinde — cui ? agenţiler evrei,
în buzunarele cărora merg adevăra­
tele câştiguri. Noi nu voim să înţe­
legem că şi pe terenul cultivărei,
păstravei şi comerciului cu póme s’au
făcut progrese enorme. A r trebui
trimis un om cu pricepere şi cu
carte se studieze pomaritul şi co-
merciul de póme, să se pună în le­
gătură cu firme, să caute pieţe, căci
numai un astfel de bărbat cu cu-
noscinţe speciale ne-ar puté deschide
minţile, ne-ar arăta cum avem să
purcedem şi ce avem să lucrăm. Nu
s’a făcut! Dér nu s’a făcut nici mai
puţin, căci n ’am aucjit bună-oră să
se fi găsit cineva, care să con che­
me să sfátuéscá şi povăţuăscă pe
aceşti modeşti pomarî. Să se infor­
meze de unde şi cu cât ie cumpără,
pe de altă parte să se intereseze,
unde s’ar puté vinde . mai cu preţ,
şi astfel se le dea o povaţă, un sfat
spre bine, spre folos. Să sperăm însă
că se va face în viitor.
Cât privesee celelalte ramuri de
activitate comercială a braşovenilor
ar mai trebui se amintim micul co­
merciu cu lână şi cu pei. Acesta
însă, după cât vedem, tocmai din
causa modului simplu, în care se
p0rtă, nu-i de cât o pâne de tot a-
mară.
Dér nu numai cei din Braşov
nu-şî înţeleg interesele, cum ar tre­
bui înţelese, dér nici alţii. Uitaţi-vă
de es, la cei din ţăra Bârsei şi a
Öltulüi. Ii veţi vedé mai p# toţi
Ocupându-se cu agricultura. Fórte
Mare perdere, domnilor, pentru un
popor necăjit şi sărac ca al nostru!
Me veţi întreba înse, ce să facă ?
ce să lucreze? De multă vreme ni-se
atrage atenţiunea asupra comorilor
ascunse în pădurile şi apele nóstre,
şi cu tóté aceste noi nu facem ni­
mic. Intăiu pentru-că fiicem: n’avem
ómení, al doilea n’ăVem capital, şi
al treilea e întreprindere riscata.
Da, n’avem ómení, dér aceia se
pot face; capital este, numai nu-i
cine se-1 întrebuinţeze şi să-l pună
în producţiune; că-i riscat, n’avem
drept să fiicem câtă vreme nu facem
nimic. Avem însă în ţâra Oltului
6— 7 bănci românescî. Ce ar fi pen­
tru aceste bănci, decă ar risca din
venitele lor 8— 4 sute de cor. anual
şi ar trimite 2— 8 tineri de ai lor
la şc0la specială din Pesta pentru
industria şi prelucrarea lemnului,
i-ar obliga apoi să se plaseze doi-
trei ani în vre-o afacere practică?
întorşi aceşti tineri, decă n’ar face
alta, de cât să ţină în fie-care co­
mună câte o prelegere cu sfaturi fo-
lositóre despre esploatarea şi prelu­
crarea pădurilor şi a lemnului, şi tot
ar fi un folos, un progres. D ér ar
puté face mai mult, ar puté pune
pe cei de aici în legătură cu alţii,
cu firme străine, ar pută propune
un plan, o afacere etc. Aceleaşi
bănci însă n’ar trebui s’aştepte pănă
s’ar întorce cei trimişi, căci nu-s tri-
meşî de aceea, ca totă sarcina şi
responsabilitatea se cadă pe umerii
lor. A r trebui să contribue fie-care
cu câteva mii de corone, să cumpere
păduri, să le pună în lucrare, orî
décá nici asta n’ar fi posibil, să le
vîndă altora, se îndemne în special
pe ţărani a le lua şi tăia. De perdut
n’ar avé ce perde, dér de câştigat
da! Póte câştigul n’ar fi de 10°/0-
Ei, dér succesul în întreprinderi'nici
nu constă în câştiguri momentane.
Adevăratul succes e acela, să-ţi des-
chifiî şi să-ţi înlesnesci calea, pe care
ai se înaintezi. Numai cine scie cât
de anevoie, cu câtă trudă şi prin
câte trebue să treci pănă poţi pune
temeiü la o întreprindere, numai
acela înţelege ce ínsemnézá şi ce
avantagiü mare îţî deschide o po­
tecuţă, fie aceea ori cât de mica.
încă un esemplu şi voiü termina!
Cine nu scie, că ţăranul nostru în­
dată după îmblătit, alergă cu câţi-va
hectolitri de cereale în térg, pentru
acoperirea multelor sale trebuinţe.
Ovreiul cunósce nevoia bietului om,
îi oferă puţin şi, nea vend cg face,
trebue să vîndă. Yi-s’ar páré óre lu­
cru greu, décá de esemplu cei mai
luminaţi din comună, încă de pe
vremea secerei s’ar informa de la
conlocuitorii lor, cam câte cereale
au de vîndut, s’ar pune apoi în con-
ţelegere cu vr’o bancă, cu vre-un
om de afacere din api'opiere să le
caute vre-un negustor mare de grâne,
care să vină să le ridice? Mulţimea
rnereiül de cereale şi cu deosebire despărţăm ânt, ca së-i punem în a in tea o c h i­
búrsele străine ? N ’ar fi alta de cât lor o iconă clară a stă rii sale, ca së se
în caşul cel mai rău, câteva mii de va d ă şi së se cunoscă pe sine însuşi.
fi. perdute, cari şi aşa se distribue A c t iv it a t e a econ om ică se îm p a rte în
cu prisosinţă pentru scopuri de pu­ tre i ca teg o rii principale, adecă în a gro n o ­
ţină trebuinţă. In schimb însă am m ie séu ou ltivarea pământului, industrie şi
puté avé mari folóse, ar puté întră com erciü .
în punga ţăranului nostru şi în cas- D espre starea agron om ică am v o r b it
sele băncilor nóstre c|ecí şi sute de în adunarea g en era lă a anului trecu t, acum
mii de coróne. Dér cine să íncépá? m ë vo iü ocupa cu starea industrială şi c o ­
Cred c’aţi putut observa, cum m ercială a R o m â n ilo r de pe teritoriu l des­
ca remediu mai pretutindenea am părţăm ântului nostru.
propus studiu temeinic şi serios al D espre industria mare, adecă despre
tuturor ceştiunilor ce trebue se ne industria de fa b ric ă nu putem vo rb i, pen-
preocupe. Acésta e o convingere, pe tru-câ acest ram al a c tiv ită ţii econom ice
care ori şi cine trebue se o apróbe, lipsesce cu to tu l la poporu l nostru ; pe în ­
cu deosebire ómenií trecuţi prin tre g terito riu l despărţăm ântului num ai un
practica vieţei. Astăcji afacerile co­ R om ân are o m oră cu vapor, care m acină
merciale, industriale şi afacerile fi­ bucate séu cereale, p e c â ş tig ; R o m â n ii de
nanciare au luat un avânt atât de pe te rito riu l despărţăm ântului nostru se
mare, s’au complicat în o formă greu ocupă în num ër m ic num ai cu m eseria, séu
de priceput, aşa că cine voesce să m ăiestria, la care numai munca om ului e
useze de avantajele, ce le pot oferi factoru l, care prelucră séu stráform ézá ma­
aceste afaceri trebue să se pregátéscá terialu l şi aduce câştig.
serios, altcum va căde la primul pas P e terito riu l despărţăm ântului nostru
ce-1 face în lume. to t aşa de puţin putem v o rb i despre co-
m erciul m are, pentru-că în tre R om â n i ne­
Progresul economic al statelor
din apus ne şi dovedesce acesta. gu stori m ari nu se află ; suntem n egu stor!
Germanul cu stăruinţa lui proverbială m ici, dér şi aceştia în număr m ic, pértà
prin studiu numai, în timp relativ n egu storia în tre m argin i tare restrînse, au
scurt, a putut să se ridice la pute­ numai câte o pră vă lie m ică ; u nii din tre
rea economică de astaejí. De la masa a g ro n o m ii m ai deştep ţi se ocupă şi cu spe­
de scris au conceput planurile cele culatul séu pilăritu l de v it e şi de bucate
mari de cucerire economică, ér pe séu cereale.
soldaţi, comersanţî şi industriaşi In d u stria de casă în măsură m ai m are
i-au pregătit numai în şcoli. Englesii aflăm numai în două comune, şi adecă în-
cu tradiţionala lor crescere şi ins­ tr’una plu garii, câud nu sunt ocu paţi cu
trucţie practică au rîs şi n’au credut lucru de câmp, fa c ooşuri de nuiele, ér în
că Germanul cu cartea să-i com­ alta fa c fu rci de lem n şi duc m arfa séu
bată şi să le devină cpl mai pericu­ n ego ţu l lo r la târgu ri.
los concurent pe tóté pieţele lumei. E lucru cunoscut în a in tea óm en ilor
mai deştepţi, că m eseria şi negu storia sunt
Eta, onorată adunare, cât de
to t aşa de p u tern ice isvó re de ven it, din
simple sunt problemele ce ne astéptá.
care se produ ce bună starea m a teria lă a
Ne împiedecăm 4ilm° de e^e to­
poporului, ca şi lu crarea pământului, ba
tuşi nu le vedem. De ce? Pentru-că
ch iar e d o ved it, că popóre, cari se ocupă
ne-am obicinuit a le căuta prea de­
în g ra d m are cu industria şi com erciu l,
parte. Nu le găsim pentru-că spre
sunt m ai b o ga te şi m ai puternice, de cât
acest scop se pretinde lucrare con­
acele, cari se ocupă num ai cu lu crarea
tinuă, fără preget şi fără cârtire, se
păm ântului, deci putem (lice, că în mare
pretinde entusiasm pentru proble­
parte sëràcia la poporul nostru din des­
mele vieţii, cari nu pot fi de cât
părţământul Timişora vine şi de acolo, că
numai reale. Şi tocmai acest entu­
de tot puţin se ocupă cu măestria şi ne­
siasm ne lipsesce nouă, ér nu idea­
gustoria; cine voesce despre acésta să se
lismul de care ne plângem, căci de
am fi câtuşi de puţin entusiasmaţî
con vin gă , m ărgă numai la têrg u rï de ţâră
din p ă rţile nóstre şi v a ved é, că Rom ânii,
pentru lupta vieţei, pentru muncă,
afarâ de v it e cornute, pu ţini porci şi pu­
am înţelege, că realismul este ade­
văratul idealism, şi nu acela, pe ca-
ţin e oi, altă m arfă nu aduc la t â r g ; (pră­
sirea ca ilo r au n e g lig a t’o, cai m ai frum oşi
re-1 plângem noi. Căci unde vă şi
se văd la R o m â n ii din Grhilad, Jeb el, Ság,
puteţi închipui un idealist mai desă­
H o d o n i şi S ecu şigi) se văd în târgu ri pu­
vârşit de cât sărmanul muncitor, ce
ţin i M o ţi cu ciubere, v re -o câţi-va o la r i
entusiasmat pentru lupta vieţii, mun-
din L ip o v a , vre-o c â ţi-va ţărani rom ân i cu
cesce ori unde l’ai pune, muncesce
fu rci de lem n, cu leu ci şi loitre, v re -o c â ţi­
din greu, asudă de diminéta pănă
v a cism aşi şi c o jo c a ri; pe când din a lte
séra, din tinereţe pănă ’n bătrâneţe,
ném urï, m ai cu sérnâ n em ţii aduc cai fru ­
nu se plânge, dér nici nu cârtesce.
m oşi, dânşii sunt d o ga ri, rotari, p ă lă rie ri,
Acesta este entusiasmul cald, entu-
tin ich igieri, căldărari, frânări, fu n ari, mă-
siasmul creştinesc, propovăduit de
sarî, o ro lo g e rî, turtari, croitori, că b ă n iceri,
biserică şi consfinţit de veacuri prin
p erieri şi inu ndézâ tâ rgu rile cu m a rfa lor şi
adevărul: „Ajută-te şi Dumnezeu te va
fa c câ ştig ; to t aşa şi negu storii sunt nu­
ajuta! “ m ai de a lte neamuri. D écá ţăranul rom ân
Toan 1. L á p é d a tu ,
are lipsă de ciur, de trocă, de sită, de cosă,
profesor.
fe r de plu g, seceră, frâne, hamuri, ştren-

de bani ce rămân în buzunarele mulţi­ guri, masă, scaune, pat, dulap, orologiü ,
bin e! Nici nu cerem să se ocupe cu
negoţul; putem însă cere, că decă
nu mai mult, cel puţin timpul să-l
lor agenţi, cari mijlocesc vînfiările,
pănă cerealele ajung de la agricul­
Meserie şi comerciu. căldare, iconă, oglin d ă, adecă to t de ce are
lipsă în casă şi şi la econom ie, cumpăra
Cuvântare, cu care d-1 Em anoil Ungurianu de la m eseriaşi şi n egu stori de némurï
scie întrebuinţa cu mai multă price­ tor la marele negustor, ar veni în a deschis adunarea generală a despărţământului
pere. Agricultura e o ocupaţie cam buzunarele ţăranului nostru. A r fi străine.
Timişdra al „Asociaţiunei“, ţinută la 12 Iunie
Oa să a vem o icon ă despre măsura,
gingaşe. Câte cţile de plóie, dér şi câte greu la început, s’ar teme, póte nici 1904 în Giroc.
în care se ocupă R o m â n ii de pe te rito riu l
senine, în care bietul agricultor e n’ar spune ţăranul nostru, dér es-
Onorată adunare generală! acestui despărţâm ânt cu m eseria şi cu co­
silit 'să stea în neactivitate. Decă plicându-se cu înţeles şi trecuţi peste
C ân d ne adunăm la adunarea gen e­ m erciul, am adunat date din com u n ele lo­
am calcula numai câte o coróná per­ fiouă-trei probe, fiţi siguri, că lucru­
rală a despărţăm ântului T im işora al „ A s o ­ cuite de R om ân i, vo iü espune însă aici nu­
dere pentru fie-care cfi nelucrată şi rile ar merge strună. Acesta ar fi
cia ţiu n ei pentru literatu ra rom ân ă şi cu l­ m ai oelea din satele m ai în sem nate din fie ­
încă câte 20 bani, ce de regulă îi numai începutul unui comerciü de
tura poporu lui rom ân “ , tot-deuna ni-se im ­ care cerc al despărţăm ântului.
lasă în crâşmă pe rachiu, v ’aţî mi­ grâne, care la noi ar puté lua pro­
nuna ce sume considerabile perdem. porţii şi mai mari, cu deosebire de pune datorinţa, a arunca o p r iv ire asupra In T im iş o ra din tre R o m â n i nu se află

Socotiţi numai 20,000 de locuitori
de prin regiunile mai pădurose, so­
cotiţi numai 50 de cjile pe an, în
care Românul nu lucrăză orî tândă-
lesce vremea cu lucrări, pe cari le-ar
am căuta să ne pregătim şi cu băr­
baţi pricepuţi, căci astăfii acest ne­
goţ a luat astfel de dimensiuni, în
cât fără specialişti nu ne mai putem
presenta în lume. Oe-ar fi de s’ar
stă rii culturale şi econ om ice a poporului nici uu co m e rcia n t m are, sunt numai v r e o
rom ân de p e terito riu l acestui despărţământ, câ ţi-va cu p ră v ă lii m ai m odeste, unul e m ai
spre scopul, că dâoă aflăm scăderi, să eru- a g il şi se ocupă şi cu d iferite speculaţiuni.
ăm şi să arătăm calea şi m ijlocele p o trivite Cam aşa stăm şi cu m ăestn ile, sunt cis-
pentru vin d ecarea scăderilor. inaşî, păpucari, străiţarî, co joca ri, opin cari

puté face şi cei din jurul seu, soco­ trimite de băncile nóstre mai însem­ A c t iv it a t e a econom ică fiin d una din tre crîşm ari, tăbăcari, croitori, însă în număr
tiţi în fine 1 coróná pe fie-care fii nate câţi-va tineri pe la secţiunile p etrile fu ndam en tale, pe care se razim ă m ic, lucră cu puteri m ici şi eu bani puţini ;

şi alţi 20 bani aruncaţi pe beuturî comerciale a băncilor mari din Viena esistenţa unui popor, ne v o m ocupa astă- avem un săpunar şi v r ’o câţi-va m ăcelari,
spirtóse, şi veţi vedé că nu perdem Triest orî Pesta, ce-ar fi de ar tri­ data cu o p arte a a c tiv ită ţii econ om ice a cari portă m eseria lor în tr ’ uu g ra d mai
de cât numai 1 milion 200 mii nor. mite pe alţii să studieze esclusiv co­ poporu lu i rom ân de pe te rito riu l acestui m are cu o sîrgu in ţă m ai însem nată şi au
 iSr. 164.— 1904. * - O A Z E T A T R A N S IL V A N IE I. Pagina 7.

fă cu t şi a v e r e ; nain te de vre -o 4 eoe
iweţgoţul de po m e şi de pesce era în
n ile R o m â n ilor, acum a trecu t în m anile
n em ţilo r Şi ale u n gurilor.
Cercul administrativ central.
In com una Remetea-Timişiană sunt
1083 de lo c u ito ri, din tre cari 961 sunt
R o m â n i; sunt 3 fa u ri sâu co va ci, 1 dogar,
2 rota ri, 1 zida r, 1 măsar, 1 oismaş, 2 băr­
b ieri şi 2 orâşm arl seu birtaşl, adecă cu
to tu l sunt 13 m eseriaşi, dintre cari un faur
şi un ro ta r sunt rom âni, âră l i m eseriaşi
sunt d e a lte n e a m u ri; sunt 6 n egu stori cu
p ră v ă lii sâu duchene deschise, în tre cari
num ai unul e rom ân, der şi acesta are du-
chean de t o t m ic.
In Mehala sunt 6196 de locu itori, d in ­
tre cari 2284 sunt R o m â n i; sunt 6 fauri,
3 rota ri, 5 m ăsarî, 2 lăcătuşi, 1 că lă ier sâu
tin io h er, 3 cojocari, 1 căbănioer, 4 croitori
1 co şier (care m ătură coşu rile la case), 3
m aşiniştî, 27 zidari, 8 bărbieri, 7 m ăcelari,
16 cism aşl şi 18 crîşm arl, d e c i la ola ltă
104, din tre oarî 24 şi adecă 12 zid a ri, 3
bărbieri, 2 m ăcelari, 3 cismaşl, şi 4 erâş-
m arl sunt rom âni, âr 80 m eseriaşi sunt
de a lte neam uri. C om ercia n ţi cu duchene
sunt 22, din tre cari num ai 2 sunt rom ân i,
âr 20 sunt de a lte n em u ri; sunt mai în
număr însem nat şi sodall rom âni, ca ri lu ­
c ră la fa b ric i şi la m ăiestrii străin i în T i-
m iş a n a ; din tin eret sunt încă în număr în ­
sem nat la în văţătu ră de m eserii,
In Beregseu sunt 2206 de locu itori,
d in tre cari 1981 sunt R om ân i, în com ună
se află 34 m ăiestri, din tre ca ri 24 sunt R o ­
m ân i ; n egu stori sunt de to t 10, dintre cari
7 sunt R om ân i.
In Giroc sunt 2215 locu itori, din ­
tre cari 2112 sunt R o m â n i; m eseriaşi de
t o t sunt 33, din tre cari 18 sunt ro m â n i;
în aoâstă com ună se ocupă R o m â n ii ou
îm p le tire a de coşărei de nuiele, le vân d la
tâ rg u ri şi fa c şi ce va a v e r e ; n egu stori sunt
5, t o ţi de a lte nâmurî.
In Utfin sunt 1537 locu itori, din tre
ca ri 1248 sunt R o m â n i, cu m ăestria se duchenarî de a lte neam uri.
ocupă 12 meseriaşi, din tre cari 3 sunt ro ­
mâni, ce ila lţi de a lte nâmurî, de presen t tre cari 2574 sunt rom âni, are 31 de
sunt 5 co p il rom âni, daţi să în v e ţe m ese­ seriaşi, d in tre cari 5 sunt rom âni, 8
r ia ; duchenarî sunt 3, t o ţi de a lte nâmurî. m ercianţi, dintre cari 4 sunt rom âni.
In Chişoda sunt 1688 locu itori, din ­
tre cari 1216 sunt R om â n i, sunt 19 m e ­ tre cari 2492 sunt R om ân i, are 35
seriaşi, dintre cari 5 sunt rom âni, 3 co p il m eseriaşi, din tre ca ri 11 sunt rom âni,
rom ân i sunt daţi să în v eţe m e s e r ia ; negu s­ gu sto ri sunt 6. to ţi de alte neam uri.
to ri său duchenarî sunt 4, t o ţi de
nâmurî. tre cari 1090 sunt rom âni, are 10 m eseriaşi,
In Moşniţa sunt 1180 loou itorl d in ­ din tre cari numai 2 sunt r o m â n i; 2 duohe-
tr e cari 941 sunt R o m â n i: sunt 19 m e ­ narl, n ic i unul rom ân.
seriaşi, d in tre cari 10 sunt ro m â n i; m a i,
sunt în oom ună 10 lem n ari seu bărdarl,
ca ri se ocupă cu clădirea căsilor de lem n;
duchenarî sunt 2, am ândoi de a lte n ea­
m uri.
I n Săn-Mihaiul român sunt 2061 loc.,
d in tre ca ri 1565 sunt R o m â n i; sunt 19
m eseriaşi, din tre ca ri 11 sunt rom âni, du-
ch en arî sunt 7, din tre osrl 2 sunt rom ân i.
Cercul Recaşului.
I n Belinţ sunt 2884 locu itori, din ­
tre cari 2700 sunt R o m â n i, are 65 m ese­
riaşi, din tre cari 52 su n t'rom â n i, din tin e­
r e t se află m ai m u lţi în v ă ţă c e i la m eserie,
du ch en arî sunt 10, d in tre cari 4 sunt ro ­
m â n i ; în aeâstă comună la R o m â n i se deş­
te p tă spiritul de speculaţie.
In satele Ictar şi Budinţ lip ite unul
d e altul, amândouă au 1948 locuitori,
d in tre cari 1812 sunt R om ân i, au 19
m eseriaşi, din tre cari 16 sunt r o m â n i; în
B u d in ţ se ocupă cam 30 de R o m â n i cu
industria de casă, adecă în tim pul de ârnâ
fa c fu rci de le m n ; în Ic t a r se ocupă v re -o
câ ţi-va nu îm p le tire a de tă rg l sâu lese de
n u iele, duc m arfa sâu n ego ţu l lo r la tâ r­
g u r i; în Ic ta r sunt 2 duchenarî, am ândoi
de neam străin, în B u d in ţ sunt 2 rom ân i
ş i 2 de a lte nâmurî.
In Chiseteu sunt 1522 locu itori,
din tre cari 1438 sunt R o m â n i; sunt 37 m e­
seriaşi, din tre cari 29 sunt ro m â n i; sunt
9 duchenarî, din tre cari 3 sunt rom âni.
In Ianova sunt 1860 locu itori, din­
tre oarî 1173 sunt rom âni, sunt 27 de m a­
eştrii, din tre cari 7 ro m â n i; are 5 co m er­
c ia n ţi cu ducheană, din tre ca ri unul e ro ­
mân.
ani riaşi, d in tre cari 7 rom âni, 7 co m ercia n ţi
m a­ cu ducheană, din tre cari 2 sunt rom âni.
In Bucoveţ sunt 1289 loou itorl, B o ld o r unul din cele doué premii de câte
d in tre cari num ai unul e rom ân, sunt 3 20 cordne în aur , destinate de adunarea g ră d in ile din C odlea, câ t şi clim a, sunt
duohenarî to ţi 3 de alte neam uri, vre-o gen era lă pentru g ră d in ile şcolare cele mai fo rte p o triv ite pentru cultura pom ilor.
câ ţl-va din tre ţăran ii rom ân i se ocupă cu
fa cerea de vă la ie, cum pără lem n e m ari, fa c
din ele v ă la ie şi le vân d la târgu ri cu p re­ ţământ.
ţu ri bune, acestea fa c cu m ăestria lo r câş­
tig u ri bune, m ai sunt vre -o câţiva, cari fa c se c u ltivă aeâstă m ică, dér bin e în g r ijită rând v a înflori, dând lo c u ito rilo r un v e n it
bâte ga lb en e şi le vând prin oraşe, um blă g ră d in ă şcolară,, aducem în cele u rm ă to r» destul de frum os.
cu bâte şi în a lte ţării.
In lezvin sunt 1660 loou itorl, din­
tre cari 1510 sunt ro m â n i; cu m ăestria să
ocupă 17, din tre ca ri 11 sunt rom âni, —
duchenarî sunt 4, din tre cari unul e r o ­ scânduri şi zăb rele, de 2 1/2 m. înalt, âr de grăd in ăritu lu i, pu b licate în fo ile nóstre, a
mân.
Cercul Ciacovei.
In Ciacova sunt 4596 locu itori,
din tre cari 918 sunt rom ân i, are 178 de
m eseriaşi din to te branşele, din tre cari 1
faur, 2 zid a ri, 5 co joca ri, 2 cro ito ri, 1 ois­ g in i —
maş, 1 păpucar, 1 olar, 1 m ăcelar, 1 bru­ cari dan un cuant destul de m are de fru cte
ta r sâu pecar şi 3 crâşm arl, Ia ola ltă 17 pentru fa cerea vin u lu i de rosincinî, a tâ t de
sunt rpm âni, âr c e ila lţi de a lte neam uri.
A cu m sunt încă 16 în văţăcei rom ân i la
în văţătu ra de m eserii. Sunt 33 de co m er­
cianţi cu duchean deschis, n ici unu nu e
rom ân.
In Jebel sunt 3993 locu itori, din tre
cari 3088 sunt R o m â n i; are 48 de m ese­
riaşi, din tre cari 15 sunt rom âni, are 16
n egu stori cu localu ri deschise, din tre cari
num ai unul ,e rom ân.
In Petroman sunt 2084 locu itori,
din tre cari 1888 sunt R om âni, arfe 25 de
raăestril, din tre cari 24 sunt rom âni, are 4
n egu stori t o ţi rom âni.
In Denta sunt 3 '120 de locu itori, din-
tre oarî 1217 sunt ro m â n i; are 64 d e m e ­
seriaşi, din tre cari 14 sunt rom âni, are 10
n egu stori cu p ră v ă lii deschise, din tre cari
2 sunt rom âni.
In Stamora-română sunt 1010 lo ­
cu itori, din tre cari 950 sunt R o m â n i, are
8 m eseriaşi, din tre cari 3 sunt rom ân i, 3
In Sipet sunt 2757 locu itori,
In Ghilad sunt 3785 locu itori,
In Berin sunt1184 lo c u ito ri din­
alte
(V a urma.)
Un sfat pentru economii noştri.
In urma secetei, ce a bântuit şi
în părţile nóstre, ródele câmpului au
fost în multe locuri nimicite. Ploile,
cari au căcjut în filele din urmă în
mai multe părţi ale ţerii, au fost,
ce-i drept binefácétóre şi au îndrep­
tat recoltele, dér în unele părţi grâul
a perit mai tot, er cucuruzul n’a
răsărit.
In vederea acestei mari neno­
rociri, care a cercat în unele regiuni
poporul de la ţâră, d-1 Vasile C.
Osvadă, directorul înşoţirii „A gricola“
din Hunedóra, sfătuesce în ultimul
numer al cjiarului „Libertatea“ pe
ţăranii noştri, ca în locurile pustiite
de secetă, s8 samene un nou soiu de
nutreţ şi anume', m ohor liobilitat,
care este un nutret forte îmbelşugat
şi vitele îl mâncă bine. Chila de
sămînţă de mohor costă numai cam
10— 20 crucerî şi se póte cumpăra
din tóté negustoriile mari de semînţe.
Mohorul se póte sémöna în dragă voie
până la şfirşitul lunei Iunie. Cu îndru­
mări amănunţite servesce şi însoţi­
rea economică „Agricola“ din Hu-
neddra (Vajdahunyâd.)
starea cea m ai corăspundătore, a co n ferit, lita te nu prea bună, însă destul de p o t r iv ii
în ain tea po p ora n ilor adunaţi în şcolă , d-lui pentru cultura p om ilor.
D e alt-cum a tâ t păm ântul din tó té
N isuinţa R o m â n ilo r din aeâstă com ună
bin e în g r ijite din cuprinsul acestui despăr­
din tim pul din urmă, de a-şl im popula g r ă ­
dinile, ba u nii chiar şi liv e z ile , cu p om işorî
‘ Ca şi a lţii să cunoscă m odul, în oare
nobili, ne dă speranţa, că pom ăritul în cu­
o dare de sâmă asupra ei. C a în ch eiere observăm , că d-1 A n a n ie
E stensiu nea g ră d in ei este de 300 Boldor, cunoscut pu blicu lu i nostru şi prin
stîn gin ï Q ; închisă de 3 p ă rţi cu stob or de co n feren ţele sale şi prin tra c ta te le din sfera
0 p arte ou ga rd de nuele. In pa rtea de dăru it din prem iu l ob ţin u t suma d e 4 cor.
cătră stradă g ră d in a form âză un triu nghiü pe séma b ib lio te c ilo r p o p o ra le am bulante
îm p ă rţit în straturi şi ronduri de d iferite ale despărţăm ântului. B.
A gv rî, c u ltiva te cu flo ri şi tran d afiri n ob ili.
Ju r-îm prejuru l g r ă d in e i,— pe de m ar­
sunt tu fe de rosin cinî (stru gu rei)
ÜLTE ŞI DE TOTE.
O p r o f e ţ ie a s u p r a p e r ic o lu lu i g a lb e n .
srănătos şi răcoritor. D e c â t-va tim p, órnenii p o litic i, îm ­
G ră d in a este strătăiatâ atât în lung, păraţii, ca şi sim pli d ile ta n ţi, scriu, vor­
câ t şi în la t d e câ te 3 — 3 cărări de câte
besc, se ocupă de cestiu n ea „p e ric o lu lu i
1 m, lă ţim e, cari îm p a rt o în patru table. g a lb e n “ ; a d ecă a in v a s ie i p o p ó relo r de co-
T a b le le I, I I şi I V sunt c u ltiva te cu ló re g a lb e n ă în E u ropa. De a lt-fe l es te
pom i, âr tab la I Í I cu legu m e.
firâscă tém a, dat fiind en orm a m assă a
în tabla 1 sunt următorele soiuri de pomî : a cestor p o p óre.
R â n d u rile 1— 8 P e ri : „N a p o le o n m ito s e “ , Din acest p u n ct de v e d e r e este in te ­
120 bucăţi, de 3 ani, a lto iţi în resant, a cita o p r o fe ţie făcu tă de m ult de
picioru l caprei. anarhistul Bakunin.
„ 8 — 11 Meri: „ P ă t u l e “ , 45 buc., C elebru l ş e f al a n arch iştilor a
de 3 ani, a lto iţi în ochiü. tră it m ai m ultă v re m e în J a p on ia şi
„ 11— 18 m eri „v in e t e “ , 105 buc.,
C hina.
de 3 ani, a lto iţi în ochiü.
In tr’o broşură apăru tă în 1871 şi
„ 1 8 — 23 m eri „ Parm ene a u r ii“ ,
în titu la tă „ T e o lo g ia p o litic ă a lui M a zzin i
75 bucăţi, de 3 ani, a lto iţi în
copulare. şi In te rn a ţio n a la “ , B akunin sc ria :
„D â că A s ia ar fi lo c u ită numai de
•„ 2 5 — 28 m *rî „A n an as re n e t“ 75
bucăţi, de 3 ani, a lto iţi în ochiü. fiare să lb a tice şi E u rop a ar fi a m en in ţată
de câ te-va sute de m ii de le i în flăm â n ^ iţî,
„ 28— 34 m eri „ G răfen stein “ , 90
bucăţi, de 4 ani, a lto iţi în ochiü. acest p ericol ar fi de sigu r m are, dér nu
din ­
„ 34— 38 m eri „ P ă t u l e “ , 60 buc., se p ó te c o m p a ra ’ cu pericolu l ce presintă
m e­
de 4 ani, a lto iţi în ochiü. c e le 500 m ilió n e de oraen î şi mai g r o z a v i,
co ­
„ 38— 40 m eri „ V in e t e “ , 30 buc., cari m ai curând ori mai târdiu se v o r a-
de 4 ani, a lto iţi în ochiü
din­ runca asupra nóstrá“ .
R estu l din tablă, 2 straturi, de unde au
de Şi Bakunin în c h e ie prin p re zic e re a ,
fo st scoşi pom ii, sunt săm anate cu legu m e.
n e­ că peste 50 de ani stăpânirea R u sie i p e
în tabla I I : în tr e g ţinutul A m u ru lu i v a fi sdrobită de
R â n d u rile 1— 4 Peri : „M a ria
L u is a “ , 36 buc., ja p o n e sî.
> de 2 ani, a lto iţi în ochiü. C ari p om i su nt m al espu şî
„. 4 — 8 perl „ R e g ele C a ro l“ , 48 buc., t r ă s n e t u lu i ?
de 2 ani, a lto iţi în picioru l caprei.
E s te cunoscut, că p erico lu l tră sn etu ­
„ 8 - 1 2 p erl „ P ro to p o p e scI 48 lui este cu m ult mai m are pentru steja ri,
buc., de 2 ani, a lto iţi în ochiü. d e câ t pentru fa g i. E s p e rie n ţe le şi c e r c e ­
„ 12— 16 p erl „V ir g u la is e “ , 48 buc., tă rile fă cu te pănă acu m a au dat urm átó-
de 2 ani, a lto iţi în ochiü. re le res u lta te:
„ 16— 19 perl „E sp ren p e ry a “ , 36 P o m ii cari con ţin m ult oleiü sunt
bucăţi, de 2 ani, a lto iţi în ochiü. fo rte m ult asigu raţi contra p erico lu lu i
trăsnetului, pe când p o m ii săraci în oleiű
„ 19— 23 p erl „M a r ia L u isa “ , 48
buc., de 2 ani, a lto iţi în ochiü. şi b o g a ţi în scrobâlă, sunt espuşî tră sn e­
tului. P o m ii, car! conţin m ult oleiű sunt
„ 2 3 — 27 Meri: „ P ă t u le “ , 48 buc.,
nucii şi fa gii ; pom ii, cari conţin puţin
de 2 ani, a lto iţi în ochiü.
o le iü şi m ultă scrobâlă sunt stejarul, s a l­
„ 27— 31 m eri „P a rm e n e au rii“ , 48 cia, plopu l, paltinul, alunul, lilia cu l, ulm ii,
buc., de 1 an, a ltoiţi în ochiü. frăgaru l, pădu celul şi frasinu l.
„ 31— 35 m eri „O re ţe s c î“ , 48 buc., D âcă pu neam acum a pom ii după g r a ­
d e 1 an, a lto iţi în ochiü şi p i­
dul de p e rico l, căruia sunt espuşî din p a r­
cioru l caprei. tea trăsnetulu i, găsim urrnătdrea o rd in e :
„ 35 — 39 m eri „ E n e “ , 48 bucăţi, Mai scu tiţi de trăsn et su n t: nucul şi
de 1 an, a lto iţi în ochiü şi. p i­ fa g u l; c e v a mai espuşî trăsn etu lu i sunt
cioru l caprei. m o lid vu i şi tisa (taxu s), p ericol m are
„ 39 — 43 m eri „P o p e s c !“ , 48 buc., o fe ră bradul, âr cel mai m are, stejaru l, sa l­
de 1 an, a lto iţi în ochiü şi p i­ cia, plopu l şi to ţî pom ii mai sus înşiraţi.
cioru l caprei.
A l c in c ile a !
„ 43— 47 m eri „ P ă tu le “ , 48 buc.,
de 1 an, a lto iţi în ochiü şi p i­ In tr’ un sat germ an s’a petrecu t ur»
cioru l caprei. m ă torea în tâm p lare h a zlie. P r e o tu l satului
scria în faţa u nei pă rech î nou cu n u n ate
„ 47— 50 m ari „P a rm en e a u r ii“ ,
estrasul de cununie din m atricu lă. N e fiin d
■* 36 bucăţi, de 1 an, altoiţi în
j ochiü şi picioru l caprei. de to t sigu r cu p riv ire la datul Zilei, se
adresă m iresei cu în tre b a re a : „A ş a i, că e
1 Tabla I V : | al c in c ile a ? “ — „D ó m n e fe r e s c e S fin ţia
! 5 rânduri „ P ă t u le “ de 1 an, a lto iţi în T a “ — răspunse cam supărată fe m e ia —
îmi este deabia al doilea (b ă r b a t)!
ochiü, restul ta b le i plantat cu pădureţi, cari
v o r fi (altoiţi în tim pul din tre 15 iu l i e — 15
S e p tem vrie în o c h iü ; t ie i stratu ri la urmă P r o p r ie ta r : D r. A u r e l M ureşianu.
fo rm â ză : „ şcola provisorică de p o m i“ , în R é d a c to r respon sab il T ra ia n H . P o p .
care pădu reţii sunt plantaţi pentru a se
m ai în groşa în decursul unui sâu doi ani.
Tabla I I I :

In Şuştra sunt 851 lo cu ito ri, din ­ 0 grădină şcolară premiată.
tre oarî 826 rom âni, sunt 6 m eseriaşi
d in tre cari 4 rom âni, peste 30 de rom ân i D u m in eca treoută s’a ţinut din partea
se ocupă cu fa cerea de leu ci şi lo itre pen­ desp. I (B ra ş o v) al „A s o c ia ţiu n e i“
tru c o c i i ; cumpără lem n peste iârnă, fa c muna Godlea o p releg ere po p ora lă îm preu ­
le u c ile şi lo itrile şi le duo la t â r g u r i; du­ nată cu proiecţiu n î şi s’ a reo rg a n iss t a g e n ­
ch en a rî sunt 3; din tre oarî unul e rom ân.
tura „A s o c ia ţiu n e i“ din aeâstă comună. Ou
I n Bazoş sunt 2133 locu itori, din­
ocasiunea acâsta com isiunea trim isă de co ­
tre ca ri 1620 români, are 41 m eseriaşi,
d in tre cari 21 rom âni, duchenarî sunt 5, m itetu l despărţăm ântului (d - n il: A .
seanu, N . B o g d a n şi G . V ă tă şa n ) a cercetat
d in tre ca ri unul e rom ân.
I n Topoloveţ sunt 1460 locuitorii, gră d in a şcolară, condusă de harnicul în v ă ­
d in tre oarî 1246 Rom âni, are 21 de m ese­ ţă to r d-1 Ananie Boldor şi aflându-o
In aoăstă tab lă încă sunt 3 rânduri ! De în c h iria t j
(45 bu căţi) p e r l: „ R e g e le C a ro l“ de 4 a c i ! seu d e v e n d a r e . !
şi 7 rânduri (105 bucăţi) p e r l: „U n tâ se de^
♦ o a s e l e din Strada Căpitanului ♦
în co­ ia rn ă “ de 4 ani. R estul ta b le i cu ltiva t cu
legum ă. ♦ nr. 12, constătătore din 5 odăi j
♦ partere, 4 odăi în etaj, împreu- ♦
G răd in a este cu ltiva tă cu pom ! num ai
de 6 an!, in cei dintâiü 3 ani nu s’au vâ n ­ ] nate cu 2 bucătării şi 4 pivmţi. ♦
dut pom işorî, nefiind destul de d esvolta ţî. ♦ L a posiţia cea mai frumbeă. ♦
In cursul ce lo r 3 ani din urm ă s’au vâ n ­ j Informaţii se dau la proprie- j
Bâr- dut num ai lo c u ito rilo r R o m â n i din C odlea
peste 4 — 500 p om işorî n ob ili şi s’au îm ­
j tarul io a n Z a m fir , ;
I B ra şo v , podului Grid nr. 4. j
p ă rţit Ia şcola ri gra tu it cam 200 pom işorî.
în Păm ân tu l g r ă d in e i èste lutos, de ca- ~T?f
 Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 154— 1904.

Vând
în PIVNIŢA ESTERHA2Y, Braşov
Novitate. MAGAZIN DE HAINE Novitate.
!n espkataţie personală:
Vinuri eschisite fine,
p en tru b ă rb a ţi şl b ă eţi.
R ach iu ri prima de droştiili
şi Subscrisul are, on6re a aduce la cunoscinţa Onor. public, ea mi-am mă­
tescovină,
B e re în sticle de Czell şî Steinbr. rit magazinul meu cu bună reputaţie, de eonfecţiuni pentru dame-
Kleinoscheg Şampanie,
m â n c ă r i c a ld e Irane. G O L D M ^ . l T - I L T . X » .
D e lic a t e s e â la local de dejun.
O în c e r c a r e
cu un m agazin de
CQnvinge, că în pivniţa Eszter-
hâzy tote sunt bune şi ieftine. h a i n e b ă r b ă t e s c ! , d e b ă e ţ i ş i c o p i i ,
W ilh e lm Kopony, cor6spun^6tor cerinţelor moderne, pe care l’am instalat în
Pî&ţft, Ş ir u l i n u l u i în palatu lo-lu i Czell.
É a o d ' ó ' o o lo « 6 o o b 6 o 6 I
PROPRIETATE de VÉN0ARE mr Preţurile cele mai ieftine,
în Ö r l a t , (lângă Sibiiu). Pui la disposiţia 0n, piţblic esecutarea cea mai bună şi efectuarea cea mai solidă.
Casă vechie de piatră, sub nr,
Principiul meu este, eu câştig puţin s6 fac vânzare mare. •
844, afla tőre în piaţa din Orlat,
cu, jumătate curte, jumătate gră­ Rugându mă de 6 cercetare numărăsă, rămân ~ , , 1V,
Cu tota stima
dină, un păment lipit de ele, 5
stâoginî cubici de piatră şi 21 mii G O L D M A N N. P.
cărămidă adunată spre edificare la magazin de haine bărbătesc!, de băeţi şi copii (palatul Czell).
tata locului, precum şi supra-edi- ✓V
ficatele aflátóre, sunt de veniţare ¥
din mână liberă.
Doritorii de a-le cumpăra, du­ -A -T T iS .
pă ce le vor vedé, să se adreseze Student, care a absolvat 6 clase
de-adreptul la subscrisul proprietar
A V I S i
gimnasiale şi vorbesce perfect cele Am onore a aduce la cunoscinţă, că am eşit dela firma
D um itru P op , 6 limbi fele ţării, se primesce ca prac­ A. Meschendiîrfer succesori, şi tot odată a m lu a t a s u p r a
Gyulafehérvár,
I — 3.1406.
strada T ra ia n nr. 85.
ticant în farmacia lui Gllido Fabriţius
în Sibiiu. 1397.,5 5
me a Filiala, care a fost sub tirma Goer g Foi t h, din piaţa
Pomelor dş sub nr. 18, de afaceri de
■ O O O O O O O IS I O O O O O O 1

^ »0 8 0 O 0 t A 3 0 O 0 œ 3 O 0 C J * X X X )O 0 Ü 0 O 0 O t t 0 C a m ă r u n ţ i ş u r i ş i îm p le t it u r i.
După mai mulţi ani de praxă, mi-:am câştigat o cunoscinţă
perfectă în branşa acesta şi având un capital suficient, mă aflu
I ÎS V O R ïïL de A P Ă A M A R A în posiţie favorabilă a îndestula voinţa onoraţilor clienţi, cu
cea mai preţisă punctualitate.
» 1 FRANCISC IOSIF M
Ilugându-mă pentru sprijinul şi "bunăvoinţa Onor. public,
asigurând că serviciul meu va fi cu cea mai mare precauţiune,
zei şi punctualitate. Scmnes
se distinge cu to tă stima
după declaraţiunile autorităţilor m ed icale:
„Resultat în totd’^una sigur şi mulţumitor“
P-of. Dr. E r h a n lt , Berlin, d irecto r al clin icei m edic.
g 4— 4.1339.
Moritz Kraus,
é o in e rs o n t.

„Chiar şi. în cantităţi mici are efect şi nu este desagreabilă la

beut“. Prof. D iv Kassmnul, Heidelberg, d irector al clin icei m edio.
„îu cantitate mica, abia 150 gr. are efect sigur.“
P r o f . I )r . ile Korányi, Budapesta, d irector al clin icei m ed icale. C el m a i m a r e a t e l i e r de m o n u m e n te .
„în general lăudata ca avénd gust bun“.
P r o f. D r. (ie B u h l, München, d ire cto r al instit. p a to lo g ic Subscrisul are onăre a recomanda Onor. public
„Un gust mult mai bun, decât la alte ape“.
D r. H o fm e y e r , Berlin, m ed ic d irig en t al spitalului E lisa b et. A teliim l sin i i cioplitori® di platei,
„Produce efect chiar şi în casui, când intestinul este iritabil,
şi m a r e le d e p o z it d e
tară dureri
şi fără. greutăţi“.
Prof.
Dr. de Leube Würzborg, d irector al cliu icei m ed ica le. gopnl& ale' l i M â l M i l l
„întrebuinţareaeste liberă de ori-ce consecinţe desagreabile.“ 1 ....... ; ' ..........
Prof. D r . B a c c e iii, Roma, d irectoru l clin i cei m edio. şi din alt material, lucrate fin şi durabil-
„Supără acţiunea stomacului, mai puţin de cât alte alte ape B ra şo v , S tra d a G ă r e i,
minerele. prof. Dr. Theodo i, Bucureştii, m edicu l regal. (lângă ramificaţia Tramvaiului)
Tot acolo se află m a r e d e p o s it de
„Chiar la întrebuinţare mai îndelungată nu provocă indisposiţii“.
P r o f. Dr. d e O a m b erger, Vlena, d irecto r al clin icei m edic.
„Efect unitar,'fórte bun, chiar şi la întrebuinţare mai îndelungată“
B Marmură, Granit, Syenit, Labrador Andesyt şi
p e t r i de n ă s ip , durabile şi scutite de îngheţ, cu p r e ţ u r i ie ftin e .
P r ö f . Dr. D räsch e, d irig in te le se<îţ. V., a spitalu lu i gen eral.
„Se întrebuinţeză cu folos păna în ultimul timp.“ W Mare deposit de mobile din pétrà de marmură,
P r o f. D r. Schau ta, Viena, d ire cto r al clin icei I., pentru b ó lé de fem ei. permanent 200 bucăţi în deposit delà 10 c o r . p â n ă la 2 0 0 0 c o r .
Nicăirî nu se pot procura mai ieftine, fiind din mâna primă.
Certificatul ministrului de résboiu c. şi r. (secţia sanitară) în Viena.
„ A p a amară F ran oiso I o s if are aprópe fâ ră esoep ţie e fe c t sigu r
De asemenea iau în antreprisă orî-ce fel de Incru de cioplit peatră
şi repede, necausând n ici ch iar la în trebu inţare m ai în d elu n gată in- la z id ir i.
AA disposiţiî secundare. B o ln a v ii o beau bucuros din causa gustüfui p lă yu t.“ ■ D e v is u r i ş i p re ţu ri e u re p të sta u la d isposiţie g ra tis.

Rugându-1 deci On. public de binevoitorul sprijin, sunt cu totă stimă

§ A P A n iM E R A L Â .F B A iC IS C IO S IF “
K Se pote căpăta in tóté depositele cunoscute dé ape minerale. I O S I F N A G Y , J3RAŞ0Y
W D I H E C f l M E A Î8î B U D A P E S T A .
11—12. m ăestrn fn cioplitură de p e a tră «
ui Spre a se asigura contra am ăgirilor, consumentul s e e é r á e x p r e s
S tra d a g & r e i 1b r a m ific a ţia T r a m v a iu lu i.
& „ A p a a m a r ă „FRANCISC IOS1F“. î—20/1801.
!«Ä Ä Ä X Ä ? 0 0 0 < X Ä Ä Ä 3 Ü C K ttX 3 E «X ro O T ro E X K

Ţ ig le d e fdrte resistente contra intemperiilor. Material uşor de acoperit şi de durabilitate neţermurită.

S e cap etă cu p r eţ fA rte ieftin la F a b ric a PORTLAND-CEMENT din B ra ş o v .
Tipografia A . Mureşianu, Braşov.