Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 3teorii Ale Unificari

    Încărcat de

    Florin Baltac
    12 vizualizări30 pagini

    Titlu original

    3Teorii ale unificari

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    12 vizualizări30 pagini

    3teorii Ale Unificari

    Încărcat de

    Florin Baltac

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 30
    eee) eter Dest ec Pir ieaeikg ern Pent ae cunoastem alte eesti STU pragul unei xen) Pu eed BOOST Cir ty | fe Eire Deca d rer Cee eta eed 5 De ce visam? Pememrn etd CPE Lied Vem Cg Cem ee) Pee eons De mcs ee ee eee 12 Pi potty Cee ad Care este rolul tea ere) Ce] oon ered Cum ar arata un ed Cog Coen Intreaga cunoestere 1 Teste pe 0 mare fara lun Trasatura distinctiva = evolutiei vitoare va (Wemer Heisenberg! Noi stim ce este wsenta Jn propria existent altuia nu trebuio sai pese pentry asta. Ce stie ue pesle Jusore apa Tr care (Albert Einat De co este de apt fi in, mai degraba, Nin (Martin Heicogge unde am aparut? Cue ‘put Univorsul? De om Universul aga cum e fa farsi? aga mea viaté am fos scinat de marie introba ev care sunium eonttunta $i am incercal 38 gises un réspuns stintfc 1a ele acd ati privi limpeei §i dezols simple. Raspun au parutintotdeaune s dincole de puterte {Stephen Hawk Bye ib} hE > ELL giEt ath ocese corticale sihicul uman si structura sa Psibicul, studiat pe larg de voi in clasa a X-a, reprezinta o expresie a tivitatii nervoase superioare gi a activitajii reflexe a creiecului. Cercetatile perimentale si ubservatiile eliniee au aritat c8 orice interventic, orice tulburare functionarii mecanisinelor neurocerebrale (traumatisme cerebrale, in rlcoo! sau substamte toxice, droguri) produc tulbuurici ale activitaji psihice. ea de excitufic # celuletor curticale se traduce prin accelerarea vietii ihice, prin exacerbarea unor acte comportamentale, in timp ee starea de ibifie a celulelor corticale are ca efect scaderea ritmului activitatii psihice. Peibicul wuman prezinté interactiunes si unitaiea structural-funesionala i niveluti integrative principale: incongtientul, subconstientul si constientul. Jnconstientul reprecinta nivelul primar al organizarii psihicului strueturat baza trebuintelor biologice inniiscute si a mecanismelor reflexe dle satisfucore or. Ca urmare este constituit din porniri instinctuale, pulsiuni, trebuinje ri afeerive, vise Sigmund Freud, creatorul teoriei psihanalitice, considera inconstientul find sediul dorimtelor si actelor refulate (reprimate), al instinctului tico-sexual, libidoul. Pentru Freud intre inconstient si constient exists o Himitnre tranganta si o bariera impenetrabilé. Nu putem confinuturile inconstientului, ci numai indirect prin intermedia! manifes le deghizate, simbolice: viscle din timpul somnulwi, ticurile, lapsusarile, stitufiile g1 inversiunile din vorbire. actele ratate Dorinjele cate nu pot si exprimate si indeplinite direct sunt exprimate satisficute intr-o forma deghizatd, simbolicd (cum se intampla in vi in acte ratate. Prin acte ratate” Freud intelege micile .,piedici” din ja de toate zilele, cum ar fi neatentiile, greselile involuntare, lapsusurile, cle au un sens si acesta este o dorin(a refulatd. Metoda de descifrare a clor este complex, in misura in cate visul indeplineste dup’ Freud o sncii foarte subtila de transformare si incifrare a elementelor inconsticte. continuturile psihice inconstiente pot deveni constiente in urma nn saci {ungi terapeutice prin descrifrare si interpretare, continuturile psihice stionte, inacceptabile moral, pot deveni inconstiente in urma unui proces reprimare, refulare. Suheonstientn! se allt sub nivelul constiintei si cuprinde memoria potential, lusiv ansamblul de deptinderi si operatii de care dispune subiectul islientul este rezervorul in care se conserva deprinderite, automatismele, intiile, deci toate actele care au trecut odata prin filtrul constiinfei, sau lizat cu efort. dar care se afla acum intr-o stare latenta, virtual Activitate de eyaluare ‘Amintiji-va eforturite din clasa T cand ati invatat si citi si s@ serieti licati ustrinta cu eare desfasurati astazi asemenea activititi. Dar serisul tul intr-o limba strSin3? Subconstientul asigura utilizarea experientei jerioare pentru rezolvarea sarcinilor actuale? Cum? a ZONA MARGINAL | ACONSTINTES: | 4 Sigi CNs6- = Sinele (1d) - Eul (Ego) ~ Supraeu (Super-e9oy Amintiti-vat Psihicu! umen utlizeaza ispozitve antredundante: = selectivitaten perceptiot: ~ caracterul selectv al ater tia! {i dispozitive sintiatoatont — ralluneo, ado’ cngameas rea subieciiv’, mentald pe baza careia se a0opte deol Stari de afect Raport informational mijlocit prin cunostin- fe prealabile Subconsticntil are @ enganizare sistemic’ apropiata de cea a constiinfei. celeste mai mult otienmat si compatibil cu constientul decat cu inconstientul De altfel, rolul sis este de 2 media trecerile de la constient spre inconstient si invers. Rolul incongtientulla’ inde $8 fie reconsiderat in psihologia comtemporani. (Considerst de medical vienez Fresca um sediu al pulsiunilor ourbe, irajionale cu efecte dexarganizatoare $i tnkibitive supra victii psihice, tinnd chiar de patologis meatala, inconstientul este Ezet astizi ca ace! nivel al psihicului care dispane .de o alii urganizare, foarte personali, foarte subiectiva” (Paul Popescs-Neveanu), ca un fel de alter ego, care aduce o alti ordine decd cea impasd de constiint’, si anume aceea a sabiectivitiyi vor dinamizator al actelor de creatie. Intre constieat si imconstient exista relajii circulare in sensul c& uncle confinuturi consticmie tree in incongtient si apoi, in urma germinafiei gi transformérii lor, sf treae8 (Cel putin uncle) din nou in constient. Dati exemple de caz ‘afi yuitat-o” i apo afi Dominarea constientului de-edire ineomtient spare fie in sirile de afect (puternice descdreari emotionale, de scurti duraté. de exemplu, hohatul de ris, de plans etc.) sau in stérile propriv-zis patologice care presupun 0 rasturnare a raporturilor firesti, inconstiental principalul regator al conduitei (ca in psihoze, cele mai grave maladii psihice). Constiinta gna Dups cum aratl $i etamelgis exednralai - con-stiinta, con~ so-znanie - sctul constiemt GomNEMEEE groceserea unor informatii de care subiectul dispune fn wederes Sesesieiet. injelegerii, interpr ‘obicct sau fenomen intiin. Subseetsl fs 45 seama de acesta (ohiect, persounk, situajie) si Tl reproduce im suibisctiemates sa sub forma de imagini, notiuni, impresii. In virtates expersenges tmeoare obiectul are un ecou informalional i imediat igi d8 seama te eepeezint®. Chiar si atunci cand abiectul este nou, reuseste prin comparare, amaiiind discernere si-i identifice micar o parte din trasaturi si astfel si emmstieatizez Etimologia cowistsllst identifica doar un aspect al constiinjei ~ cousticntizarca stimaliler aterm i extern snord faptul cio alte ‘Senctie 2 comptinnpei este acces de planificare, inijiere si conducere a actiunilor mouse. Fie cf plana! ete simolu si realizat repede (copierea temei in pauzi sau complex si de lung’ durata (pregatirea pentru o carierd) actiunile nowste a trebuie st fie conduse si organizate in acord cu evenimentele din jur. Constiiega este amticipativd, evenimentele care nu s-au produs inci pot fi reprezentate in ‘constiinti. Putem lua in calcul ,,scenarii® alternative, putem face alegeri si prim aceasta deoscbirea ‘i animal devine transant®, ireductibila. 7 Intenjinnalitatea si voinja isi manifest® prezenta orientand constiinga opuri yi untreniind ¢forturi voluntare in situajii dificile. Sub raport ‘shergetic, constiinfa este susfinut de motive si emotii, si implica dimensiuni afeetive gi gencral motivationale. intre 0 Activitate de evaluare Descricti o situalie dificila in care ¥-uti aflat, tririle, sentimentele si solujia gisiti. Arsiayi modul in, care ati luat deciziile si motivele care vem condus Ia acca decizie sau solutic, Conpitinu reflexiva, specific umand, are o structurd logico-verbald: tot ceca ce este congtient se conformeazé normelor logice ce permit accesul la esential, general sau caleyorial, Psihologii sustin ed avand o structura verbala in constiin{a exista 0 stransi legituri intre planul gramatical si semantic Activitate de evaluare “ pagii antrenati in invajarea unei limbi strdine. Ardtagi ile necesare invayGirii acclei limbi pentru exprimarea unei idei simple (de exemptu, denumirea unui obiect uzual) $i apoi pentru o idee complexd (de exemplu, exprimarea unei opinii morale). Campul de constiintd presupune suprapunerea peste cdmpul perceptiv a nui cdmp semantic (semnificatii antrenate de denumiri), ceea ce permite, Integrare verbala si tematizare selectiva eu anumite focalizari corelarea cu notiunea Activitate de evalunre (Rubinstein) | Descricti experienta voustra dintr-o ori de curs in care tematica a nee rerentuta va interesa, dar cimpul vostru de constiinji era intrerupt de Piapey livia iscuta de unii colewi. Ce calitate trebuie si aibit atentia voastra pentru a recepta corect mesajele primite? Constiinja are un caractet procesual, ea se realizeaza prin constientizarea se produce in punetele sale cheie, prin safturi sau efecte ale starilor de nstiinga. Starea de constiinfa este o iluminare brusca, subiectul isi da ama subit de ceva prin aparifia unei corelatii intre fenomene si cle capata mnificatic. Agtivitute de evahiare Daca psihicul uman este, in fapt, un ansamblu de functii si procese hive senzoriale (senajii, pereeptii, reprezentari), cognitive (gandire, vor, limba}, imaginatic) 31 reglatorit (motivafii,afectivitate, vous) ce A Jean Piaget ali in interactiune si sunt dispuse ierarhic, congriinga este expresia 00 5 vcinaiog elvetian aii intregului sistem psihic pentru c@ toate functiile participa la stiinfa. Constiinta este 0 sinteza, o integrare de fenomene psihice care Conctuzit prin ele insele mu sunt comstiente, iar unele dintre ele nici nu devin constiente, dar contribuie ta comstienti, sunt un suport al acesteia. = so unde 4 Comunicarea si limbajul » Atentia, devine Veinta ix we t informatvesic Meeanisme = Specs ee GONSTUNTAD mh Sune superior’ energizante — = t a | Memoria Lo Imaginatia tiled integrator 3 ts 2° =a Personalitatea wmani baw profsm soem Somnul si visele tind a] Se spune cd 0 persoand traieste o stare modificati Re constiins’ atunci eel mt cnd funcfionarea sa mentald pare schimbats sau iesiti din comun, Unele ia] stari modificate de constiinta. ca sommul si visele, sunt traite de toati lumea, ex = Stari modificate de altele spar in condifii speciale, ca meditatia, hipnoza sau drogurile. onbal congtiinta: Desi la prima vedere sommul pare si aiba patine in comun cu starea de mene + soma veghe, intre cele doud fenomene exist similitudint in stares de vis gandim, onc aa + vise desi tipul de rationament este foarte diferit de cele realizate in starea de carscta + hipnoza vevhe: ne putem aminti unele vise asa cum ne amintim evenimente din croerel + meditatie starea de veghe si ou suntem in ftregime insensibili ls mediul inconjuriitor Tr (ceasul deslepistor 5i scdmcetel copilulai peats pltinti) pont Apron suki d Fazele somnului sudeat Corcetinile psibologilor incepase Se ans "30 au dus la descoperires unor ad operites un tehnici de misurare a profanzians semmahai gi la stabilirea momentelor cand = apar visele. Aceste ceroetini misoscs schiesbirile electrice la nivelul scalpulus biolegs si miscérile oculare care spar im tampul viselor. Inregistrarea grafici a aon ewes 5 stadil ale somnului _schimbirilor clectrice $2 sumieler cencbrale se mumeste eleciroencefalograme REM (sau somn para- (FFG). Undele cerebrate Geneistnate atest existenja a 5 stadii ale somnulul a doxal) patra de profunzims diferite gn al cincilea cunoscut sub numele de some ene sabiecti cu mige&ri oculare rapide — REM — Rapid Eye Movement. Cand 0 persound chide ochii $i se relumems, emdele cerebrale caracteristice sunt numite actives fa (S12 bertzleick pe secendi). Cand individul adoarme, undele cerebrale i dewmm mai potis regelate S scad in amplitudine. Faza a doua este caracterizata poops) de aparais ume fuse gi de 0 cresiere gi jere brused, $i ocazionala & aaa = smphtadins EEG (emi complex K). Fazele 3 si 4, carseteristice pentrs doc somn profind, sunt mareate de unde fente, cunoscute sub numele de fac dete Dupa aproximtiv o ord de somn se produce 9 noud schimbare: EEG ‘lune! edind persoana este treazi) se detectearé migcari oculare rapide atat de pronunjate incat se pot vedea hii persoanei adormite miycandu-se in spatele pleoapelor inchise. Acest be este cunoscut sub numele de somn REM, iar celelalte patru stadii sub mele de somn woi-REM (NREM). Stadiul 4 al stirii de somn este cel mai ‘aut si apar undele cele mei regulate si mai adanci. Aceasta se coreleazii firmalia subicctului ef dormea foarte addin si s-a trezit cu greu. Pe de a parte, indivizii cure se aflau in stadiul 2 au afirmat c& dormeau iepureste lesa fost foarte usor sf se trezeasci in timpul unei nopti obisnuite majoritatea oamenilor trece prin cinei sau « ciclusi euecesive de somn, in primele doud eicluri se trece treptat de nivelul 1 la nivelul 4. Observati din figura aliturata c& stadiile mai pfunde (3 si 4) au aparut fn prima parte e noptii, iar cea mai mare parte ymnului RE in ultima parte, Acesta este pattern-ul tipie: stadiile profunde xl si dispuri in a doun jumicate a noptii, pe cdnd faza REM se repel iodie. De obicei, exist patru sau vinci perioade REM distinete pe parcursul 4 nopli de ® ore in timpul somnului NREM misearile oculare sunt absente, ritmul car- si respirator scade considerabil, muschii sunt telaxati gi metabolismul bral se reduce, Dimpotriva, in timpul somnului REM ritmul eardiae si tabolismul creierului crese comparativ cu starea de veghe. Sommul NREM ¢ caracterizat de un corp foarte relaxat, in timp ce somnul REM este ucterizat de un ereier care pare foarte trea7, intr-un corp virtual paralizat, jerul flind izolat in mare parte de canalcle sale senzoriale si motorii ‘Trecerea de la veghe [a somn si duratsacestora pe parcursul unei zile th numele de ritmuci circadiene (circa ~ aproximativ, dies ~ 71) voximativ 90% diutte sdulti dorm intre 6 yi 9 ore pe noapte, cei mi li dormind intre 7% gi 8 ore pe noapte. Studiile Facute pe esantioane de fengi au ardtat c@ intre 20% si 40% trag cate un pui de somn in timpul i, dae rman in urma eu somnul, Riunurile cireadiene, numite gi ritmuri diume, sunt controlnte de ceasul logic intern: de exemplu, expunerea la lumina semnaleaza creierului jcerea seerefiei de melatonind, un hormn care induce sommul, S-au fcut imente cerindu-te subiectilor sa traiasea o perioada de timp intr-un aut posibilitafi de apreciere a duratelor (camere inchise, te de lumina sau alti stimuli externi), Desi ciclurite urmate de acesti iecti au fost de 25 de ore, ei yiau pistrat pattern-ul general al perioadelor ive si pasive. Probleme legate de ritmurile diurne le-au prezentat oamenii Jucreaza in ture. Ce) care lucreazd constant © perioada lunga in tura de te ati constatat ca Ie ei se inverseaza ritmurile diume cu cele nocturne sunt mai activi cind siti cameni dorm, Cele mai dificile tipuri de im sunt cele in care individul lucreazd dous siptimani intr-o turd, alte intro alti turd si urmitoarele dowd intr-o a treia turd, Cu un astfel de A Starea de veske tame si cu ochit inches) ome Caracteriaté gle unde = Stadia! | etcortnnzine & la veghe In stale de some profund, Staal 2 exe defn de prezenya fusutioe complenclor (crest acidert bragie ale eercbrae). Stale 3 marete epee ett propor AO pers parcurs succestiv stile in prima ot de somo Do= somnulud REM eresis = hai parte a nop 2 sa 39h 4 dispar Ritm circadian Funetille visulut wwinan de saute read. Jn timpul somata REM creierul devine foarte activ §/ cangtiontul observa 0, ‘mica parte din meaifcanie 91 restnucturiria informa- tionaie care au. Creterul incearsa 4 interpretez® informatie ca $/ cum ‘stimult vie: din exterior Crean acele tipar ce pseudoavenimente care caracterizeaza visole. Crick $i Mitchison neurobiologi Evans - ro! organiza- tor al visului program corpul incepe $8 se scomodeze la noul orar, pentru ca apoi s: moditice din nou, cees ce genereaz$ stres si ineficienta persoanelor in cauzi Decalajul de fas orar is care! deplasirii de pe un meridian pe altul conduce pe individul im camzi Iz stiri de oboseald, migrene. Problema: decalajului de fus orar ms este begat de durata somnului, ci, mai curdnd, de adaptarea Ia nou! fas ocx care dureazi sproape douilsprezece zile. ‘Au fost elaborate diverse teort in ceea ce priveste motivele pentru care visdm. Una dintre cele mai celebre teorii spartine lui Freud: Orice vis este roulizarea unet dorinte”. Dar sceasti dorints este intotdeauna mai mult sau may putin deghizati Visal aati dup Fread. faptul cA inconstientul ca ajutorul preconstientala este capsbil de operatii de transpuncre i deghizare, adesea foarte complexe. Prim acestes visul constituic, pentru Freud, cales privilegiatS, .calea regali”, pentru a accede la cunoasterea mecanismulut inconstientuisi si pentra a dovedi indiscutabil existenfa lui. Interpretares anui vis va consta in trecerea de la confinutul manifest la ideile latente. Fread analizeaza simbolismul visului. El erede cA metanismele esentiale ale deghizarii sunt urmitoarele: visul condenseazd mai multe evenimente in unul singur si deplaseaza sarcina emotionala a unci idei asupra altei idei Descifrarea visuldi se ascamdna cu cca a unei limbi, Se descompune povestires wstitutive, apoi se incearci SA se siseascd reprezentiti, comparayii care se asociaz’ in mod liber ca fiecare dintre termenii visului. Aceasta este tehnica asociagiilor libere. Freud gi-a fondat o mare parte din teoria sa psihanalitica pe interpretares viselor, in teoria sa despre personalitate el « infftigat mintea ca pe un aisbere cu 0 singura parte ~ eul, la nivel constient, si celelalte dowa parti — sinele supracul — ingropate in inconstient Deoarece sinele si supracul se manifests continuu prin solicitari care inceared si ajungi la eu, acesta trebuie si se autoprotejeze. Exigentele sinelui gi ale supraeului sunt considerate pres ameningitoare ca sa fie admise de constient. Chiar si in vis aceste solicitari tebuie si fie Picute intro forma deghizata. Elaborarea visului este termenul utilizat de Freud pentra 2 descrie deghizarea acestor doringe si impulsuri ‘Forasi, alti cercetstoci au pes Ia indoial aceste idei. Ducd rulul visiri ste Ge 2 satisisce dorinte imconsticate, atunci e foarte greu de explicat de Se copii Stimalele wiseasd ati de mult. Dupi Freud, cel putin la copii foante mict me ses format inci raumele si dorinjele ascunse pe care a trebuie sd le sepeime ce 5B ms posts fi decelate de constient ~ si totusi copiil viseazé malt pe cele ce yor fi witste Ge cele care vor fi rememorate ulterior. Aceasta putea explica constatitie <8 isderizs privati de somn devin paranoici cx ‘cand nu ar mai putea wees tacranie in perspectiva. Multi dintre voi au av experienta de 4 adormi ce @ problemi in minte gi an constatat adesca aceasta prea msi pujin GsfiedS dimineata. Se crede 4 prin capacitates 2 organiza gindurile si Se 2 sia lucrurile nerelevante, ne este favorizat’ perspectiva asupra lucreriior, ti timpul somnului si a viselor. Activitate de ‘corespund prin continutul lor lemoria constructiva ogi twats lumea crede ei poute reactualiza exuct informatia, acest lucre ¢ Intimpla, de fapt, foarte rar. Denarece incetcdm si dim sens lumii din 1, amintirile noustre Lind s8 $¢ ajusteze yi daci informatia nu se potriveste act, atunci o transformém pani cand se potriveste (fara ex acesta sa fie Inerii congtient, intenfiouat). Acest proces a fost numit efor’ de a intelege edtre psihologul Bartlett care a cercetat memoria activa. Noi inceream dam sens Jucrurior pe care ni le reamintim, ajustindu-le la informatiile le care disminem deja ~ sehemele noastre preexistente. Un celebru studiu | acestui psiholog, care investiga procesele memoriei in viata cotidian losegte © metad’ cunoscuté, numiti reproducere serial. In .Razboiul fntomelor”, povestire care trebuie repovestitd ,din gura in gura” era vorba ‘ial de dou triburi de indient din America de Nord in care apareau iritcle uncestrale ale strimosilor. Bartlett a constatat ci, adesea, la a patra 11 a citicea repovestire, povestea era cu totul alta deeat cea initial Activitate de evaluare Creati 0 seurti. povestire, relatafi-o unui coleg si apoi comparati povesticea initiall cu cea relatata de ultimul coleg in jocul vostrus .telefomul ‘rd fir”. opereaza memoria? Cervetirile urata ca indiciile sunt importante in reactualizare si ed diferite formatii pot fi acumulate pe edi diferite: reprezemtare iconica (sub forma mnei imagini senzoriale, ca niste tablouri) sau reprezentare simbolich — apacitatea de a stoca informatii sub formi de simboluri, Pe masurd ce restem, feprezentirile devin preponderent simbolice, iar euvintele, simboluet foarte puternice, uu in spate concepte, Modalitatile diferite pe care le utilizim in codificarea informafiei pot influenta performanta destocdrii. Craik si Lockhart au realizat in 1972 un experiment care a ilustrat clar importanta preluctarii informatici. Ei au dat subiectilor impartiti in tei lerupuri o list de cuvinte, fara a le indica ca este un experiment legat de ‘morie, Primul grup a fost intrebat despre reprezentarea vizualA a cuvintelor ldacd cruu serise cu litere mari sau mici, Al doilea grup a fost chestionat lespre felul in eare 8¢ pronunté cuvintele respective: daed, de exemplu, ar Jima uncle cu altele. Al treilea grup a fost intrebar despre semnific Jcuvinielor. despre sensul lor in diferite propozitii. Mai tarziu subiectilor li js-a ccrut si-si aminteased lista de cuvinte Revultatele au fost spectaculonse: cei care au fost intrebati cum arata cuvintele sieau amintit 15% dintre ele, Cei condigionagi auditiy gi-au amintit in medie 35%, iar cel cirora li se puseserd inttebari despre semnificatia ‘cuvintelor (conditionani semantic) si-au amintit in medie 70% dintre cuvintele pe care le-au vazut Craik si Lockhart au explicat rezultatele experimenale din perspective nivelurilor de codifieare. Cei care au raspuns la intrebari referitoure ta A sir Frederic Bart (186-1969) > engl nose pete Sale asupre mere Amintiti-vit! ‘Memonia consid ir ‘rea, pastrares liearea experier + activa + situations + selective + relat at aa Funetiile visului A Descrierea psihicului uuman de eatro Freud fn timp somnulur REM Creverul devine foarte nati $/ conshentul observa o ‘mia pane ain modiicdle pf restructuranie informa onale care auc. Croioru) Incearc? 63 mlerpretere informatie ca i cum stimulll vin din extersor ereand acele tiouri ce pseudoevenimente care ‘baracierzeaza visele. Crick $i Mitchison neurobiologi Evans ~ rol organiza- tor al visutui Ss SS Progrum corpul imeepe si se ucomodeze la noul orar, pentru ca apoi si-! modifice din nou, ceea ce genereaza stres si ineficien}a persoanelor in cauza Decalajul de fus orar im cazul deplasirii de pe un meridian pe altal conduce pe individal i cauzi la stiri de oboseala, migrene. Problems decalajului de fus orar me este legaté de durata somnului, ci, mai curand, de adaptarea la noul fas orar care dureaz’ aproape doudsprezece ile Au fost elaborate diverse teocii in ceea ce priveste motivele pentru care visiim. Una dintre cele mai eelebre teorii apartine lui Proud: ,Orice vis este realizarca unci dorinje”. Dat acessti dorinta este intotdeaunn mai mult sav mai putin deghizaté. Viswl arati. dupé Freud, faptul cd inconstientul cu ‘yjutorul preconstientului este eapebal de operatii de transpunere si deghizare. adesea foarte complexe. Prim acestea wisul constituie, pentru Freud, cales Privilegiata, ,calea regal”, peste a accede la cunoayierea mecanismului inconstientului si pentru s doveds imdiscutabil existenta lui. Interpreturea unui vis va consta in trecerea de ke compinutal manifest la ideile latente Froud analizea7a simbolismul wisass. El'crede €3 mecanismele esentiale ale deghizarii sunt urmatoarele: vise! comfessea:d mai multe evenimente in lunul singur $i deplaseazd sarcing exoGomalS 2 unei idei asupra ultei ied Descifrarea visului se ascamdaa ca ¢ea's.unei limbi. Se descompune povestires in diferitele sale elemente constitetive, apoi se incearci si se pascascd amintirt, idei, reprezentéti, comparstii care se asociaza in mod liber cu fiecare dintre termenii visului. Aceastx este tchnicg asociafii/or libere. Freud si-a tondat 0 mare parte dix teocis sa psthanalitica pe interpretrea visclor. In teoria sa despre personalitane el 2 fafiisat mintea ca pe un aisberg cu o singurd parte ~ eul, la nivel comgtiess. si celelalte doud parti — sinele si supraeul — ingropate in inconstient Deourece sinele si supracul se manifest continuu prin solicitiri care incearca si ajungd la cu, acesta trebuie si se autoprotejcze, Exigentele sinelui si ale supracului sunt considerate prea amenintitoare ca si fie admise de constient. Chiar si in vis aceste solicitin tebuie si fie ficute intro forma deghizatd. Elaborarea visului este teemenal utilizat de Freud pentru 2 descrie deghizarea acestor dorisje $i smpaiseri. Totupi, alti cercetitori 2s pes ls indoialf aceste idei. Ducil rolul sete de x satisince dovings inesmgSexte atunci ¢ foarte greu de explicat de ce copiat si animale wiseaze weit Se malt’ Dep Freud, cel putin In copii foarte mict mu Sas feemat Gacd meemeic $f dorinjele ascunse pe care ci wrebuie si le reprime ex si me peat S decelste de constient — si totusi copiié viseazd mult. sit organizeze in timpul zilei pentru a alege pe cele ce vor fi uitate de cele case wer fi rememorate ulterior, Aceasta = Putea explica consiatirile <8 miReGes prevayi de somn devin paranoici ca gf cind mu ar mai putes wees liscramie Se perspectiv’. Multi dine voi au avun experienta de 2 adomms cee peeblems in minte si au constatat adesea cf aecasta prea mai pate GREE dimineaja. Se crede ca prin capacitatea de 2 organiza gindorile sf €& # asx Fecrurile nerelevante, ne este favorisata © Perspectiva asuprs Bcrariloe i fimpul somnului si a viselor, 1 = corespund prin confinutul lor = o RRGEE JB OEE ta ber isa Memoria constructiva Desi toot’ lumew cred efi poate reactualiza exact informasia, acest lucra ce intimpld, de fapt, foarte rir. Devarece incerctim si dim sens tumii din ur, amintirile noastre tind 84 s¢ ajusteze yi dc’ informafia nu se potriveste exact, atunci o transformim pink cind se potriveste (Fara ca acesta si fie Jun lucru constient, intenfionat), Acest proces a fost numit efort de a infelege Jdc caixe psihologul Bartlest care a cercetat memoria activi. Noi incerezim sit dim wen lucrurilor pe care ni le reamintin, ajustandu-te la informajiile Jéc care dispuinem deja schemele noastre preexistente, Un celebru studiv Jal acestui psiolog, care investiga. procesele memoriei in viata cotidiand, foloseste o metod& cunoscutd, numiti reproducere seriala. In Razboiul antomelor”, povestire care trebuie repovestita din gur’ in gura” era vorba initial de doud triburt de indieni din America de Nord in care aparewu yi spicitele ancestrale ale stramosilor. Bartlett a constatat ca, adesea, 1a a patra sau a cincea repovestire, povestea era cu totul alta decét cea inigiald. Activitate de evaluare Creafio scurta povestire, relataji-o unui coleg si apoi comparati povestiren inijiald cu cea relatata de ultinwu! coleg in jocul vosteu: atelefomul ‘rd fie 2 onus Cum opereaza memoria? Cercetarile arata cd indiciile sunt importante in reactualizare si cl diferite informatii pot ff acumulate pe cai diferite: reprezentare iconied (sub forma fungi imagini senzoriale, ca nigte tablouri) sau reprezentare simbol capacitutea de a stoca informatii sub forma de simboluri, Pe masurd ce lreglcm, reprezentarile devin preponderent simbotice, iar cuvintele, simboluri foarte puternice, au in spate coneepie. Modalitaile diferite pe care le utilizar in codificarea informatie’ pot influenta performanta destocarit Craik si Lockhart au realizat in 1972 un experiment care a ilustrat clar importanta prelucririi informatiei. Ei au dat subiectilor imparriti in tr jgrupuri o listi de cuvinte, fara a le indica ct este un experiment legat de Imemorig, Primul grup « fost Tntrebat despre reprezentarea vizuald cuvintelor. Jdacd crau scrise cu litere mari sau mici. Al doilea grup a fost chestionat [despre felul in care se pronunfa cuvintele respective: dacd, de exemplu, ar ima unele cu altele. Al treilea grup a fost intrebal despre semnificatiile cvimtelor: despre szosul lor in diferite propozitii. Mai tarziu subiectilor li +a cerut sf-si aminteasca lista de cuvinte. Rezultatele au fost spectaculoase: cei care au fost intrebati cum aratd cuvintele gieau amintit 15% dintre cle. Cel conditionafi auditiv si-au aminsit in medie 35%, inr cei cSrora li se puseserd intrebari despre semnificatia ccuvitelor (conditionafi semantic) si-au amintit in medic 70% dintre cuvintel pe care le-au vazul. Craik si Lockhart au explicat rezultatele experimenale din perspectiva nivelurtlor do codifieare. Cei care an raspuns la intrebari referitoare la AL Sic Breeric Charles bRanow (1886. 1969), psitolog sriglez eunoscut pent stud sale usupra, memorie, Niveluri de prelucrare Amintiqi-va! Intetoctal este un sistern de ‘activ procose pahice Superioare (nteligenté, ‘gandire, memore. imag) ‘ratie, imbay) eae depé- geste experients sanzo- (ald, se dezvons plenar. fa nivel uman, aie oe oro iota spocitce crests tuman $i se ezvos mama? rin modelare, cutturs 3° aracter modiat Medistori: limbaj, semne, ‘simboluri Caracter generic categorial Oporoazi nu numal asupra realulvi, ci si asupra posibilulul Asigurd caractorul rever- sibil a! timpului psihic ‘Se.destagoara in plan men- aspectul cuvintelor mm au realizat o prelucrare prea laborioasd a inform de vreme ce subiectii le aveau in fat4 si citeau. In schimb, cs 8¢ pronun\i cuvintele trebaigu

    S-ar putea să vă placă și