\ |. NOTIUNI DE TEORIA RELATIVITATH (oF RESTRANSE 1.,BAZELE EXPERIMENTALE ALE. TEORIEL REGATIVITATH RESTRANSE 1.1. ®RINCIPIUL RELATIVITATI IN MECANICA CLASICA ° « tric Ly ‘uisim! secolului tecut, teoria tui Maxwell asupra cémpului - an | AAceasta inseamnii c& durate unui proces este minima in acel sistem de referinga > ‘fat de care locul unde se petrece acest proces este fix. in oricare alt sistem inertial fat de care locul respectiv se deplaseaz’, durata dintre dowd evenimente i este mai mare. Spunem ch are loc difatarce duratei In sislemul S'7, si considerim o sursi de lunind slidari cu acesta si 0 oplindt O fia, sai ea 8 Dk nti P= 05, 9 mem emilee a ‘eintoarceriissmnalut la suns, interval de tmp dint déoste dou evenimente vf 2r i Fig. 1.8. a)Sursa de sermnal si oglinda sunt solder legate de sisteml $7; B)sursa si oglinda vazute ‘de un observator din sistema SZ. f 13Un observator din sistemul ST misoar un interval de timp At inte momenta emiteri i eel al 4 i eralubi, Fie S” si $” posite sure in momental emiteri respect refncarcett semmaluli (fg. 1.8, 5), Observim ch interval de timp At se poate calcula. pe baize unui ragjonament aicminitor cu cel flosit la descrcrea expetionfei Michelson (sa la oou eu mays), (Conform eae (1.6), patem sere: 2 L at , 3) eae” : @3) ‘unde U este distant dintresarsk gi oglindd in sistemul SI. Deoarece 1= 1" tinind seama de reagia (22), objinem retain 2.1) 2.4, DIMENSIUNILE CORPURILOR SAU, IN ‘GENERAL, DISTANTELE DINTRE ELE AU UN CARACTER RELATIV Distingem dou’ cazuri: oe. — directtile pe care se misoarl lungimile in cee dou sisteme inerile SY si STP sunt intt-un plan perpendicular pe directid vitezei relative = directile mentionate mai sus sunt paralele cu viteza J . In primul az, este natural si presupunem c& cele dou’ dimensiuni, respectiv distanta, sunt aceleagi {in ambele sisteme de referintd. Aceasti afirmatie este de fapt 0 consecinta a postulatelor lui Finstein. : ‘Si considertim 0 rigii de grosime neglijabili solidari cu sistethul ST” (fig. 1.9). Fie J, lungimea riglei in acest sistem (numit sistem fropriu al obicctului). Lungimea 1a acestui object masurati in sistemul ST este data de relatia: l=hfi-eie. (2.4) Aceast relatie ne arat 8 Jungimes corpurilor se contract pe direetia miscirii Tor, fiind maximi in sistemul de referints propriu. Si considerim c& sight AB se aflt tn fepous in sistemul SYP si captitul A coincide eu 0", Determinarea fungimii rigle in sistemul ST o realizim, trimiyind un semnal luminos: din cxwremitatca A a igh si misurind imervall de timp dup care vemnalul reflctat de oglinda B reving in A. Dach f'=L, este lingimen righ in sistemul $7" gi At” intervatul de timp ev _jvtoal ruin am determinat Tungimes fy ‘tune: Dacre @s) Pentru miisurarealungimii riglei AB mobile de eltre un observator din SI, se va folosi acelnsi proces descris mai sus Observatoral din ST innegistear Intervatal de timp dintre momenta) Fig. 1.9, Righ este solidart cu sistemal S'7_ titer Semnalutal din extemitatea A yi 14 t‘home reintarceriacestin In sn, care fo aceet_tément va osupe © alt posi Th de ‘observvor. Fie acest interval de timp asurat Af Putom 28 expriminsvaloarca ecstui pe haze ‘woul rafonament similar eu'cel fost fa deduecrea reac (1.5) de la experienc nava sat et inteferometral Michelson (braful inteferometruui parse! ca direcia de migcare) Dar, ca i la rafonamentul privind relativiuten simltenctigi, C0 mu mai vepresinté velori ale vitezi seminal fai de vrun sistem de reeringa. Aces interval de timp este: 1 eee in eare ou J am nota langimes rile in sister SI- Observen ok At” find interval de tp th sistemul ST fugh de care emisia si recepta semnalulu se pete in acclai loo, conform relatck de lta a urate (2.1) gi arate (2.5) objinem; J=bfi-e7e. Ae. Relatiile deduse mai sus pot fi obfinute direct din transformirile de coordonate de pozitie si timp, cunoscute sub numele de transformirile lui Lorentz (stabilite de H.A. Lorentz inainte de claborarea teoriei relativitatii Relatiile inverse rezult8 inlocuind pe v prin -v: » rety = eval 2) Ive ey Semnificafia fizic’ a acestor transformfri este urmitoaree: daci un eveniment (emisia sau receptia unui semnal, o explozie etc.) se petrece intr-un ppunct de coordonate de pozitie (x, y, z) la momentul t in raport cu sistem! SI, atunci coordonatele de pozitie (x, ¥, 2) ale punetului si momentul t Ia care se ppetrece acest eveniment in raport cu S77” sunt date de relatile (3.1). Sk coosiderim un eveniment cere se petoce inir-un punct sist pe suportal comun al axelor Ox gi Or’. Si presupunem c& in ST cvordonata x, evenimentlui este mista eu © tigi OA’, solidari co ST (fig. 1.10),‘Si considorim acuin evenimedtul i rigla O'4" privite din sstemul SH. La momentul ty ls ‘care se pelrece evenimentul, extremitatea A’ 2 rielei mobile are covtdonala x, iar extremitatee 0 are eoordonota x0" =f, (Conform lexi de migcars uniform sia eoincdenei ta t= 0 a veloc out origin: O's O'): Calenlém lungimea unui obiest in miscareefectnd diferenfa eoordonetelor extremititilor sale considerate In acslagi moment. Dee lungimea riglei QA” in sistema SI va fc L=¥,-ut,, Dat, conform rlaici pentrs contrctia lungimilor (24) s tinind seama cd cobginem 4,70 = x, ee @3) ime Ratlonamentul poate i repeta inverstind roll sistemslor (rigla OA solidard eu SP) Tn acest ear, pe ‘buat rezaltatului (3.3), putem serie 64) Din ultimele dous rola rozulti relate de transformare pentru, si, 4, CINEMATICA $I DINAMICA RELATIVISTA ms 4.1, COMPUNEREA VITEZELOR IN MECANICA. RELATIVISTA Pentru a arta cum se compun vitezele in teoria relativititii, vom considera dou sisteme inerfiale cain figura 1.11, unde sistemul S'7” se mised fat. de sistema! SY cu viteza 3. Ne propunem sé aflam transformarea componenjelor vitezei in cele dowd sisteme. Prin definitie componenta vitezei pe axa Ox in sistemul ST este 1; = iar in sistemul S‘7’,4; =“©, Notind B*=0*lc*, pe baza transformarilor lui Lorentz obtin Ar Analog, intervalul de timp At =t, e ae Fig, 1.11, Componentele vitezei unui ‘punt material i sistemul mobil 16(4) “raat a zi 42) Pentru viteze mici fat de « adick v ddaci se actioneazi cu o fort constant asupra unui corp timp indelungat, viteza + ‘compuluii poate creste oricat de mult. Pe de alti parte, din postttlatul doi'al lui Einstein reiese e& mu poate exista 0 vitezi fizicd (viteza unui corp sau viteza de transmnitere @ unei interactiuni) mai ‘mare decit viteza de propagare a luminii in vid c=3-10'm/s. Aceasta inseamn’ ‘c& principiul doi al dinamicii nu mai este valabil pentru viteze mari ale corpurilor. Einstein a aritat ci ta baza dinamicii relativiste se poate pune legen fundamental, asa cum 2 enunfat-o insusi Newton, seris& sub forma: woe ape Ceca ce suferi modificdri esentale este notiunea de mas a corpului. Spre deosebire de mecanica newtonianA, in mecanica relativistf, masa m a corpului, deci misura inertiei sale, depinde de viteza compului, astfel incat, cu cresterea ‘vitezei acestuia creste si masa sa. fn relatia de definitie p= mii a impulsului unui punet material, factorul m nu mai este un factor de proportionalitate constant Intre impuls si vitezA, ci un factor care depinde de viteza corpului, S-a regiisit relatia care exprimi dependenta masei corpului de viteza sa J: (43) 7Graficul acestei dependente este afitat in figura 1.12. Se constati 8 0 variatie esentiald a masei are loc numai la viteze apropiate de ¢. Legea fundamentald a dinamicii relativiste se scrie deci sub forma: p a *, unde impulsul relativist este p impulsl relative este, = 4.3 LEGATURA INTRE MASA $I ENERGIE Dependenta masei de viteza de migcare ne permite ghsirea unei relatii intre mask gi energie. Pentru viteze mici 0 <¢ aceasté dependent se obtine ugor, neglijand termenul */c* fut’ de unitate in radicalul din expresia masei (4.3) scrisi sub forma: ATF = [4+ 36") 16" 9148, onde B=E. £4 2 4 2 Introducand in expresia masei aceastA valoare aproximativa a radicalului gi inmmljnd namfrtorl si mumitoral cu +6", dupa neglijere termenui in 8* obtinem: mL ¥ mamt >. @ay Observiim ci aceasti relatie aproximativa contine expresia newtonian’ a energiei cinetice, Amt = mm, om, Generalizarea relativist® consti in a considera inclus in energia cinetic tot ceea oe s-a neglijat la aproximrile ficute mai sus. in aceste conditii putem scrie definitia energiei cinetice relativiste: W, m-m,= =. (45) Constatiim deci c& energia cinetic& » unui corp tle mas de repaus m, este dati de diferenta a doi termeni: Weme (4.6) si Wo=me. (422) Einstein a dat urmitoarea _interpretare relatiei (4.5): energia de migeare Wig. MU este altceva decit diferenta dintre energia corputui in migcare, W = mc’ si energia corpului fn repaus, W,=m,c. Astfel, Einstein a introdus relatia RGU OG Ye intro mash gi energie circia i-a dato valebilitate Fig. 1.12. Variatia masei cu viteza, universal’. 18Relatia (4.5) se generalizeaz pentru energii de orice formi si afirmi c&: variatie’ masei Am totdeauna fi corespunde o variatie de energie, adic& AW =Am-c*. ‘Ultima relatie este foarte importanti pentru toate domeniile fizicii moderne. PROBLEME 1. Pentru ce vitez clutva w mise contacfarelativist epreznts 25% din lungimes costa in reps? [R: 198 000 kas, 2. Ce valor trebuie sib viteza unui comp in migere pentru ca dimensiunes lui fonstudinlé si se micsoree de 2 on? R:2,6:10" m/s. 3.0 partiull costerat tinge o viteak galé cv 95% din iter lumini tn vid, tse caleuleze ‘conte reltiv a particule. R: 688%. 4. O navi cosmic se indopdtcari. de PSmant in spatial ferphanetar cu viteza relaiva ‘8 (4/5). Din mvs este Inset fn directa de migcare a acestia © micd racket de ceectae cu 0 ‘iter celativ fag de nav w = (4/5), Care va 6 itera rltvt a rachetei de crear fh do Pan? welt ¥) a mel £6] ara.