V. FIZICA NUCLEULUI. PARTICULE ELEMENTARE Is PROPRIETATI GENERALE ALE. NUCLEULUI ATOMIC ‘Mulié vreme atomul a fost considerat invizibil i fara structurd intend, Astizi stim c& atomul este format din nucleu si electroni iar nucleul, la ran dul siu, este format din protoni si neutroni, i Primele informatii asupra structurii nucleufui au fost obtinute prin studiul -proprictitilor sale generale: sarcind, dimensiuni, masi, 1.1, SARCINA NUCLEELOR ATOMICE. NUMAR ATOMIC ‘Se stie c& atomii sunt neutri din punct de vedere electric. in eapitolul 11.2 s-a _aritat el in compozitia atomului intri electroni. Numiirul de electroni din atom se umeste aumar atomic si se noteazi cu Z. Pentru ca atomul si fie un sistem neutru, sarcina elecitonilor din atom (Ze) ‘trebuie si fie compensati de sarcina pozitiva a nucleului. Particulele cu sarcina pozitiva care intra in compozitia atomului sunt pro- toni, Protonul are sarcina pozitiva egal in miirime on sarcina electric’ clemen- vari (@). In consecingi, fn atom trebuie s& se giseasc’ Z protoni care s& compenseze sarcina a Zelectroni. Sarcina nucleului este pocitiva gi egala cu Ze. Sarcina nucleelor a fost miisu- rat in experientele de imprastiere a particulelor cz pe nuclee. g 1.2. DIMENSIUNILE NUCLEELOR. RAZA NUCLEARA “ ‘Asa cum s-a arditat in paragraful 2.2 capitolul III, experientele de impristiere 4 particuiclor a pe atomi, efectuate de E. Rutherford, au demonstrat ci atomul este format dintr-un nucleu in care este concentrata sarcina pozitiva a atomului si ‘un invelis electronic. - 1 129 > gs = Filet, os. ten ; : ; x‘Daca ne imaginim atomul ca o sferd, raza acestuia este de aproximativ 10-1 m. Nucleul poate fi gi el considerat ca o sfera; raza acestuia este de aproxi- mativ 10°" m. in nucteu este concentrati aproape intreaga masi-a atomului. Determinarea razei nucleului formeazi obiectul unui sir fatreg de experiente care uutilizeaz4 metode diferite. Din aceste experiente se poate trage concluzia gene- tall cf raza nucleului depinde de mumaral de masd.A" , dup' relatia: R= RA’. GU Constanta R, (determinati pentra un numar mare de nuclee) are o valoare medie Ry = 1,45:10-m. 1.3. MASA ATOMICA. MASA NUCLEARA. NUMAR DE MASA Masurarea maselor atomice. Tehnica miisuririi maselor atomilor se nameste spectroscopie de masa. Metoda se bazeazi pe separarea fasciculelor de atomi ionizatt in c&mpuri electrice si magnetice. ‘Spectroscopul de masa este format din trei parti principale: sursa de ioni, un sistem de cdmpuri electrice si magnetice care separa particulele dup’ mase gi un sistem de inregistrare. ‘Sursa de joni produce ioni pozitivi ai clementului a edrui masé atomich 0 miisurim, Se pot utiliza, in-acest scop, metode diferite in functie de element: ‘evaporare, desclreari in gaze rarefiate, bombardarea substanei sub forma de gaz sau vapori cu fascicule de electroni §.a. Tonii pozitivi produsi au sarcina egal cu un multiplu intreg al sarcinii ele- ‘mentare, me (1 = 1,2) si viteze diferite. Pentru separares ionilor in functie de mase se foloseste © combinatie de cimpuri electrice si magnetice, Se cunoagte din manualul de clasa a X-a ($10.7) Ca, intr-un cmp electric de intensitate FE, asupra unei particule inetrcate cu sarcina pozitiva me, actioneaz’ o fortA orientat& pe directia gi in sensul cémpului electric: Fy=neB. (62) int-un camp magnetic uniform de inductie B asupra unei particule incdreate eu sarcina pozitiva ne si cu viteza 3 orientati perpendicular pe directia inductiei, actioneazi o fort: Fyq, =neB x B, de marime Fugg = 00B, (5.3) vind direotia perpendicular’ pe vitez gi induetie si sensul dat de regula burghinlui drept: A te null de mast al mucleul si reprezindk numrul de proton i neutron’ din nucle. 130fntr-tin cmp magnetic perpendicular pe viteza # a ionilor, acestia se vor mica dup& o traiectorie circular’; fora Lorentz joacd rol de forta centripeta: neo = Me 64) ‘unde: M este masa ionului $i 7 rz traieotoriei, Din aceasti relagie reaulta cd ionti ‘cu acceasi vitezi se vor migca pe traicctorii cu raze diferite dae sarcina lor Specifies, 56 este cfr ; are (55) Un cimp magnetic perpendicular va functiona deci ca separatar de mase pente ‘oni de aceeasi vitezi. Pentru a obine ioni de aceeasi vitezi, se pot utiliza dous cémpuri, un cmp magnetic si un cimp electric, perpendiculare intre ele gi ambele perpendiculare pe directia vitezei particulelor, Schema unui spectrograf de mast, care functioneaza pe principiul descris mai sus, este dati in figura 5.1, Pentri a lisa si treaci numai ioni de aceeasi vitezi, forya de atractie electric trebuie sé fie egal cu forta magnetich: nek = nevB. 6.6) Prin urmare, filtrul va lisa si treack numa E a (6.7) indiferent ce sarcinis §i mas au acestia, An continuare, ionii tree intr-o ‘Tegiune in care actioneazi numai B perpendicular pe vitezi. Ionii se mise pe traiectorii circulare cu raze diferite si, conform relatiei (5.5), vor ajunge pe sistemul de inregistrare in locurile P, si Py diferite, dupa ‘aloareareportlui 5F- Cum sarina iomului nu poate varia decit in multipli de ¢, se poate face ugor idenitetea ono eu dete mase, Fi 5.1 shane de ini «ss Sistemul de inregistrare poate fi 4 ie, Tiesto nui de ma MY, va ven su emibiafooparet, su un Sei" des ttt ce ME sistem electric. F.W. Aston, care a M,>M, 131fficut primele separéri dup’ mas pentru izotopii stabili, a impltit, dup modul de tnregistrare, spectroscoapele de masi in spectrogrefe (cu inregistrare fotograficd) si spectrometre (cu modele electrice de inregistrare), Ci ajutorul spectroscopiei de masi, au fost misurate masele atomilor cu precizie de pind la ‘cdteva parti la un milion. Deoarece masa atomic’ este 0 miirime foarte mic® in raport cu unitatea de ‘misura utilizaté in sistemul international (kg), s-a ales o unitate pentru misurarea acesteia, si anume, unitatea atomic de masa. z Unitatea aturmicd de mas’ reprezinti a 12-a parte din masa atomului de car- ‘bon (izotopul cu numar de masa 12) si este egala cu: lu=1,66- 1027 kg. (5.8) ‘Masele atomice exprimate in aceste unitati sunt foarte apropiate de un numar intreg, Astfel, masa atomului de hidrogen este aproximatiy | u, masa celQi dle oxigen este ~ 16 us.amd. "amir integ cel mai apropiat de masa atomic, expr in, @ fost numit numar de masa si se noteazA cu A. Vines stocnich aca atom deers énpenanentl pn epectrsope masé este diferitii de masa nucleului su. Am aritat cA fh compozitia atomului intr’ Zclectroni care sunt legati de mucleu prin forte electrice. De aceea, pentru 4 wisi masa nucleului va trebui sa scddem masele eleetronilor. Masa electromalui (Gn, sau m,) a fost determinatd in experientele descrise in eapitolul 1 eu precizie foarte mare: m= (9,109534 + 0,000047) - 10°! kg. (5.9) Ea reprezinti 1/1837 din 1 u. Corectia adusi masei atomice pentru obtinerea ‘masei nucleare este mica. in paragraful 4.2 vom arta cum se fac aceste ‘corectii, 1,4, CONSTITUENTII NUCLEULUI ATOMIC. IZOTOPI. IZOBARI ‘Am aritat in paragraful 1.1 c& in compozitia nucleului inte Z protoni, in ‘numir egal cu al electronilor din atom, Masuritorile de masé au condus la determinarea masei protomuluiegalt. cu: ‘m, = (1,007276470 + 0,000000011) u. (5.10) Masa protonului este asadar aproape egala cu | u, Deci, cei Z protoni contribuie la masa nucleului cu Zu, Dar pentru toate nucleele, in afard de hidrogen, s-a gisit ‘cA: masa nucleului este mai mare decét masa protonilor pe care ii contine, In plus ‘am vizut cd ea este intotdeauna apropiati de un num&r intreg de unititi atomice de masé, Rezulti de aici ci in compozitia nucleului trebuie s& intre gi alte particule, neutre din punct de vedere electric, care si compenseze diferenta de masi a (A-Z) u. 132© asemenea particula fost previzuti de E. Rutherford, El a mumit-o neu- ‘ron 51 ‘-a atribuit 0 masi apropiatA de masa protonului., Neutronul a fost desco- pert, ca particu, in reactii nueleare in 1932 de edtre J. Chadwick, Masa neutronuluia fost determinati mai tirziu cu mare preci ‘m, = (,008665 + 0,000003) u, (1) Ea este intr-adevir apropiata de 1 u. Deci fn compozitia nucleului intré (A~Z) eutroni. in concluzie, nucleul este format din Z protons si (A-Z) neutron. Numitral atomic Z indica sarcina sa, care este pozitivl si egald cu Ze (e este sarcina elec- trick clementard). Numirul de mas A este egal cu numirul de protoni si de nneutroni din nucleu $i indic’ aproximativ masa sa (Au). Constituent: nucleului, zneutronii si protonii, se numese nueleoni. Pentru caracterizarea unui nucleu s¢ va utiliza 0 notatie simbolic&: aX, (5.12) X este simbolul chimic al elementului; A este numArul de mas’; Z este numirul atomic. In funetie de valorile pe care le pot lua numarul de masa si numrul ‘atomic, hucleele se clasificd tn: ‘zotop/ si izobari. Zeotopii sunt nuclee caracterizate prin acelasi numir atomic Z gi numere de masa diferite. Un exemplu il constituie izotopii hidrogenului 1H, 7H, }H. (hidrogen, deuteriu i titi), Jeobarii sont nuclee caracterizate prin acelasi numar de masa gi aviind nu- mere atomice diferite. Un exemplu il constitiie nucleele: “Mg gi Al. Modul simbolic de sctiere se extinde si la nucleoni. Deci, simbolic, vom ‘nota: protonul cu 'p, nueleonul cu jn. 2. STABILITATEA NUCLEELOR ATOMICE Am arltat in paragraful precedent cA nucleul este format din protoni si neu- ‘roni si are raza de aproximativ 10-4 m. Forfele electrice, care sunt suficiente ‘pentri a explica legarea electronilor in atom, nu pot s& explice cum protonii, incarcati pozitiv, si neutronii, fir sarcini electricd, pot si formeze sisteme stabile. Legitura protonilor‘si neutronilor in nucleu trebuie pus& pe seama unui alt tip de forte, forfele nucleare. Experientele de imprastiere a particulelor ct pe nuclee au dovedit c& fortele ‘nucleare mu se manifesti decit la distante foarte miei (~10- m), spre deosebire de fortele electrice care actioneazi la distante mari. fn plus, farfele nucleare ‘trebuie sf actioneze intre tofi nucleonii, indiferent de faptul cé acestia sunt sau mu Incireati electric si sa tie mult mai intense decdt fortele electeice pentru a com- ppentsa respingerea reciproca a protonilor. 133Pentru a intra mai adine th studiul fortelor nucleare este necesar si exae minim condifile de stabilitate ale nucleelor atomice. 2.1, ENERGIA DE LEGATURA A NUCLEULUI in studiul fizicii nucleare vom utiliza notiuni de teoria relativitatii restranse (@ ui Einstein). Reamintim e& enengia total a umui sistem izolat* este data de relatia W=me, (6.13) unde m este masa de migcare a sistefhului iar ¢ este viteza luminii in vid; m=m) five, unde m, este masa de repaus a sistemului, Energia de repaus a sistemului izolat este: > Wy = mee? 644) Energia cineticd a sistemului izolat este diferenta.intre energia total si energia de repaus E=W-W,=(m—mJe. (5.15) Energia total a unui sistem izolate exprimata. prin relatia (5.13) cuprinde si energia potentiala datorat’ forjelor inte~ rioare ale sistemului, Deci variagia energie? Albert Einstein (1879-1955), fiician potentiale inteme a sistemului este tcortsian, ety al ail wii “sohivalenl cu 0 varafic a masci sale Praga, Leiden, Bern si Princeion Cresterea _masei unui sistem este pro- ‘remiul Nobel pera Fir (1921). portional cu cresterea energie! sale, iar Nos tm a lls i it penis un anal pals one t, egat (de exemplu un nucleu), cat $i pontru o singur senile exe vn ser care nu ce ss acu forjlor exeroas (letio; ‘itatona). fn ra at aie! cand efecsle f. in proceso} studiat (de exompl, sactioneaza prin loriedeseresterea _masei unui sistem, cu descresterea energiei sale, indiferent de procesul in care are loc variatia energiei, Absorbtia energiei de c3tre un sistem ‘este echivalenté cu cresterea masei sale, iar eliberarea de energie, cu scaderea thasei sale, indiferent ce fel de energie este absorbiti sau eliberatl. $8 examinim acum un nucleu izolat, Acesta este format din nucleon (protoni si neutroni), legati prin forte nucleare. Nucleul izolat in repaus are cenergia total’ egala cu: Wy= Myc, (5.16) unde My este masa de repaus a nucleului , ‘Neutronii si protonii pot fi separati din nucleu si adusi in starea de nucleon! nizolati*, in aceasta situatie fiecare nucleon este un sistem cu energia de repaus: We= me, (17) unde m, este masa nucleonului de tip K (# sau p). Energia total a nucleonilor iaolati fn repaus va fi: W=Zm,-c2-+(A-Z) m, +02, (6.18) sunde Z reprézint numiirul de protoni si (-Z) numrul de neutroni din nucleu. Energia de repaus totald a sistemului de nucleoni considerati izolati trebuie sf fic egala cu energia total de repaus a nucleului plus Iucrul mecanie efectuat pentru a separa nucleonii ‘Lucrul mecanic efectuat pentru a destace un nucleu izolat in repaus in nue cleoni izolati in repaus se numeste energia de legitard a nucleului. Ea este egal cu eriergia transferati:mediului inconjuritor in procesul formatii nucleului din nucleonii constituenti. Calculul energiei de legdturi se face ugor cul ajutorul relatiilor (5.16) gi (6.18) daca se cunose masele nucleului gi ale nucteonilor: Wy = Zm, °c + (A-Z)m,-2~M,c, (5.19) om In Wg este encrgia de legiturd a nucleului N cu masa M,. Pentru-ca nucleul si fie stabi trebuie ca Wi. > 0, deci masa nucleului si fie mai mich decdt masa particulelor componente considerate izolate, In reactia de desficere a unui micleu in nucleoni nu. se conserva masa in sensul elasic, se conserva energia totali. Acesta este unul dintre fenomenele care au permis verificarea directd a corecttudinii teoriei relativititii restrinse. Pentru a calcula energia de legatura a unui nucleu dupa relatia (5.19) trebuie si utilizim valorile maselor nucleelor (My). Se cunose masele atomice obtinute 135cu specirografele de masa si valorile lor sunt date in tabelul 5.1, (pag, 185). Masa atomicd este diferitai de masa nucleard. Ea poate fi scrisi: M,=My+Z-m, (520) ‘in aceasti relatie M, este masa atomicd, My este masa nuclear, Zm, este masa celor Z clectroni ai atomului si W7, este energia de legatura (otali a electronilor in atom. Energiile de legiturd ale electronilor in atomi sunt mici fata de energiile de legiturd nucleare gi se pot neglija. Pentru a tine seamn de masele electronilor, se introduce in relatia (5.19), in Tocul masei protonului, masa ‘atomicd a hidrogenului, in felul acesta masele a Z electroni se adun’i si se scad gi relatia (5.19) devine: Woy = Z> mye? +(A-Z) mc? = Me? é2y Deoarece calculul energiilor se face de obicei in megaelectronvolti (MeV) este util si cunoastem echivalentul in energie al unitatii atomice de mast: 1. ¢2=(931,5016+ 0,026) MeV. (5.22) Exemplu numeric. Si calculim energia de legiturf a nucleului de ey teriu (7H): Wg mye? + m2 — mye = 62) = (1,007825 + 1,008665~2,014102) -931,5 = 2,22 Mev, Masa nucleului final este mai mic& decat masa particulelor componente, deci Ia formarea sa se elibereaza o energie de 2,22 MeV prin emisia unui foton y. Am putea serie simbolic react (H+) njH+y. (5.24) Misurarea directi a energiei fotonului y ne permite s& verificam coreetitudinea calculului energiei de legitur& efectuat cu ajutorul energiilor totale de repaus, ‘Am definit prin relatia (5.19) energia totala de legitura a unui nucleu pentra procesul de desfacere al acestuia in toate particulele componente. Adesea ins’ ne intereseazit energia de legaturl a unei particule In nucleu. Si examinim procesul de desfacere a unui nucteu Nin dows particule: a si X, Noa+Xx* (5.28) * a ¥iX pot fi particule Cj, jp) sau muclee (fH, $e, JLi ete.) care ints in constitutia ‘mucleului N. 136-—-Bhergia de legituri a particulei @ in Ww ~nucleul N’ (sau energia de separare) se va calcula din diferenta intre energiile totale de repaus @ nucleului N $i ale particulelor a si X Wig = (m+ m,-m, Je. (5.26) En este egalt gi cu energia de legituri.a particulei Xin mucleul N. Dacd Wi, > 0 nucleul N este ‘stabil fats de desfacerea in particulele @ rig 5.2 Digram energetic in care se $i.X si desfacerea poate avea loc numai _ilusveazbstublitatea nleulot N in raport ca Tavtulle a 4/3; A) nucledl stabil mu Se transferind nucteului N energie din Usstce sponan 9 6 4 4B) antl fara, ‘nestbil~ae deface sponta @ 9) X. Daca Wie < 0 mucleul N este ‘estabil si se desface spontan in particule a 'si X transferind energia W3, Partculelor a si X ca energie cinetic’. Putem prezenta situatia intr-0 schith in ‘scara energiilor totale de repaus, ca in figura 5.2. E 2.2. ENERGIA DE LEGATURA PE NUCLEON. PROCESE DE DEZINTEGRARE. FISIUNE $I FUZIUNE Daca se examineaz& nucleele existente in natura, se constati ci nu existi fnuelee cu numér atomic mai mare decét uraniul (Z = 92), Elementele transurae nnigne au fost Sbtinute pe cale artficalé si sunt nestabile. De asemenea, multi izotopi naturali ai elementelor de la sfirgitul tabelului periodic se dezintegreazi ‘emitind particule «sau electroni 8, sau fisioneaz& spontan. Energia de legaturi a ‘ucleulut da o indicatie asupra intensitititfortelor nucleare eare tin legati nucle- onii in mucleu. Dar, deoarece aceasti energie creste la aducerea fiecirui nucleon ‘in plus in nucleu, ea nu poate explica instabilitatea nucleelor cu mumar mare de ‘ucleoni si nici ma ne permite s comparim stabilitatea a dow nuclee. Enengia de egitur pe nucleon este 0 mirime mai pottvit& pentra studiulstabilititit ncleelor. Definim energia de legitur’ pe nucleon ca fiind energia de legdturl a unui ‘nucleu impartiti la numarul de nucleoni din nucleu: : W, i ace (627) rigs ilustreaz4 variatia acestei mérimi in funetie de numarul de mast Ap nucleele cunoscute in natura, © valoare mare a energiei de legiturl pe nucleon inseamné o stabilitate mare 4 nucleului (un mucleu in care nucleonii sunt putemic legati). Pe figura se ob- : 1372 W 6 8 100 120 10 60 180 200 220 20 energie! de lgiturb pe nucleon in Fimete de umbrl de mes A > servi ci nicleole de mast intermediar’, cu A cuprins intre 40 gi 140, au energia de legituri pe nucleon maxima si in prima aproximatie constant, in jurul valorii de 8,5 MeV. La nucleele grele energia de legitur’ pe mucleon scade pani la ‘uraniu, unde ajunge la aproximativ 7,5 MeV. Dezintegrare «si fisiune spontand, Nuclecle grele yor avea tendinla de a elimina o parte din nucleoni, transformandu-se in nucle cu energie de legaturit pe un nucleon mai mare, deci mai stabile, Procesele prin care nucleele grele fsi miresc energia de legitur’ pe nucleon sunt dezintegrarea 0. $i fisiunea nuclear’. In dezintegrarea o nuclecle grele expulzeazi un nucleu de 3He: nucleele care emit particule o formeaza lanturi de nuclee a cdror mas& scade cu cate 4 unititi pani cand se ajunge la un nucleu stabil de masii mult mai mic, fn procesul de ; fisiume nucleul se rupe in dou fragment si citiva neutroni. Fragmentele sunt nucle de mast intermediar8. in ambele procese se transferli energie cineticA particulelor in stare finala. Aceasta se poate calcula din bilantul intre energiile totale ale nucleelor care se desfac gi cele ale nucleelor produse prin dezintegrare sau fisiune. © Exemplu numeric. Si examindim procesul de dezintegrare 0. a nucleului de “Po:Cu alte cuvinte hucleul de 7$Po emite spontan un nuclen de He si se ‘transforma intr-un nucleu de *{$Pb. Masele nucleelor respective sunt: Mz, = 209,98287 u, May, =205,97446 u, M,,, = 4,002604 u. Bilantul energiilor ne conduce la: AW = (205,97446+4,002604—209,98287):931,5=—5,4MeV. (5.29) AW este negativ, deci nucleul de "°Po nu este stabil in raport cu dezintegrarea ce, Energia de 5,4 MeV se tmparte ca energie cineticd pe nucleele de {He si “Pb. In figura 5.3 se observ cB energia de leg’turi pe nucleon a nucleelor usoare ‘reste pind la A'= 40. In plus, existi variatii pronuntate ale energici de lewitura pe nucleon. Nucleele cu A =4, 8, 12, 16 au energia de legatur’ pe nucleon mare fati de nucleele vecine. Acest efect indicd faptul cA grupirile de 4 nucleoni (2 protoni si 2 neutroni) sunt foarte stabile. Nucleele usoare cele mai stabile par « fi formate din nuclee de $He. Fuziune nucleari. Cresterea energici de legatura pe nucleon cand se treee de la nuclee ugoare la nuclee mai grele, indica faptul c& trebuie sa fie posibil un proces de unire a nucleclor ugoare, un proces de fiziune in care si se formeze ‘muclee de masé intermediari. Un asemenea proces nu se observa in mod spontan ‘in conditiile naturale de pe Pamént din cavza fortelor mari de respingere electrostatic’ inire nucleele inelircate poziti. Procesele de fuziune sunt posibile la temperaturi foarte ridicate gi sunt sursa ‘energi¢i solare, Ele au putut fi reproduse si in bomba cu hidrogen, unde s-a realizat fivziunea nucleelor de deuteriu si trtiu 1a © temperaturl foarte tidicati, ‘obfinut’ fntrun proces preliminar de fisiune, Exemplu numeric. Si examinim urmitoarea reactie de fuziune 3H +H jn + $He. : (5.30) Bilangul energetic ne conduce la AW =(om +m, —m.,~m,, Je? =(4,002604 + 1008665 — ~2,014102—3,016049)-93 1,5 =-17,58MeV. ‘Nucleul de ‘He si neutronul preiau aceasti energie ca energie cinetici. 2.3. FORTE NUCLEARE, MODELE NUCLEARE Si completim cunostinjele noastre asupra forjelor nucleare, schitate la Inceputul paragrafului 2, pe baza informatilor obtinute din studiul energiei de legiturs. Energia medie de legituri’ pe nucleon este de aproximativ § MeV. Si o eompariim cu energia medie de legitura a unui electron in stom, 139© relatie aproximativa ne di energia de legituri a tuturor electronilor intr-un atom cu numa atomic Z: Wil=15,73 Zev. (31) Deci energia medie de legatuta pe electron va fi: we B, apteisa. Zev. (8.32) Ea este de edteva zeci de electronvolti pentru atomii de masti medie, Dacit 0 ‘comparim cu energia medie pe nucleon in nucleu, vedem 8 este de 10'ori mai _ mici, Aceasta ne rat c& forfele nucleare sunt rault mai intense (de \0* ori) decd fortele electrice care actioneaza in atom intre nuclea si electroni. ‘Si examin gi un alt aspect al comparatiei intre fortele nucleare gi forjele electrice. : é W, Energia de legaturi pe nucleon (} ‘reprezentati grafic fn fiinctie de numarul de mas& (A), este aproximativ constant pentru nuclee de masi intermediara, La aducerea unui nucleon intr-un nucleu, energia de legiifura a nucleului creste cu aceeasi mirime, oricdt de multi nucleoni ar exista in nuclew, Acest fenomen este legat de faptul c& forfele nucleare actioneazi pe distante foarte scurte si astfe), fiecare nucleon interactioneazai numai cu nucleonii cei mai apropiati. Vom spune 4 forfele nucleare au caracter de saturatie. Fortele electrice nu au un caracter de saturatie deoarece ele actioneazA pe distante mult mai mari. Daci ne referim din nou la atom, care este un sistem legat prin forte electrostatice, observim ci aceste forte tin electronii legati intr-un Volum cu o razii de 10° ori mai mare. in plus, din relatia (5.32) se vede c& energia de legitura pe electron creste pe mésur’ ce creste numarul de electroni In atom (Z). Caracterul de saturatie al fortelor nucleare face posibili compararea materiei nucleare cu starea lichida in care fiecare molecula interactioneazi numai cu moleculele invecinate. Modelul nuclear ,piedturi de lichid, Analogia cu picdtura de lichid a fost ‘dusii $i mai departe si a condus la un model nuclear, denumit modelul picaturd de Jichid. Dis cauza caracterului de saturatic al fortelor nucleare, volumul nucleului creste cu aceeasi cantitate cind se aduce un nucleon suplimentar in nucleu. Putem spune cA volumul nucleului este proportional cu numirul de nucleoni din nucleu, deci cu numérul de masé A. in picitura nuclear’ qucleonii de la sunt atrasi spre interiorul piedturii si deci vor exercita 0 fort de tensiune superficial eare va face picitura si ia forma sferic. Volumul nuclear va fi deci ‘volumul unei sfere de razi R proportional cu numérul dt nncleoni, A> vi VnSak HA, (533)unde’ este 0 constants de proportionaliinte. Din aceastl relatie se obsine o formull a razei nucleare (relatia 5.1). =RA" Faptul c& la acest rezultat s-a ajuns gi fn misuritorile de raz nuclearé este tun argument pentru valabilitatea modelului de picdtura al nucleului. In plus, acest ‘model a permis si se explice multumitor fenomenul de fisiune. Desi ne ajuti s& intelegem 6 parte din fenomenele nucleare, el nu explici toate proprietitile nucleului. Un fapt care nu poate fi explicat prin modelul picdturd este stablitatea foarte mare a nucleelor formate din grupéri de 2 neutroni $12 protoni. Acest fenomen a putut fi explicat in cadrul unui alt model, modelul ‘piturilor nucleare. Modelul piturilor nucleare. Dup’ cum se stie de Ia structura atomului, clectronii ocupa in atom nivele de energie, pe care s¢ pot gsi numai doi electront cu momentele de spin orientate antiparalel conform principiului de exeluziune al lui Pauli, Modetul paturilor considera c nucleonii ocupa, ca si electronii, nivele de energie pe care nu pot sta decat cel mult ete doi nucleoni identici cu ‘momentele de spin orientate antiparalel. Deci, pe o paturd rucieara se pot gisi cel ‘mult doi protoni si doi neutroni. Urmarigi figura 5.4. ee a Zz 25 z= NeA-Z=6 Ne wNe5 a 6 © Fig! 4, Agere nueteoilor in modell ptuitor neleare. Nustul cu A= 8 este col mal stabil n Ee etenh cae pare sont eeupae in ontguaile 6) so) In care exit uy sus de Hae de most, nuleonl suplizeotar ne age pe 0 lurk Gu energie de legit wih reseed fox roprezenat coun cere de cuore inchs ia nero ea un te agua “Sasa indi onentares momont inet de spin. 141Dac intr-un nucleu cu paturi complete se introduce ined tin nucleon acesta ‘nu poate si ocupe un loc pe un nivel deja completat si ceupa un alt nivel de energie, fiind mai slab.legat. Deci, energia de legaturd pe nucleon a unui nucleu cu pituti incomplete va fi mai mick decat cea a unui nucleu cu pituri complete. i ‘Dupit aceasti expunere sumari a proprietitilor fortelor nucleare si a dou fipuri de modele nucleate, nu trebuie si réménem cu impresia cA putem explica toate proprietatile nucleelor. Fortele nucleare nu sunt cunoscute suficient de bine. { ! Pentru a putea serie 0 expresie a fortei aga eum putem face in cazul fortelor electrostatice. De aceea in fizica nuclear’ se formuleazt mai multe modele care explici, fiecare, citeva din proprietitile nucleare, dar nici unul nu poate s& fe explice pe toate, o 2.4, REACTIL NUCLEARE. LEG! DE CONSERVARE Reactia nucleard este acel proces prin care doud particule sau sisteme de particule interactioneazA prin forte mucleare si ansamblul se desface in mai multe particule sau sisteme de particule (nuclee). Particulele sau nucleele din starea finala se numese produgi de reactie. en Vom serie simbolic 0 reactie nucleard sub forma: mC + Ei + mye + EX = m,c + Ef +me +E. (5.38) 118 gi finala o notim Diferenfa dintre energia de repaus a particulelor tn stare Q sio mumim energie de reactie: Q=(m, + my —m,— me (6.39) Relatia (5,38) poate fi exprimati gi in fuunctie de energiile cinetice ale particulelor (5.40) Daca Q > 0 reactia se numeste exoenergeticd. Daci Q < 0 reactia se numeste endoenergetic’. intr-o reactie exoenergetic’, energia cineticd a particulelor in starea final ‘este mai mare decét energia cineticd a particulelor in starea initial. ‘in reactiile endoenergetice este necesar’ o energie cinetic’ minima a particulelor fn starea initialé pentru a produce reactia. Energia cingtic’ mi particulclor initiale este egal cu cildura de reactie Q si se numeste energie de rag. Energia cinetic& a particulelor in stare final, in acest caz, este zero; EE+ ES =1Q|= Epegs (41) (BEES pag = 0: 143Singurul sistem de feferint® tn care pot fi indeplinite aceste conditii este -sistemul centrutui de masa, Sistema centrului de mas& (SCM) este sistemul de ‘refering in care impulsul total al particulelor este nul, adie&: BB Ae (5.42) Pentru orice reactie care are loc la prag*: A =0; By =0. (6.43) {in orice alt sistem de refering energia cinetic’ a particulelor in starea initial trebuie si fie mai mare dect Ej, deoarece 0 parte se cheltuieste pentns migcarea sistemului de particule in ansamblu (figura 5.5). * De obicei, o reactie nucleara se realizeazi experimental trimitind particule a accelerate pe 0 tint fix care confine nuclee Xin repaus. Sistemul de refe legat de finta fix se mai numeste sistemul laboratorului. Se poate calcula care” trebuie sé fie energia cinetica (minima) a particulei proicctil, a, in sistemul laboratorului (SZ) suficienta pentru a produce o reactie nuclear’ Ia prag. Vom. nota aceasti energie ou Ej: BE ao {ol 6.44) ty E+ este mai mare decit cildura de reacte [Q (este egalé eu | numa fn cazal in, care particula proiectil are masa de repaus m=0). Exemplu numeric. $i examinim reactia: WN +$He>'f0 +H (8.45) Foefieo Fig. 55. Ciosnitea inte paticutele a. Xin sistema ‘central ce mash gif sistemal laborstorulu. 144‘Utilizind ioc nucleelor care sunt date in tabel obtinem valoarea energici de reactie: Q= (My +My. — Myo (8.46) J Q=(14,003074 + 4.002604 ~ 16,999133 — 1007825) -931,5=—1,19 MeV. 2 Deoarece Q < 0, reactia este endoenergeticd. Energia cinetic’ minima pe care trebuie si 0 ibs particula a pentru a provoca reactia este dati de te- Jatia (5.44): Ae 1,19=1,53 MeV. (647) ) Leges conserviimpulsuit Impulsul total al particulelor inainte de reactie este egal cur impulsuil par- ticulelor dup’ reactie, Impulsul total este suma vectorial’ a impulsurilor particulelor, Conditia de conservare a impulsului este indicat in figuea 5.6. ° Legea conservirii impulsului ne ajut si gisim 0 relatie intre energia de teactie, Q, 51 caracteristicile particulei b rezultate din reactie (energie cinetic& $i ‘unghi) cafe se misoari cel mai usor intr-o reactie nuclear. Din figura 5.6 se vede ay HE f+ fh 2,b, cos 0. (6.48) ‘In reactiile nucleare, energiile cinetice fiind mici in raport cu energiile de * Tepaus putem scrie energiile cinetice in aproximatia nerelativist®. Prin urmare: ¥ wet amy, ” Relatia (5.48), devine: my Ez = 2g: + 2m. — 4mm ELE cos 6. (5.50) ‘Utilizind acum relatia (5.40) pentru @ i jimand seama de fuptul c& in ssistemul laboratorului E* = ofa} a DYES 5, 63) , % Relatia (5.51) ne d& o alti metodi de Fi % : H iu. 6, Caerte nplndts rei misurd’a energici de reactie, wickeaea XD Fe 145¢) Legea consetvari sarcinii electrice ‘Suma sareinilor electrice ale particulelor inainte de react ma sarcinilor eleetriee ale particulelor dupa reactie. Si scriem particulele nucleare cu notatia simboliea 4N fe este egalli cu su Bashx SY +2. (5.52) Sareina fiecdrui nucleu sau particuld este data de numarul atomic Z, Prin urmare, Jegea conservari sarcinii revine, in cazul reactiei (3.52), la 2,4 by =Z, +2, 5.53) ) Legea conservarti numarulai de mucleoni Numiiral de nucleoni inainte de reactie este egal cu numarul de nucleoni dupa reactie. in reactia (5.52) numarul de nucleoni este exprimat prin numa? de: masi A, Legea conservarii numairului de nueleoni se va scrie: A+ Ap=A.+A, (5.54) Relatiile (5.53) si (5.54) ne ajutd si verificam serierea corectd a unei react nucleare, 2.5. TIPURI DE REACTI NUCLEARE. FISIUNEA STIMULATA. REACTORUL NUCLEAR © clasificare corecta a reactiilor nucteare nu se poste face decat daca se unoaste mecanismul de interactiune. Aici apar aceleasi dificultiti ea si in cazul modelelor nucleare; se utilizeazi modele de interactiune al ciror domeniu de valabilitate este limitat, deoareee matematic nu se poate descrie complet interactiunea, Unul dintre modelele de reactie cel mai mult utilizat in reactii nucleare la energii miei (sub 20 MeV) este modefu! aucleulii compus, propus dé Bohr in 1935, Modelul nucleului compus pomeste de la urmitoarele trisdturi caracteristice modului de interactiune prin forte nucleare: din cauza razei mici de actiune a forfelor nucleare. particula incident interactioneazi cu particulele nucleare humai la distante foarte scurte. In interactiunea cu un numér mic de nucleoni ca transferd o mare parte din energia cinetied gi nu mai poste parisi nucleul din cuza atractiei eclorlalti nucleon. Se formeaza astfe! un ,nucleu compus* in care ‘energia se transferd intre nucleoni prin ciocniri, Sistemul are ,viafi lung (aproximativ 10" s) fata de timpul de interactiune nuclear (timpul necesar particulei pentru a stribate nucleul de aproximativ 107 s) deoarece este necesar un numar mare de ciocniri pana cénd 146unui nucleon sau unui sistem de nucleoni s8 i se transfere suficienta energie cineticd ca si poaté parisi nucleul, Procesul de desfacere. a nucleului compus poate avea loc pe mai multe cAi, acd aceste c&i stunt permise de legile de conservare in reactie. ‘Sa examindm exemplul din figura 5.7. O particula (3He) interactioneaz cu : ‘un nucleu de bor ('3B). Particula 6. isi transferd energia cinetic’ nucleului gi este ‘captati intr-un nucleu compus, excitat, de azot ('3N*). In. procesul de redistribuire a etiergici prin ciocniri, in nucleul compus, se poste ca acest sistem ‘sd expulzeze fie un deuteron 7H, (canalul a), fie un proton, |H, (canalul b), fie o particulé a, {He, (canalul ¢), fie un foton ¥, (canalul d), toate aceste procese fiind permise de legile de conservare. Fiecare din aceste reactii are o anumiti . probabilitate de realizare. Dintre acestea atragem atentia asupra canalului ¢ care reprezintl'0 reactic elasticd. in reactid clastich energia cinetici a particulelor se conserva si particulele rman in starea fundamentali. in reactia d nucleul compus. se dezexcita prin emisia unui foton y. | Exist reactii care pot fi produse de fotoni ca particule incidente, Aceste reactii se numese foronucfeare. Un caz de interes deosebit inte reactiile nucleare il joacd reactile in care unul dintre nuclecle finale rimane intr-o stare excitats, Nucleu! . soy Mase Fig. 5.7, Schema energeticd pentr formrca si desfuceren * | suclulucompus pe difarite cana de racic @ =H f $ ® Sica © @) 147suferind 0 oui transformare jee \ nnuclearé. Un asemenea caz este @? ‘ilustrat in figura 5.8. fy al" Reactile nucleate se clasificd de 4 gyo9 i ‘obicei dupa tipul particulei incidente ”” atc | (incireati electric, neutri, foton...), atts rt | dupa energia acesteia si dupa \ num’rul de masi al nucleului | ciocnit. Citeva dintre _reactile nucleare de interes practic vor fi m amintite in cursul acestui manual. | fee ‘$4 ne oprim acum asupra 90052 re hea reactiei de fisiune stimulate sia aHe+3He utilizirif ef in reactorul nuctear. 2 Etsuneg; Stimulati Fisica . "vig. sb. Schoms ensigns compe aneloe ‘muicleard stimulata a fost descoperiti Shiite deer stage {in 1939 de O. Hahn, F: Strassman gi 7 ae Lise Meitner, Fenomenul consti in, tHottHte urmatoarele: la captura unui neutron \ Tent, un nucteu de 43U se rape in dou’ nuclee de masa intermediara (de exemphi "Ba si Kr) si doi sau trei neutroni rapizi. Reactia se poate scrie: ¥ jee SU BUe pat kr +3 yn. Nuclesle de 'S(Ba si Kr auun surplus de neutroni fata de configuratia cea mai stabild si din aceasti cauzi sunt nestabili, transformandu-se prin dezintegrirt succesive. Energia de reactic a acestui proces exoenergetic este de aproximativ 200 MeV din care cea mai mare parte este preluatd ca energie cinetic& de efitre fragmentele de fisiune. Datorit& energici de reactie considerabile, reactia de fisiune stimula pre~ zinti.o mare important energetic’. Conditia care se impune, ins, este ca tin ase- menea proces si se autointretina; ea poate fi indeplinit’, dac& se utilizeazh neutronii rezultati din procesul de fisiune ca initiatorii unui nou proces de fisiune. Oastfel de reactie se numeste reactie in lant. Reacfia in tang. Prima conditie pentru utilizarea neutronilor intr-un now proces de fisiune este incetinirea lor, deoarece probabilitatea de cupturi a neutronilor de catre mucleele de “3U este cu att mai mare cu edt viteza lor ¢ mai mic. Pentru tneetinirea neutronilor se utilizeaza un mediu moderator format din uelee usoare care preiau prin ciocniri 0 mare parte din energia cinetica a neutronilor. Ca moderatori se utilizeazA apa, apa grea, grafitul sau beriliul care au ‘atomi cu mast atomic mic’. 148alta conditie pentru a se putea continua reactia in lant este ca neu- toni simu se piardi prin alte procese care nu conduc la fisiume, Cel mai important proces de captur’ ‘ir fisiune este reactia: + BU RU +y (5,56) mai ales ci 7U_ este component tnajoritar in reactoarele cu uraniu natural. — Neutronii pot fi captati si dé alte anuclee, in particular de nuclecle ‘moderatorului. Datoriti proceselor care conduc la pierderea neutronilor, {ntretinerea reactici in lant se poate, SSA GA, nae’ Sor bustibilului de uraniu fisionabil este suficient de mare. Cantitatea de material fisionat Fig, 5.9. Schema de principia a unui seustor ‘nuclear. aida de rcicejoasd 3 ol de modertor Ta care reactia de fisiune se intretine, se numeste masi eriticd, Dack aceasti cantitate este mai mare decat masa critica, numarul de neutroni se multiplic& rapid deci se multiplies $1 procesele de fisiune, putind s& duct la explozie. Dacd masa de material fisionabil este mai mic’ decéit masa eriticd, neutronii se pierd in procese de absorbtie sau ies in afari si reactia in lant se intrerupe. eactorul nuclear este un sistem controlat in care se produc ‘procese de fisiune stimulatd care eondue la ridicarea _temperaturii unui agent termic. Prin ricirea agentului termic se poate transfera ‘edldura sau obtine lucru mecanic, in acord cu principiile termodinamicii. Schema de principiu a unui Teaotor este dati in figura 5.9. Principalele sale componente sunt: 1) Materialul fisionabil care este uraniu natural imbogatit cu izotopul’ “$U pentru a mari probabilitatea proceselor de fisiune sau cu alte nuclee uyor fisionabile. Farico Fermi (901-1984), Gaician italian Subilit 9 S.ULA.. profesor fs universitiile din Roma si Columbid, Premiul Nobel “pentru Frid (1938), 149‘Acest material fisionabil este aranjat sub forma de retea de blocuri sau bare ajezae in masa de moderator, Aceest8aranjare miogoredc8 absorbs nevtronilor de catre nucleele de “)}U si usureaza transferul eXldurii, 2) Moderuiorutcare este format din apa, apa grea sau grafit: 3) Fluidul de récire. Produsii de fisiune au 0 energie cinetica mare pe care 0 transfera prin cjocnisi atomilor mediului. Zona activ’ se inedlzeste foarte mult §i trebuie rita, proces ce se realizeazh prin cireulatia fluidului de ricire. 4) Bare de control. Acestea contin nucle care absorb cu probabilitate mare ‘neutronii (bor, cadmiu). Barele pot fi introduse mai mult san mai putin in zona activi pentra a opri sau intensifica reactia in lant. ) Reflectorul, Pentru a micgora numfirul de neutroni care ies in afara zone) active, se utilizeaz’ un strat de material care impristie puternice neutronii, Teaducfindu-i tn procesul de fisiune (beriliu). 6) Protectia. Pentru a atenua scaparile de radiatie y din miezul reagtoralui ‘acesta este inconjurat cu un strat gros de beton. a Reactorul miclear este utilizat in mai multe scopuri: 4) Produce neutroni care se utilizeaz& in studiul proprietitilor nucleare sau in obtinerea de izotopi radioactivi artficiali pentru aplicati practice. bb) Produce energie ce se utilizeazii in centralele nucleare-electrice, ©) Produce materiale fisionabile care nu se gisesc in natura, Dintre toate nu- cleele care fisioneazh cu neutroni de energie mic’, numai %U se giseste”in natura, Izotopii de 3; si 7g,Pu se obtin din reactii care au loc in reactorul nu- clear. 3, RADIAT NUCLEARE Radiatiile mucleare sunt formate din particule nucleare in migeare. Particulele nucleare sunt fie particule elementare ({p, ja,e,e", ¥) fie muclee GH, {He) emise de nucleele nestabile. Radiatiile nucleare se obtin prin accelerarea particulelor nucleare, prin react nucleare sau prin dezintegrarea nucleelor radioactive. ‘in paragraful precedent am studiat reactiile nucleare. Ne vom ocupa in con~ tinuare de fenomenul de radioactivitate, 3.1. RADIOACTIVITATEA NATURALA $I ARTIFICIALA. LEGILE DEZINTEGRARII RADIOACTIVE, {in paragraful 2.1. am aritat c& un nucleu N poate fi stabil in raport cu emisia unei particule, a, daca energia de legitura W',,> 0 si nestabil dac W,,< 0 (vezi relatia 5.19 si figura 5.2.). 150Dezintegrarea a. Si examinim acum cazil deziniegrarilor eu emisie de a. Particula o este un nucleu de beliu, Deci, cu notatia utilizati in paragraful 24, @ este 0 particuli a. Am aritat in paragraful 2.4 ci asupra particulelor ‘nucleare @ si X actioneazi douk feluri de forte: fortele electrostatice de respingere gi forgele de atractie micleara. Figura 5.10 ilustreazi in diagrama ‘energeticd aceastd situatie. ‘Cand particula @ se upropie de nucleul X, energia potentialé in cdmpul fortelor electrostatice de respingere creste, Daca particula ajunge la distanta R la care incep si actioneze fortele de atractie mucteare, energia potehtiala in campul fortelor nucleare de atractic este negativa si mult mai mare decat cea electro- static; se poate spune cé formeazi 0 groapa de potential. Fortele de respingete lectrostatice creeaz’ la limita razei de actiune a fortelor nucleare ,.0 bacicra” de energie potentiali pozitiva care impiedicd intrarea particulei @ in nucleul X (daci ‘particula @ are sarcin electric& pozitiva). Indltimea maxima a acestei bariere este datii de energia potentiala clectrostatica Ia distanta r= R, unde R= Ry + Ry este suma razelor celor dou particule (fig. 5.10, a): 1 abe Bigs RT (5.57) Naw Fig. 5.10. Nucleul N se poate psi in nerpoice: a) 0 stare legath in care masa sa Wee) =f ant pes fe | ‘este mai_mic8 decit sums muasclor par- nautanetead liculelor @ 4X, 6) 0 stare metadtabil in care particule @ poste fi expulzaté prin feet de ‘2 batierei clectositice, c) 0 Beets car AN socal Nos vices partculelea 9X. 3 et at - tiiJn groapa de potential, nucleul poate si ocupe © serie de nivele energetice. ‘Si examindm pe figura 5.10 trei situatii posibile, Particulele a si X formeaz& un ‘nucleu Na cérui stare energeticd o indicim pe figura ca nivel nuclear. in cazul a) nivelul nuclear al nucleului N este stabil deoarece energia de legiturh Wi,,> 0. Situatia este analoaga cu cazul unei bile in stare de echilibra intr-o groapd cu pereti inalti. in cazurile 4) si c) energia totala a nucleului este mai mare decit a particulelor in’ stare liberi. In cazul 6) respingerea clectrostatic& Iucreazi si din interior ca o batier’ care impiedic’ desfucerea nucleului in particulele a gi X. Cazul este aseminitor echilibrului metastabil al bile, starea nuclear se numeste metastabila. in cazul ©) starea nucleului este nestabilé si poate fi aseminaté cu statea de echilibru tiestabil al bile. In cazul ¢) nucleul NV se desface tn particulete a si X; 0 asemenea situatie se creeazi in reactiile nucleare cAnd N este mucletl compus intr-o stare excitat a clrei energie este mai mare decat indltimed bari- erei electrostatice de potential. ‘in paragraful 2.2 am ariitat cd nucleele grele sunt nestabile fn raport cu dezintegrarea a, adict: Wy > Wat Wc (5.58) Pe de alti parte, nucleele grele au o barietd de potential foarte inalti deoarece numirul lor atomic este mare. > Exemplu numeric. Sa calculim indltimea barierei electrostatice pefttru azul dezintegratii ota potoniului: po > $He + Pb 1 Fd a. 3» Bak Ze 4ne, OR i a R= R+R,=1,45(4' +206") x 10m deci: 2-82-(1,6-10 8) o = 9:10? 2 47,510 = Ves (Si C= 91054306810 pez T eV ea Diferenta de energie: Wig = W,+Wy— Wy =-5,4MeV ‘a fost calculat® tn relatia (5.29). Deci energia nivelului este mult mai mic& decat Indlfimea barierei de potential. Acest nucleu se giseste in situatia > din figura 510. Nucleele grele se giisese, din cauza iniltimii mari a barierei de potential, in stati metastabile, Din punctul de vedere al fizicii clasice, nucleul nu s-ar putea dezintegra deca daca particulei «i se transfer8 o energie suficienta pentra a treceppeste bariera de potential, in realitate, insd, se observl c& nucleele grele se dezin- fegreazli cin mod spontan, fir transfer de energie din afar. Fenomenul acesta inailfime mai mica. Deci nivelu! metestabil are un timp de viata limitat. Timpul de ‘iat media al nucleului metastabil este cu ait mai lang cu edt probabiltnes de ‘este mai mic’. Legea dezintegririi radioactive, In capitolul 2 am aritat’c& orice sistem cuantic care se giseste intr-o stare excitatl se dezexciti cu o anumitl probabilitate de tranzitie. Legea earacteristicg ‘rocesului de tranzitie cuanticd este o lege exponentiala de forma (2.55): N= Noe’, (5.60) unde N(f) este numarul de sisteme in stare excitata la momentul f, N, numérul de sisteme in stare excitati la momentul initial (¢ = 0) iar t este via medie a sistemului, =; este inversl probabiitt de trance fn untaen de timp. Aceasti lege care deserie comportarea unui ansamblu de nuclee se aplic si fenomenului de dezintegrare radioactiva. Nucleele radioactive sunt sisteme ty Danmtenttstabilt, caracterizate print probabilitite de dezintegrare Dezintegrarea radioactiva este o tranzitie cuantica, Frobabilitatea de dezintegrare in unitatea de timp se numeste constant radioactiva 4i se noteazi cu 2. Constanta de dezintegrare este independent de Limp §i este specificA tipului de muclee care se dezintogreazA. Relatn (5160) se serie in fumetie de A: N= Noe" (61) Relatia (5.61) exprimi legea generaléi a dezintegririi radioactive, Pentru a Injelege mai bine semnificatia acestei legi, vom reprezenta grafic in figura $.11 \ariaja in functie de timp @ numirului N de nuclee rimase nedezintegrate dupa ‘atl are fiecare nucleu in parte, minim este tinpul de iyjumdtipire notat cu T,, El reprezint timpil dupa care Se dezintegreazA jumatate din numarul N, de nuclee in stare metastabila, Din relatia (5.61) putem obtine o legiturs intre aceasti marime i constanta de dezintegrare (5.62) 153de unde: in figura (5.11) se vede o& putem alege orice moment de timp ca moment initial () 51 + tmpul necesar pentru injumittirea sumnalul ray ode mucin exit a aeet meets Nt) este acelasi. O miérime de mare im tick Se Sip Yana inp smite acne wn ne rons Ea 8 ee oy pen ca defineste ca numérul de dezintegrirl produse fom, de nucleo radiowtive i ond scadi la jumAtate este acclayi, suiumitsieatte - Su indiferent de morpontl initial _ AN fe at Deoarece N seade in timp, AN < 0 31 deci A> 0;A reprezinttviteza de devintegrare a preparatului radioactiv (sursei- fn Sil activitatea se mésoari in dezintegrari pe secund’ (becquerel). ‘Simbolul folosit este Bq. intélnim foarte des si unitatea ‘numiti curie (Ci). * ICi=3,7 10° Ba. Din legea dezintegririi radioactive (5.61) rezults A=2N, relatie ce se poate considera cu o definitie aerativa a activi Se observa ci ‘variafia in timp activtitt este identicd eu aceea a numfrulut de muclee radioactive dati de (5.61): Aa Ae™. Desintegrarea B. Am discutat pin acum emisia spontant de particule a Dar sa observat ed sunt nuclee eaze emit spontan electroni. Radiata elestronics & fost numita radiagie B, iar pentru c& era formata din electroni negativi, radiatie B-. Emisia de electroni din nucleu ridic& doua probleme: 48) Sunt acestieleetroni identici cu electronii atomici? }) Intrd electronii in structura nucleului? Galea pe care s-au dat rispunsuri la aceste intrebari e prea lung pentra fi descrish aici, Concluziile sunt urmatoarele: electronii emisi de muclew sunt fdentici cu electtonii atomici. Electronii nu int in constructia nucleului, et apar inten proces de transformare, mumit dezintegrare Ba nuclenlul, Putem série 154acest proces de transformare informa pe care am utiizat-o fn studiul reactor nucleate: 2N > AM +e. (5.64) Pentru conservarea sarcinii, nucleul derivat M, trebvie si sib un proton in plus, {In ceea ce priveyte conservarea numarului de nucléoni, numa) de mast at nucleelor NV si M este acelasi, adic aceste nuclee se numese izobare. in aceast’ transformare trebuie 4 se conserve energia si impulsul. Pentru conservaren impulsului la dezintegrarea nucleului N in repaus, electronul si nucleu! de recut 2M ‘tebuie «Baits impulsuri egale si opuse. Pentru conservarea energie, electron tebuie si aiba, in toate cazurile de dezintegrare ale aceluiagi tip de fhuclee, © singura valoare a energiei cinetice*. Aparent aceste dou Jegi nu sunt indeplinite in dezintegrarea B. Experienja arath c& energia electronilor poate lu ‘rice valoare intre zero si 0 valoare maxima. Solutia acestei probleme a fost dat de W. Pauli care a ficut ipoteza e& in reactia (6.64) mai apare o partiela, un shiog* de energie. Reactia trebuie scrisi: BN > iM +049, (5.65) {poteza s-a dovedit adevarati. Particulav este denumitl neutrino. Este neutrd din» Punet de vedere electric 9i are masa de repaus'apropiatl de zero\(in limitele crorilor de misuri); 7 este antipaticula sa si apare in aceast reactie din cauza ‘mor legi de conservare ce vor fi tratate in paragraful 4.3. In reactia (5.65) se poate scrie legea conservatii ‘energiei totale relativiste: Woy = Way W,_+| (5.66) Wag = Mg? + Begs. We= m2: W=me +E; Wy=B., unde E, este energia de migcare a tui ¥ (antineutrinului), Relatia (5.66) se rescrie: . Tye = mye +me+ E+ B+ By. (5.67) Dezintegrarea are loc daca: MyE > myC+ me. (5.68) aici masele my si my sunt masele nucleare, Daca se utilizeaz’ masele ‘atomice din tabelul 5.1 (pag. 185) trebuie si se scada masele clectronilor! Meri me coving sat i seve eile do cnet inp ener pent eas oa : E+ EM =Q: Oeste engin de roi, 2, og 3m, "my tv ene 9 lore daw epi de wee Q pmo vl Ges 9 neigh cron ate 155‘ ‘ee, ace ‘Acest proces de transformare are loc la | rettrecHd eT cere cate au tn surplus de neutroni fal de Mtge sey sto prin transformarea unui neutron a ‘ea ‘intr-un proton nucleul tinde catre o energie de legitur’ pe nucleon mai mare. i S-a observat gi procesul de emisie de ‘pozitroni din nucleu (dezintegrare B°), Avesta corespunde procesului de transformare a 1 \ eh" protonilor in neutroni ce are loc in nucleu, ' pentru a $@ atinge © configuratie mai stabil. itr Reactia se poate serie: i aN > 4AM +e+v. * (5.69) ‘So Aceeasi transformare mucleard se pagte obtine i daci nucleul capteazi un electron de pe orbitele atomice: AN+e > 4M+v. (570) Procesul (5,70) se numeste capturd electronica. ‘S-a observat c& foarte multe procese de dezintegrare a sau 8 sunt insotite de ‘emisia de rediatic electromagnetica din nucleu (fotoni 9). Emisia radiatiei gamma este ugor de inteles dack facem apel la cunostintele despre reactii nucléare din paragraful 2.5. Atunci cand nucleul sufes’ o transformare radioactiva care mu conduce la starea fundamentalé a nucleului derivat M, ci la 0 stare excita, acesta se dezexciti prin emisia unui foton y. in figura 5.12 este dat ca exemphi nucleul de '$Au obtinut prin reactii nucteare, care este nestabil $i se dezinte- greazi fi, Nucleul rezultat, "Hg, se gaseste intt-o stare excitati gi trece in stares fundamentala prin cmisia unui foton 7 cu enetgia egal cu diferenta de energie intre cele doum nivele ale nucleului de ‘Hg. ‘Toate fenomenele de dezintegrare a, i se supun legii generale a dezintegrarii radioactive dati de relatia (5.61). Fig. 5.12 Dezneprives anucleahii "JAu. 3.2, INTERACTIUNEA RADIATILOR NUCLEARE CU SUBSTANTA Radiatiile nucleare interactioneaz cu étomii substantei pe care o stribat, producind 0 serie de efecte, Efectele radiate pot fi utilizate in aplicatii. Pe de alti parte sunt diundtoare si trebuie limitate. In ambele situatii este necesard cunoasterea fenomenelor de interactiune. Radiatile aucleare se impart in dou’ categorii dupa sarcina particulelor care Te formeaza: 156A. Radiatii formate din particule inedrcate electric. Aceste particule pot avea ‘masa de repaus mare, pot fi nuclee sau fragmente nucleare (protoni, particule a, fragmente de fisiune) sau pot avea masa de repaus mica (electron i pozitroni). Tonizarea. in ambele cazuri interactiunea cea mai importanti a particulelor ‘inclireate cu substants este fonizarea si exciterea atomilor mediului. Prin fenomenul de ionizare se creeazi joni si clectroni liberi. In procesul de ionizare si excitare a atomilor mediului, particula cedeazé o parte din energia sa cinetic& Pe care 0 tre*sforma in energie de excitare gi ionizare. Ca urmare, energia ‘ineticd a particulei incidente scade. Energia de excitare se poate transfera fie unui foton, fie particulelor mediului sporind energia de agitatic termick a acestora, La formarea unci perechi de ioni, particula transfera deci in medie celorlalte sisteme 0 energie €, Dac particula strabate o anumita distant Ax in medin, ea va produce in drumul stu un numér de ioniziri, energia sa descrescand cu AB. « Marimea AE/Ar se numeste pierdere de energie prin ionizare pe uinitatea de arcurs. Ea este cu atit mai mare cu eft sarcina electricd a particulei este mai mare §i cu ct viteza sa este mai mic. Dup& ce energia cineticd a scimut sub energia de ionizare, particuld capteazi electroni si se opreste in mediu formand tun atom neutru (dacd este un proton sau o particull ct). Pareursul. Drumul mediu strabétut intr-o substanta de particulele inedreate Se numeste parcurs linjar. Mrimea sa depinde-de natura mediului §i de sarcina $i + cenergia cineticd a particule B. Radiatii formate din particule neutre. in aceasti categorie va trebui sh studiem separat comportarea fotonilor care au masa de repaus nulé si cea a neuttonilor cu masa de repaus diferita de zero Trecerea fotonilor X sau. prin substanti este insofiti de dou’ fenomene: ‘efectul fotoclectric $i efectal Compton (vare au fost studiate in capitolul Il), Efectul fotoelectric consti in absorbtia fotonului cu emisia unui electron Aaviind energia cinetica K, data de relatia: En=E,- Was (6.71) unde E; este energia fotonului absorbit si W, este energia de legitura a clectronului in atom sau in structura cristalina. Absorbtia fotonilor prin efect fotoelecitic are loc in special la energie mica si in materiele cu numar atomic Z mare (revedeti paragraful 1.1, cap. 1). Efectul Compton este un fenomen de imprastiere elastic @ fotonilor pe lectronii liberi (foarte slab legati) din substangd, Fotonul impristiat are, dupa interactiune, energia cu atét mai mie& cu cét a fost impristiat& la un unghi mai mate. Diferenta de energie este preluati de electronul de recul. Acest electron Poate avea energia cinetict cuprinsi intre zero si o valoare maximi care orespunde impristierii fotonului la 180° (revedeti paragrafil 1.2, cap. I). 157‘Atat prin efectal fotoelectric cét si prin efectul Compton, fotonii scot elec troni rapizi in mediu, care pot produce la randul lor ate procese de tonizare. ‘Legea de atenuare a fotonilor 7. Un fascicul de fotoni ou direetia bine de- finith va suferi o atenuare la trecerea printrun strat de gubstanié: fotonii din fascicul sunt absorbiti sau impréstiag si sunt scosi in felul acesta din fascieul. ‘Menuarea fasciculufui este reprezentati schematic in figura 5.13. Sedderea intensititii fasciculului ta trecerea printr-un strat subtire de substan Ar este proportional cu intensitatea fasciculului I(x) (numarul de fotoni pe unitatea de ‘care aut ajuns Ia suprafata stratului Ar) gi cu grosimea stratului Ax: Relatia se poate serie: Tae + Ax) = Ma) =— w= Ha) > Ax; 8.72) i este coeffeiennu! de atenuare liniark ¥i reprezint® probabilitatea de interactiune fotomului cu atomii de substanta pe unitatea de.drum liniar strabatut in medin. ‘Acest cocficient depinde de natura substantei gi de energia fotonilo® Relatia (5.72) se poste integra gi conduce In tegea de atenuare: = Ix) = Kye (673) unde £ este gtosimea stratului de substanti stahitutl de fascicul, 1(0) este ntensitatea fasciculului la intrarea in strat, iar I(x) este intensitatea fascicululw la iegirea din strat. {n figura 5,14 este reprezentat’ grafic variatia intensitatit unui fasciey! de: fotoni la trecerea printr-un strat de substanti de grosime + pentru dowa yeazuri. () este edzul in care coeficientul de atenuare este mic, (II) este eazul in eae coeficientul de atenuare este mare, : xx Foscicul de fotoni 1 Xn Xr Wie aby Tio) Indie Ax) ig, $14, Varig Fate oe ee Sat pee ek ae =e ot aera jeul de fotoni féeot de atennate mic: Cl) ‘Tricctoriils fotonilor a ‘subsianyi cu eoefiient de fost figurate _ puneta. stervare mare, Xai X Fascieukl na se wtenueni reprcrinth grosimile do: im invid. Jumatigire este dow cau,{In practicd se uilizeazs adesea marimea numitd grosime de injumititire, Ea se defineste ca find grosimes stratului de substanta pentru care intensitatea fasciculului scade la jumitate. Sa 0 notim cu X: . ie = 1(0)-6* (8.74) In2 ce (5.15 . fi (695) Din relatia (5.75) se observii c& aceasti’ marime este invers proportionalé cu coeficientul de atenuare, 1. ‘Legea de scidere exponentiala exprimata prin relatia (5.73) ara faptul 8, teoretic, fasciculele de fotoni nu se pot ecrana complet cu nici o grosime de ‘material. De aceea, in practicd, ecranarea fasciculelor de foloni se face cu un strat de material care st atenueze fasciculul pind la 0 valoare a intensitigi care sp ‘consider’ nepericuloasa pentru organism, a Interactiunea neutronilor cu substanta, Interactiunea neutronilor cu sub- stanta se deosebeste de interactiunea celorlalte particule, in prinul rand datorita faptului ci neutronul interactioneazd cu mucleele provoctad reactii’ nucleure. Probabilitatea acestor reacti este foarte mare deoarece neutronul mu are sarcina gi P&trunderea sa in nucleu nu este impiedicaté de bariera electrostaticé. In Procesele nucleare neutronii sunt absorbiti. Legea de atenuare pentru un fascicul ” de neutroni este analoagi celei stabilite pentru atenuarea fotonilor, numai ci in * locul coeficientului. de atenuare al radiatici fotonice in cazul neutronilor va apirea probabilitatea de capturd # neutronilor de citre nuclee pe unitaten de parcurs, Cunoasterea procesclor de capturi a neutronului in nucle este utilizati pentru a ne putea proteja de fasciculele de neutroni. Materialele care au probabilitatea mare de captur’ sunt "SB si 'NCd, Acestea interactioneaz cu ‘neutronii: NB + jn jHe + JLi WCd + fn Cady, (5.76) ‘in uma acestor reactii se formeaza fie particule incdrcate (‘He, 7Li), fie fotoni 1 ‘care se ecraneaz3 dup cum am aritat mai sus, Dacii ne amintim cé probabilitatea de capturd a neutronilor este mai mare In vitezi mic, vom intelege de ce, pentru a fi captati cu probabilitate mare, neu- ‘tronii trebuic intii incetiniti. Incetinirea se face cu ajutorul moderatorilor (apa, pParafina), pe principiul prezentat la descrierea reactorului nucléar. Efecte biologice ale radiatiilor, Trecerea fasciculelor de particule inckrcate produce in medi o serie de fenomene chimice diunitoare organismelor vii. Neutronii rapizi ciocnese atomii din materia vie dizlocdndu-i; astfel activitatea biochimicd a macromoleculelor este perturbaté ireversibil. Aceste modificdri mu se observa imediat ei apar in timp la nivelul integalui organism. Stina care se 159.il ocupi cu studiul influentei radiatiilor asupra organismelor vii se numeste Efectul radiatilor este cu atét mai mare cu cét intensitates sursei este mai mare si cu cat timpu! de iradiere este mai lung, iar distanta fafh de sursh este mai mica, Efectul radiatiilor depinde si de tiput de radiatii din care e format fascicutul, in acest sens este bine sa refinem c& particulele ©. $i neutronii rapizt sunt de 10-20 ori mui periculosi decit radiatia X, sau radiagia B, Marimea care indici efectul global al radiatiilor asupra organismului se” numeste dozd biologicé. Calcul) siu tine seama de toti factoriiindicati mai sus. Doza se misoari cu detectori de radiatie numiti dozimetre. Din observatile efectuate de-a ungul anilor din momentul in care a inceput utilizarea pe scar mai larga a proceselor nucleare; s-au stabilit anumite limite pentru doza biologic& pentru care nu se observa efecte biologice asupra organismului in tot timpul vietii. Aceast® mfirime se numeste doza maxima permis. Limitarea,dozei ta aceasta valoare fi permite organismului si se refacd. In laboratoarele th tare se ucreaz cu radiatii nucleare, dozele sunt masurate permanent si se iau miisuri speciale de proieciie pentru sciderea nivelului de iradiere in lucrul cu radiatii, Populatia este si ea supust iradierii prin radiatia cosmicd si prin cea emis de diferite substante radioactive care se gisesc In plimdnt, in apa de but, in mate~ rialele de constructic, nivelul acestei iradieri fiind insi, in general, sub a zecea pparte din doza maxima permis. e 3.3. DETECTORI DE RADIAJI NUCLEARE. Detectorul de radiatii nucteare este un sistem care pune in evident’ par- ticulele nucleare si permite miisurarea numirului lor si al altor caracteristici, cum ar fi energia sau masa particulelor. i Un detector este format de cele mai multe ori din doua parti: 8) Corpul de detectie propriu-zisA care const& dintr-un mediu in care radiatia nuclear produce un efect specific. Efectul este dat de interactiunea particulei nucleare cu substanta detectonilui; particulele inc&reate produc ionizare sau scintilati, fotonii 7 produc electroni prin efect fotnelectric sau Compton, elec tro care la rindul lor produc ionizare, neutronii produc reactii nucleare in care apar particule incdreate ce produc ionizare. Rispunsul detectorului este legat de interactiunile electrice ale particulelor. Particulcle care nu au sarcind nu sunt detectate in mod direct (, 2) ci prin intermediul particulelor incdreate pe care le produc in materialul detectorului. b) Un sistern de inregistrare a efectului produs de particuli, in eazul in cafe particula produce in detector perechi de ioni, acestia sunt colectati de niste elcome hie care mpi a iferenl do pots gpa de inate oe amplificat si fnregistrat. In cazul in care particula produce in substanta detector lui excitir ale moleculetor care se dezexciti prin scintilatii, fotonti elibereazi 160 . ———a ail is Porteué @ 7 Li slectroni | ‘rearcate” ae Po Se ee H v Fig, 5.18. Schema de princi a une’ eamere de ionivane. electroni din fotocatodul unui fotomultiplicator care sunt multiplicati si pulsul de tensiune obtinut pe anodul fotomultiplicatorului este amplifieat si fnregistrat. Detectorii pot fi clasificati dupt 0 serie de criteti. © clasificare dupa principiul de functionare imparte detectort i 1) Detectori care se bazeaza pe fenomenul de ionizare in gaz, La trecerea uunei particule ineércate prin gazul detectorului se produc perechi ion-eleetron “care sunt colectate de doi electrozi intre care se aplica o diferent& de potential. Un astfel de detector este cwnera de ionizare. Diferenta de potential dintre electrozi trebuie si fie suffoient de mare pentru ea ionii s& mu se recombine in deplasarea lor spre acestia. Schema de principiu a unci camere de ionizare este data in figura 5.15. In lungal traicctoriei particule: nucleare incarcate care strabate gazul camerei se produc ioni pozitivi gi electroni care sunt dirijati spre electrozii intre care este aplicata diferente de potential. Curentul obtinut pe electrodul colector este amplificat si masurat. Curentul de ionizare'este proportional cu numirul total de ion-electron ereati de particule fn unitatea de timp in camera de ionizare. In camerele de ionizare curentul este mic, fapt ce duce la sisteme de tnregistrare ‘complicate. De aceea se utilizew2’ mult mai mutt un alt detector eu gaz, contoru! Geiger-Milller. Schema acestui detector este dati in figura 5.16. Contorul este format dintr-un condensator cifindtic tnchis tntr-un tub de stick. Anodul este un fir foane subtire, cotodul este un cilindru metalic saw o pelicula metalica depust Peperstele interior al invelisului de stcla. lectrozit sunt legat lao diferent de potential de edteva sute de volti. Din cauza constructiei sale, campul electric in ‘Aned colector de electroni aa fest rie a wa u Fi, 5.16, Schema de prinspi« uns contr Giger Milter 161 15= Fina, ola 2 0 lilt Sha et ——te foarte intens, La trecerea particule nucleate inert gaz din iteriorul contorslui, perechi jon-electwoe Electronii sunt see econ lg! ies Sil cel Po eae putemic ee mcnsa a acest fel © avalangh de elecwonl. Avcansee fpultipfcd din eauza fotonilor de dezexeitare, aeestis pos produce alfi electro it rurent de descironre de Sek deoarece ionii pozitivi formati in imediats verindines firului se Geplaseach spre catod mai tncet deoitelecronil si estan’ © sarcind spatial ce Cetipeazh chmnpul firului central si opreste estel avalanss Curentul care treo frin cireuit preduce la bomele rezstoruui R 0, cbiew de tensiune care este eplificath Gi inregistratd. Acesa este pulsul de tensiane che se obtine la patti Tot a vonizicii sceundare foarte mari, numiral de-electroni oe cad pe nod at ani ¢ proportional cu numfal de perechi de fon! forme de particula ints, Amplituines pulsulu este, din access, ‘eauz8, aceeagi pentru owe tip de paniculs, de orice energie. Particulele sunt name! ‘numérate, detectorul ni Permite ‘detenninarea altor proprititi ale ‘pent Jor, Datorit faptulai ch Prnptitudinca pulsului este mare (de ordinal voller) contorul Geiger-Milller este nul dintre detectorii destal de mult utlizagi in i cat ome pute fi observa cu un microscop. Asthzi defebtor Neintilagie au, 0 rispindire foarte mare. Fenomenul aplicat este aparitia SStaflor in eristale anorganice sau_substanie oreanies ta trecerea une paricule incSreate. Fotonii sunt inregisira cy jutorul unui fotomnltiplicator Pere produce un puls de tensiune (ig. $17). ‘Amplitudinea pulsului este ionalé cu numérul de seintilaytproduse de particula inedreath la trecetea rin cristal gi deci cu enerpin acesteia. Dalonilt ‘acestui fapt detectorul, eu Prntayje se folosese ait In numaarea radiator nuclear cat si la msurarea Fotomtiptientor Foto de Siesta Electron Fig. 5.17 Seema de peincpiy a unui detector sine: 162 —— |3) Detectori care ‘se bazeazd pe fenomenul de formare: de perochi electron-go! in cristale semiconductoare. Numirul de perechi electron-gol este proportional cu energia particulei. Purtitorii de sarein’ colectati prin aplicarea unei diferente de potential formeaz’ un puls a clirui amplitudine este proportional cu energia particulelor nucleare inregistrate. Datorit® rezolutiei energetice foarte bune, detectotii cu semiconductori inlocuiese treptat ceilalti detectori in cercetiirile-de fiziel mucleara. 4) Detectori care se bazeazi pe efectul fotochimic al vadiatiei. Un astfe! de detector este emulsia nucleard care este o emulsic fotografic’ mai groast, La trecerea particulei incarcate, halogenura de argint se descompune si se ereeazA centri developabili de argint metalic, Dupd developare, acestia $e observ usor cu ajutoral unui microscop. oe Emulsia nuclear’ permite vizualizarea traiectoriei particulei (fig. 5.18) $i deci determinares energici si tipului ci. 5) Detectori care’ se buzeazi pe revenirea mediului fa starea normal in vecinitatea ionilor formati in iungu! treiectoriei unei particule rapide fnedreate, intr-un gaz sau lichid care se afl’ intr-o stare metastabilé, Un astfel de detector este camera cu ceafa construiti de Wilson in 1912. intro * incintA umplut& cu gaz se creeazA vapori suprasaturati printr-o scAdere bruscd ” ‘@ presiunii, Particulele incarcate produc ioni in tungul trtiectorici tor si acesti ioni deyin centri de condensare. Piciturile de lichid sunt iluminate Fig. 5.18, Tiaicctorii de pa ticle emulsic nu clear, 163lateral si fotografiate dnd o imagine a ‘taiectoriei particule’ (fig. 5.19). Pentni inregistrarea particulelor de ‘energie mare se utilizeazé camerele cu bule, Functionarea lor este apropiati de cca a camerclor cu ceati. Ea se bazeaza pe faptul c4, in anumite conditii, un lichid poate incdlzit peste temperatura 1a care ar trebui si finrba (stare de supratne8lzire). Fierberea nu se produce deci dact apar nigte centri Ge flerbere. Acestia pot fi ionii- creati la trecerea particulet incdreate electric prin lichidul din camer. Bulele de gaz formate {in tungul traieetoriei. se fotografia si fotografiile dau informatii asupra ccaracteristicilor particulelor, * Pentru a obtine informatii asupra sareinii particulelor, camerele cu ceat. si camerele cu bule se plaseazi intr-un camp Fig 519 Dering oogosiaein Magnetic perpendicular pe ditetia” de camera ct coals migcare a particulelor. 4, PARTICULE ELEMENTARE 4.1, ACCELERATORI DE PARTICULE Fizica modemi utilizeaz in prezent instalatii de dimensiuni impresionante Pentri a accelera particulcle si a le imprima energii cinctice din ce in ce mai ‘mari. Desigur, prima intrebare pe care ne-o punem este: de ce este necesarl accelerarea particulelor pentru a atinge energii atét dé mari? Primii accelerator? weméreau obtinerea de particule cu energia suffcient& Pentru a trece bariera electrostatic’ de potential si a provoca reactii nucleare. Apoi s-a vazut ci la spargerca nucleelor se pot produce noi particule. Pe de alti Parte, se urmireste ca, realizind ciocnirea dintre dou’ particule cu energie cinetic& foarte mare, si se obtin’ desfacerea particulelor considerate in prezent ¢¢lementare, in componentele lor. Desigur, dorinta de a tinge energii din ce in ce ‘mai mari ried si intrebarea: cum se pot obtine acestea? Prineiplile de accelerare. Toate principiile de accelerare se bazeaA pe interactiunea particulelor incircate cu cdmpurile electrice gi magnetice. Deci, mu pot fi accelerate decét particule incarcate electric. P Interactiunile particulelor inedrcate electric cu cémpurile electrice pot duce la cresterea energiei cinetice a particulei 164Se utiizeara pentru aceasta dout sisteme: ) Prin trecerea particulei printr-o diferent de potential U, energia acesteia creste cu o energie AE, dati de relatia: (377) unde g este sarcina particulei. Cresterea energici particulei este cu. att mai mare eu edt diferenta de po= tential este mai ridicath. Cresterea energici particulei intr-o singurd accelerare este relativ. mic. Cu un asemenea accelerator nu se poate ajunge la energit mai mati de eftiva MeV. Pentru a ajunge Ia energii cinetice mai mati, s¢ uilizead Sisteme care reper accélerarea de un numar mare de ori, Urmeazi céteva exemple de astfel de instalati. Aceeleratorul liniar. Acceleratorul liniar, a c&rui schemi de principiu este data in figura 5.20, a, este format din mai multi electrozi de forma cilindrie’, Mmontati pe axul unui tub (fig. 5.20, 6) Electrozii sunt conectati la un generator 165- de Inalté frecventl, Lungimes lor este astfel caleulati ca de fiecare dat la trecerea particulei prin intervatul dintre doi electrozi, campul electric si aiba'o ‘astfel de polaritate inedt si accelereze purticula. Din cauza cresterii energiei particulei, lungimea electrozilor difera de la un electrod la altul. Timpul necesar strbaterii distanfei dintre dou intervale de accelerare este: ght =F (S78) unde L este lungimea unui cilindru. * Timpul t este tegat de frecvents generatorului de inalth tensiune. Astfel, pentra ca particula sf ajungi tn intervalul accelerator o dati cu schimbares polarititii,¢ rebuie s8 fie jumatate din perioada. Deci: = (one (5.79) Acceleratorul liniar din Stanford, S.U.A. are o lungime de 3,2 kam gi we~ celereaza electroni pana la 20000 MeV. ‘Accelerstorul ciclic. In acceleratorul ciclic pariculele sunt accelerate prin ‘trecerea repetati prin acelasi interval accelerator. Particula este obltyatl st arcurgi 0 traiectorie circulars prin introducerea unni cdmp magnetic perpendicular pe vitezs. Jn cmp magnetic transversal si constant energia particulei rimfne constant deoarece forta Lorentz este tot timpul perpendiculara pe traiectorie. Forta Lorentz este orientati dup raza traiectoriei $i jonca rolul de forts centripeti: me Ra (6.80) unde m este masa particulei, viteza sa, q sarcina particulei, B inductia magneticd, iar R raza traiectoriei circulare. Pe traiectoria circular se plaseazA unul sau dou intervale de seceleraré tn care cresterea energieci cinctice a particulei este AE = qU. Ca si la acceleratoral Tiniar, cAmpul electtic este de inalté freeventé si U este diferenta de potential aplicata la momentul trecerii particulei. Frecventa ciimpului accelerator trebuie 54 fie astfel reglath incat particula si ajungd intre electrozi in momentul tn care cémpul are valoarea maximé si sensu! necesar penirs accelerare Cielotronul este cel mai simplu accelerator ciclic. Schema de prineipiu este dati in figura 5.21, a. Ciclotronul este format din doi duanti (fig. 5.21, 6) intre care se aplic& cdmpul electric de inalth frecventé. Accelerarea se face la trecerea 166Fig. $21. 4) Schoms de pinipi a ciclo: ‘yimagincs unit ant ved perlne particule’ in intervalul dintre duangi; deci particula parcurge o jumitate- din lungimea cercului in jumatate de perioadA. Perioada va fi: (8.81), Ea nu depinde de viteza particulei atta timp cat viteza este suficient de mic& pentru ca masa particulei si varieze putin cu viteza. Pe masuri ce energia cinetica ‘a particulei creste, se mareste si raza traiectoriei, Raza maxinii a duantilor (egal cu diametrul pieselor polare ale magnetilor) indict energia maxim’ pe care o poate atinge o particula in ciclotron: (5.82) Ciclotronul este un accelerator pentru particule ce nu ating energii la care 8 pari efecte relativiste. In figura 5.21, ¢ se observ’ aspectul unui ciclotron. El poate accelera particule pind la cdteva zeei de MeV. Ciclotronul IFIN-Bucuresti accelereaz’ protoni pani Ia 12 MeV. La energii mai mari, conditia de sineronism se stric& din cauza variatiei relativiste a masei cu viteza, In acceleratoare de ‘energie mare conditia de sincronism se pistreazi fie prin variatia frecventei (sincrociclotron) fie prin variatia cémpului magnetic (sinorotron), . Energia cea mai mare in acceleratorii ciclici a fost obtinuti in Batavia (S.U.A.) gi este de 400 GeV". Particulele pot f accelerate gi de cdtre un cmp electric obfimut prin variatia, fluxuluiinduetici_magnetice prin suprafata traicctoriei pe care o parcurg particulele. Betatronul. Se sie ci orice flux magnetic variabil genereazi un cdmp elec- tric de inductie rotational. Un astfel de camp poate fi folosit pentrs a accelera particulele. Acest principiu este utilizat pentru accelerarea electronilor in betatron. Electronii se migcd intr-un cdimp magnetic cu yectorul inductiei perpendicu- lar pe vitezi si cu 0 taicetorie circular de raz fixi. Se pot impune eémpului ‘magnetic conditii care si permit atdt pastrarea traiectoriei edt gi accelerarea electronilor. Cresterea inductiei duce la accelerarea electronilor. Cand cémpul ‘magnetic atinge valoarea maxim, electronii sunt aruncati pe o tint in care produc radintie X dura de frinare. Energia electronilor nu poate atinge 0 valoare prea mare, din cauzi cd clecttonii de vitez’i mare ce se mise’ pe traiectorit circulare (deci accelerat) emit fotoni, tsi micgoreazi energia si isi modifica traiectoria. * 1GeV = 10° MeV 4 se numeste gigactectron-vot.Desi mobilul construirii acceleratorilor de particule'a fost in primul rind ‘nteresul pentru studiul structurii nucleare si subnucleare, aplicatiile accelerato- rilor au depasit cu mult scopul lor stiintifie si ei au pitruns in industrie gi medicini, In industrie se utilizeazi in special acceleratorii de clectroni. Electronii rapizi care ciocnese tinte din metale grele dau radiatie de frinare, Aceasti radiatie s¢ utilizeaz’ in defectoscopie, sterilizare sau terapia cancerului.. Datorit’ intensititii mari a fasciculului, ciclotromil se utilizeaza in procese de iradiere a unor probe care devin radioactive, Detectarea activititii unor izotopi permite masurarca cu mare precizie a concentratici acestor elemente. —~ Jn ultimul timp s-au pus in functiune aya-numitele ,,fabrici de pioni*, care sunt de fapt acceleratoare de protoni cu intensitate foarte mare. Fasciculul de Protoni, clizind pe o tintd, produce mezoni x, care sunt eficienti in tratarea ‘tumofilor. e 4.2. DESCOPERIREA PARTICULELOR ELEMENTARE Gasirea componentilor elementari ai materiei a fost problema care a preocu= ‘pat fntAi filozofii, apoi chimistii si fizicienii din cele mai vechi timpuri. ‘Notiunea de elementaritate a fost in primul rand legat de imposibilitatea de, 4 divide un obiect. Aceast& notiune s-a modificat in decursul istoriei fizicii Astfel, atomul a fost considerat 0 particula elementari pan’ ednd din atom au ‘lh fi seogi electroni. ‘fn cazul atomulii diviziunea a putut fi faicuti cu mijloace experimentale telativ simple. in capitolul 2 am ariitat cum poate fi separat clectronul din atom prin fenomenul de ionizare. Am vazut, cu aceasti ocazie, 3 separarea lectronului din atom poate fi ficutd de citre orice particull care interactioneazi electromagnetic cu atomul (particule incZrcate sau fotoni). Conditia de bazA care se impune pentru separarea electronului este ca energia care se comunic’ acestuia de ciitre particula incident’ si fie cel putin egali cu energia sa de legitur tn atom. Datorith faptului cd energiile de legaturd ale atomilor sunt de cel mult zeci de keV, particulele proiectil pot atinge aceasta energie in tuburi de accelerare pe care se aplic& diferente de potential de ordinul a zeci de kilovolti. Desfucerea nucleului in particulele componente s-a ficut mult mai tarziu deoarece necesita energii mult mai mari, Am aritat in ‘capitolul de react! nucleare ci proiectilele care pot provoca ruperea mucteului trebuie si aiba energi cinetice de ordinul MeV. fn unele situafii asemenea proiectile pot fi fumizate de nucleele radioactive care emit particule ct de energie cinetic#i mare. in cele mai ‘multe cazuri, insi, se recurge 1a constructia de acceleratoare de particule, 169‘Obtinerea de particule de energie cinctick mare pentru sondarea structurit ‘materiei mai are gin alt aspect. Notiunea de elementaritate mai este legath si de cea de striteturd omogen’ a obiectului. ip | Am vazut it capitolul IV. 3 cum fenomenul de difractie a rezelor X pe cristale ne permite st ,vedem* agezarea atomilor in tetea, deci s& punem in evident caracteral neomogen al eristalului. Posibilititi asemAndtoare fer’ si particulelé rapide. in capitolul TV am aritat ci particulele rapide sufort fenomenul de difractie pe retele cristaline ca si radiatile electromagnetice, dack Tungimea de unda asociati indeplineste relatia Iwi Brage: 2d sin O= mh, : na ee Deoarece A= a ‘rezulta cA putem sonda structure obieetelor oricat de miei dack vem Fascicule de particule cu energie cinetich stificient de mare, Urmirind ‘modi in care au evoluat conceptiile fizicienilor asupra structurii materiel, remit dout condifii care se impun pentru ca o particull s& fie consideratl yelementari {in sensul actual al cuvintului: s& nu poati fi pusd in evident ; stnicturd intem® a sa, s8 nu poati fi rupta fn component prin interact cu orice ‘sistem. Pe miisuni ce s-si atins energii cinetice foarte mari pentns particulele care bombardaunucleele, au epirut fenomene noi care au schimbat malt coneeptia nostri despre particulele elementare, Generarea de particule. tn ciocnitile nucleare apar particule care mu preexistl fn nucleu: acest fenomien se mumeste generare de particule (fig. 5.22). Particulele generate sunt nestabile si se dezintegreazd cu timp mediu de viati foarte scurt (10 s + 104). Ble nu pot f obtinute fn reactii mucteare In energii de.cétiva MeV deoarece energiile lor de repaus sunt de sute de MeV si reactia de producere « Jor este o reactie de prag. SA examinfim ca exemplu reactia de producere una mezon 7 in cioenizea & doi protoni: i PtP ptpre. (5.83) Mezonul n° are encrgia de repaus de 135 MeV: Dacé seriem legea conservieii energiei in reaetia (5.83), in sistemul centrului de masi, penta cazul tn care partiouiele din starea finel& se obgin in repaus. giisim: mye + Eb ame + ES = me + me +m. -e. (6.84) 170Fig. 5.22. Gonsrare de particule tm eamert cu bule mDeci, pentru a produce reactio, cei doi protont trebuie si aibit cel putin energia cineticl in sistemul centrului de mas& egalé eu: Eb+ Bh = mc =135MeV. 688) Dezintegrarea particulelor eleinentare. Particulele care se pot genera in reactii mucleare se dezintegreazi in alte particule de mask mai mic prin react ‘exocnergetice. In tabelul 5.2. (pag. 186-187) sunt indicate citeva moduri de dezintegrare a particulelor. Sa lufim ca exemplu dezintegrareaneutromului popresa Faptul od 1a dezintegrarea neutronului apar un proton, un electron si ug,antinete trin, nu fnseamnd e& aceste particule sunt constituenti elementari ai neutfonului, Toate aceste particule sunt elemenitare ca yi neutronul La fel, ta cevintegrarea Ba nucleelor, faptul ¢ apar electroni si neutrini sau antineutrini fn dezintegratey me fi inseamnd cf acegtia exist’ in nucleu ca nigte componente clementare-ale acostuia. | ‘Componenti elementari ai unui sistem trebuie si fie legati in sistem eu enevgli de i legiturd negativa. Procesul de rupere trebuie sa fle un proces endoenergetic. i {in momentil de fafh se cunose aproape 200 particule elementare. Vayeetatea a foarte mare de particule clementare face foarte dificil’ clasificarea lor si ne y i obligi desigur si punem intreburea: sunt oare aceste patticule indivizibile sau | exist nigte componenfi clementari care nu au putt fi pusi in evident pend fh } prezent din cauza energiilor lor mari de logaturd sau din alte motive? = | Pentru # rispunde la aceasti intrebare trebuie sA urmarim si un alt aspect le- | i gat de notiunea de elementaritate, O particuld clementara este caracterizati prin 4 proprietiti bine definite. Oricum ar fi en posi in evident este necesar 5A se stabileasc’ proprietAtile. In capitolele | si 2 am aritat ci nu este suficient $8 | stabilim cd electromul este un constituent al atomului, ci au fost necesare expe- rienje speciale pentru a-i determina sarcina, masa, mémentvl einctic, nomen magnetic. i ‘Acelagi lueru 8-8 intimplat si cu neutronul, Deseoperirea neutronutui. in paragraful V1.4 am aratat 3, pornind de la diferenta intre masa atomului $i masa celor Z protoni ai sai, Rutherford « ajuns fa \ coneluzia cf in nuclen trebuie 58 existe niste particule cu masa apropiatl de masa protonilor si neutre din punct de vedere electric. Desi aceasta ipotezii se potrivea “ bine eu proprietitile nucleelor, eaa timas o ipotez’ pani edind Chadwick a reugit i ‘si separe neutronul din nuclea i s8-i determine masa, | Separirea nevtronului din nuciew a fost flew prin rent nucleae, Am i aritat i pardgraful V.2 c& energia de lepituri & unui nucleon in nucleu este de i 1727-8 MeV. Deci pentru a separa neutronul trebuie si bombardim nucleul cu proiectile care si cedeze neutronului cel putin energia sa de legiturd in nucleu, Din cauza variatiilor mari ale energiei de legituri la nucleele usoare exista si ‘reac{ii mucleare exoenergetice in cate se produc neutroni. Un exemplu de fasemenea reactie este cea utilizati de Chadwick pentru studierea proprietatilor neutronului: He + [Be >in +%C. (5.87) Chadwick a utilizat ca proiectil particule o (He) cu energia cinetica 5 MeV emise de izotopul radioactiv natural *{2Po, , Schema experienfei este dati in figura 5.23. Particulele ot ciocnese tinta de ‘beriliu. Neutronii obtinuti din reactie la un unghi apropiat de 0° fagi de directia particulelor ce incidente int intr-un strat de parafini unde ciocuese nuclee de hhidrogen (protoni) cfrora le comunici energie cineties. Acesti protoni patruiid {ntr-o camer de ionizare unde isi transferi energia atomilor pe care fi ionizeaz’. ‘Miasurarea curentului de ionizare permite determinarea energici protonilor. Aceastl experienti a pus in evident mai multe fapte: a) in reactia particulelor o cu nucleele de beriliu se emit nigte particule fir sarcin’ electrica. (Daci se inlaturi stratul de parafind, aceste particule nu produc curent de ionizare in detector.) ) Aceste particule sunt in stare si comunice protonilor prin ciocnire o° energie cinctich mare. Calculele arati ci dack particulele neutre obtinute in reactie ar avea masi de repaus ula (dacd ar fi fotoni 7, de exemplu) ar trebui si Tinta de bers Fig. $.23. Schema experienc! de descoperire a neutronului. Un prepafat de polonit emite pace care provonch ta nucle de ber recta: fhe + Re 9 0 3c " Neutronii aby cinenese clastic nuclocle atomilor de hidrogen din strtul de parafin’ yi scot protoni de-revul care sunt inrogstragl in camera de fonizare- Misurarca curentului do i permite determinarea enorgici cinctics a protonilor de recul. Aw fest figurai numal neutronii emisi ‘de reaota li 8 = O° i proton care prin cioenire sunt aetnea inant, 173 alalba o energie mult mai mare decat s-ar putea obtine dint-o reactie melearh pentru a comunica protonilor aceeasi energie cinetiel. Deci particulele neutre: trebuie siiaibé masa de repaus mare, ¢) S-a putut masura masa particulelor obtinute misurdnd si energia pe care o pot cominica prin ciocniri unor nuclee mari grele, cum ar fi nucleele de azot (sé inlocuieste parafina cu un strat de azot gazos), S-a gilsit ca masa neutronului este: apropiati de masa protomului. In conoluzie, experienta lui Chadwick arata cA existi o particuld neutra din punct de vedere electric, cur masa apropiati de cea a protonului, care este legata in nucleu si poate fi scoass prin reactii nucleare. Pentru momentul in care a fost ficutt descoperirea, aceste proprictiti erau suficiente pentru caracterizarea noii particule clementare, neutronul; Chadwick a_ primit in 1935 Premiul Nobel (pentru lucrarea publicats in 1932 ,.Existefta. uni neutron) Din aspeciele discutate iai sus putem trage goncluzia ef 0 particula elemen- tari este o particulii care nu are structura, nu se poate desface in pirti componente prin nici o reactie endoenergetick si esté in acelagi timp caracterizaté prin Proprictiti cuantice bine definite, O parte din aceste proprietiti vor fi examinate in paragraful urmiitor. > 4.3. PROPRIETATILE PARTICULELOR ELEMENTARE Si examin edteva din proprietatile particulelor elementare, Am atitat c& ‘ntr-o reactie nuclear se conserva sarcina electrici si numérul de-nucleoni, Pentru a explica conservarea nuniirului de nucleoni s-a introdus, prin analogie cu, sarcina electric’, 9 mirime nou’, sareina harionicé (sau numirul cuantic barionic) care se conservt in reactiile nucloare. Ficcare particulé are 0 sarcinis electrict $i 0 sarcin’ barionicd cu valori bine definite. Astfel, neutronul are. sarcint electric’ 0 si sareina barionica +1: protonul are sarcina electric +1", Neutromul §i protonul se numese nucleoni. Deoarece in reactiile nucleare la energii mici nu se genereazi particule, conservarea sarcinii bationice este cchivalenti, intro reactie nuclear, cu conservarea numfrului de nucteoni, Exist i alte paiticule elementare care au sarcina barionics +1. in tabelul 5.2 se dau ca exemplu hiperonii care au toti sarcina barionica +1. Exist particule elementare eu sarcina barionie’ 0; fotonul, electronul, neutrinul, minonul gi mezonii (urmirig tabelul 5:2 pag. 186-187) * Sareina se exprim print-in umd inreg eare reprezinta numnial de arcini ctementare ale partite.‘Spit. Particulete elementare au moment cinetic de rotatie propriu care este ccaracterizat prin numirul cuantic de spin. DupB cum se stie electronul are ‘numirul cuatie de spin 1. De asemenea neutron si proton av mumdreuante de spin >, Patculele elementae care au numrul euantie de spin seminteg se ‘umese sermioni. Neutrinul este si el un fermion. Existi particule elementare ‘care au numarul cuantic de spin intreg. Ele se numese bosoni. Fotonul este un ‘boson cu spinul 1. Mezonii sunt bosoni cu spinul 0 sau 1. " ‘Masi de repaus a particulelor elementare variazi intre litmite foarte largi. Exist® particule cu masa de repaus zero ca fotonul, particule usoare ca electronul, particule grele ca nucleonii si hiperonii. Masa particulelor nu este ins un criteriu. de clasificare @ acestora. in prezent clasificarea particulelor elementare dat de tabelul 5.2 se face dupa spin, sarcini barionicd si stranictate*. Astfel grupele de” particule sunt: 4) fotonubboson cu spinul 1, fir’ sarcina electric’, barioniet, formeaz’ 0 ‘gruph aparte; ) leptonit-fermioni eu spin $ cx sau fir’ sarcin’ electrics, fart sarcin& barionied; in aceasta grupa intra electronul, neutrinul si miuonul; : 9) mezonit-bosoni cx spin zero, cu sau fark sarcink electric, ffrd sarcint barionicx, 4) mucteomitfermioni cu spin $ cu sau fir sarcina electric’ cu sarcing barionic& +1 (neutronul si protonul). Timpul mediu de vigg® al particulelor elementare variaza intre limite foarte largi. Sunt particule elementare stable ca fotonul, electronul, neutrinul, protonul, altele cu timp mediu de viata foarte hung ca neutronul (917 s), Particulele ew timp de ViajA scurt pot avea timpul mediu de viati de 10°! + 10-s, ca piomul, kaonul, miuonul. Particulele eu timp mediu de vieji foarte scurt, de ordimul 107s, se mumese rezonante, Marimea timpului mediu de viat® a perticulelor ‘elementare depinde de tipul de interactiune prin care se dezintegreazs, Antiparticule. Fiecirei particule ii corespunde o antipartioulé care se carac- terizeaza prin urmatoarele proprietit: are sarcinile electricd gi barionicd de semn opus celor ale particulei respective. Masa ei este egal cu masa particulei. Este egal ce asemenea si timpul mediu de viati. De exemplu, antiprotomul este anti- particula protonului. Este 0 particuld stabila ca si protonul, are aceeasi mast $i Acelagi spin; sarcina se electried este —1, sarcina barionicé este ~1, deci egale si lor fir echivalont casi, * Proprictate « micropus 175de semn contrar celor ale protonului. Pentru cao antiparticula S& apart in interactiunile intre particule (fig. 5.24), este necesar s& fie satisficute toate legile de conservare in interactiunea respectiva. Sa dim cdteva exemple; 1) Sa presupunem’ea in interactiunea a doi protoni, apare un antiproton: {b+ b> pep (5.88) Antiprotonul (_|p) nu poate apirea dact nu este insotit de cel putin ined 0 particula (X) cate s& indeptineasc’ conditiile: = sh aibitsarcina +1 pentru conservarea sareinii electrice tn reactie Q=141-1-141-Qy=0; =F; = s& aib’ sarcina barionicé +!, pentru conservarea sarcinii barionice fn Bat+1-1-141-By=0;By=+1, a ‘Deci particula X ar putea fi un proton; X = {?.in plus, pentre a avea loc react respectiva trebuie sii fie indeplinite legile de ‘conservare ale energiel 4 impulsului, Reactia (5.88) este o reactie endoenergetic’. Protonii care se ciocnese trebuie si aiba, pentru a putea produce reaotia, energia cinetie’ in SOM cel putin cegald cu cada de reactie (in valoare absolut): W=Qm, ~4m,) 2 =~ 2m¢! =~ 2-1,007931,5=—1 876 MeV. * Deci’reactite eu producere de antiparticule au loc la energi cinetice ew wt sai mari cu cfit masa ucestora este mai mate. 2) La interactiunea unei particule cu antiparticula sa se produce fenomenul denumit anihilare: ambele particule dispar, aparand in locul lor alte particule, fie fotoni, fie particule cu masa de repaus diferiti de zero. in procesul de anihitare trebuie 58 fie satisficute toate legile de conservare valabile in reactile nucleare, - ‘Legea conservarii impulsului nu poate fi indeplinith decét dacd la anihilare apar cel putin 2 particule, Si luim ca exemplu anihitarea unui pozitron ¢ (antiparticula electronului) cu un electron ere sity, acd anihilarea se face eiind ¢° si € sunt in repaus; cei doi fotoni vor fi emigi cu: mpulsuti egale si opuse si'vor avea fiecare 0 energie egala eu energia de repaus a ‘unui electron pentru ca si fie indeplinite legile de conservare a.energiei $i Interacfiuni fundamentale, Particulele elementare pot si interactioneze prin trei feluri de interactiuni*. a) Inteructium nucfeare sau tari. 6) Interacgiuni electromagnetice.c) Interactian slabe. * exist gi al patrulea fel de imeractiune fundamental! imeraeyiamcs grevitfioni, care ee de interstate mol mui mied deo cellule i poate fnegljala in inteactionie dots patticate sementare. 476