Spre sfârșitul secolului al conducătorii țării române au căutat să ducă o politică de echilibru

pentru a evita accentuarea dominației otomaneDomnii reprezentativ pentru această perioadă

au fost Șerban Cantacuzino Constantin Brâncoveanu și Dumitru Cantemir

Șerban Cantacuzino a fost domnul Țării Românești între anii 1678 1688 Era membru al
ilustre familii de origini bizantine a Cantacuzinilor. Numit domn la sfârșitul anului 1678
Șerban Cantacuzino ocupă efectiv domnia din ianuarie 1679. În politica externă a vizat
obținerea Independenței țării față de Imperiul Otoman prin Alianța cu marile puteri creștine în
acest sens purtând tratative cu oficialii Imperiului Habsburgic. În calitate de conducător al
statului Muntean aflat sub vasalitatea turcilor a participat alături de armatele otomane la
asediul Vienei din 1683. Deși aparent Șerban Cantacuzino luptă de partea tu turcilor
domnitorul trimite informații în legătură cu tot ceea ce se întâmplă în nucleul de atac fără
știrea otomanilor armatei vieneze. Dincolo de informațiile transmise armata Munteanu
foloseau în loc de muniție de război bombe oarbe pentru a nu afecta zidul vienez. În urma
eșecului Imperiului Otoman a început să decadă. Pe plan intern politic sa vizat eliminarea
instabilității politice și întărirea autorității centrale slăbită de laptele din interiorul elitei
române și organizarea sistemului fiscal. Domnia lui Cantacuzino e însemnată și prin fapte de
ordin cultural. Au loc în București cursuri de învățătură superioară formându-se nucleul din
care se va dezvolta sub urmașul său Constantin Brâncoveanu Academia Domnească de la
Sfântul Sava cu profesorii predând în limba greacă. Tot sub Șerban Cantacuzino vor fi traduse
mai multe cărți bisericești Evanghelia 1682 apostolul 1683 dintre care cea mai importantă este
Biblia din 1688. A zidit mănăstirea Cotroceni 1679 1682 unde își doarme somnul de veci

Constantin Brâncoveanu a fost domnul Țării Românești între anii 1688 1714 având una
dintre cele mai lungi domnii din istoria Principatelor Române. Mare boier nepot de soră al
domnului Șerban Cantacuzino. Politica internă Pe plan intern anii domniei lui Constantin
Brâncoveanu au fost marcate de un progres Economic și cultural artistic au fost luate măsuri
de modernizare a aparatului statal și de reformare a sistemului fiscal. Din punct de vedere
cultural epoca brâncovenească sa deschis influențelor occidentale care au început să prevaleze
asupra celor orientale astfel sa creat o sinteză originală națională care îmbină ambele tradiții
Pe plan intern Țara Românească sub Constantin Brâncoveanu a cunoscut mai ales după
încheierea Păci de la Karlowitz o perioadă marcată de avânt economic. Din punct de vedere
fiscal a avut de suferit în special populația rurală ca urmare a cererilor Imperiului Otoman și
mai târziu ale Imperiului Habsburgic. O parte a locuitorilor din satele aservite și au pierdut
pământul reușit însă să își păstrezi libertatea. În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu
cultura Românească a cunoscut o perioadă de înflorire voievodului fiind un sprijinitor al
culturii. Domnul a inițiat o amplă activitate de construcții religioase și laice îmbinând
armonios în arhitectură pictură murală și sculptură tradiția autohtonă stilul ne-obizantin și
ideile inovatoare ale renascentismului it e italian într- un nou stil caracteristic numit stilul
brâncovenesc