1

Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Departamentul Ingineria Fabricației
Baze de date / Inginerie Industrială / An III / S II

APLICAŢII PRACTICE DE LABORATOR

1. Proiectarea structurii unei baze de date utilizând principiile modelului relaţional.

Exemple. ........................................................................................................................ 2
2. Cunoaşterea interfeţei Microsoft Access® 2007. Crearea tabelelor ................................ 4
3. Gestionarea tabelelor. Configurarea proprietăţilor câmpurilor. ...................................... 8
4. Afişarea înregistrărilor în tabele. Ordonarea şi filtrarea datelor. Gestiunea relaţiilor. ......10
5. Crearea şi execuţia interogărilor de selecţie I. ............................................................16
6. Crearea şi execuţia interogărilor de selecţie II. ...........................................................17

7. Crearea şi execuţia interogărilor de acțiune. ...............................................................18

8. Crearea şi utilizarea formularelor . .............................................................................19
9. Crearea şi tipărirea rapoartelor..................................................................................25
10. Crearea macrocomenzilor și a panourilor de comandă. ............................................28
Recuperări. Recapitulare.
Test practic de evaluare a cunoştinţelor.
 2

Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Baze de date / Inginerie Industrială / An III / S II

1. Proiectarea structurii unei baze de date utilizând principiile

modelului relaţional. Exemple.

Proiectarea structurii unei baze de date: stabilirea corectă a entităţilor,

a atributelor acestora şi a relaţiilor dintre entităţi, în funcţie de obiectivele
propuse în legătură cu utilizarea bazei de date respective.
Există o serie de reguli relativ simple care trebuie aplicate pentru a proiecta o
structură eficientă a bazei de date:
 Evitarea tabelelor cu multe câmpuri
 Un tabel trebuie să gestioneze o singură clasă de obiecte
 Fiecare atribut trebuie să reprezinte o singură caracteristică a entităţii
 Trebuie definite doar acele atribute relevante pentru scopurile bazei de
date
 În BD relaţionale se recomandă definirea cheilor primare pentru tabele
 Trebuie evitate anomaliile care pot afecta gestiunea corectă a
informaţiilor: redundanţa, anomalii de adăugare, modificare sau
ştergere.

Există 4 etape principale de proiectare a unei baze de date:

 Etapa de analiză – descrierea claselor de obiecte pentru care se va
proiecta BD şi atributele care trebuie memorate, studiul modului de acces la
date (local, reţea locală, internet) şi a numărului estimat de utilizatori
 Etapa de programare logică – stabilirea SGBD, a structurii BD, a
obiectelor de tip interfaţă necesare, a cererilor posibile şi a aspectelor privind
accesul la date şi securitatea acestora
 Etapa de programare fizică – elaborarea şi testarea funcţionării
aplicaţiilor necesare, introducerea primei serii de date
 Etapa de exploatare a bazei de date – întocmirea (dacă este cazul) a
documentaţiei de utilizare), punerea în funcţiune a BD, instruirea utilizatorilor.
 3

Se propun următoarele teme referitoare la gestiunea informaţiilor sub

formă de bază de date, utilizând principiile modelului relaţional:
 Agenda telefonică şi jurnal apeluri
 Gestiunea produselor aprovizionate/comercializate de către o societate
comercială (materiale, scule, maşini-unelte etc.)
 Gestiunea parcului auto al unei societăţi comerciale
 Gestiunea producţiei într-o unitate de producţie

Pe baza noţiunilor teoretice, se vor discuta şi proiecta structurile de clase

de obiecte (tabelele) cu atributele aferente (câmpurile), precum şi eventualele
restricţii referitoare la domeniile de valori ale seturilor de date posibile pentru
fiecare tabel.

Schema structurală a unei baze de date pentru gestiunea producţiei

 4

Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Baze de date / Inginerie Industrială / An III / S II

2. Cunoaşterea interfeţei Microsoft Access® 2007. Crearea

tabelelor

Access® 2007 este un pachet de aplicaţii de tip SGBD, integrat în pachetul

Microsoft Office Professional, care permite dezvoltarea aplicaţiilor personalizate
de tip bază de date, structurate pe modelul relaţional.
Access® 2007 are o structură modulară a componentelor, astfel încât
utilizatorul îşi poate concepe aplicaţia în funcţie de nivelul de complexitate dorit
şi de cunoştinţele sale.

Instrumentedegestio
nare
Queries, Forms, Reports
Relationships Asistenţă
QBE, SQL Language Wizards
Help
Macrocomenzi
Macros language

Tabele de date
Tables
Utilităţi
Module de Conversii de date
aplicaţii Pagini de access Web
Securitate date
VBA language Întreţinerefişiere

Un avantaj important al sistemului Access® este faptul că toate obiectele

care sunt create în legătură cu o bază de date sunt memorate în acelaşi fişier:
baza_de_date.accdb (la versiunile anterioare .mdb)
 5

În Access® termenul de bază de date cuprinde, pe lângă tabelele în care sunt stocate
fizic datele şi celelalte componente necesare gestiunii informaţiilor cuprinse în tabele:
 relaţiile de asociere între tabele(Relationships);
 interogările (cereri) (Queries), care rezolvă solicitări ale utilizatorilor privind afişarea
selectivă a informaţiilor şi prelucrarea acestora;
 formularele (forme) (Forms), care sunt interfeţe între colecţia de date şi utilizatorii
obişnuiţi prin care aceştia consultă/adaugă/modifică datele şi prin care se asigură
accesul controlat la informaţii;
 rapoartele (Reports), prin care se tipăresc informaţiile, într-un format anume,
constituind interfaţa între colecţia de date şi imprimantă;
 paginile de acces la date (Pages), sunt interfeţele prin care baza de date poate fi
consultată sau prelucrată prin reţea locală sau web;
 comenzile macro (macrocomenzile) (Macros), sunt formate dintr-o succesiune de
acţiuni efectuate asupra obiectelor bazei de date printr-o singură comandă, dată
dintr-un singur loc, de obicei, pe un buton;
 aplicaţiile VBA, care sunt programe ce efectuează prelucrări ale informaţiilor din
tabele.

Componentele ferestrei principale Access® :

• un buton (Microsoft Office Button) pentru acțiuni de gestiune a fișierelor; este
disponibil un meniu de opțiuni – New / Open / Convert / Save / Save As / Print /
Manage/Email/Publish/Close, inclusiv o listă a ultimelor fişiere deschise anterior;
• o bară de selecție rapidă a comenzilor (Quick Access Toolbar), amplasată în stânga-sus,
care poate fi personalizată după dorința utilizatorului;
• un panou de afișare a obiectelor bazei de date, care permite accesul la oricare dintre
acestea și totodată poate furniza informații despre ele;
• panglica cu pictograme care, la versiunea Office 2007, înlocuiește bara de meniuri
prezentă la versiunile anterioare; este compusă din mai multe pagini suprapuse: patru
tipuri de bază (Home/Create/External Data/Database Tools) și o pagină contextuală
care este personalizată automat în funcție de obiectul activ la un moment dat;
• o zonă de lucru în care sunt afișate fereastre ale obiectelor active (deschise) la un
moment dat, în funcție de cerințele utilizatorului bazei de date;
• o bară de stare afișată pe ultima linie a ferestrei care conține în dreapta câteva
butoane de acces rapid la diferite forme de afișare a unui obiect activ;
• un buton de ajutor (Help), amplasat pe marginea din dreapta-sus a panglicii cu
pictograme, fiind marcat cu semnul întrebării (?).
 6

Crearea tabelelor

Tabelele reprezintă obiectele în care sunt memorate colecţiile de date

propriu-zise. Un tabel Access® are o structură asemănătoare cu o foaie de
calcul Excel, conţinând coloane, denumite câmpuri şi linii, denumite
înregistrări.
Tabelele sunt afișate pe panoul de navigare, în grupul Tables.
Un tabel poate fi afișat sub mai multe forme:
• afișare înregistrări - Datasheet
• mod proiectare - Design
• mod tabel pivot sau grafic pivot - Pivot table / Pivot chart.
Fiecărui atribut al tabelului (câmp) i se ataşează un tip de dată. Există 10
tipuri de date, majoritatea disponibile în toate versiunile Access, altele doar în
versiunea 2007: TEXT, MEMO, NUMBER, DATE/TIME, CURRENCY,
AUTONUMBER, YES/NO, OLE OBJECT, HYPERLINK, ATTACHMENT, LOOKUP.
Pentru tema “Gestiunea producţiei într-o unitate de producţie”, pe baza
structurii proiectate la lucrarea nr.1, se va efectua următoarele acțiuni:
- se va crea o bază de date, cu opțiunea Blank Database; numele fișierului
– fitingprod.accdb;
- se vor crea două tabele, care se vor denumi materiale și echipamente,
având structurile conform informațiilor de pe pagina umătoare;
- se vor discuta și stabili tipurile de date adecvate și se va analiza
posibilitatea configurării unei chei primare în fiecare tabel;
- se vor introduce câteva seturi de înregistrări corespunzătoare în fiecare
tabel, pentru a analiza modul de introducere a datelor și eventuale
aspecte legate de valorile acceptate la câmpurile de tip cheie primară;
- pentru celelalte trei tabele ale bazei de date, produse, plane_operatii si
productie se vor importa datele din fisierul fitingprod.xls.
 7

Materiale
domeniu euronorm cod_stas utilizare R02 RM1 RM2 ATR
otelinoxidabil x6cr17 8Cr170 Maşini de spălat industrial si de uzcasnic, chiuvete 320 450 600 20
alama CZ131 CuZn37Pb2 piese de tip fitinguri, component antifrictiune 210 380 380 25
alama CZ130 CuZn43Pb2 piese de tip fitinguri, component antifrictiune 190 350 420 25
otel carbon DC01 piese din table prelucrateprinstantaresiindoire, 270 280 410 28
solicitari moderate

Echipamente
cod cod_p denumire marca putere_n turatie atelier
cv001 tmv1050a Centru vertical de frezare topper 15 8000 automate2
st001 130al Strung cncorizontal topper 18,5 3500 automate1
cv002 sminimill2 Centru vertical de frezare haas 11,2 10000 automate2
st002 sqt18ms Strung cncorizontal mazak 18,5 4000 automate1
 8

Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Baze de date / Inginerie Industrială / An III / S II

3. Gestionarea tabelelor. Configurarea proprietăţilor câmpurilor.

Gestionarea tabelelor se referă la o serie de acțiuni posibile a fi efectuate în

tabele, care să asigure un control eficient și corect asupra valorilor care se pot
introduce prin înregistrări noi și asupra modului de afișare a informațiilor.
Configurarea proprietăților câmpurilor se face în fereastra de proiectare (Table
Design) a unui tabel.
În BD fitingprod.accdb, se vor configura diferite proprietăți ale câmpurilor celor
cinci tabele, ținându-se seama de cele menționate în continuare.
Numele câmpului Tipul de dată Proprietăţi
tabelul Materiale
domeniu Text Dimensiune: 100
Format: cu majuscule
euronorm Text Dimensiune: 50
cod_stas Text Dimensiune: 50
R02; RM1; RM2; Number Tip număr real: Single
ATR Restricție: valori pozitive, inclusiv mesaj
tabelul Produse
material Text Listă dinamică de tip Combo Box:
materiale.cod_stas
cod Text Descriere: Codul produsului
Dimensiune: 10Cheie primară
Șablon: "BM"9999999L
denumire Text Descriere: Denumirea produsului
Dimensiune: 50
Format: cu majuscule
 9

Numele câmpului Tipul de dată Proprietăţi

tabelul Echipamente
cod; cod_p; Text Dimensiune: 50
denumire; marca cod – Cheie primară
cod Text Șablon: LL000
putere_n Number Dimensiune: Single
turatie Number Dimensiune: Integer
atelier Text Listă fixă de tip Combo Box: Value List
automate1; automate2; scularie
tabelul Plane_operatii
cod_pr Text Listă dinamică de tip Combo Box:
produse.cod
nr_op Number Dimensiune: Integer
denumire Text Dimensiune: 60
viteza; avans Number Dimensiune: Single Format: Standard
Restricție: valori pozitive, inclusiv mesaj
cod_ech Text Listă dinamică de tip Combo Box:
echipamente.cod
tabelul Productie
cod_pr Text Listă dinamică de tip Combo Box: produse.cod
data_pr Date/Time Format: Short Date
ctc Text Dimensiune: 6
cantitate Number Dimensiune: Integer

Se va testa efectul diverselor proprietăți asupra datelor afișate sau a noilor

inregistrări în tabele.
 10

Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Baze de date / Inginerie Industrială / An III / S II

4. Afişarea înregistrărilor în tabele. Ordonarea şi filtrarea datelor.

Gestiunea relaţiilor.

În BD fitingprod.accdb se vor testa posibilităţile de lucru în fereastra de afişare

a înregistrărilor – Datasheet view – pentru tabelele bazei de date.
Aceste posibilităţi se referă la:
 Lucrul cu butoanele de navigare – Records;
 Adăugare de noi înregistrări – prin selectarea butonului asociat sau poziționarea
mouse-ului pe ultima linie a tabelului, întotdeauna liberă; utilizarea tastelor Tab /
Shift+Tab pentru parcurgerea câmpurilor;
 Ștergerea de înregistrări – prin selecția acestora pe butonul selector aflat la
stânga liniei de afișare și alegerea din meniul contextual a opțiunii Delete Record.
Se cere confirmarea acțiunii, deoarece după ștergere, înregistrarea nu se mai
poate recupera (nu există în acest caz opțiunea Undo!);
 Modificarea aspectului de afișare a înregistrărilor (fontul de text, mărimea,
culoarea textului, a fondului etc); este disponibilă în grupul Home – Fonts;
 Modificarea dimensiunilor coloanelor / rândurilor – Column Width / Row
Height – se poate face dinamic cu mouse-ul sau cu opțiunile din meniul
contextual sau din grupul Home – Records – More;
 Modificarea ordinii de afișare a câmpurilor – se face dinamic, prin selectarea
câmpului cu ajutorul mouse-ului și apoi mutarea în locul dorit;
 Ascunderea / înghețarea unui câmp – Hide / Freeze – se face cu opțiunile din
grupul Home – Records – More sau din menul contextual după selectarea
câmpului;
 Căutarea / regăsirea unei anumite informații în tabel – se efectuează cu opțiunile
din grupul Home – Find;
 Ordonarea și afișarea selectivă a înregistrărilor – se efectuează cu ajutorul
opțiunilor din grupul Sort & Filter;
 Posibilităţi de afişare a unor informaţii statistice referitoare la valorile memorate la
un moment date pe diferite grupuri de înregistrări (Totals).
 11

1. Deschideţi tabelul Echipamente şi stabiliţi următoarele caracteristici de afişare:

font Tahoma 14pt, Color Dark Blue, BackColor Aqua Blue, Row Height 20pt
2. Stabiliţi lăţimea de afişare a câmpurilor atelier, putere_n, turatie la valoarea 15
3. Mutaţi câmpul atelier în dreapta câmpului cod_p(fig.4.1)
4. Ascundeţi câmpul cod_p (valorileacestuia nu vormai fi afişate)
5. Ordonaţi înregistrările în ordine crescătoare după valorile câmpului putere_n
(fig.4.2)
6. Ordonaţi apoi înregistrările în ordine crescătoare după câmpurile denumire şi
turatie– este necesară mutarea câmpului turatie în dreapta câmpului denumire,
selectarea celor 2 câmpuri şi apoi alegerea opţiunii de ordonare (fig.4.3)

Fig.4.1 Fig.4.2

Fig.4.3
 12

7. Aplicaţi o selecţie a înregistrărilor, pentru afişarea doar a echipamentelor

produse de firma Haas – selectaţi valoarea haas şi apoi Selection-Equals „haas”
(fig.4.4); puteţi elimina filtrul prin apăsarea butonului Toggle Filter
8. Aplicaţi o selecţie a înregistrărilor astfel încât să se afişeze echipamentele având
turaţia maximă disponibilă între valorile 4000 şi 8000 – indicaţi câmpul turatie şi
apoi Selection-Between şi indicaţi cele 2 valori ale intervalului dorit (fig.4.5)
9. Deschideţi tabelul Produse şi aplicaţi o selecţie astfel încât să fie afişate doar
informaţiile despre produsele de tip niplu – selectaţi valoarea niplu şi apoi
Selection-Contains „niplu” (fig.4.6);
10. Deschideţi tabelul Productie şi aplicaţi o selecţie astfel încât să fie afişate
datele despre producţia lunii anterioare – indicaţi câmpul data_pr, apăsaţi
butonul Filter şi alegeţi Date Filters – Last Month(fig.4.7).

Fig.4.4 Fig.4.5

Fig.4.6 Fig.4.7
 13

11. Deschideţi tabelul Materiale, îngheţaţi câmpul cod_stasşi apoi aplicaţi o

selecţie astfel încât să fie afişate toate materialele care au rezistenţa minimă la
rupere (RM1) mai mare de 400 – indicaţi câmpul rm1, apăsaţi butonul Filter şi
alegeţi opţiunea Date Filters – Greater Than, indicând valoarea 400;
12. În tabelul Echipamente aplicaţi o selecţie multiplă prin formular – Advanced
– Filter By Form – indicaţi la câmpul denumire opţiunea Freza centru vertical, iar
la câmpul turatie indicaţi opţiunea 8000 şi adăugaţi secvenţa <=; aplicaţi apoi
filtrul cu butonul Toggle Filter (fig.4.8);

Fig.4.8
13. În tabelul Productie apăsaţi butonul Records-Totals şi indicaţi opţiunile de
prelucrare statistică a înregistrărilor – pentru câmpul ctc, Count, iar pentru
câmpul cantitate, Sum (fig.4.9 – s-a aplicat şi filtrare pe produsul BM2453412N).

Fig.4.9
 14

Crearea şi gestiunea relaţiilor în BD Access®.

În bazele de date organizate pe modelul relaţional, relaţiile între tabele asigură
evitarea redundanţei şi a anomaliilor de actualizare sau ştergere.
Relaţiile sunt de tip binar, adică se stabilesc între două tabele ale aceleaşi baze de
date, pe câmpuri cu acelaşi tip de dată. În mod uzual, unele câmpuri sunt chei
primare în tabelele respective.
Relaţiile au o serie de proprietăţi care pot fi configurate individual şi care stabilesc
diferite moduri de comportare a relaţiei respective.
În Access® există o secţiune dedicată gestionării relaţiilor dintre tabele (fig.4.10)
şi, în cadrul acesteia, o fereastră pentru configurarea proprietăţilor unei relaţii.
Deschiderea secţiunii se face cu opţiunea Database Tools – Relationships.

Fig.4.10
 15

1. În BD fitingprod deschideţi fereastra relaţiilor şi apoi indicaţi opţiunea All

Relationships pentru a afişa eventuale legături stabilite între câmpurile bazei
de date prin proprietăţi de tip Lookup Field (vezi la apl.nr.3); aceste legături
pot fi transformate în relaţii prin editare şi, eventual, modificarea unor
proprietăţi specifice
2. Faceţi dubluclick pe linia dintre tabelele Produse şi Materiale pentru a afişa
fereastra relaţiei respective (fig.4.11)
3. Pe baza înregistrărilor din cele 2
tabele, s-a identificat tipul
probabil al relaţiei, 1:N, One-To-
Many şi, pe baza faptului că unul
dintre câmpuri, cod_stas,
estecheieprimară în tabelul său,
pot fi activate şi opţiuni de
integritate referenţială Enforce
Referential Integrityşi Cascade
Update Related Records;
4. Validaţi modificările prin
apăsarea butonului OK; Fig.4.11
5. Procedaţi în mod asemănător
pentru celelalte 3 relaţii care se pot stabili între tabelele bazei de date;
6. După crearea relaţiilor, deschideţi tabelul Materiale în fereastra Datasheet
pentru a testa posibilitatea afişării înregistrărilor corespondente din tabelul
Produse şi apoi din tabelul Plane_op în aceeaşi fereastră.
 16

Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Baze de date / Inginerie Industrială / An III / S II

5. Crearea şi execuţia interogărilor de selecţie I.

Interogările se crează şi se gestionează în grupul Queries.

Interogările simple de selecţie (câmpuri, înregistrări, cu parametru, cu câmp
calculat) sunt interogările care preiau informaţii din tabele, eventual le prelucrează
prin calcule şi afişează rezultatele, fără a afecta structura acestora. După execuţia
interogării, datele conţinute în tabele rămân neschimbate.
O interogare poate fi afişată sub mai multe forme:
 În fereastra de proiectare (Design) – în care se configurează toate
obiectele şi opţiunile de execuţie, pe baza metodei QBE – Query-By-
Example;
 În fereastra de execuţie (Datasheet) – în care sunt afişate înregistrările
rezultate în urma execuţiei instrucţiunilor configurate în fereastra de
proiectare
 În fereastra SQL – în care este afişată succesiunea instrucţiunilor în format
SQL
În BD fitingprod.accdb se vor testa exemplele de interogări prezentate la curs.
1. Care este lista materialelor de un anumit tip ?
2. Care este lista materialelor care conțin plumb ca element de aliere?
3. Care este lista materialelor cu rezistența la rupere mai mare de 400 N/mm2?
4. Care este lista echipamentelor având una dintre mărcile Haas sau Mazak?
5. Care este lista echipamentelor având puterea între 15 și 20 KW, inclusiv?
6. Care este lista materialelor pentru care s-a înregistrat codul EuroNorm?
7. Care este evidența producției pentru un anumit produs, într-un interval de
timp?
8. Care este valoarea medie a rezistenţei limită la rupere a materialelor?
9. Care este valoarea raportului dintre limita de curgere şi rezistenţa limită la
rupere a materialelor?
10. Crearea de câmpuri calculate prin unirea câmpurilor de tip text.
11. Utilizarea funcţiei condiţionale Iif(conditie; valDA; valNU).
 17

Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Baze de date / Inginerie Industrială / An III / S II

6. Crearea şi execuţia interogărilor de selecţie II.

În BD fitingprod.accdb se vor testa exemplele de interogări prezentate la curs:

interogări cu parametru, de tip statistic şi de tip tabel sintetic Crosstab.
1. Care este lista echipamentelor având o anumită turație minimă?
2. Care este lista materialelor de un anumit tip?
3. Care este lista echipamentelor având puterea într-un anumit interval de valori?
4. Care este producția dintr-o anumită perioadă de timp?
5. Utilizarea funcţiei condiţionale Iif(conditie; valDA; valNU).
6. Care este statistica numărului de materiale, grupate pe tipuri (domenii) ?
7. Care este statistica numărului de echipamente, grupate pe tipuri sau pe mărci?
8. Care este statistica numărului de operaţii conţinute în planele de operaţii ale
produselor ?
9. Care este statistica numărului de operaţii de un anumit tip conţinute în planele
de operaţii ale produselor ? (strunjire filete)
10. Care este puterea nominală totală a echipamentelor disponibile ?
11. Care este repartiţia puterii totale pe tipuri de echipamente ?
12. Care este statistica producţiei zilnice globale ?
13. Care este statistica producţiei lunare a diferitelor produse ?
14. Care este statistica turaţiilor minimă şi maximă, pe mărci de echipamente ?
15. Prelucrarea statistică a valorilor măsurate ale unei dimensiuni.
16. Care este statistica producţiei lunare a diferitelor produse ? (afişare
Crosstab)
 18

Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Baze de date / Inginerie Industrială / An III / S II

7. Crearea şi execuţia interogărilor de acțiune.

În BD fitingprod.accdb se vor testa exemplele de interogări prezentate la curs:

interogările de acțiune și cele speciale.
1. Crearea unui tabel cu o listă de echipamente selectate, în vederea exportului
sub alt format (de ex.Excel).
2. Crearea unui tabel cu lista operaţiilor de prelucrare ale unei piese, în vederea
exportului sub alt format (de ex.Excel).
3. Adăugarea unei liste de echipamente selectate într-un tabel, în vederea
exportului sub alt format (de ex.Excel).
4. Mutarea producţiei unei anumite piese într-un alt atelier – actualizarea
denumirii atelierului pentru înregistrările planului de operaţii.
5. Modificarea numerotării operaţiilor de prelucrare a unei piese, în cadrul
planului de operaţii
6. Scoaterea din uz a unor echipamente (casare, vânzare, mutare etc.) și
ștergerea înregistrărilor referitoare la acestea.
7. Într-un tabel cu măsurări ale unor dimensiuni, afișarea distribuției numărului
de valori măsurate – frecvențele de apariție a valorilor.
8. Lista echipamentelor care nu sunt utilizate în producție.
 19

Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Baze de date / Inginerie Industrială / An III / S II

8. Crearea şi utilizarea formularelor.

Formularele (formele) sunt obiecte ale bazei de date destinate consultării,

introducerii şi/sau modificării datelor din tabele sau interogări.
Formularele sunt, de fapt, o interfaţă între tabele/interogări şi utilizatorii bazei
de date.
Proiectarea şi gestionarea formularelor se face în zona Forms a panoului
principal al bazei de date.
În funcţie de scop, formularele se clasifică în trei categorii:
 formulare de afișare: destinate exclusiv afișării informațiilor din tabele
sau interogări, nu este posibilă adăugarea de informații sau modificarea
informațiilor afișate;
 formulare de introducere date: destinate exclusiv introducerii de noi
date în tabele, nu sunt afișate înregistrările existente;
 formulare mixte: permit atât afișarea cât și adăugarea de informații sau
modificarea informațiilor existente la un moment dat în tabele.

1. Proiectarea și utilizarea formularelor de consultare (afișare).

În baza de date fitingprod se va crea un formular pentru afișarea informațiilor
din tabelul Echipamente și un formular pentru afișarea planelor de operații
asociate produselor, împreună cu unele informații despre produse. Aspectul celor
două formulare este prezentat în figurile 9.1 și, respectiv 9.2.
Etapele de proiectare a formularului din figura 9.1 sunt:
 Se selectează tabelul Echipamente, se alege opțiunea Create – Forms –
Multiple Items pentru a crea formularul de afișare într-o formă prestabilită;
 Se deschide fereastra de proiectare a formularului, View – Design, pentru a
face modificările necesare pentru ca acesta să aibă aspectul celui din fig.9.1;
 20

 În pagina Arrange – Autoformat se alege varianta Opulent;

 Se editează eticheta-titlu din antetul formularului și se scrie textul Lista
echipamentelor, stabilindu-se mărimea fontului la 18pt, culoare negru și litere
îngroșate (Bold);
 Se stabilește culoarea negru pentru etichetele titluri ale câmpurilor din antetul
formularului (cod, cod_p, …) și aliniere centrată;
 Se stabilește înălțimea de 0,7cm pentru
etichete și casetele de câmp – se poate utiliza
selectorul de grup pentru a selecta simultan
atât etichetele cât și casetele de câmp;
 Se stabilesc următoarele valori ale lungimii
pentru casetele de câmp (Text Box):
cod, cod_p, marca, putere, turatie, atelier – 2,5cm
denumire – 6cm
 Pentru formular se configurează următoarele proprietăți care determinădoar
funcţii de afișare:
Allow Additions, Deletions, Edits – No Data Entry – No
 Toate modificările se memorează prin apăsarea butonului Save, cu numele
Consultare echipamente;
 În subsolul formularul se crează un butonul de acțiune inscripționat
INCHIDERE care să închidă formularul atunci când este selectat prin click de
mouse (Form Operations – Close Form);
 În subsolul formularului se adaugă o casetă de câmp (Text Box) a cărei
valoare este calculată cu o relație matematică:
=Count([cod])
Se editează și eticheta corespunzătoare (Nr.echipamente) și se adaugă chenarul,
conform fig.9.1;
 Se memorează modificările și se verifică funcționarea formularului în fereastra
Form View – se observă imposibilitatea de a modifica sau șterge valorile
afișate pe formular.
 21

Fig.9.1

Fig.9.2
 22

Etapele de proiectare a formularului din figura 9.2 sunt:

 Se alege opțiunea Create – More Forms – Form Wizard pentru a utiliza
asistența interactivă de creare a formularelor;
 În prima fereastra se aleg din tabelul Produse toate câmpurile, iar din tabelul
Plane_operatii câmpurile nr_op, denumire, cod_ech și atelier;
 Se apasă butonul Next și se lasă opțiunea de grupare propusă de asistent,
adică formularul principal va fi bazat pe tabelul Produse, iar subformularul pe
tabelul Plane_operatii;
 Se apasă butonul Next și se alege opțiunea Tabular pentru forma de afișare a
informațiilor, pentru a permite afișarea unui antet la subformular;
 Se apasă butonul Next și se alege schema de culori Office;
 Se apasă butonul Next și se modifică numele formularului principal în
Produsecu plan de operatii, subformularul lăsându-se cu numele propus;
 Se apasă butonul Finish pentru a vedea fereastra View a formularului nou
creat;
 Se deschide fereastra de proiectare – Design View și se fac o serie de
modificări pentru a obține aspectul din fig.9.2;
 Se selectează grupul etichetelor și casetelor de câmp prin click pe marcatorul
de grup și se alege opțiunea Arrange – Control Layout – Remove pentru a
înlătura gruparea controalelor respective;
 Se rearanjează controalele conform fig.9.2, în zona Detail;
 În antetul formularului se adaugă o casetă de câmp care să afișeze data
curentă în partea dreaptă sus, selectând controlul Date&Time și stabilind
afișarea datei în formatul ZZ-LL-AANN;
 În subsolul formularul se crează cele 3 butoane de acțiune, conform figurii 9.2,
care să efectueze trei acțiuni: închiderea formularului și parcurgere
înregistrărilor înainte/înapoi;
 Pentru formular și subformular se configurează proprietățile acestuia ca și la
formularul precedent, pentru a permite doar afișarea înregistrărilor;
 Se memorează modificările (Save) și se verifică funcționarea formularului.
 23

2. Proiectarea și utilizarea formularelor de introducere a datelor.

În baza de date fitingprod se crează câte un formular pentru adăugarea de
înregistrări în tabelele Echipamente și Produse. Aspectul celor două formulare
este prezentat în figurile 9.3 și, respectiv 9.4.

Fig.9.3

Fig.9.4
 24

Etapele de proiectare a formularului din figura 9.3 sunt:

 Se deschide formularul Consultare echipamente în fereastra de proiectare și se
modifică o serie de proprietăți ale formularului, pentru a-l transforma într-un
formular de adăugare date:
Allow Additions, Deletions, Edits – Yes Data Entry – Yes
 Se modifică schema de aranjare a controalelor şi etichetelor de câmp, din
forma tabelară în forma de stivă (pe coloane) – se selectează marcajul de grup
şi din pagina Arrange – Control Layout se alege opţiunea Stacked;
 Se şterge controlul cu câmp calculat din subsol, împreună cu eticheta asociată
şi chenarul;
 Se memorează formularul (Save As) sub numele Adaugare echipament și se
verifică funcționarea acestuia.

Etapele de proiectare a formularului din figura 9.4 sunt:

 Se deschide formularul Produse cu plan de operatii în fereastra de proiectare și
se modifică o serie de proprietăți ale formularului, pentru a-l transforma
într-un formular de adăugare date:
Allow Additions, Deletions, Edits – Yes Data Entry – Yes
 Se șterge controlul subformularului din zona Detail;
 Se memorează formularul (Save As) sub numele Adaugare produs și se
verifică funcționarea acestuia.

3. Formulare cu grafice.(opțional)
Se crează formularul de afișare a graficului producției, utilizând opțiunea Create
– PivotChart, conform modelului prezentat la curs.
 25

Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Baze de date / Inginerie Industrială / An III / S II

9. Crearea şi tipărirea rapoartelor.

Rapoartele sunt obiecte ale bazei de date destinate tipăririi la imprimantă într-o
formă specifică a datelor.
Rapoartele tipăresc informaţiile din tabele sau interogări.
Deşi informaţiile din tabelele sau interogările unei baze de date se pot tipări şi
direct din fereastra de afişare a înregistrărilor (Datasheet View), această variantă
are o serie de limite în ceea ce priveşte formatul în care se poate tipări şi nu se
recomandă a fi utilizată de către utilizatori neexperimentaţi sau care nu au
drepturi de acces la informaţii direct în obiectele respective.
Rapoartele permit tipărirea informaţiilor dintr-unul sau mai multe obiecte de tip
tabel sau interogare simultan şi pot conţine controale ale căror valori sunt
calculate cu relaţii matematice, pe baza valorilor câmpurilor din tabelele sau
interogările bazei de date. Proiectarea şi gestionarea rapoartelor se face în zona
Reports a panoului principal al bazei de date.
Rapoartele se clasifică în trei categorii:
 Rapoarte simple: sunt asociate unui singur tabel sau interogare şi, în
consecinţă, tipăresc valorile înregistrărilor pentru câmpurile indicate,
putându-se aplica o ordonare sau o filtrare specifică a înregistrărilor;
 Rapoarte complexe: tipăresc informaţii din mai multe tabele între care
există o relaţie şi permit gruparea datelor după anumite criterii, ordonarea
sau filtrarea acestora, precum şi operaţii de prelucrare statistică (minim,
maxim, medie, numărare etc.);
 Rapoarte cu etichete (Labels): tipăresc informaţiile într-o structură de tip
etichete (adrese poştale), dispuse, de obicei, în format multiplu, pe pagina
tipărită.
 26

1. Proiectarea rapoartelor simple.

În baza de date fitingprod se vor crea două rapoarte simple pentru tipărirea
informațiilor din tabelul Echipamente. Aspectul celor două rapoarte este prezentat
în figurile 11.1 și, respectiv 11.2.

Fig.11.1

Fig.11.2
 27

Etapele de proiectare a raportului din figura 11.1 sunt:

 Se selectează tabelul Echipamente pe panoul cu obiecte, apoi din pagina Create se
alege opțiunea Reports – Report pentru a crea un raport simplu cu format prestabilit,
care să preia toate câmpurile tabelului;
 În pagina Page Setup se alege formatul A4, așezare Landscape și margini normale;
 În pagina Format se alege din lista de aspecte AutoFormat modelul Office;
 Se redimensionează unele dintre controalele câmpurilor astfel încât acestea să fie
aproximativ ca în fig.11.1 – de exemplu controlul câmpului cod trebuie micșorat pe
lățime;
 În antetul raportului se modifică titlul, conform fig.11.1 și se șterge controlul de
afișare a orei curente;
 Se modifică la 12pt dimensiunea tuturor controalelor câmpurilor împreună cu
etichetele atașate;
 În zona Detail se crează controlul de afișare a numărului curent, prin introducerea
unui Text Box corespunzător;
 Se aliniază centrat controalele câmpurilor cod, cod_pși marca și se șterge controlul
câmpului atelier, conform fig.11.1;
 Se memorează raportul cu numele Lista echipamentelor și se inspectează în fereastra
de pretipărire – Print Preview.

Etapele de proiectare a raportului din figura 11.2 sunt:

 Se memorează raportul creat anterior – Save As – cu numele Lista echipamentelor grupat;
 Se deschide fereastra de proiectare a noului raport și se activează opțiunile de
grupare&ordonare din pagina Design – Group & Sort, observând afișarea unei zone aferente
în partea de jos a ferestrei;
 Se alege Add a group și se selectează câmpul marca drept criteriu de grupare;
 Se apasă butonul More la Group on marca și se aleg următoarele opțiuni:
with no totals, without a footer section, keep whole group together on one page
 Se alege Add a sort și se selectează câmpul turatie ca și criteriu de ordonare descrescătoare;
 Se șterge controlul marca din zona Detail și, se crează în antetul de grup – marca Header –
un control de câmp care să afișeze marca, conform fig.11.2;
 Se memorează raportul și se inspectează în fereastra Print Preview.
 28

Universitatea Transilvania Braşov

Facultatea de Inginerie Tehnologică şi Management Industrial
Baze de date / Inginerie Industrială / An III / S II

10. Crearea macrocomenzilor și a panourilor de comandă.

Macrocomenzile (sau comenzile compuse) reprezintă o modalitate simplă

de a efectua o succesiune de acţiuni într-o bază de date, cum ar fi:
deschiderea/închiderea tabelelor, formularelor sau interogărilor, selecţia de
înregistrări, aplicarea unor filtre, tipărirea rapoartelor etc.) la o simplă apăsare de
buton, care este, de obicei, amplasat pe un panou de comandă.

Se vor crea şi testa macrocomenzile prezentate la curs. Macrocomenzile

execută acţiuni asupra unor obiecte create la aplicaţiile anterioare (formulare,
tabele, interogări).
1. Deschiderea unui formular de afișare și aplicarea unui filtru pe baza
unei interogări de selecție.
Se utilizează acţiunea OpenForm cu argumentele prezentate în fig.12.1.

Fig.12.1 Macrocomandă de deschidere a unui formular şi aplicare de filtru

 29

2. Selecția unor înregistrări dintr-un tabel și exportul lor sub forma

unui fișier de tip Excel.
Se utilizează 3 acţiuni succesive – OpenTable, ApplyFilter (Where Condition) şi
OutputTo cu argumentele prezentate în fig.12.2.

Fig.12.2 Macrocomandă de selecţie parametrizată şi export

3. Execuţia unei interogări.

Se utilizează acţiunea OpenQuery, putându-se preciza şi opţiunea Read-Only.
Fereastra de proiectare a macrocomenzii este prezentată în fig.12.3.
 30

Fig.12.3 Macrocomandă de execuţie a unei interogări

Panourile de comandă sunt obiecte ale bazei de date destinate lansării în

execuţie a diferitelor acţiuni prin simpla apăsare a unor butoane de acţiune. Ele
constituie o interfaţă între utilizator şi obiectele bazei de date (tabele, interogări,
formulare etc.).
Panourile de comandă sunt, de fapt, obiecte de tip formular care, de obicei,
conţin numai butoane de acţiune, asociate cu texte explicative corespunzătoare.
Access® oferă două posibilităţi de a crea un panou de comandă:
 proiectarea cu ajutorul utilitarului Switchboard Manager;
 proiectarea ca un formular (Form) cu butoane de acţiune

Se vortestaceledouăposibilităţiprincrearea a câteunpanou de comandă cu

fiecaredintreceledouăposibilităţi.
Înfigurile12.4 şi12.5 suntprezentateceledouăpanouri de comandă.
 31

Fig.12.4 Panou de comandă creat cu Switchboard Manager

Fig.12.5 Panou de comandă creat ca un formular simplu