Efectele și consecințele militare și politice ale

distrugerii parțiale a podului Kerci și cum se vor

răsfrânge asupra Republicii Moldova?
Lovirea și distrugerea parțială a podului peste strâmtoarea Kerci va avea un efect militar și politic
semnificativ asupra cursului războiului din cauza importanței strategice pe care o reprezintă atât
pentru Rusia cât și pentru Ucraina. Totodată, efectele exploziei de pe podul din Crimeea se vor
resimte și în Republica Moldova. În continuare vă propunem o opinie care se referă la unul din
evenimentele marcante, care au avut loc recent în războiul ruso-ucrainean. Articolul descrie efectele
și consecințele militare și politice a acțiunii în cauză.
În dimineața zilei de 8 octombrie 2022 o explozie puternică a zguduit podul peste strâmtoarea
Kerci, care conectează terestru Rusia cu peninsula Crimeea, temporar ocupată de ruși. În urma
exploziei a fost deteriorată o parte semnificativă a carosabilului pe un segment anumit al podului și
incendiat un eșalon de tren cu cisterne de combustibil. Partea rusă a declarat că explozia a fost
provocată de o mașină capcană încărcată cu exploziv, iar peste două zile a calificat această acțiune
ca atentat terorist și a învinuit forțele armate ale Kievului. Autoritățile ucrainene nu și-au asumat
responsabilitatea pentru explozie.
Podul din Crimeea mai este supranumit și “podul lui Putin” din cauza că Președintele Rusiei a
monitorizat personal construcția și darea în exploatare a acestuia în anul 2018. Importanța acestui
obiectiv de infrastructură a făcut obiect de declarații belicoase din partea mai multor oficiali din
administrația de la Kremlin. Astfel în luna Iunie curent, Dmitrii Medvedev, vicepreședintele Consiliului
de Securitate al Rusiei a declarat că dacă Ucraina va îndrăzni să-l atace atunci Rusia va organiza în
Ucraina un Armagedon adevărat, făcând aluzie la acțiuni retaliatorii fără precedent. Astfel se lăsa de
înțeles că „podul lui Putin” reprezintă linia roșie a Kremlinului, iar atacul asupra acestui obiectiv poate
duce inclusiv la utilizarea armelor nucleare. Adițional, a fost vehiculată informația că podul este
protejat foarte bine de lovituri aeriene, de atacuri de pe mare și de potențiale încercări de sabotaj cu
ajutorul substanțelor explozive. Astfel se crea impresia că acest obiectiv este de nedistrus.
Cu toate acestea, evenimentele din dimineața zilei de 8 octombrie au spulberat acest mit pentru
totdeauna, arătând că lovirea podului nu doar că este posibilă în general, dar și că este posibilă în
orice timp dorește atacatorul. Iar ziua în care a fost lovit, a fost aleasă dimineața imediat următoare
după ce președintele Putin și-a sărbătorit jubileul de 70 de ani. Astfel atacul, pe lângă faptul că a mai
arătat o dată problemele sistemice cu care se confruntă sistemul de apărare a Rusiei a mai avut și o
semnificație simbolică – o palmă dată direct lui Putin.
Din punct de vedere militar podul peste strâmtoarea Kerci reprezintă o linie de comunicație terestră
(Ground Line of Communications - GLOC) de importanță strategică pentru Rusia. Prin intermediul
podului este aprovizionată toată gruparea de forțe ruse din Crimeea și cea din Herson. Iar aceasta
face podul o țintă militară legitimă pentru a fi lovită.
Urmare a exploziei, din cele patru benzi de carosabil a rămas deschisă pentru traficul de autovehicule
doar o bandă, care poate fi folosită doar de autoturisme și camioane cu semiremorcă care se pot
deplasa cu o viteză nu mai mare de 70 km/h. În rezultatul incendiului provocat de explozie, traficul
feroviar 1
 nu este posibil. În consecință, volumul de aprovizionare logistică a trupelor ruse pe această linie
logistică este practic paralizată. Asta în condițiile în care și fără această problemă sistemul logistic
al armatei ruse nu reușește să facă față solicitărilor de pe front. Ultimele estimări ale specialiștilor
arată că traficul în volum deplin peste podul din Crimeea va fi reluat abia către vara 2023.
Totodată, împreună cu podul din Crimeea a fost lovit și nodul feroviar de la Ilovaisc. Calea ferată
care trece prin Ilovaisc spre Herson reprezintă încă o linie de comunicație terestră strategică, de
care depinde aprovizionarea trupelor ruse în Zaporojie și Herson. Concomitent au fost lovite centre
logistice și noduri de transportare mai mici. Conform declarațiilor primarului din Melitopol, Ivan
Fedorov, forțele ruse intensifică transportarea de echipamente militare prin regiunea Zaporojie
urmând itinerarul Mariupol – Berdiansk – Melitopol, itinerar care este mult mai vulnerabil loviturilor
Ucrainene decât calea de aprovizionare peste strâmtoarea Kerch utilizând podul din Crimeea.
Ansamblul de lovituri efectuate de forțele ucrainene de fapt reprezintă niște operațiuni de modelare
(shaping operațions), iar conform tuturor indiciilor probabil vor urma acțiuni ofensive majore în
perioada imediat următoare. În momentul de față forțele ucrainene acționează contra cronometru
încercând să avanseze mai rapid decât apariția în masă pe câmpul de luptă a personalului nou
mobilizat de Federația Rusă, care estimativ va începe să sosească în număr mare pe frontul din
Ucraina către sfârșitul lunii octombrie curent. Astfel, aceste atacuri au urmărit slăbirea grupării de
forțe ruse din Herson.
Lovirea podului din Crimeea a zdruncinat și establishment-ul rusesc implicat în război, iar efectul
imediat a fost schimbarea în aceeași zi a comandantului grupării de forțe ruse, care luptă în
Ucraina. Noul comandant este generalul Sergei Surovikin de la care așteptările sunt foarte mari. Cu
toate acestea, numeroși analiști militari consideră că schimbarea comandatului grupării de forțe nu
poate înlătura problemele sistemice, mai ales cele logistice și de aprovizionare, cu care se
confruntă forțele armate ruse și astfel nu va aduce succese pe câmpul de luptă.
Consecințele politice în rezultatul lovirii podului la fel nu s-au lăsat așteptate mult. În aceeași zi în
Moscova au fost arestați mai mulți militari. Iar în oraș a fost introdusă divizia independentă de poliție
cu destinație specială ”Dzerjinski” cel mai probabil pentru a preveni eventuale acțiuni de tulburări în
masă. Au apărut numeroase speculații privind lupta pentru putere de la Kremlin între diferite clanuri.
Și speculații că poziția lui Putin aflat la vârful puterii la Moscova a slăbit considerabil. De asemenea,
autoritățile de la Moscova nu s-au grăbit să dea vina pe Ucraina pentru lovirea podului, astfel
creând impresia că nu cunosc exact ce s-a întâmplat și cine exact stă în spatele lovirii podului peste
strâmtoarea Kerch. Mai mult, conform consilierului prezidențial al Ucrainei Alexei Arestovici,
această tăcere a demonstrat că autoritățile și clanurile de la Moscova sunt focusate mai mult pe
lupta pentru puterea internă și mai puțin pe ce se întâmplă pe frontul din Ucraina.
Adițional, au apărut speculații că s-ar fi pregătit o înlocuire a conducerii Ministerului Apărării al
Federației Ruse. Aparent Putin a dat undă verde pentru propagandiștii și blogherii săi militari să
blameze Ministerul Apărării pentru toate insuccesele de până acum făcând din Sergey Șoigu și
generalul Gerasimov țapi ispășitori. Astfel, au început să vehiculeze informații că în locul lui Șoigu
ar fi potențial adus Guvernatorul Regiunii Tula, Alexei Dyumin, iar în locul lui Gerasimov, adjunctul
comandantului forțelor terestre ruse, generalul-locotenent Alexandr Matovnicov. Aceasta ar
demonstra existența unei rupturi în interiorul cercului de apropiați a lui Putin și divizarea în două
grupări distincte, pe de o parte cei din Ministerul Apărării, iar de partea cealaltă președintele Putin
cu Evheni Prigojin, fondatorul companiei de mercenari “Wagner”, liderul cecen Ramzan Cadîrov și
reprezentanți ai serviciului rus de informații (FSB). Toți cei menționați au criticat dur acțiunile
Ministerului Apărării. Totuși, până la momentul actual nici o mișcare de înlocuire nu a fost făcută.
Iar Putin a calificat atacul ca un act terorist executat de forțele ucrainene și se pare că această
versiune aranjează toate clanurile de la Kremlin. 2
 De asemenea, deteriorarea podului a dat și un motiv mai credibil pentru lovituri de răzbunare
asupra infrastructurii critice din Ucraina efectuate cu rachete de croazieră. In pofida celor
mentionate, circulă mai multe versiuni cine ar sta în spatele exploziei de pe podul din Crimeea.
Partea Ucraineană susține că de fapt explozia este rezultatul luptei interne din Rusia dintre
Ministerul Apărării și Serviciul Federal de Securitate (FSB). Iar lovitura ar fi fost organizată de
Serviciul de Informații Militare a Ministerului Apărării (GRU), pentru a șterge imaginea FSB-ului,
care este responsabilă de protecția podului. O altă versiune, este că explozia a fost condusă de
Ucraineni utilizând bărci-drone încărcate cu exploziv, sau că explozivul a fost plantat din timp în
structura podului, fiindcă în versiunea cu mașina capcană susținut de Rusia, explozivul s-ar fi
comportat altfel și nu ar fi cauzat un prejudiciu atât de mare. Iar pretinsul camion plin cu substanță
explozivă prezentat de către autorii investigației la etapa inițială, era diferit de cel care a explodat pe
pod. Într-un final, la data de 12 octombrie partea rusă a prezentat noi dovezi, care ar confirma că
explozia a fost generată de o mașină capcană iar explozivul a fost transportat de Ucraineni din
portul Odessa, în Bulgaria, Georgia, Armenia, apoi în Rusia, pentru ca să ajungă în camionul, care
traversa podul.
Deteriorarea podului a dus la o escaladare majoră a acțiunilor Rusiei. Ca răspuns la așa numitul
act terorist, forțele ruse mai multe zile la rând au lovit cu rachete de croazieră și drone 20 de orașe
în toată Ucraina. Doar în primele două zile după explozia de pe podul din Kerch, au avut loc 114
lansări de rachete și 24 de lovituri cu drone, dintre care 13 cu dronele Shahed-136 de producere
Iraniană. Obiectivele lovite au fost infrastructura critică ce ține de aprovizionarea cu energie
electrică a Ucrainei. De asemenea, pe lângă infrastructura critică au fost lovite case de locuit, locuri
aglomerate din orașe inclusiv un teren de joacă, cauzând pierderi în rândurile populației civile. Iar
Putin a menționat că răspunsul la actele teroriste va fi mereu o escaladare a acțiunilor militare. Unii
analiști au venit cu o reacție declarând că loviturile asupra infrastructurii critice, dar și a orașelor a
fost tactica folosită de ruși și în operațiile din Siria, astfel se poate confirma că astfel de metode fac
parte din procedurile standarde de operare a forțelor armate ruse.
În același timp autoritățile din Ucraina afirmă că numărul de rachete lansate pe data de 10 și 11
Octombrie se poate compara cu numărul de rachete lansate de ruși în prima zi de război,
aproximativ 160. Astfel consilierul prezidențial Alexei Arestovici susține că așa un număr mare de
lovituri cu rachete era imposibil de planificat în așa timp scurt. De aceea, se poate cu certitudine de
constatat că lovirea podului lui Putin a fost doar un pretext pentru a recurge la o escaladare a
conflictului planificată din timp. Iar obiectivele lovite de rachetele și dronele rusești arată o
schimbare a strategiei Rusiei față de războiul din Ucraina, recurgându-se la așa numitul război total,
care vizează nu doar obiective militare dar și cele civile.
Un alt factor, care trebuie menționat neapărat este că distrugerea parțială a podului lui Putin
aparent încă nu este linia roșie, care ar genera lovituri cu muniții nucleare, după cum susțineau
anterior oficialii de la Moscova. Rusia a ales să utilizeze metode convenționale (rachete, drone și
mobilizarea parțială) pentru a se răzbuna pentru pod și pentru a răspunde la ofensiva forțelor
armate ucrainene în regiunile Herson și Harkov. Utilizarea noii strategii prin paralizarea
infrastructurii critice și saturația frontului cu militari nou mobilizați probabil va amâna pentru o
perioadă narativele de utilizare a armelor nucleare. Cel mai probabil partea rusă va aștepta să vadă
dacă va obține rezultate palpabile pe câmpul de luptă.

3
 La fel se cuvine să menționăm că loviturile nediscriminatorii a infrastructurii critice și a civililor din
Ucraina a trezit o reacție furibundă parvenită din parte lumii civilizate. Rusia a fost declarată imediat
stat terorist de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). Adunarea Generală a
ONU a adoptat o rezoluție de condamnare a Rusiei susținută de o majoritate covârșitoare de state.
Totodată, partenerii strategici a Ucrainei au declarat că vor sprijini Ucraina atâta timp cât va fi
necesar și vor oferi sisteme de apărare aeriană pentru a forma un sistem integrat de apărare
aeriană în Ucraina în cel mai scurt timp.
Și pentru Republica Moldova impactul acestor evenimente este semnificativ. Scoaterea din
funcțiune a liniei de aprovizionare logistică prin intermediul podului din Crimeea face extrem de
dificilă aprovizionarea grupării de forțe ruse din Herson, iar aceasta înseamnă că avansarea forțelor
ruse spre Nicolaev și Odessa în condițiile actuale este practic imposibilă. Astfel, cel puțin pe termen
scurt, Republica Moldova este ferită de pericolul unei potențiale invazii terestre. La fel,
incapacitatea forțelor ruse de a cuceri Nicolaev și Odessa înseamnă micșorarea fluxului de refugiați
din Ucraina în Republica Moldova, fapt care va ușura efortul autorităților pentru gestionarea crizei
de refugiați și nu va crește povara economică asupra statului. Adițional, schimbarea strategiei
Rusiei în Ucraina utilizând loviturile cu rachete de croazieră și drone Iraniene au determinat NATO
și UE să adopte măsuri radicale, care țin de întărirea capacității de apărare a țărilor partenere. Iar
Republica Moldova cel mai probabil va beneficia și ea de sisteme de armament și echipament
militar în cel mai scurt timp, dacă autoritățile naționale vor insista pe acest lucru. De asemenea,
renunțarea Rusiei la narativele privind amenințarea cu lovituri nucleare de nivel tactic pune Moldova
într-o poziție favorabilă, fiindcă reduce riscul de a se confrunta cu un nou val de refugiați din
Ucraina, dar și cu o potențială poluare radioactivă în caz de utilizare a armelor neconvenționale.
Explozia de pe podul din Crimeea fără îndoială reprezintă un eveniment, care a inițiat o nouă
etapă a războiului din Ucraina. Importanța acestei acțiuni se va resimți și în viitor atât în Ucraina, cât
și în Rusia. Cât privește Republica Moldova, distrugerea parțială a podului peste strâmtoarea Kerch
și evenimentele care au urmat, pune țara noastră într-o poziție favorabilă, pe care trebuie să o
exploateze rațional și să o folosească pentru consolidarea capacității de apărare.