td OSE) Te ee Le ee g iret Muncii ore SA NE PROTEJAM DE RISCURILE CHIMICE!SUMAR Editorial Info Lansarea Campaniei EU OSHA 2018 - 2019 “Managementul substanfelor periculoase” la nivel national Inspectia Muncii este pentru combaterea stresuluila locul de muncé Ce trebuie sd stim Modificdri legislative privind agentii chimici periculosi Despre munca in strainatate Cerinte $i criterli care stau la baza procedurii de incadrare a locurilor de munca tn conditii speciale Utile Capacitatea de muncé si factorii care o determin’ Evaluarea riscurilor biologice la locul de muncd Contactul cutanat cu agenti chimici periculosi Protejarea impotriva noxelor la sudare Utilizarea substantelor periculoase de cétre personalul din porturi, depozite vamale si aeroporturi Bune practici Locuri de munca sigure si stindtoase prin managementul substantelor periculoase la TIMKEN S.A. Obiectiy — revistl nationald de specialitate privind securitatea si sindtatea in munci Anul Lil « Nr. 2/2018 Inspector General de Stat: Dantes Nicolae BRATU Tiparit la: SC Cosmo Print SRL, www.cosmoprint.r0, Adresa: Str. Matel Volevod, nr. 14, sector 2, Bucuresti, cod: 021455, Tel./fax: 021-337.17.37; E-mail: obiectiv@yahoo.com ‘Cont Inspectia Muncii: ROB3TREZ70020331600XXXX deschis la AT.C.P.M.B. Cod fiscal: 12335018; |5.5.N.: 1120-0611 Continutul materialelor publicate in revisté reflect exclusiv punctul de vedere al autorilor.EDITORIAL MUNCA NEDECLARATA — iN ATENTIA INSPECTORILOR DE MUNCA EUROPENI © tem’ supusd dezbaterii la nivel european o reprezint’ combaterea muncii nedeciarate. Recent, Platforma european’ pentru intensificarea cooperirii in materie de combatere a ‘muncii nedeclarate (en.: PUDW), in cadrul reuniunii desfasurate la Bruxelles, a pus in dezbatere problemele cu care se confrunté cele 28 de state in materie de munc& nedeclaraté, sub-declarats sau fals declaraté siposibilele solutiipentruaceste situatil De cele mai multe ori, munca sub-declaratd, sau la gri, este combitut prin cresterea sanctiunilor att de mult incat si descurajeze aparitia acesteia, dar aceast abordare este axat pe combaterea efectelor si nu a cauzelor aparitiei fenomenului. O alta abordare o constituie schimbarea mentalitatii cetatenilor cu privire le munca sub-decleraté folosind campanii de consti- entizare, Romania face eforturi sustinute pentru a combate munca nedeclarat si, in continuare, vom avea tn vedere aplicarea ambelor metode, cea punitivs, prin sanctionare cat si campaniile de informare si constientizare a efectelor negative ce decurg din nedeclararea sau sub-declararea muncii Incadrul unui sondaj ealizata nivel european, 33% dintre respondentii care ucrau la griau declarat cS nu ar dori si lise declare intregul venit, Potrvit concluailor acestui studiu, unul dintre motivele care sti la baza acceptarii sub-declararii muncii este lipsa unor perspective de angajare, dar si lipsa de incredere in institutiile statului. Sub-declararea veniturilor este o problema major pentru fiecare stat membru al UE, fie cd este vorba de metode clasice sau metode noi de sub-declarare. Aparitia unor noi forme de sub-declarare necesita noi modalitati de ale combate. Utopica eliminare a banilor cash din circulatie, considera mult vreme cel mai bun mijloc de @ reduce munca nedeclarata si sub-declarati, nu poate rezolva problema deoarece exist8 noi modalititide piati, precum servicile de transferintre persoane fizice.2. Un studiu desfésurat in 21 de state membre UE, care a implicatinterviuri cu experti si victime ale traficului de persoane in scopul exploatéril prin munc8, a confirmat inc o dat8 faptul cd sectoarele unde este intalnit’ exploatarea prin munca sunt si cele mai expuse folosiri de muncé nedeclarata. in aceste sectoare inspectille sunt rare, iar jumState din lucrdtorilintervievati nu au vlzut niciun control c3t timp au lucrat. Se pare cd aceste controale nu sunt eficiente chiar si cand au loc, deoarece inspectoril nu pot comunica direct cu lucr3tori in limba lor nativa sinu sunt instruiti sd identifice documente fase. Inspectia Muncii trebuie s8 se implice activ in activititile Platformei europene pentru intensificarea cooperarii in materie de combatere a muncii nedeclarate pentru a-si intari capacitatea de a combate eficient munca nedectarata si pentru a fila curent cu cele mai noi evolutiilegisiative si masuriluate in alte state membre impotriva acestui fenomen. Totodatd, este imperativ ca inspectorii de muncé sé fie formati cu privire la evolutia fenomenului muncii nedectarate in contextul aparitiei unor noi forme de muncé, dar si cu privire la traficul de persoane in scopul exploatiiii prin muncd in contextul in care piata muncii din Romania se va baza din ce in ce mai mult pe fort de muncé din afara spatiului UE Dr. ing. Dantes Nicolae BRATU, Inspector general de statINFO REUNIUNEA RETELEI NATIONALE A PUNCTULUI FOCAL EU OSCHA — ROMANIA & LANSAREA CAMPANIEI EU OSHA 2018 — 2019 "MANAGEMENTUL SUBSTANTELOR PERICULOASE" LA NIVEL NATIONAL Campania EU OSHA 2018 - 2019 "Mana- gementul substantelor periculoase” a fost lansati in data de 24 aprilie, la Bruxelles, la Comisia European’, cu participarea comisarului european, Marianne Thyssen si a altor oficialitati. Agentia Europeand pentru Securitate si Sanatate in Munca {EU - OSHA) a fost reprezentat’ de directorul Agentiei Europene, dr. Christa SEDLATSCHEK. in cadrul evenimentului, dna SEDLATSCHEK a vorbit despre importanta constientizarii riscurilor determinate de utilizarea substantelor periculoase si despre necesitatea unui management cores- Punzitor al acestora pentru asigurarea unor locuri demuncé sanatoase, La nivel national, Punctul Focal EU OSHA ~ Roménia $i Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Muncii "Alexandru Darabont" (INCOPM) au organizat in data de 27 iunie, la sala Rond& a hotelului Intercontinental din Bucuresti, lansarea Campaniei EU OSHA 2018 -2019 "Managementul substantelor periculoase" in cadrul evenimentului "Reuniunea Retelei Nationale a Punctului Focal EU OSCHA ~ Romania & Eveni- mentul de lansare a Campaniei EU OSCHA 2018 ~ 2019 annivel national". Evenimentul din acest an a reunit autoritati, factori de decizie, profesionisti si cercetatori din domeniu. La deschiderea evenimentului, dna loana- Georgiana NICOLESCU, managerul Punctului Focal EU OSCHA ~ Romania, a prezentat oaspetii $i invitatii, dar sitema evenimentului, care este una de important major’, fapt evidentiat si de statisticile Eurostat in domeniu. Printre cei invitati la eveniment s-au numarat dl Tim TREGENZA, 2 Network and International Relations Manager EU- OSHA, din partea Agentiei Europene, care a salutat eforturile depuse de catre autoritatile si specialist romani in domeniul SSM si implicarea activ’ in campaniile initiate de citre Agentia European’ pentru Securitate si Sdnatate in Muncd. De asemenea, dumnealui a vorbit si despre: "Activi- tatea EU OSHA si importanta retelelor nationale" si "Substantele periculoase in Europa ~ importanta prevenirii". Robert SZEP, comisar general adjunct la Garda Nationals de Mediu, 2 fost alaturi de organizatori la acest eveniment si s-a ardtat preocupat de tema propusi de EU OSHA. Dl comisar general adjunct a fost deschis la noi colabordri si proiecte alaturi de alte institutii pentru un management mai bun al substantelor periculoase in probleme precum: pesticidele care ajung in ap8, gazele cu efect de sera $.a. "In colaborare cu alte institutii putem reusi si dezvoltim o strategie de reducere @ impactului substantelor periculoase asupra mediul mentionat dl Robert SZEP. Printre invitatii care si-au ardtat sustinerea si aprecierea vizavi de tematica propusé de EU OSHA, "Managementului substantelor periculoase", au mai fost dl Mircea POPA, secretar general adjunct la Ministerul Cercetarii si novarii, iar din partea sindicatelor, dl Bogdan HOSSU, liderul Cartelului ALFA, Gazda evenimentului, di director al INCDPM "Alexandru Darabont" Bucuresti Doru DARABONT a multumit pentru participare la eveniment tuturor celor prezenti si @ mentionat ci tema prezenteicampanii nu este noua si nici nu se epuizeazé odat cu finalizarea acesteia. De asemenea, a vorbit despre importanta constientizarii_ problematicii SSM in microintreprinderi si companii mici si mifjlocit La eveniment au mai participat reprezentanti ai Inspectiei Muncii, ai partenerilor sociali (patronate si sindicate), cercetatori de la Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Muncii "Alexandru Darabont", organizatii profesionale (ARSSM), institutii academice, Fundatia Romtens ete. Sesiunea de comunicari a punctat activitatea Agentiei Europene si a Punctului Focal Roménia precum si tematica Campaniei lansate cu aceast’ ocazie. Campania EU-OSHA 2018-2019 la nivel national va include o serie de evenimente organizate in Bucuresti si in tar, pe parcursul celor doi ani de desfasurare, si vizeazi informarea lucratorilor si a angajatorilor, precum si a tuturor actorilor din domeniu, contribuind la crearea unei culturi de prevenire. INSPECTIA MUNCII ESTE PENTRU COMBATEREA STRESULUI LA LOCUL DE MUNCA Riscurile psihosociale si stresul la locul de munca creeazi costuri semnificative pentru organizatii, precum si pentru economille nationale. Lucratorii pot lipsi de la lucru 0 perioad’ mai ‘indelungaté de timp atunci cand sunt afectati de stres si de alte probleme psthologice, iar cénd se reintorc la lucru, pot fi incapabili s8 activeze la ‘ntreaga lor capacitate Conform statisticilor europene, 50-60% din numarul total de zile lucratoare pierdute pot fi atribuite riscurilor psinosociale si stresulu, ca efect al manifestérii acestor riscuri la locul de muncé. Costurile totale ale afectiunilor neuropsihice in Europa (atat asociate, cét si neasociate locului de munc8) sunt estimate la peste 240 de miliarde de euro pe an. Riscurile psihosociale nu fac obiectul unel directive europene, dar multe state europene au elaborat acte normative nationale in domeniul combateriistresuluila locul de muncd. $iin Romania Inspectia Muncii a aderat la preocuparile UE in domeniu, implicéndu-se activ in dou’ campanii europene, una in anul 2012, derulaté sub egida SLIC (Reuniunea plenari a Comitetului inaltilor Responsabili cu Inspectia Muncii, en.: SLIC), ce a purtat denumirea Riscurile profesionale la focul de ‘muncé, iar cea de-a doua, cu denumirea Stresul sub control, in desfésurare in perioada 2014-2015, coordonata de Agentia Europeand pentru Securitate si Sanatate in Munc. De asernenea, Inspectia Muncii, pe parcursul anului 2017, dorind 3 INFO.s8 valorifice experienta dobanditd de inspectorii de muncé in cele dou’ campanii si expertiza specialistilor de la INCDPM “Alexandru Darabont”, a demarat impreuna cu acestia prima etapa a unui studiu pilot cu tema Identificarea unei metode de evaluare a factorilor psihosociali de risc si a mésurilor de combatere a stresului a locul de munca. Studiul are ca obiectiv prevenirea accidentelor de munca sia bolilor profesionale prin: fundamentarea unei metode de identificare $i evaluarea riscurilor psihosociale in Romania; identificarea masurilor generale de prevenire Jreducere a factorilor psihosociali de rise, generatoriaistresuluila locul de muncé; elaborarea unui proiect de act normativ national care s& recunoasca stresul profesional si si stipuleze nite cerinte minime pentru prevenirea acestuia si protectia lucratorilor. Pentru realizarea acestei prime etape au fost implicate inspectoratele teritoriale de munca din judetele: Sibiu, Cluj, lasi, Timis, Ilfov si unitati din cinci domenii de activitate in care stresul a fost identificat ca avand un nivel mai ridicat, mai exact: firme de consultants in afaceri, binci, invitimant, domeniul sanitar, firme de transport. In raport cu cele cinci domenii de activtate, la nivelul iecérui domeniu au fost selectate, aleatoriu, cate douad unitati reprezentative. Tin cadrul desfasurdri studiului au fost parcurse urmatoarele etape: 1. au fost nominalizate, la nivelul inspectoratelor teritoriale de munca Sibiu, Cluj, lagi Timisoara, IIfov, grupurile de lucru locale si au fost identificate firmele participante. 2. Au fost organizate intainiri ale expertilor INCOPM si ale membrilor grupurilor locale nominalizate la nivelul inspectoratelor cu reprezentantii firmelor pentru prezentarea actiunil si explicarea modului de operare cu instrumentele utilizate in studiu (chestionare), 3. Instrumentele utilizate in ancheta au fost distribuite participantilor la studiu (angajati ai unitatilor selectate) in vederea completarii chestionarelor. Respondentilor li s-a asigurat confidentialitatea réspunsurilor. 4. Au fost distribuite 3tipuri de chestionare. - Chestionarul Copenhaga de Evaluare a Factorilor Psihosociali Chestionarul Copenhaga, numit pe scurt, reprezint& un instrument elaborat de cercetitorii Departamentului de Studiu al Factorilor Profesionali Psihosociali din cadrul Institutului National de Sinatate in Muncé din Copenhaga, Danemarca (National Institute of Occupational Health ~ NIOH). Chestionarul a fost adaptat pentru limba romana si populatia romaneasca de colectivul Laboratorului de Ergonomie din cadrul INCDPM Alexandru Darabont”. Scalele Chestionarului Copenhaga acopera principalele componente relevante pentru cercetarea factorilor psihosociali - Chestionarul DATO, de evaluare a vuinerabilitatii individuale la stres; acesta evalueaz’ gradul de vulnerabilitate individual la factorii psihosociali de risc/stres, din perspectiva relatillor dintre factorii de stres/solicitare si reactile individuale, posibilitatile /resursele individuale de a influenta stresul/efortulprofesional. - Chestionarul JCQ (,Karasek ~ Job Content Questionnaire”), pentru evaluarea continutului sarciniide muncé. 5, Chestionarele completate la nivelul firmelor participante au fost colectate de citre inspecto- ratele teritoriale de munca si introduse datele pentru prelucrare primara in baza de date online realizat de INCDPM Alexandru Darabont”, Baza de date, odat8 constituita, a cuprins informatiile necesare prelucrarii secundare, care si evidentieze factorii psihosociali de risc/factorii de stres pentru fiecare domeniu de activitate in raport cu care s-a desfésurat investigatia. jin vederea indeplinirii obiectivelor finale stabilite, actiunea desfésurat3 pe parcursul anului 2017 continua si in anul 2028, fiind extinsé la nivel national, de aceasti dat’, cu participarea tuturor inspectoratelor teritoriale de munca. Pe lang acest aspect, in anul curent, studiul se desfasoara cu urmatoarele particularitati ‘+ domeniile de activitate au fost restrnse la trei snatate, educatie si administratie local8, fiind selectate ca unitati participante: + pentru sanatate: 2 unitati (un spital si o policlinics); + pentru educatie: 2 unitati (un liceu si o scoals generala); = pentru administratia publicé local’: 2instituti Sunt utlizate incé trei instrumente, respectiv: + Chestionarul de Evaluare a Stresului Psihic (CESP) ~ instrument de evaluare att a sarcini cat si a mediului de muncé si a efectelor acestora asupra stiri de confort si sindtate, aga cum sunt ele percepute de citre personal. Stresul profesional, solicitgrile fizice si mentale, efortul profesional sunt analizate si evaluate din perspectiva relatiilor dintre factorii de stres /solicitare, activitate, mediu, a reactiilor individuale si a posibilitatilor individului si organizSrii muncii de a influenta stresul/efortul profesional; + Checklist, cuprinz’nd indicatori de analiz’ a activitatii (continutul sarcinti de muncd, volum de activitate, incdrcare etc.); = un formular ce cuprinde informatii cu privire la securitatea si snatatea lucratorilor din unitatile participante cum ar fi: accidente de munca (numar, tipuri, cauze, masuri), boli profesionale sau legate de profesie (numar, tipuri, zile de concedii medicale, cauzalitate), situatii de mune’ grave sau deteriorate (conflicte, medieri, plangeri de hartuire, situatii de violent3, tentative de suicid etc.}, indicatori de stres cronic (acuze de dureri de cap, dureri digestive, tulburari de somn, iritabilitate, stare de riu, atacuri de panic’, anxietate, uz de medicamente, conduite depen- dente de alcool, tutun etc.), starea de sinatate a lucrétorilor (boli cardiovasculare diagnosticate si tratate , hipertensiune, derma-toze etc,, altersri ale starii de sinditate fizicd sau mental care pot fi use fn legaturd cu stresul in muncé), alte date furnizate de serviciile medicale (adresabilitate c8tre serviciile medicale, ingrijiri acordate, concedii medicale, orice alte date care pot caracteriza starea de bine/rau in munca a lucratoritor) * Pentru obtinerea unor rezultate cét mai obiective, dar si pentru asigurarea semnificatiet statistice si a reprezentativitétii rezultatelor la nivel national si pe domeniu de activitate din fiecare unitate implicat8, participantii care vor completa chestionarele trebuie s& reprezinte 25%-30% din numarul total de angajati, pentru categoriile profesionale: smedici, asistenti, infirmieri pentru spitale si policlinici; *profesori, invatatori pentru licee si scoli generale; *functionari publici, personal contractual pentru institutii ale administratiei publice locale. ‘+ Dupd completarea chestionarelor, acestea vor fipreluate de catre inspectorii de muncé, membri ai grupului local de lucru pentru acest studiu. De asemenea, acestia vor introduce informatille din chestionare in softul realizat de catre specialistii INCOPM , Alexandru Darabont”, utilizand un link special de accesare, in vederea prelucrari Acest studiu pilot se desfisoara in contextul promovarii continue de citre Inspectia Muncii a uunor actiuni pentru imbunatatirea mediului de munca pentru lucratori, climatul psihosocial propice de munca fiind un factor esential pentru sanatatea si starea de bine a lucratorilor, Incurajand productivitatea si stimuland dezvol- tarea profesionala, Obiectivul preconizat, pani la sfarsitul anului, al acestei actiuni, care este cuprinsa in Programul cadru de actiuni al Inspectiei Muncii pentru anul 2018, este contu- rarea unui cadru metodologic de identificare si evaluare a riscurilor psihosociale Colectivul DCSSM, Inspectia Muncii 5CE TREBUIE SA $TIM? MODIFICARI LEGISLATIVE PRIVIND AGENTII CHIMICI PERICULOSI Pe data de 21 august 2018 a intrat in vigoare HOTARAREA DE GUVERN nr. 584 din 2 august 2018 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 1.218/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sindtate in munc& pentru asigurarea protectiei lucrétorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici, aceasta fiind publicat8 in monitorul oficial nr. 714 din 17 august 2018. Modificarea HG nr. 1.218/2006 era necesar’, avand in vedere noile prevederi ale legislati privind protectia lucritorilor expusi la agenti chimici. Mentiondm faptul c& Directiva 2004/37/CE privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni si mutageni la locul de muncé a fost modificat& prin Directiva (UE) 2017/2398, termenul de transpunere {in legislatia nationals fiind 17.01.2020. i europene Dintre modificdrile introduse de prezenta Hotardre de Guvern, mentionam: 1. Laarticolul 5, prevederea de la punctul 2, litera c) a fost abrogati, intrucat avea acelasi inteles cu cea de la pct.2, lit. b). 2. La articolul 17, au fost modificate partea Introductiva $i litera g), care vor avea urmatorul cuprins: "ART. 17 Angajatorul este obligat si ia masuri de eliminare sau de reducere la minimum a riscurilor pentru 6 securitatea si sandtatea lucratorilor in procesele de munca in care sunt implicati agenti chimici periculosi, prin: 8) proceduri de lucru adecvate care includ masuri privind manipularea, depozitarea si transportul, toate in conditi de sigurants, la locul de muncé, ale agentilor chimici periculosi si ale deseurilor care contin asemnenea agenti chimici.” 3. Articolul 22 a fost modificat in scopul clarificdri si pentru a fi in conformitate cu alin. (4) art. 6, al Directivei 98/24/CE: "ART. 22 Angajatorul efectueazi masurérile necesare ale agentilor chimici care pot prezenta un risc pentru sdndtatea lucr8torilor la locul de mune8, in mod regulat si ride cdte orise produce vreo schimbarea conditillor care pot afecta expunerea lucratorilor la agenti chimici, in special cu privire la valorile-limits de expunere profesionala, cu exceptia cazului in care demonstreazé prin alte mijloace de evaluare 3, in conformitate cu art. 20, au fost luate masuri adecvate de prevenire si protectie.” 4, La articolul 30 alineatul (1), a fost modificata partea introductiva, in conformitate cu art. 8 alin. (1), alDirectivei 98/24/CE. "ART. 30 (1) Cu respectarea prevederilor art. 16, 17, 20 5121 din Legea nr. 319/2006, cu modificdrile ulterioare,angajatorul se asigura c& lucratorilor sau repre- zentantilor acestora lise furnizeazé:.." 5. Articolul33 va avea urmStorul cuprins: "ART. 33 Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora privind problemele reglementate de prezenta hotirdre se realizeazi potrivit art. 18 din Legea nr, 319/2006, cu modificdrileulterioare.” 6. De asemenea, anexele nr. 1 si 2 din HG nr. 1.218/2006 privind stabilirea ceringelor minime de securitate si snatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici au fost inlocuite cu anexele nr. 1 si2 din HG nr. 584 din 2 august 2018 pentru modificarea HG nr. 1.218/2006. 7. Incepand cu data intrarii In vigoare @ HG nr. S84 din 2 august 2018 si pand la 21 august 2023, se instituie 0 perioada de tranzitie in cazul exploa- t2rilor miniere subterane si al santierelor de spare a tunelurilor si puturilorin ceea ce priveste valorile. limitd ale urmatorilor agenti chimici: a) monoxidul de azot, nr. CAS 10102-43-9; b) dioxidul de azot, nr. CAS 10102-44-0; c) monoxidul de carbon, nr. CAS 630-08-0. Pe parcursul perioadei de tranzitie, se aplicd valorile-limit& prevazute in anexa nr, 3 la HG nr. 584/2018, iar dupa aceasta perioada se aplica cele stabilite in anexa nr. 1 le HG nr. 584/2018, Ca urmare a modificirilor efectuate, HG nr. 41.218/2006 privind stabilirea ceringelor minime de securitate si snatate in munca pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici transpune urmatoarele directive: a) Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protectia sinatatii si securitstii lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici in munc, publicaté in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, seria L,nr.131 din 5 mai 1998; b) Directiva 91/322/CEE a Comisiei din 29 mai 1991 privind stabilirea valorilor-limita cu caracter crientativ prin aplicarea Directivei 80/1.107/CEE a Consiliului privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti chimici fizici si biologici la locul de muneé, publicatd in Jurnalul Oficial al Comunitétilor Europene, seria L,nr.177 din Siulie 1991; ¢) Directiva 2000/39/CE a Comisiel din 8 iunie 2000 de stabilire a primei liste de valori-limit’ orientative ale expunerii profesionale in aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului privind protectia snat8tii si securitatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici la locul de mune’, publicat in Jurnalul Oficial al Comunititilor Europene, seria L, nr. 142 din 16 iunie 2000; 4d) Directiva 2006/15/CE a Comisiei din 7 februarie 2006 de stabilire a unei a doua liste de valori-limits orientative de expunere profesionala in aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului si de modificare a Directivelor 91/322/CEE si 2000/39/CE, publica’ in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L, nr. 38 din 9februarie 2006; e) anexa Ill a Directivei 2004/37/CE a Parla- mentului European si a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind protectia lucr8torilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munc’ [a sasea directiv’s special in sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliulul], publicats in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene, seria L, ‘nr. 158 din 30 aprilie 2004; f) Directiva 2009/161/UE a Comisiei din 17 decembrie 2009 de stabilire a unei a treia liste de valori-limitd orientative de expunere profesional’ in aplicarea Directivei 98/24/CE @ Consiliului si de modificare a Directivei 2000/39/CE a Comisiel, ublicat tn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE}, seria L, nr. 338 din 19 decembrie 2009; g) articolul 4 din Directiva 2014/27/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 26 februarie 2014 de modificare a Directivelor 92/58/CEE, 92/85/CEE, 94/33/CE, 98/24/CE ale Consiliului si a Directivei 2004/37/CE a Parlamentului European si a Consiliului pentru a le alinia la Regulamentul (CE) ne. 1.272/2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor sia amestecurilor, publicati tn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 65 din martie 2014; h) anexa Directivei (UE) 2017/164 a Comisie’ din 31 lanuarie 2017 de stabilire a unei a patra liste de valori-limit8 orientative de expunere profesional in temeiul Directivei 98/24/CE a Consiliului si de modificare a Directivelor 91/322/CEE, 2000/39/CE si 2009/161/UE ale Comisiei, publicatd in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE}, seria L,nr.27 din februarie 2017. Catalin CERVICESCU, inspector de munca Inspectia Muncii 7CE TREBUIE SA $TIM? Statul roman, prin intermediul legislatiei nationale corelate cu legislatia european’, asigura protectia cetatenilor romani cu domiciliul tn Romania care lucreaz8 in stréinatate. Legea nr. 53/2003 - Codul Muncit, cu modificérile si comple- tdrile ulterioare, prevede la art. 18 obligativitatea informarii salariatului care isi va desfasura activitateain strainatate (2) in cazul in care persoana selectata in vederea angajérii ori salariatul, dupa caz, urmeazi sa isi desfasoare activitatea in strdinatate, angajatorul are obligatia de e-i comunica, in timp util, inainte de plecare, pe Langa informatiile privind clauzele esentiale din contract siinformatiireferitoare la a) durata perioadei de munc& ce urmeazi si fie prestatSin strainatate; b) moneda in care vor fi platite drepturile salariale, precum simodalitatile de plat; 8 ©) prestatiile in bani si/sau in naturd aferente desfasurariiactivitatiin strainatate; 4d) conditile de clim: ) reglementérile principale din legislatia muncii dinacea tar’; f) obiceiurileloculuia cérornerespectare -ar pune in pericol viata, libertatea sau siguranta personalé; 8) conditile de repatrierea lucratorului, dup8 caz. (2) informatiile prevazute la alin. (1) lit. a), b) si c) trebuie sa se regiseascd siin continutul contractului individual de munca Jn contextul dinamicii pietei muncii la nivel national, european si mondial cettenii romani pot opta si lucreze si in alte state. Pot decide asupra acestui lucru dupa consultarea prealabil cu rudele, prietenii sau cunostintele care deja lucreaz’ in strdinState, sau pot apela la servicile unui agent deplasare a fortel de muncé in strainatate. Legislatia nationala asigur’ protectia cettenilor romani care lucreazi in strdinatate si reglementeaza conditille de functionare precum si procedura de inregistrare a persoanelor juridice care isi desfésoard activitatea pe teritoriul Romaniet ca agenti de plasare a fortel de munca in stréinatate prin intermediul Legii nr. 156/2000 cu normele metodologice de aplicare ale acesteia aprobate prin Hotdrarea nr. 384/2001, cu ‘modificarile si completarile ulterioare. Astfel, cetétenii roméini aflati in c&utarea unui loc de mune’ in strainatate pot apela la servicille unui agent de plasare a forfei de muncd, care este persoana juridicd constituits in temeiul Legii societétilor nr.31/1990, republicatd, cu modificarile si completirile ulterioare, si are ca activitate principal «Activitati ale agentiilor de plasare a fortei de munca» cod CAEN - 7810, denumits in continuare agent de plasare. Agentii de plasare fer’ servicli specializate de plasare a fortei de munca in strdinatate, realizate pe teritoriul Roméniei, care constau in informarea, consilierea si medierea cet3tenilor romani in vederea angajérii acestora in strdinatate. Plasarea fortel de muncé este activitatea prin care se realizeazé urmatoarele: 1. identificarea locurilor de muncé oferite de angajatori, persoane juridice sau persoane fizice din strdinatate; 2. constituirea unei banci de date privind solicitantii de locuri de munca siofertele de locuri demunc&in strainatate; 3, publicarea locurilor de muncé sia conditiilor de ocupareaacestora; 4, preselectia sau, dupa caz, selectia candidatilor, corespunzator cerintelor locurilor de munc3 oferite si in concordant cu pregitirea, aptitudinile si interesele acestora, testarea aptitudinilor, intocmirea si gestionarea dosarului de personal sia documentatiei necesare; 5. intreprinderea demersurilor pentru angajarea persoanelor selectate pe locurile de munca oferite; 6. punerea in legétur& cu angajatori straini a persoanelor care au domiciliul in Romania si care se afld in cutarea unui loc de munc8, in vederea stabilirii unui raport de munca; Persoana mediata este persoana aflaté in cdutarea unui loc de muncd, cu domiciliul Roménia si care beneficiazi,, in vederea angajarii, de activitatea de mediere conform prevederilor Legii nr, 156/200 cu modificarile si completarile ulterioare. Agentii de plasare desfisoara activitati de mediere a cetdtenilor romani, cu domiciliul in Rominia, care solicit’ sé lucreze pe baza ofertelor ferme de locui de cdtre persoane juris angajator ice sau fizice, in calitate de Interpunerea altor categorii de intermediari intre agentul de plasare, persoana mediata siangajatorul strain este interzisa. ‘Agentii de plasare desfasoaré pe teritoriul Roméniei activitatea de mediere in vederea angajérii cetatenilor romani in straindtate dacd indeplinesc, in mod cumulativ, urmatoarele condi a) 5-au inregistrat la inspectoratul teritorial de munc in a cérui razé teritorialé isi au sediul, in conditille stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezenteilegi; b) au incheiat cu persoane juridice sau fizice, stabilite intr-un alt stat decat Romania, care au calitate de angajator conform legislatiei statului respectiv, contracte care contin oferte ferme de locuride munca; ©) dispun de spatiul si dotarile necesare pentru buna desfasurarea activit3ti; d) au incadrat in munc’ personal calificat in domeniul resurselor umane care face dovada experienteiin recrutare de personal; e) nu au fost condamnati definitiv pentru o infractiune svarsit8 cu intentie, prevazuté de Legea ‘nf, 286/2009 privind Codul penal, cu modificarile si completirile ulterioare, incompatibild cu activitatea pe care urmeazi si o desfasoare; f) nuseafiain faliment; g) nuseafiSindizolvare. Furnizorii de servicii de plasare a forfei de munca pot desfisura activitatea de plasare pe teritoriul Romaniei daci au notificat inspectoratul teritorial de mune in a cérui raz teritoriala urmeaza si desfisoare activitatile specifice. Dups inregistrarea la inspectoratul teritorial de muncé, agentii de plasare au obligatia de a organiza 0 bazi de date care s8 contin’: a) ofertele ferme de locuri de munca din strdindtate, cu toate specificatille acestora, atat jn limba statului de destinatie sau intro alts limba de circulatie internationala, cat sin limba roman’; b) informatiireferitoare la conditille de ocupare a locurilor de muncé; ©) datele de identificare ale solicitantilor locurilor de munci, precum si datele referitoare la calificdrile si aptitudinile acestora Pentru medierea cetatenilor romani in vederea angajéritin strdinatate, agentit de plasare incheie cusolicitantii locurilor de muncé contracte de mediere {in forma scrisé, al caror continut este stabilit prin normele metodologice de aplicare a prezente’ legi Agentii_de_plasare efectueazi in mod gratui activitéti de mediere a cetatenilor romani in vederea angaliriiin straindtate, fard percepereade Ia acestia de comisioane, tarife sau taxe. ‘Agentii de plasare care se supun procedurii de {inregistrare au obligatia de a notifica infiintarea de filiale, sucursale ori alte sedii secundare, anterior ‘inceperii prestarii de activitati in cadrul acestora, atat inspectoratului teritorial de munca unde sunt inregistrati, cat si inspectoratului teritorial de munca in a cdrui raz3 teritoriala functioneaz’ respectivele sedii secundare, in termen de 5 zile lucratoare de la data emiteril, de cétre Oficiul National al Registrului Comertului, a documentului prin carese atesta infiintarea acestora, in vederea prestérii, cu caracter permanent in Romania, a servicilor de mediere, furnizorii de servicii de plasare a fortei de munca trans- frontalieri au obligatia de a notifica inspectoratul teritorial de muncd in a cdrui raz teritoriala’ au stabilit un sediu permanent in Romania, potrivit legii, anterior inceperii prestarii acestor servici, in conditille stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. in vederea prestarii transfrontaliere, cu caracter temporar sau cocazional in Romania, a servicillor de mediere, furnizorii de servicii de plasare a fortei de muncd au obligatia de a notifica inspectoratele teritoriale de mune in a c&ror razi teritoriala intentioneaz& s& isi desfaisoare activitatea pe teritoriul Romaniei, in contitiile stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentel legi. Furnizorli de servicii transfrontalire de plasare a forfei de muncd au obligatia de a notifica infiintarea pe teritoriul Roméniei de filiale, sucursale ori alte sedi secundare, ale c&ror activitsti intra in sfera de aplicare a prezentet legi, inspectoratelor teritoriale de munca in a ciror raz8 teritoriala functioneazi respectivele filiale, sucursale ori sedii, anterior inceperii prestirii activititi in cadrul acestora, in conditille stabilite prin normele metodologice de aplicare a legii nr. 156/2000. Ofertele ferme din contracte vor cuprinde cel putin urmatoarele elemente: a) datele de identificare ale angajatorului strain; b) durata ofertei ferme; ¢) numarul locurilor de munca din strainatate 10 continute de ofertele ferme; d) functia, meseria sau ocupatia; €) durata angajérii, conditille de angajare, de incetare a angajérii sau de reangajare; ) durata timpului de munca side repaus; 8) tariful orarsi/sau salariul lunar, monedain care se efectueazd plata, modalitatile de plata si datele de plata salariului; h) sporuri, ore suplimentare si alte drepturi salariale; i) cazurile in care pot fi urmérite drepturile salariale; j) durata, modul de acordare si drepturile banesti aferente concediului de odihn’; k) conditile de munca si de clima, masurile de sanatate sisecuritatein munc: I) asigurarea medicals si de viata angajatilor romani, in aceleasi conditii cu cet&tenii din tara de destinatie; m) acordarea de despgubiri in caz de boli profe- sionale, accidente de munca sau deces; 1n) conditile de cazare sau, dup caz, de inchiriere a unei locuinte si de asigurare a hranei; ©) conditille de transport si de repatriere a salariatilor romani, inclusiv in caz de boli profe- sionale, accidente de munca sau deces; p) obiceiurile locului siorice alte aspecte specifice de natura a pune in pericol viata, libertatea sau siguranta salariatilor romani; 4) taxele, impozitele si contributille care greveazs asupra veniturilor angajatilor cetateni romani, asigurandu-se, dupa caz, evitarea dublei impuneri sau a dublei perceperi de contributii de asiguriri sociale; 1) datele de contact ale ambasadelor/misi diplomatice ale Roménieiin statul de destinatie. Agentii de plasare au obligatia de a asigura includerea elementelor prevazute la lit. a), d)-r) in contractul de mediere si in contractul individual de mune’ sau, dup’ caz, in documentul echivalent acestuia, Pentru statele in care contractele individuale de muncd se incheie, potrivit legislatiei aplicabile in statul respectiv, in forma scrisé, agentii de plasare au obligatia de a asigura incheierea acestora de catre parti att in limba statuluiin care se afla stabilit sau isi desfasoara activitatea angajatorul, cat imba romana, inainte de plecarea salariatului din Romania. Pentru statele in care forma de angajare nu se realizeaz8 prin incheierea unui contract de muncé, i de plasare au obligatia de a asiguracomunicarea, c&tre salariatul cetatean roman, inainte de plecarea acestuia din Romania, a documentului echivalent contractului de munca potrivit legislatiei statului de destinatie, atat in limba romana cét siin limba statului in care se afld stabilit sau isi desfasoard activitatea angajatorul Agentli de plasare vor pastra la sediul social sau, dupa caz, la sedille secundare, cate 0 copie, in limba romana siin limba statului‘in care se afla stabilit sau ‘si desfasoard activitatea angajatorul, a contractului individual de munc, semnat de parti sau dupa caz, un exemplar al documentului echivalent, pe care au obligatia de a le pune la dispozitia inspectorilor de mune, cu ocazia controlului Agentii de plasare au obligatia de a transmite, trimestrial, inspectoratului teritorial de munc3 in a cSrui raz teritoriali isi desfisoara_activitatea, pnd la sfarsitul lunii_urmatoare trimestrului inchelat, situatia privind contractele de mediere Incheiate si persoanele angajate in strainstate, conform modelului_stabilit prin normele de aplicare a prezenteilegi. Inspectia Muncii centralizeaz3 situatile previ- zute mai sus si le pune la dispozitia Minist-erului Afacerilor Externe in vederea facilitsrii acordarii de asistenta si protectie consular in beneficiul persoanelor mediate si angajate in strainatate. Situatiile mentionate sunt administrate cu respec- tarea regimului juridic specific datelor cu caracter personal, De asemenea, Inspectia Muncii pune la dispozitia Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Muncé, la cerere, situatia privind persoanele mediate si angajate in strainatate. Cettenii romani care lucreazi in strainatate si sunt incadrati pe locurile de unc’ prevazute in contractele care contin oferte ferme de locuri de munca, reglementate, beneficiaz’ in tard, in conditiile legii, de prestatiile acordate de sistemul asigurarilor sociale de sdnatate, sistemul asigu- rarilor pentru somaj sau de sistemul public de i alte drepturi de asigurari sociale, daca, i incheiate cu institutiile competente din Romania si plitesc contributiile corespunzStoare stabilite pe baza declaratiilor privind veniturile lunare realizate in strdindtate sau In conditiile prevederilor acordurilor bilaterale in domeniul securit3tii sociale incheiate de Romania cu alte state. in cazurile in care misiunile diplomatice si oficile consulare ale Roméniei sunt sesizate de citre cetatenii romani angajati in strainatate cu privire la incdlcarea legislatiei aplicabile in materie de dreptul muncii si a clauzelor contractului individual de muncé, acestea transmit sesizarile respective autoritatilor locale competente ale statului pe teritoriul c&ruia isi desfasoar’ activitatea anga- jatorul. fn cazul plasériiin strdinatate a unor cetteni romani fara indeplinirea conditilor prevazute in prezenta lege, agentii de plasare sunt obligati si suporte costurile aferente repatrierii cetatenilor romani in cauzi, in baza documentelor justificative ‘n cazul plasérii in strdinatate a unor cetateni romani care, dup8 semnarea contractului de mediere, nu isi respect obligatile ce decurg din acestea, lucratorit sunt obligati s8 achite contra valoarea cheltuielilor efectuate de agentul de plasare, in baza documentelor justifcative, faré ca aceast’ sua si depiseasci 200 euro/lucrator. Controlul indeplinirii conditilor prevazute de Legea nr. 156/2000 $i al activitatii desfisurate de agentii de plasare a fortei de muncé se realizeazi de inspectorii de mune. Guvernul Romaniei, prin autoritatile competente, depune diligentele nece sare pentru incheierea de acorduri, intelegeri, tratate sau conventii cu autoritati publice similare din alte state, in vederea stabilirii conditiilor de protectie 2 cetatenilor romani cu domiciliul in Romania care lucreaza in farile respective. La negocierea acordurilor, intelegerilor, tratatelor sau conventiilor, partea romana urmareste respectarea principiului egalititii de tratament si a regle mentérilor aplicabile in ceea ce priveste nivelul salariului minim, durata timpului de lucru si de odin’, conditii generale de munc’, sindtate si securitate in munc8, asigurarea pentru accidente de ‘munci sau boli profesionale. Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice si oficile consulare, depune diligentele necesare pentru ca, prin intermediul autoritatilor publice sau al organismelor straine competente, si se asigure cetatenilor romani care lucreaz3 in strdindtate’ a) respectarea, pe durata angajirii, a drepturilor previzute de legislatia statului de primire, de acordurile, intelegerile si conventiile bilaterale gi multilaterale la care Romania si statul de primire sunt parte, precum si a clauzelor contractului individual de muncd; b) aplicarea masurilor de protectie a salariatilor, "prevazute de legislatia statului respectiv; )solufionarea eventualelorlitigii, avand ca obiect respectarea drepturilor cetatenilor romani, potrivit legislatiei statului de primire. Precizim faptul c3 la Inspectoratul Teritorial de Mune’ Vaslui sunt inregistrati doi agenti de plasare de fort de munc in stranitate. Potrivit faportsrilor_aferente trimestrului_al doilea din 2018, acestia au inscrisin bazele de date un numar total de 404 solicitanti de locuri de munc3 in strdinState, au in evident un numir de 66 de ‘persoane aflate la muncé fn strinitate, din care 0 persoan3 mediati si trimisi la muncd in Marea 8 trimestrul al doilea, Legea nr. 16/2017 Cetatenii romani pot lucra in strainatate si in cadrul detasSrilor transnationale regiementate prin Legea nr. 16/2017 si a normelor metodologice ale acesteia aprobate prin Hotararea nr, 337/2017. Prin detasare transnationalé se intelege situatia in careo intreprindere stabilita intr-un stat membru sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, in cadrul prestarit de servicii transnationale, detaseaz’ pe teritoriul altui stat membru salariati cu care are stabilite raporturi de munc&, in situatiile reglementate de art. 5. in situatia de fat, a detasarii lucrétorilor romani, retinem c& potrivit art. 3, lit. b, prevederile legii nr. 16/2017 se aplicé intreprinderilor stabilite pe teritoriul Romaniei care, in cadrul prestarii de servicil transnationale, detaseaz’ pe teritoriul unui stat membru, altul decat Romania, sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, salariaticu care au stabilite raporturi de munc3, daca iau decizia punerii in aplicare a uneia dintre urmatoarele masuri cu caracter transnational a) detasarea unui salariat de pe teritoriul Romaniei, in numele intreprinderii si sub coordonarea acesteia, in cadrul unui contract ‘ncheiat intre intreprinderea care face deta- sarea si beneficiarul prestarii de servicii care igi desfésoard activitatea pe teritoriul unui stat membru, altul decat Roménia, sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, dacd exist un raport de muncé, pe perioada detasari, ntre salariat si {ntreprinderea care face detasarea; b) detasarea unui salariat de pe teritoriul Roméniei la 0 unitate sau la o intreprindere care apartine grupului de intreprinderi, situat3 pe teritoriulunuistat membru,altul decat Romania, sau pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, dac& exist un raport de muncé, pe perioada detasarii, 12 intre salariat si intreprinderea care face deta- sarea; ) punerea la dispozitie a unui salariat, de ctre Un agent de muncé temporara, la ontreprindere utilizatoare stabilit& sau care isi desfisoara activitatea pe teritoriul unui stat membru, altul decit Romania, ori pe teritoriul Confederatiei Elvetiene, dacd exist’ un raport de munc, pe perioada detasarii, intre salariat si agentul de munci temporar’. Potrivit art. 8 din Legea nr. 16/2017, salariati detasati de pe teritoriul Romaniei in cadrul prestarii de servicii transnationale beneficiaza indiferent de legea aplicabild raportului de muncd, de conditiile de muncé stabilite prin acte cu putere de lege, acte administrative, prin conventii colective sau sentinte arbitrale de generala re, valabile in statul membru, altul_decét Rom4nia, sau in Confederatia Elvetian’, pe teritoriul cdruia/cdreia sunt prestate servicille, cu privire la a) durata maxima a timpului de munca si durata minima arepausului periodic; b) durata minima concedillor anuale platite; ¢)salariul minim, inclusiv compensarea sau plata muncisuplimentare; 4) conditile de punere la dispozitie a salariatilor de citre agentii demuncé temporard; e) sanatatea si securitateain munca; ) masurile de protectie aplicabile conditillor de muncd pentru femeile insarcinate sau pentru cele care au nascut recent, precum si pentru copii si tineri; 8) egalitatea de tratament dintre barbatisifemei, precum si alte dispozitii in materie de nedis- criminare. In situatia in care angajatorii romani nu respect prevederile legale mai sus-mentionate $i sunt verificati de catre autoritatile statelor respective, acestia sunt sanctionati conform legislatiel statuluirespectiv. Orice salariat, care presteaz’ o munca, beneficiaz’ de conditii de munca adecvate activitati desfasurate, de echipament individual de lucru si protectie oferit gratuit de angajator, de protectie sociala, de securitate si sinatate in muncé, precum side respectarea demnitatil sia constiintei sale, fara nicio discriminare. Gheorghe CHIRVASE, inspector sef Inspectoratul Teritorial de Munca VasluiCE TREBUIE SA $TIM? CERINTE SI CRITERII CARE STAU LA BAZA PROCEDURII DE INCADRARE A LOCURILOR DE MUNCA IN CONDITII SPECIALE Incadrarea locurilor de munca in condi speciale este reglementatd de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificirile si completarile ulterioare si se aplica doar unitatilor care au obtinut hotdrarea de mentinere a avizului de incadrare in condi speciale jn temeiul Hotdrarii Guvernului nr. 1.284/2011 privind stabilirea procedurii de reevaluare a locurilor de munca in conditi speciale prevazute la art. 30alin.(1)it-e) ‘in sensul prevederilor legislative in vigoare, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificati ~ locurile de munc8 in conditii speciale —locurile de muncé unde gradul de expunere la factorii de risc profesional existenti pe durata timpului normal de muncé poate conduce in timp la ‘imbolnaviri profesionale, la comportamente riscante in activitate, cu consecinte grave asupra securitatisisénat8tiiin munc&alucratorilor; - persoanele incadrate in locuri de muncé in conditii speciale — lucratorii care isi desfasoard activitatea pe parcursul timpului normal de muned din luna respectiv numai in locurile de muncd definite anterior - reevaluarea locurilor de munc& in conditii speciale ~ procedura de verificare a factorilor de risc/pericolelor, care au stat la baza reevalusrii precedente a locurilor de munca in conditii speciale, in temeiul Hotararii Guvernului nr. 1.284/2011, cu modificarile ulterioare, si a efectelor acestora asupra stirli de sénatate a lucratorilor, in vederea mentinerii sau respingerii avizului de incadrarein conditii speciale; ~ expertiza tehnic’ de reevaluare a locurilor de munc8 in conditii speciale — procesul de verificare 2 factorilor de risc existent la locul de muncé si a msurilor stabilite in vederea gestionariiriscurilor datorate acestora, conform prevederilor legale in vigoare, comparativ cu conditile existente la data reevaluarii precedente a locurilor de munc in conditii speciale, precum si constatarea rezul- tatelor sieficacitatii masurilor realizate; - expertiza medical de reevaluare a locurilor de mune in conditi speciale — procesul de analiza si evaluare a starii de sindtate a lucratorilor, in relatie cu factorii de risc existenti la locurile de muneé in condi speciale, comparativ cu condi- fille existente la data reincadrérii precedente a locurilor de muncé in conditii speciale, pe baza raportului medicului de medicina muncii care asigura supravegherea starii de sandtate a lucratorilor evidentiat’ si de morbiditatea prin boli profesionale, boli legate de profesie, luand in considerare si masurile de securitate sisanatatein Pentruincadrarea locurilor de muncain conditi speciale este necesaré parcurgerea urmatorilor pasi de evaluare, respectiv de reevaluare, in ordinea cronologica indicat8, a urmatoarelor etape: - nominalizarea locurilor de munca pentru care se solicitd reevaluarea, de catre angajator impreuna cu sindicatele existente potrivit legit si/sau lucritorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie ori cu reprezentantii Iucrdtorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatil si sn&tatii in muncd, prioritate avand reprezen- tantiilucratorilor de la locurile de muncé pentru care se solicits reevaluarea si medicul de medicina muncii care a asigurat supravegherea stiri de s8ndtate a lucratorilor de la locurile de munca vizate; - efectuarea expertizei tehnice, completarea tabelului cu monitorizarea masurilor luate de Unitaile ce au locuri de munca in conditii speciale de munca; - efectuarea expertizei medicale si completarea tabelului cu monitorizarea st&rii de sanatate a lucratorilor de la locurile de munc& in conditi speciale, Procedura de reevaluare a locurilor de munci. ‘in conditii speciale presupune parcurgerea etapelor prevazute de HG 924/2017 si depunerea spre analiza la secretariatul Comisiei de reevaluare a urmatoarelor documente: = cererea scrisi de reevaluare a locurilor de 13munc& in conditii speciale, care cuprinde: denumirea unititii, adresa sediului social, codul unic de Tnregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului, numérul si data avizului de incadrare a locurilor de muncé in conditi speciale, sectia/atelierul/locul de munc8 pentru care se solicté reevaluarea si adresa aferenté, specificul activitstii pentru care se solicité reevaluarea, descris pe scurt, numarul de lucratori, pozitile ocupate din anexele nr. 2 si, dupa caz, anexa nr. 3 la Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completirile ulterioare, precum si datele de contact; ~ expertiza tehnic’; ~expertiza medicals; ~ copia avizului de incadrare a locurilor de munca ‘inconditiispeciale; - copia autorizatiei de utilizare/functionare valabilé, eliberaté de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, dupa caz; copia hotdrarli de mentinere a avizului de ‘ncadrare a locurilor de muncé vizate in conditi speciale; ~ tabelul cu monitorizarea masurilor uate de unitatile ce au locuri de muncé incadrate in conditii speciale; = tabelul cu monitorizarea stiri de sinatate a lucrtorilor de la locurile de munc’ incadrate in conditii speciale. jin urma analizérii cererli de reevaluare a locurilor de munca in conditii speciale, Comisia hotdrdste mentinerea/respingerea avizului de ‘incadrare alocurilor de munci tn conditiispeciale. Reevaluarea locurilor de muncd in conditi speciale se realizeaz8 in baza urmatoarelor criteri: - existenta activitatilor pentru care se solicits reevaluarea, nominalizate in anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare; - existenta hotrarii privind mentinerea avizului de incadrare n conditii speciale de munca; ~existenta locurilor de munc& pentru care au fost mentinute avizele de incadrare in conditil speciale, la unitatile solicitante, in temeiul HG nr. 1.284/2011, cu modificarile ulterioare; ~ existenta, la locurile de munca pentru care se solicits reevaluarea, a cel putin unuia dintre factorii de risc identificati in procedure prece- dent de reevaluare pentru care a fost mentinut, avizul deincadrarein conditiispeciale; - identificarea prezentel efectelor nocive asupra 14 starii de sindtate a lucratorilor, evidentiate prin cazuri de boli profesionale deciarate si/sau boli legate de profesiune, in perioada care a trecut de la ultima reevaluare efectuatd in temeiul HG nr. 1.284/2011, cu modificdrile ulterioare; aceast’ identificare trebuie s8 se facd prin intermediul evidentelor existente, cum ar fi registrul operativ national informatizat al bolilor profesionale si raportul medicului de medicina munci al unitati solicitante pentru locurile de muncé, cu exceptia efectelor datorate expunerii profesionale la factori de risc cancerigeni si pneumoconiogeni. Mentinerea avizului de incadrare a locurilor de munca in condiil speciale se realizeaza in conditille indeplinirii cumulative a criteriilor mentionate anterior. {in campania de investigatii tehnice si analitice, realizatd pe teren, pentru efectuarea expertizelor tehnice de catre personalul din cadrul Institutului National de Cercetare - Dezvoltare pentru Securi- tate Minier& si Protectie Antiexploziva ~ INSEMEX Petrosani, au fost vizitate toate locurile de muncé pentru care s-a solicitat reevaluarea si au fost efectuate determinari, in principal 2 noxelor identificate in procedura precedentd de reevaluare a conditiilor speciale pentru locurile de munca respective, pentru a se putea observa existenta acestora siin prezent,Determinari de noxe la locurile de mune Orice factor chimic,fizic sau biologic prezentin mediul profesional (numit si mediu de munc’ sau mediu ocupational) si care poate constitui un pericol pentru s8nétatea angajatilor, defineste un agent nociv sau nox. Astfel, mediul profesional, care cuprinde totalitatea conditilor fizice, chimice, biologice si psihosociale in care isi desfasoara activitatea angajatii, trebuie monitorizat pentru evaluarea expunerilor prezente (determinarea cantit8tii, gradului si semnificatiei unui anumit tip de expunere). Procesul de verificare a factorilor de risc existent la locurile de muncd este efectuat de specialistii Institutului National de Cercetare - Devoltare pentru Securitate Minier si Protectie Antiexploziva — INSEMEX Petrosani, atat prin investigatii pe teren, cit si pe baza analizei documentatiei prezentate de beneficiari. Legislatia national nu prevede nicio modalitate de a reincadra sau de a introduce in conditil speciale noi locuri de munca. Acest fapt genereazi inechitate intre lucratorii care muncescin conditi similare, dar sunt incadrati diferit, existand si cazuri in care lucratorul este incadrat in conditii normale de lucru. Faptul c& angajatorul nu este informat sau omite s3 efectueze reevaluarea locurilor de munc’ duce automat la scoaterea acestor locuri de munc’ din categoria speciale devenind locuri de munc’ in conditiinormale. Din pcate, aceste omisiuni nu pot fi remediate in lipsa unui cadru legislativ care si reglementeze posibilitatea incadrarii in conditi speciale/deosebite 2 locurilor de munca, unde activitatea desfisuratS genereazé expunerea la noxe profesionale/riscuri profesionale, care nu pot fi reduse sub limita de periculozitate, conducand in timp laimboindviri profesionale cu consecinte grave asupra securit&tiisi sanatatitinmunc& a lucratorilor, INCD INSEMEX Petrosani 15UTILE CAPACITATEA DE MUNCA SI FACTORII CARE O DETERMINA La atribuirea de sarcini de muncd lucratoritor, angajatorii trebuie si tind cont de capacitatea de munc& a acestora si sa stabileascd masuri de securitate si sinatate in munc& in vederea preveniri accidentelor de muncé sia bolilor profesionale. Capacitatea de munci reprezint’ posibilitatea organismului uman dea mentine aceeasiintensitate a efortului necesar activitatii optime profesionale timp cat mai indelungat, pe toat’ durata progra- ‘mului fard a influenta negatiy, imediat si indepartat starea de sanatate. Capacitatea de munca este influentatd de trei factori: -cunostinte si deprinderi profesionale; -insusii si capacitatiindividuale; -factori cuactiune temporard Lipsa, insuficienta sau deficientele elementelor care conditioneaza acesti factori constituie elementele cauzale ale accidentelor de munca si bolilor profesionale, deoarece conduc a un comportament, deficitar soldat cu greseli sau omisiuni Cunostinte si deprinderi profesionale — capacitate profesionala Capacitatea profesional reprezint& ansamblul aptitudinilor, cunostintelor si deprinderilor necesare unui lucrator pentru indeplinirea unei anumite sarcini de munca. Capacitatea profesionala este determinata de calificare, instruirea in domeniul securitatii si simatagii in muncd si autorizare/atestare personals Calificare. in perioada de pregitire profesional viitorii Iuer3tori (executanti sau conducdtori ai locurilor de munca) isi insusese cunostintele profesionale necesare exercitirii meseriel si Tsi formeazé deprinderile de munca si cele in domeniul securit8ti si sinat3tiiIn muncs in raport cu situatille de risc specific. Cunostintele obtinute prin scolarizare si practicS, recunoscute pe baza unul document, permit unui lucritor si desfasoare activitati specifice uneia sau mai multor ocupati este o masura organizatoricd in domeniul securitatil si sn8tatii in munc, de exemplu: electricieni, artificieri, dulgheri, forjori, mecanici, brutari, tamplariete 16 Pentru a avea o stare de bine la locul de munca angajatorii trebuie sa tind cont de capacitatea de munca a lucratorilor: cunostinte si deprinderi profesionale, insusiri si capacitati individuale si factori cu actiune temporars, atunci cand le incredinteazé sarcini de munca. Instruirea in domeniul securitatii si sinatatii in munca are drept scop: - de a asigura dobandirea de c&tre lucratori a cunostintelor privind specificul activitati; - cunoasterea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionalé; = cunoasterea masurilor de prevenire a accidentelor de muncé sia bolilor profesionale; - formarea deprinderilor in conformitate cu ceringele de securitate sis8natatein munc3; - asumarea responsabilititii pentru respectarea masurilorinsusite Se considera c& lucratorul a fost instruit cand: - acestuia i s-a verificat modul in care si-a insustit cunostintele in domeniul securitati si s8matatit in munca sia fost admis|alucru; = este capabil si prevada riscurile si si evite pericolele in timpul indeplinirii sarcinii de munc3. Autorizare/Atestare personal. Autorizarea re- prezinté activitatea de evaluare si atestare a competentei si capabilitatii unui lucrator de a desfasura o activitate specific’. Lucrator (dupa caz calificat) autorizat/atestat este acea persons, care {n urma evaluarii capacitatilor teoretice si practice, este competent s& deserveasca instalatii/echipa- mente sau s& desfasoare anumite activitati cu rise specific: fochist, laborant operator centrale termice, automatist, operator umplere GPL, macaragiu, stivuitorist, liftier, mecanic trolist, manevrant instalatii de ridicat, legator sarcina, electrician, agent pazi, instalator gaze etc. insusiri si capacitati individuale Aptitudinile sunt insusirifizice si psihice cu ajutorul cSrora lucratorul realizeazi o anumitd activitate.Intensitatea solcitaritor fizice si nervoase Sf Durata muncii Senzatia de oboseala Ambianta fizicd 5i social’ necorespunzitoare Boli, dureri Monotonia muncii Odihna, somn, exercitilfizice — Fig. 1 Factori care favorizeazs aparitia obosell Aptitudinile au la baz o serie de insusiri psiho- fiziologice innascute si se dezvolta in cursul activitati prin solicitarea lor. Temperamentul reprezinta latura formala, dinamicé, energeticd a personalitstii La locurile de munci unde este nevoie de rapiditate si mobilitate, © persoana cu temperament flegmatic este mai predispusé la accidente decét una cu temperament. sangvinic sau coleric. in activitatile cu caracter monoton, o persoana colerici este mai predispusé la accidentare decat una sangvinicd. La locurile de munca cu solicitari fizice sau neuropsihice de mare intensitate o persoand cu temperament melancolic 17va fi mai predispusi la accidentare decat una cu temperament flegmatic sau sangvinic. La locurile de muncé cu riscridicat sunt contraindicate persoanele care prezinta instabilitate in plan emotional. Starea de sanatate. Starea fizicd si psihicd a lucratorului este deosebit de important atunci And i se incredinteaza anumite sarcini de munca. Datorita importantei acesteia, la angajarea in muncé cit si periodic este obligatorie examinarea lucratorului, existand contraindicatii medicale diferentiate pe activitati/factori de risc profesionali, privind afectiunile cronice, care contraindic& exercitarea unei meseri Factori cu actiune temporard sunt: oboseala, boala, emotille, interesele de moment, conflicte familiale sau profesionale, influenta alcoolului, volum mare de muncé/ritm de munca alert/munca contra cronometru, munci monotone si repetitive, stari depresiveetc. Oboseala este un simptom al scderii rezervelor de energie ca urmare a activitatilor desfasurate. Oboseala poate fi = fizicd (musculard: static’ si dinamic’); ~ nervoasa; - mentalé. Un rol insemnat in instalarea oboselii o au si urmatoriifactori ~ nivelul scdzutal aptitudinilor; = pregitirea profesional necorespunzatoare in raportcucerintele sarcinii de munca; - mune monotoné la care lucratorul reactioneaz’ printr-o forma de oboseala caracterizata prin stride apatie, de plictiseala care pot conduce la ostare de somnolenta; = stresul care poate apare la locurile de munc’ cu grad ridicat de risc; - gradul scdzut de motivatie pentru meseria respectiva; ~ relatilleincordateintre membrii olectivului; - atmosfera tensionata si lipsa colaborarii in munca; = conditiile de muncé necorespunzatoare (tempe- raturi, zgomot, lipsa igienei, vibratii, noxe, iluminat etc). jn figura de la pagina 17 sunt reprezentati sugestiv principalil factori care favorizeaza aparitia oboselil Oboseala influenteaz3 in mod negativ orga- nismul, astfel pot rezulta urmatoarele consecinte: ~ accentuarea uzurii, epuizarii si imbatraniri premature a organismului; 18 ~ cresterea riscului de accidentare; - reducerea atentiei si preciziei miscarilor sia fortei musculare; - reducerea randamentuluiin mune’; - scdderea rezistentei generale a organismulul. Odihna, somnul si exercitille fizice sunt principalii factori care reduc oboseala. Pentru a preveni oboseala, putem apelala urmatoarele masuri: - 0 pau’ scurt’ la fiecare dou’ ore, dacd se desfésoard o munc& intelectualé sau se utilizeaz’ calculatorul; ~ aerisirealoculuide munca; ~ se va lucra in liniste (a se evita televizorul,radioul, telefonul sau poate fi utilizat o muzic’ in surdina cafundal sonor); - evitarea stresului prin planificarea activitatii; = programul delucru de 8 ore; ~ exercitifizice side respiratielalocul de muncé. Consumul de alcool are efecte daundtoare asupra activitatii psihice, precum si a diferitelor functii si organ + timpul de reactie devine mai mare; ~ atentiase reduce; = se produce o stare de euforie, de incredere exagerata in fortele proprii, care conduce la actiuniimprudente. Volum mare de munca/ritm de munca alert /munc’ contra cronometru. Un volum mare de muncé contra cronometru poate conduce la pierderea capacitatii de munca prin diminuarea capacitatii de concentrare/atentiei lucratorului, avand astfel drept consecinté riscuri de accidentare. Muncile monotone si repetitive care nu presupun capacitatea de 2 gandi a lucrdtorului, ci doar functille lui motorii, pot avea, pe termen lung, diferite efecte negative: respect de sine scizut, pasivitate, indiferenta si lipsa de interes in {indeplinirea atributiilor de serviciu Bibliografie Darabont, Al,, Pece St. (1996). Protectia muncii Bucuresti lurcu, M., lurcu, Emil, Valentin, (2007). Tratat de ergonomie. Targoviste. Pece, St., Dascalescu, A. (2001). DEX-Securitate si sanitate in muncd. Bucuresti Petru, Manu. (1983). Medicina muncii. Bucuresti Maria, Moldovan (1993). Ergonomie. Bucuresti Costel HARJA, inspector de munca ITM VasluiiFANDIS 1 B YONNW NI ALVLYR TTINNLLMULSNI GNI 10 Ihdowd 10 VaUVLDadSTy i a pounu ut 114020UDs f ut pung piuowosied 0 “eiyseoneauwinp jLie2eye ynsa20Ns e) ye!4uersqns InqlUO> ayeod pasozi}oas ulad “11420fo vayoI)IGOIUAJ HilIpIUNGU pS DaINd Jiy © @oUNUI UL D2303DuRS 4S pazDLINDaS qo vaioyzadsaiau ap ayoujuiiarap ums09 sun Sun} wauusay ad vasa20jo tHopijosuo> pa ps Daind iy ® {pnsooxvauuinp va1a20J0 A\zoBau pow uw 072aJ0 40 {$ofo8uD 40})nw (OU! D Nos DINUN DasApUJOqU NOs DasDIUapI220 ‘DaIapIald © Feep BIEPORIA eGANUL He-A 3UaINGOULNI +(a2150jop0xaui autioN) DI094f;pou! “go0z/szr1 “su injnusaang vaipipioy 3p sroqoido sojapanaid "9002/6418 “4u uidoid aun fuysa9 D po!2201d puLiof o-sU Da1opioqo aundoid osnso1q ‘auauaso ag “|fosaiaqu} 40}29 J01n9 1S winoaid “40)140%p.19n) 40)!5uDjuaza.das “!fouulasap 1o}401p49N) DININ 2p 124 0} Lf a30od J0p ‘10),J010fo8up yodyouLid uy gz0asaypo as Dinso1g ‘pounu ut anoipUDS 8 ayoqunas ap sudosd Joyuntionysuy 0 asosogoja 2p nsa201d 1) 1$09))duy} 10)29 9 4S s0)140,0fO8u0 0 asouoful 1§ a1DqUalo ap 2133040 quauunsysuy 09 youn D42adsu| ap prDsOqD}a 3S0f D punso1q pysDary inew wba soz TONNWN VILD3ESNI younut uy areqgurs 1S aye yAn3as ap nadoad apunrionysuy puyajid aquaazass lupga.quy 19“uojaquauijuand |L4eanpoud Jojazned e 1S Joyeinfasduuy eaunigeas e) ayez11RN 4 od WSS ep Ludosd ayuntfonaysul ‘4oefeBue ‘ang? ep aeuinse 1 asiwa auieiu) UguaWialBas puRuazeidoy ounw ap 40/33UaP1220 0240322489 D] 23150j0f Uf jod 2409 aquawnzasut pyuizasdas wss ap widosd ajunssonaasu “gyeuad eaxepundses Je1y> ‘ze ednp ‘nes wiguunyiuepuudanu je worl inmuowernsoy luuojuos sojHorg!9m e eANeNsIuILUpe earapundser a8ene areod wss op tidoid soyluntionnasul sojuapancid eose3>0dsa10N, “aseoieugs 1S aunts gounw ap tund9) Joun easeungise uj ayueviodut afuLia> equizaidas eioysere eoseziyeny>e |$ wndaid ‘uioyeion) a1ne> ap 10) easeyzadsau \§ easaxseoun> ‘ayer2epe juntionansul Joun eave.oqe}e ‘“jensy “gounw op injnsadoud yndwin wy ayes ajunisiwio nes auntie ‘ap ayeraje J 10d aze> aueosiad ane if 122 ‘gueosiad eudosd Joquut nes asequapiode ap joouad e| Tu gs WoUI Ja;Ase “Injnuovefesue eayied wip aywiId ayuNitonasuL no i winaid ‘es eounnsu |S eaineBaid n> ayeyULIE;UOD Wy eayenanse oieotejsap 18 Bs ainga; JoyBIOM] axeD—L4 \undas 1S a302UDS ap 40}, nuDjd ‘pounus ut 2a 18 dojausBoud 48 windaud ‘ut D pyoijuasa aqiod 0 prutzaides wss ap WSs @p tudoud oyunifonaysut Juinaysuy 6 jupWUoy} eavezead WJ TFAN JUaWRAYSUI UN RUEWOPUL e] axe ynuoefesue ‘afuna> s0yse2e wuUNdapy ea1epen uy “ayetzeds Lgion) 40un ease 3n29x9 e} - :nuom) ap Lunpadosd 1480}0uYyo3 lou Io4e>1H40 eaxaONpONUt e} ‘uarsixe immuowedypa ‘aye Leaisipow/g>un ap quauediy>e nou inun eazsanposRut | f49ysuesy e1/g0UNW ap Injn>9) earequily>s e ‘souefeBue 2) - Conny ve :nuany ap inymysod gaunw ap mjn20} a2y}20ds i$ wYewuojut ap ewnioy qns jeDads UL “WSs ynjUoWop 1 OUINANSUL O E>seoUILAd BS s0IBION) a1e291} 2 nnuad ipuoo einfise gs angen jnuoyelesue ‘eauawese 2a 1S nuony ap 3sod unifonaysut 8 aquarard ap oyieuai puraud auesaoau ajiifeunojut 2420) eoseawiid es 1U0WeI9N) yeu) onse NsguI eI BS aingary yniowefeBue “a}e89) JOye{ULIO9 wHOJUOD yesuodsau ut ayeye gounus ap soins0 aye 1S soieuanse amigiue;naiued ap eweas pugurd ‘eounu uy ayeyeugs i aeyinoes ap sojieuoWo,sa: easeonde nes § earere}dwoa nauad “9107/61 “4U B21 maids up “yudosd lunifonysut azoioqe}a es e1fe81}9o ne wWoreLeue “eyeU0ISayoxd yowjoq BS eoUNW ap JojoqUapI22e eamUsAo.d Auod goUnU ut ayeagues 1S axe2LIND—s ap JOU SIPUOD IUEINIse alEPaA Uy 22150)0p0}aUi 2)aUL1ON ewss 30 IRldOwd YOUNNLLIMALSNI vEUVYORVTA YavSADIN asa 3D aq “Z “gounu ul ayeygues 1 ayeysnoas ap yipuos uy ‘gounw ap 20]/nu9N| ap ysod un e) POUNW ap IuIDUes aun @ Nes/is Hye VIANDe aun easesNéeysap puLALid ieuoyul ajo e nuuad ezeasoqey9 as a1e9 \WHe YUN /WLAopULIda.quL aye ausequ! aquawinz0p gquizaides wss ap iudoid ayuniionysuy e(wss) YoNNW NU SLVLYNYS 1§ aLVAnuNDaS 3a IndOUd TUNNLLIMALSNI ANTS 3 “} 20TeioqeaDe oyafujDqvOD Huodns gs ag2ap ‘gounw ep jn2o} e] |4JAeUjoqull joun e nes quapinze ynun easaonposd yraud ws aoeaye i$ quaioya seul 2353 eBnée> © | edjonued e ap ayasues |Yaonpal BA * nfaud wayns ea easapuyda.guy apuuidaqul Ul WSs ap ajaisadse vieuonsa6 o1e> us pow uy azapauouicu ap JeUND uN BZeDID as » ob ap nes arfey oye sjeuayew ‘wud jayew “gounw ap aquawied|yr9 ap ua8nnsip/upiouiaop ye wnd —“4ojaquauHIUaAa ezne> ulp aAgeDyjuWas ajeyayew yapia|d eare tarng + ‘quawiluane ap ayer0A01d 221905 ajawesp 1S aDiyisd ajauinen ninuad soygzundses iuanap tieang » anpadses imruorgiom, oun ap iealoedes e asaaejos i aveztteuids ap nes ‘e1oysa2e JoU|Wes |$ JO|SWNDIA \IgnBedsap iyeld ‘yeuad opundses ifoang » uapi2o sa2npoud ynzeo us “yn Lew jasa92Je UL NSAAUL ;Ie BayNd fHe-1 a4e9 ad jueq ‘19) 9p {Iw ap 199z ap {ZuaUIe eUodns Haan » jjes2ua8 uy eaezeye ‘pues nwinin uy nu “8 gounu ap nuarsis Bannut lode “tuoye!om pues ynwLid uy deraye pury ‘e}euoysayoud soyjog 1 eounu ap JojaqUap|oze (uaonpoid aye aypauIpUL IS a1>9p ayLapiald eYOdns ea » voy ioyesan) efes 1S eayeagues yoouied ut loung + NSS 30 IRkdOWd TUNNLLMULSNE ONIARIS YOTILVDTTEO IRIyL3zdS3¥N FTZLNID3SNOD INNS 389 “p ray wae Hoju03g79n) © ByeADSpEaU nes equotoynsur eosinaysul if eazeuiojut ejui2osu0> adoup puere “e1oysaoe ® aseoxgzundsesopau easesoge|a ap nes WSs ap udosd oyuntionaysut esdy) op :Deupur nes/ié 3>9u1p pou! ut eyeB9 uns ‘sjeuo|sajord 1ojs}0q & 1S eaunW ap JojsiuapI93e e aved azew! O @ 18 gounw ep sojaquap|aoe Jojaiuisasuo> igyAedB eaxenu fgounw ap aiuin2o] e) imnuisiawuasge eassanpay . s2}eu01sajo1d eq 1 ounw ap awaplsve 9p |nyuguinu eassanpoy uad ‘apuoisafosd Jomjoq 18 ounu ap sojaquap}>20 ayD1030p aso uDWIN 40}14N3502 DasaINpe4 D] IMpuo> WSS ap donaysuy Dz0q uJ 40}1402949N) vasinsasUl oyeion) squad piunusigo o guinap gs eiueinBis ul ieyanse eareinseysop © ape} eA aed auluaraid |p umn loun eareyoazag » {anf ip s0}99 @ 18 40) BaveYBUES 1S eIeIA JooIIad wy ound e gig} gounw ap wuidies/weuanre eaeundeysop purrud Jojorgion, eaveziiqesuodse: 1S earezuansuoy + juaun ap ayiiemys i aseoynaiad auufenis euonse® @ ap Jojuoyeson WeyDede> eaiexsory + soyergugs 16 ayeqnd9s op IMypuo> ut ynuoM] pulALG Joy Yewsoyus e UOYBION an~> ap eauisnsuy {2OUNUL ap BI}IND0} e} aP 40} woweion) ane> ap etuunén ovew sejueiné sojatungouns no paseaynuapl JRuoM putaud JoyL0¥e9N) JoyapULidap eareULIOS » 329) /nuam ap ynasod Ipan5iso ajaztuiesd pz08019 ss ap stsdosd 2} WSS 30 IRIdO¥d YOTINNILINULSNI VaUVUORVTA IRIGNINERUN] 39NGY 3LVOd 1DI4INIG 3D “E rrr) 21*gounul ap Jo}L:N29] 4oyL4012aNPUoD aye |S 12> “soqoygson) aye yeye “Injnsod ap944 uIP ayopUNdseA 1S 2u9pan UL BGIE as BS aeLOdU) sueo} 2152 ‘eauaUIase 2d ‘2eWUOJUI ap asiNs Nes aUeRa}a1 aqUaUINDOP aye BDO.» ned aung ap unpiys ‘unst a2tuyar triduosaud jeonde opepuers feojuuy> aiuersqns sojasionip ae ayeqNDas ap ayep No a1a8y Seounu ep inynyuautediyso e gaiuyay ere uaunsop from ap Unpazoud/iunijonnsut soquawnoop ‘sja1eoyeuuin ‘ze> dnp ‘arelapisuo> uy et gs 1S azazijeue es aingan Wss ap ILidoid soyunitonnsut e aseioqeje ap ediyse ‘eauawose aq ‘aniqeysiB21 uapanaid aysaze aapan Wy ainne aingan wss ap idosd sowuntisnnsui eaiesoqee e7 (39 uo. panns013xa oursnpul ‘fo1of ap oni20sIx8 oLsAsNpUL auauD$ ‘arpzyonz14 2p upira n> J0)3qU2Wied\y>— Basoz)IN “40}3sDu! 2 pjonuow vaioyndiuow :xa) \igiANe ajun nuad syeruowa|sa. quns gounW ul ayeyeuRs 1S ayeUNIaS ap awlUIW dje}uIED Injmsod jaétf ayo 18 2708a) soya}uj1a9 021 “osautid 2) 10,@9n) a1e> ad eauNu ap tuIDes aye “ayeZHIN ‘eounw ap ojaquoured\yso ‘gzeany2049 9s a1e> oytieiodo 0x20} eAlasqo Jon as “WSS ap tidoid yunslonnsuy ezee naquad gounui ap ajlinz0}/niom ap ajuinsod/apiewase azazijeue Bs 1S eoseareuuin es aielogele ap ediyoa 29 qUerodu! 2353 WSS ap ttidoud suntiannsut pzoasoqoja as 2109 n.quad pounu! ap 10}14n20] n19m) ap 40}11N9S0d j,o}"HDNIALI20 DasOAIASGO “L adeqa sojezeojeuun eauaBunoved epuewos2: as 2WSS ap tsdoud ayjuntion.gsut pzvasoqoja as wind 38 rere) ‘:oUNW ap imnd9}/nuaM) ap injmsod uieuande ajLnosu ayeor weN}eAd ne-s ‘ygeypaid ut “epep uinu euacya asa Wss ap aLidaid wount}>runsup LLNVLOd WI ‘8p Ind01/nion) ap ymsod/earean2e naued sojnosts tuezijea1 ewin ut ezea.oqel@ as WSs ap tidod oyuntionnsu, WSS ap tLdosd ayiunssonssut pzvasoqoja as pur) % “222 WSS IMUBLWOP UL aoyioads Luapundses no JojuoyguOM) un eUI2!paw ap In>IpaW ‘1: Wwoyanpuo> :n> aynsuo> as gs i ayndsip es ediyo “WSs ap tuidoid sowuniion.asut @ asesoqe}e ap ynso20ud Ut ‘e> epueWOD9A as vatipanoud 1 astuanaad ap auieyxe/ausoqu Weuuiasep uoyeIoN) “doyUnItonuasuL fe uoygi9n) WSs ap tidoid sojuntionsasut e azesoge|a op “soyinosui e auyuanaid ap por 16 wnda1d ojayo2LIad e aseYSayIUEW ap INOW ZIseOUN gS 18 gouNW ap jnsasoid no arezLieN|Wey ay es ainqan WSS ‘9p |idosd sojuntonnsus eosevogeyo e} pdionued o1e> o}oueOsJ0g “auvosiad fon wu UIp grew) WSS ap tuidoud Jojunisonasut B areiogela ap ediysa “Uq\sod ye> ad ‘e> gpueUiore: os “ayeuotsajoid soinosu1 enjeds ymeynzau ap 16 wndaid “e1oysaae eayey1xayd.woD ap ‘WSs ap tLidoud 1untionuasu ezeasoqe|a 5 aueo mauad gounw ap ynuewinu ap atfouny wi argariqers as fadiypa JojLiquiaus inseWNN ediyso uy azazyeas luni fonsU! Bareioqey@ e> epueWODaL ag udonuasu! pzpasoqoja aut) 38 25 BS WSS ap HUdord 4 2Wss ap wsdosd awss 3d IRidOwd YOTINNILINALSNI ¥ BYVYOSVTA Jd INGOW 31s3 3uVD “¢ any wees 22Drager Drager X-am® 2500 Multi-Gas Detection Dispozitivul Drager X-am® 2500 a fost dezvoltat special pentru a fi utilizat in domeniul protectiei personale. Detectorul pentru 1 pand la 4 gaze masoard in mod fiabil gaze si vapori inflamabili ca de exemplu O2, CO, NO:, SO: gi HS. Tehnica fiabila de masurare, senzorii cu durata lunga de viata si manevrarea simpla garanteaza protectie ridicata si costuri de exploatare reduse. I! 1 Intrar sigue de gaz Cams cocoa Inte de ger in 2 pi Fare sigur ' 1 Arve Senzot Driger ‘Alarma vibilé 360°. cu duraté de vial indelungat, T Constructie robust Rezistent la aps si prat In conf. cu IP 67. 1 Afigaj mare Toate valorleprintro singura privre es us Driiger. Tehnologie pentru viata.Drager X-am’ 8000 Masurarea gazelor in spatii inchise: usor si confortabil. Nivelul urmator, cu noul aparat portabil de detgctie multigaz. is Drager. Tehnica pentru vi= Drager Detector multigaz tip Drager X-am 8000 Drager X-am®8000 ® masoara pana la sapte gaze simultan — o vapori ai acestora, in modul difuzie sau cu pompé. en, gaze to» sicombustibile sau incSrcare inductivl misurarea a 1-7 gaze simultan; senzori isponibil: 2 senzori PID noi (domeniu cde masura in ppm sau ppb) +3 senzori IR + 2 senzoti CatEx + 30 senzori electrochimici 1 rmeniu cu asiatenti pentru spatiuinchis, ‘cbutaroa scurgarilor, bonzon ote, misurarea specific a benzenuiui pentru senzorul PID cu preubur t pompa internd, comutare intre cfuzie gi functionarea pompei 1 timp de operare: 24 ore (CatEx, 3 EC, I mod difuzio) «afigaj color ' 1 dtectatea mecanici a impactuki tor pentru prelevare de la distant piné la 45 mlungime ‘optiunes Bluetooth si conesiunea CSE Connect Mobile aysU09 Jowuntize eaLeZIDO1d « (232 sojynasys poivads wss ap vasozyouuias ‘Joz190 aingasy 2109 atjoayod 2p JONPIAIpUs jmuauiDdiya :xa) atisayo1d 18 aujuanoid ap Jojunsew e 18 winsaud ‘aueosiad Joye e nes imnuoygioM & gOUNU UL eazergugs |S eayeWIND—s NuIUad JOYNDsL eaaL.Oseq < ‘oueosiad 1o3ye e nes umjnsoygsony e gaunus uy eayeyeues 1S eoyeyLNDas nuUOd LUNdstL pugiuazosd e> aye21juep! e>unw ap ynsa20ud UIP ayiieiado < 112 pounui ap 1nyn>0] ;n49N} ap in}Mysod da1ofoUaWO ‘21DZ130 layDu) aw} 2 > pjuouarueus 2p ‘ayonavefa_osado nu gs eyseane 2e2MN ja;Ise |ouNW ap eUIDIes,/ea7e} pieosgssop 9s aue> ul ya/o> inynpow eoloUIIsOq < ls2ypul“Injruoapian) Du}2i06 Uy UjA24 2109 21035920 524010 /lOL49S0U |L4BII249x9 lugzuoine earenanestigo ‘ze ednp “15 gounw us ayeeues IS ipuod UL BoUNW ap eUtDIesjeareTIANIDe eMID9}9 ® nquad nioyeion) eqe o es aingan ae2 ad easeDyNeD < 'gounui ap 1n20)/nu9m) awss ap widoid quniionasur ye as imsod e038 nde ap ynuewog ~ rojazeoyewn tind }99 eurjuo> es Wss ap iuidesd ayunisanuysut e> epuewiora1 as Wss ap suidoud soj1unt}anijsur D psiz-niidosd Dasos0g0/3 “9 pes "BoUNW ap 4nyN90) NAM] AP IMymASO njonuoD nes easeuWIND NNUad ayeADEpE LUNSeUI 2 duns eep rewinu eWua!>4a a3se WSS ep audoid waunonnsu| LINVLdOdWI vatioaioud 18 auluanaid ap ynueyd ul |S sonata e avemens ap ymuswNdop | aymigers ajunseUs o1par UL aNAE 14 4OA ‘SUAS SBR Ul *eunysade ynjo.quod nes easeulWiH[a Nuguad 9yeN) dingo: 129 ayendape aqunsgur axsanigers wss ap ttudoud sowuntianasut B areioqeja ap ediyoa “yea4yqUOpI >sL1 ouDay MAAUDd Jonas JO jo.2U02 ap 1S asOUIWUI)a ap 4O}LUNSDLU DBIINIGDIS °S “ayeuorsojoid § soyaquopiooe eonsHeS {gnynuoyeson de |S eaineBaid UNDsts yBNyens ajayeyynzad aya1eoyeuuin ‘usin y99 ‘a1@pan Ul eqle as Bs epUeUIODaL ag “aueosiad Jonje @ nes Joj}J0)2s9N) e BUN! UI eayeIEUES 18 eaeyinses nnuad ayinosu eA WSS. ap tuidord Jowuntionasul e aueiogeya ap ediyse ‘\He1ado (o1g204) ynupeD UL ‘pounus ap DulD40s (09301141320 WI OIOzIyDs aliosedo auoralf naquad ayoiiuerod sojnasi vaso2ifiquepl “y *(pounw ap 40)1un90) 10 oroNpLUOD ‘yorpiony :xa) eyezieue gountu ap eulsies/eaxe|AIDe Ul areondut ajaurosiad 2120) ayeyNsuo> aly Bs EpuEWIODe as ‘eauawiase aq ‘Bjaysaze wase|nuuts nes ayezsjead URS /ITEWANIE RaseALasqO EPUEWIODE 2S “eounui ap euroies/eayeyAnoe arezness —ayiiesadoateoyezeue 8 ensiBOuU “eqsequoauy en WSs op tLidoud Joyunsjonuysut e ase10qejo op edi4>g pounu ap Dul240s 0220114220 uy ay071)0a1 so}11401ado ozyouv 1 va.0.9s1Ba4u! ‘vasalsoqUaNU) “€ nqpaje oun ap aay aba 27“nuony ap soqunsod g2unus 9p soquNd9) aye LuB>\yIpow! ynuede Ne nu eD~P JeIy> “1Ue ¢ e) EVP © urind 199 wss ap tWidosd soyuniioninsul eouinzinas BpueWOr 9s WSS oP ‘auidoid eauniionnsul reiogeia e-s e1012> ezeq Wl aua¥iN20p nun e@ nes eounu ap wapI92e inun eaisonposd ednp ~ nou 2s4i ynun eayeoynuapl Inysod vasofouswo ww“ npruoypsony > pjuouaquaus ‘aqony2afa iy4o1ado :xa) PounW ap eulD4es/e0% pieotejsap as ave? ul npow UL se wind “9 ‘ajaieoyewun ul ulfnd j9> ‘emoaJa eA as e103S99e ead “nuon) ap ajmisod/gounui ap 2)1in99) e] UEDIsIPOW! ede 110 2389 op uo aynzixa1 aingo.n WSs op dod oyunsian.nsyy WSS ap iudosd sojjunijanuasut vauinzinay °6 ToweBiqo UASp WSS oP udord sjunflonABu “sieqode edna soye{eSue 21429 ap wioysaze eareqoide edap feunnu o1opuyid veznyip 4 204 wss ap ydoud syunyion.nsuy UNVLMOaW! “aurosied ayye ap 15 ‘ovefeBue e6ue) wuni}onujsut jnoyisads ap alfouny uy sovefeBue ang ap pieqoide aingay WSs ap oLidoid eountionaasul ‘oe8a) so4opanaid aALAOg veatide 4on 0 ‘aie 199 ap gyeidaaze aso Wss ap atidoud eauniionuasut e9 anBise ad ‘eyeqoude 1 ayeod eysea2e any ra 25 gs ingan eA aseioqe}9 op ediyso ‘gounu op eUID1eS/e09 ‘enypaja e ap EyuanuO> ayeWepou kD BrEGoIde Ye ap syUTeUL WSS ap jtudoud sojtunsjonuasuy vasoqosdy “g "WSs @P fe ounSise 95 es yeoUL pou eny>aja eA ediy>3 ‘poun ap jursues eavezije0s us ayem>9j9 JoWe1ado JomIM ynsinosed adyuiguaase eazeinégjsap ut wss ap ttidoid 1 uiapanaid gysadso4 jHioygIOM] a1e9 UL IMNpOW! BareALaSqO - ws ap idoud wunrionasuy wuojuo> gOUNW ap uloues/uHejANIe e eANDaJa eaLeuNdeysap - feounw ap eulaues/eareae dust 499 Hoa no WiN2sIp ~ “und pzeez}eas as Base3s94 “ayBIOgeTE WSS 2 (dowd Wuntfon.asUL e ponseid eluate ersa en aieioqeja ap edjyoo “oUoNIN “eannoadsad gOUNW ap eUjDHeS/eare ANSE UL He>xidu J0}> JONI -zsndns 4 BA WSs ap alidosd eaunriannsut ‘gresogeye 3503 e 22 edna WSS ap wwidoud sojunt}anuysu pasoysa7 #8 DasOpYDA *Z "WSS ap tLudoud soUn|sonzysUy easeLoqeIo eB] uepan UL aynnk ayeyouns0p 1S AAQRUIOU alIoy ~ ‘uaujus 1 Aes8 yosuad ‘4oqoIeI9M) earensers ‘sonfe ut azouottoe es 21nqo.y yruo¥gIDN) 2129 UL In|NpOW BOLOLIISIG < “(218 WSS ap varoz1ouwias niquad awosBor2Id ‘AN sy" & va By di uy gounw ap jwuiaes/iNeuanze eareziyead nuuad alese20u ajunsgus aseonde ur asnd 1 40a ase> UL innpow easeLoseq < aay 28un “gounu ap 4oj.in20) yJoxgonpuo> a.ze> ap yuedsy yeULO) sensed ‘aygiziA Undo) UL asesye :xa) ayeIogeya yso} Ne a1e> nuquad nuon} ap ajumsod/gounw ap 2juun90} e) ‘injnygisod eunsews iqquodsip ay es Wss ap ttudoud 2} p> epuewioras a5 gues 1S Wigqandas ynluawop Uy ad4yloads LHepundses n> Jojoygion, Jojuequazaidas i wnoaid ‘ezeaznian 2} a1e> Jojorgiony auigisaD>e aly gs aingay Wss ap tidosd equnionasuy TWSS oP luadoad sojunifonasu ‘ajuiapanaid 3Snsuy ne-i§ Hoxg9N) 140 B>ep HHeD1sLIOA, ANVILYOdW easinuasuy n2gy e 2422 IN}a2 Jo}sadns anjaS ang> ap wss ap tdosd sojunrionsasut so\Lapanaid uignsuy eavesyyLi9n gdnp yewnu aDey as 3ynuysul ynuoygs9M) a1ny> op usm) ap ymsod/eunw ap 1n90) e) IeyAnse e eadpaja eatadaouy “WSs ap widosd sowunt}anaasut Jowaparaid easeyadsas n> ‘einsgjsap eA 0 ynsoygiom aue> ad ‘eayeWANDe pulatid oozed uessuoWep Brey a5 BS EpUEWODE as -aoipouad Joqinaysur ye 1 goUNW ap yn20) e) uINAASUL MUPeD UY ‘ereI0qeI2 so) ne juni onnsuy ays99e a4e9 nunued muon op ymrsod/eounw op N99} e} oun ap eULDVeseayeMANDe EZeaZIeEs 2129 10]U018197) ejunsouns e) onpe as wss ap tuidoid iojuntionnsut aepanaig “soyorgiom, insur eauapan ul ‘gumeuwias gns ‘eouNW ap sojLINI0) JoyWorgonpuss ainqisip as es WSs ep tuidosd ojunyiona ‘uoyefeBue ane? ap easegoide ednp ‘e> epuewora as WSS 3d IldOUd YOTINNLLDMLLSNI aiaqaazd woTOLY¥M VINUSONND v1 INav as wD “9 ‘vay visas “e03s99e soy fueuezaided & 1 Jojuorgion, eaveynsuor nd ayeioquia ay Bs * Huoyunasu wenyend 1S 1uEDyAUApL WN UL ayennzas atioayoid i$ aituanaid ap ayLinsew aye0y epuuidn> es» Seounui ap yns0y/ns9) ‘ap ymsod e] ayezijeou A99J9 gouNW ap MUIDeS/IHEWARDE Wwgzneue e 1S aquaye wWreriasqo eu uy ayeioqe}a oy Bs ‘auntionasut ezeasogers as 2123 nAuad nuom ap Jo\LiNysod/esunuL ap soyLIND01/s0}HHeNANDe are ayai2u02 artigwemanied e] gounu uw aTeyeUEs 18 ayeyinoas ap aie iuawiaysos aoyide es nes/1$ azaioydwo> es» ‘annsafins ouresB0321d u‘Bew ap ‘Ig\sod ye> ad “exsdosuy ‘ly BS “ppuewioral a5 ‘o1e> iioipuoqut ad snd ol Bs ymUaDIe jeyosdoqut 2) a1014eU ep eyeod 95 NU BS YeDUL ranse ‘sizaud i$ aneiadust pow uy ave;nuHio} ay es araiuLED + yunJonaysuy jnyDaIqo e284 21> gounU ap eulsies/eayeyAnre eieosejsap axe) 40jL07819) insojoiuy ad 1S siou0d “Hey oy es oLeWLIdxo ap ynpoW! » zpos ayaseoyguiin eoseaundapuy BS aIngan Wss ap tuidosd opuniionasul ‘aquaIya ye navad aWSS ap tLsdosd ayunijonujsuy pospauyjdapur ps aingauy “auinzinas Jowtipe Wuegosde ayarea Supa rowiud wueqaide eq - :guifuod es aingann jmuauinoop ingionaysuy queztjemse eoseUoNyso8 nunuog “Wss ep \uidoud ‘an van 29in up Bunoap 2409 3) 2uigosuadsos 23m if ye nu ‘nn ribaesm -azeundi2sip 1untioues eanjde ayeod ynuoyefeBue “Ws ap widod sowuntfonuasut iwiersadsou0U ynze> ul TWSS ap 1udoad soyunHanLAsUI ayOpONDAd prpadso4 jrioygiom) Hor &> ea-tHemnBisy iLNVLYOdWL *WSS 9p tuidoid ojunrionuasul ZUOUUOW Jon ZIUNU ap J0WIND0) agonpuo? 1S nuovelesuy ‘pOUNW 9p HuIDVeS /uHEWARIE aveinsessap uy ayadsas 21 es erleBngo ne wioyeiM ‘WSS ap tudoid sowuniionnsut ayuaponaid ap elungouno e} yen) ne 99 edng NSS 30 InidOWd YOTINALLIMALSNI-TTINAGEATE Yorey 3s Wn jodsjp 809 0350 €1035908 @ BIUELIEA EUl}gIN ED BA-|VEINB|SE \A91 350} Ne WSS ap ILidoJd ayunttanuysut a4e> UL elfendts U) igtnalv “(28 panpadso: Rounifongsut ezeazqgn o1e9 Imyruoyeion) yeuRWUL se\dwoxe ‘vee vse L 30UTILE EVALUAREA RISCURILOR BIOLOGICE LA LOCUL DE MUNCA Partea 2. Aspecte calitative Prezentul articol este ultimul dintr-o serie de doua in care se trateazi problema evaluarii riscurilor biologice la locul de munca. in primul articol, pulblicat in numarul precedent al revistel Obiectiv, s-au prezentat aspectele cantitative S-a mentionat atunci Articolul 8 din Hotararea nr. 1092 din 16/08/2006 privind protectia lucratorilor ‘impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologiciin muncd [1], unde se specifica necesitatea determinérii nivelului de expunere, ca unul dintre factorii care trebuie avuti in vedere la evaluarea riscurilor biologice. Chiar dacd legislatia national’ ru include $i valori limit de expunere la agenti biologici, este responsabilitatea angajatorului de a Basi mijloace de a satisface cerintele legale mentionate. in studille autorilor prezentului articol s-a evidentiat depasirea valorilor limit’ de expunere recomandate de literatura de specialitate pentru diferiti indicatori biologici, ceea ce creste riscul de ‘imbolndviri profesionale. Experienta noastr3 a aratat c& in practica si interpretarea aspectelor calitative ale expunerii este deficitar’, in sensul ci unele tipuri de pericole nu sunt luate in considerare laevaluarea riscurilor. Ce spune legislatia? Hotararea nr. 1092 din 16/08/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologiciin muncé prela dae oS Lacune provenite in urma atacului xilofag Aspergillus spp1000xDirectiva 2000/54 pentru agenti biologici [2], ambele avand o anex (Anexa 3) in care sunt listati agenti biologici si incadrarea lor in grupe de periculozitate. Faptul c& in Anexa 3 nu se menti- oneazii ci aceasta clasificare se referd la pericolul de infectie, poate crea impresia c& se aplicé pentru toate tipurile de efecte. Textul HG 1092/2006 specificd clar acest fapt la Articolul Sin care se spune, _agentii biologici sunt clasificati in 4 grupe de risc “"in functie de importanta riscului de infectie pe care ilprezint3”,astfel a) grupa 1 - agenti biologici care nu sunt susceptibilisé provoace o boala la om; b) grupa 2 ~ agenti biologici care pot provoca o boala omului si constituie un pericol pentru lucratori; propagarea lor in colectivitate este improbabilé; exist, in general, 0 profilaxie sau untratament eficace; ©) grupa 3 - agenti biologic care pot provoca ‘imbolnaviri grave la om si constituie un pericol serios pentru lucratori; ei pot prezenta un rise de propagare in colectivitate, dar exist8, in general, oprofilaxie sau un tratament eficace; 4) grupa 4~agenti biologici care pot provoca boli grave omului si constituie un pericol serios pentru lucratori; ei pot si prezinte un risc ridicat de propagare in colectivitate sinu exist, jn general, 0 profilaxie sau un tratament eficace Este de remarcat faptul ci exist’ in clasificare o grup’ dedicat agentilor biologici care nu sunt susceptibili sé provoace o boals la om (grupa 1). ntr- adevar, exist 0 mare varietate de agenti biologici care nu sunt periculosi pentru om sicare nici nu sunt, listati in Anexa 3 la HG 1092/2006. Trebuie amintit c Anexa 3 se bazeazi pe efectele asupra omului sinatos si pe rezultatele disponibile la data elabor’riiDirectivei, deci aproape 20deaniinurms. Recunoscénd importanta si gravitatea infec tillor, mai ales ale agentilor din grupele de risc3 si, nu trebuie si uitém c3 agentii biologici prezint’ si altfel de riscuri, cum ar fi alergile sau intoxicatile, aga cum se specifica in Art. 4 din HG 1092/2006. La Art. 9. din HG 1092/2006 se precizeazé ci evaluarea riscului trebuie s& ia in considerare toate infor- matiile relevante, cum sunt clasificarea in grupele de risc mentionate, dar si efectele “alergice si toxicogene” precum si situatille in care lucratorul suferd de 0 boali care poate, de exemplu, s& Ti compromitisistemul imunitar. 32 Ce spune literatura de specialitate? Diferite studii, inclusiv ale autorilor (rezultate ale unor proiecte NII si Nucleu) aratd ci la locul de munca in care sunt prezenti agent biologici au fost identificate efecte asupra starii de sanatate Conjunctivite, rinite alergice, astm, eczeme sunt efecte cronice intalnite de autori in locuri de mune’ cu expunere semnificativa la agenti biologici. Este adevarat c3 de multe ori aceste alergii nu sunt declarate ca boli profesionale, poate si din cauzé c3 alergiile au devenit destul de rspandite si in afara locurilor de munca, O alergie este o afectiune serioass a starii de sinatate ce poate reduce capacitatea de muncé, poate crea dureri, mancérimi, usturimi si poate crea disconfort inclusiv din punct de vedere estetic, in cazul bolilor vizibile (de exemplu, eczemele). Astmul este boald ce poate crea mari probleme sila locul de muncé siin viata de zi cu zi, putand avea stadiul de gravitate dela usorlafoarte grav. Se poate concluziona c& o evaluare de rise biologic corectd ia in considerare att nivelul de expunere, dar si natura agentilor biologici la care lucratorii sunt expusi, fard a eluda nici unul dintre posibilele efecte ale acestora asupra sanatatil. Referinte bibliografice: [1] Hotirarea nr. 1092 din 16/08/2006 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca publicat in Monitorul Oficial, Partea | nr.762 din 07/03/2006 [2] Directive 2000/54/EC of the European Parliament and of the Council of 18 September 2000 on the protection of workers from risks related to exposure to biological agents at work htpps://eur-lex.europa.eu/legal-content /EN/TXT/Puri=CELEX:32000L0054 Raluca STEPA, luliana SCARLAT, Maria HAIDUCU, Ruxandra CHIURTU, Lab. de Riscuri chimice si biologice, INCDPM “Alexandru Darabont”CONTACTUL CUTANAT CU AGENTI CHIMICI PERICULOSI Principalele caracteristici ale agentilor chimici sunt urmétoarele: sunt foarte raspanditi; ‘sunt foarte numerosisivariat; ‘+ pot migra - uneori pe distante foarte mari de la sursi in functie de curentii de aer, configuratia terenului, natura agentuluichimic; ‘+ sepotacumula: {in spatiu~in specialin zone inchise, neventilate; ‘in organism — unele in tesuturi si se elimin’ foarte greu sau nuse elimin’ din organism; + auogamilarg’deefecte: asupra stariide sandtate (efecte toxicologice); asupra mediului efecte ecotoxicologice); alte efecte (incendit, explozii); ‘* prezint’ incompatibilitati - substante a cdror prezenti simultand in mediul de muncé, la depozitare sau transport trebuie evitat’ deoare- ce prin reactille dintre ele rezult compusi foarte toxici/inflamabili/explozivi; ‘+ prezintd efect sinergic - se cumuleaz’ efectul mai multor agenti chimici asupra aceluiasi organ. Agengii chimici se pot afla sub forma de: ‘+ gaze(oxigen, monoxid de carbon, azot); *lichide (solutii acide, bazice, solvent); * solide (oxid de calciu, hidroxid de sodiu, bioxid de slliciu); ‘ materilin suspensie cum ar ~ pulberi -suspensie de materil solide in aer care rezultd din procese mecanice sau prin turbi- onare; ~ furmuri—suspensie de materi solide in aer care rezult& din procese termice si/sau chimice; = ceaté (aerosol) ~ suspensie de materi lichide in aer produsi prin condensare sau disperse. Agentiichimicipot fi: ‘+ utilizati ca mijloace de productie in procesul de munca; ‘© generati in procesul de muncé, intentionat sau accidental, permanent sau ocazional sub forma de: produse finite/secundare, emisii in mediul de muncé, deseuri Expunerea la agenti chimici poate avea loc sin ‘timpul fazelor de transport, manipulare, mente- nant. Existé trei cdi de patrundere a agentilor chimiciin organism (figura 1). Prin contactul cutanat are loc absorbtia in organism, datorita contactului cu pielea si mucoasele, a substantelor chimice, a preparatelor chimice periculoase si echipamentelor de protectie impregnate, & INHALARE CONTACT CUTANAT —_INGESTIE Figura 1. Cai de pdtrundere a agentilor chimiel in organism Din cele prezentate pan’ acum, rezult3 com- plexitatea abordarii problematicii asociate agentilor chimici privind: identificarea pericolului, evaluarea rsicurilor, stabilirea si aplicarea masurilor de prevenire, Evaluarea riscurilor reprezentate de contactul cutanat Prezentarea metodel. Metoda de evaluare este prezentat§ in lucrarea “Prescriptiile tehnice pentru substante periculoase (PTSP) - 401 ~Riscuri cauzate de contactul cu pielea - determinare, evaluare, masur’, elaboratd de c&tre Comitetul pentru Agenti Chimici Periculosi (CACP), Germania, editia iunie 2006; cutanat cu materiale, preparate si produse chimice periculoase, care atacd pielea, se absorb prin piele sau sensibilizeazé pielea. Etapele metodei sunt: a) colectareainformatillor; b) evaluarea riscurilor; ) propunerea masurilor de prevenire. (se aplic’ activitatilor care presupun contact Echipa de evaluare trebuie si adune infor- matiile necesare pentru evaluarea riscurilor si si stabileascd masuri de prevenire si protectie pentru toate activitatile, metodele de lucru si conditiile de lucru in care poate avea loc contactul pielil cu sub- 33 UTILEstante, preparate si produse. Informatille procurate se referdla 1. proprietaile agentilor chimici care sunt periculosi pentru sénétate, cum ar fi: * periculos pentru piele (iritant, caustic, degresant); « se absorb prinpiele; + sensibilizeazi pielea; «alte proprietati care ar putea reprezenta un rise pentrupiele (de ex. abrazivi); 2. activitdtile si metodele de lucru in scopul evaluérii tipului, intinderii si duratei posibilului contact cu pielea; 3. conditiile de lucru de naturé fizicd sau chimicé care pot méririscul pentru ucratori. Colectarea informatiilor specifice pentru substanta. Atunei cénd se aduns informatile specfice pentru anumiti substant8, echipa de evaluare trebuie si obtin& informati, in primul rand, din urmatoarele surse:figele cu date de securitat,figele de siguranté, fisele tehnice, etichete, valorile limita de expunere profesional (VLE) - Anexa 1 Ia H.G. nr. 1218/2006, ‘Anexa 3 la H.G. nr. 1093/2006, Anexa |, cap. Il, H.G. nr, 355/2007 si valorile limita biologice (VLB) - Anexa 2 HG nr. 1218/2006 precum si clasificarea din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind casificarea, etichetarea $i ambalarea substanfelor si a ameste- curitor. Agent chimici periculosipentru piele. Agentii chimici sunt periculosi pentru piele daca pot cauza afectiuni ale piel (arsuri, iritatii, dermatite de contact), adic’ indeplinesc unul din urmatoarele criteri a)clasificat ca -R34 (H314)—provoacd arsuri; -R35 4314) provoacd arsuti grave; -R38 (H315) - iritantpentru piele; = R66 (EUHO66) — expunerea repetat poate provoca uscarea sau créparea peli; b) pH <2 sau > 11,5, care impune clasificarea ca agent chimic cauzator de arsuri, dacd nu au fost facute determina cares demonstreze contrariul Substante periculoase care se absorb prin piele. Substantele periculoase care se absorb prin piele pot intra in corpul uman prin rani existente si prin piele intact& si acolo pot cauza afectiuni. Aceasta definitie se aplica substantelor periculoase care indeplinesc unul dinurmatoarele criteri a) substantele Brora li s-a atribuit indicativul P in Anexa 1 la H.G. nr. 1218/2008 pe considerentul c& se absorb prinpiele; b) clasificate ca: -R21(H312)—nocivin contact cu pielea; -R24((H311) -toxicin contact cupielea; R27 (}H310)—foarte toxicin contact cu pielea; 34 toate combinatille acestorfraze R(H}), Tn special cele: ~ cu R39(H370)/..—pericol de efecteireversibile foarte grave; ~ cu R48(H373)/.. ~ pericol de efecte grave asupra sindtiilin caz de expunere prelungits; ~cuR68(H371)/..-risc posibil de efecteireversbile. Exemple de substante si grupuri de substante pentru care experienta a dovedit cé absorbtia lor cutanat conduce la efecte adverse ‘© compusi amino si nitro aromatics alifatici cum ar fi anilina, toluidina, nitrobenzenul, trietilamina sau anisidina; ‘* numerosi compusi fenolici, inclusiv fenolul, crezolul sauhidrochinona; * anumiti solventi cum ar fi eterul de glicol, etilbenzenul; ‘* hidrocarburi halogenate incluzand clorbenzenul, cloroformul, tetraclorura de carbon; ‘+ numeroase pesticide, in special organofosfatii, de exemplu parationul; ‘+ unii compusi organometalici, in special compusi foarte toxici metilmercurici; ‘* acid fluorhidric, acid azotic; + dimetilsulfoxid; + gazolina, lichidul de fran8, antigelul. ‘Atunci cénd se manipuleazd substante periculoase care se absorb prin piele, trebuie sé se iain considerare atat contactul direct cu pielea cat si absorbtia substantelor aflate in faz8 gazoasd sau de vapori sau ca aerosoli. Exemple cu substante a cdror absorbtie din fazi de vapori sau gazoasé constituie 0 cale de absorbtie suplimentard relevantd: 2-Butoxietanol; 2- Metoxietanol; 2-Etoxietanol; hidrocarburi_policiclice ‘aromatice in conditiide temperaturé ridicata Substantele periculoase, care ele insele nu sunt absorbite prin piele sau sunt absorbite numai in masurd mic3, pot prezenta riscul de afi absorbite prin piele atunci cand sunt combinate cu alte substante, Evaluarea risculuitrebuie si iain considerare cresterea absorbtiei materialelor periculoase care are loc in prezenta substantelor care au rolul de caréusi Exemple de substante care actioneazi pe post de cdrdusi sunt: dimetilsulfoxidul; N, - N- dimetilforma- mid’; derivatii de glicol. Exemple de substante periculoase care pot fi absorbite prin piele: acrilo- nitril; compusi nitro si amino aromatici; benzen; tetraetil si tetrametil de plumb; dimetilformamid’; nitroglicerina, nitroglicol; sulfur de carbon; metanol; hidrocarburi aromatice policiclice; tetracloretilena; toluen; xilol Substante periculoase care sensibilizeazi pielea. Sunt acele substanfe care au fost clasificate ca: R43 (H 317)~poate provoca sensibilizare in contact cu pielea.Exemple de agenti sensibilizanti cu actiune cutanatd si de ocupatii expuse riscurilor asociate acestora: Tabelul ne. 1 Agenti sensibilizanticu actiune cutanatd Substanta chimic’ Sursa Ocupatia ‘Metale,inlusiv prafsifum Nichel lipirea metalelor, echipamente contindnd _placiti metalice, industria electronic3, prelucréri nichel ‘metale,coafori casieri rom ‘iment, ménusi din piele, metale, lucrdtoritn construct industria de prelucrare a materiale pentru argisit ‘metalelor,tabacirea piellor Cobalt rmetalurgie sini si mase plastice Colofoniu ‘sini, flux sudurd electronics, Industria rasinllor, industria electronics, aderivi smuzicieni,balerini Risin epoxidice vopsele si emailuri vopsitori lucrdtoriin industria electronics, sectorul manufacturer, constructil trocianati spume iolante, vopsele si emallur vvopsitori, industria manufacturers ‘Acrilati/metacrilat plastifiant, vopsele, materiale dentare, lucritori dental, cosmeticien, prelucrare metale Lunghi sintetice, mase plastice, adezivi Formaldehida Coloranti,vopsele ara-fenilen-diamina Vopsele si pigmenti pentru textile Substante dezinfectante ‘Aldehida glutarics ‘cosmetic3, mase plastic rsini colorant, oxidant pentru pir cosmeticieni, ngrlrea sinstati, sectorul smanufacturier,finisare textile, imbslsimare cosmeticien! lucrator din industria texts sectorul sanitar,curdtétorl industria hartiel, activiti tn argul mei personal curdtenie, cosmeticient sectorul sanitar prelucrare metale, cosmeticieni, masori, lcr3tori din industria lemnului ‘rome ‘agenti de curstare Produse farmaceutice antibiotice Conservant, clorace-tamida, —fluideutilizatelataierea metale-lor, ‘materiale care degaja cosmetice, conservanti al lemnulu, formaldehida, vopsele pe bazd de ap, cleluri irotiazolinone ‘Accelerator chimici pe baza de tiuram pentru cauciuc, produside descompunere ai fenilen-diaminei Solvent dipentena, etlen _vopsele, agent! de curdtare, substante diamina degresante Enzime industriale ete Colectarea informatillor specifice activitti. Echipa de evaluare trebuie si determine: - tipul, intinderea si durata contactului cu pielea; - orice conditiilegate de locul de munca. Determinarea tipului, intinderii si duratei contactului pielii cu substante care sunt absorbite prin piele sau 0 sensibilizeazd necesita cunostinte de specialitate, de aceea trebuie sé se solicite indrumari specializate dela medicul de medicinamunci Tipul contactului cu pielea. Contactul cu pielea poate firezultatulunei stropiri, aerosolilor, contactului direct cu pielea sau prin intermediul echipamentului de ‘muncé sau contactului indirect cu imbracdmintea sau amilaze in f8ind, proteinaze in detergenti lucrdtor in sectorulsanitar, industria cauciuculul prelucrare metale, vopsitor, lucrétori de pe lini «de monta, mecanici tipografi Industria alimentar& sia detergentilor, curststoril cusuprafetele contaminate. intinderea contactului cutanat este definits de marimea pértilor corpului expuse, de frecventa si intensitatea contactului si trebuie s8 fie determinats prin analiza activititilor sau metodei de lucru. Se va avea in vedere cantitatea si concentratia substantei care actioneaz asupra suprafetei. Suprafata de contact poate fi: «contact cutanat pe o suprafata mare (contact cutanat direct sau cu vapori, gaze sauaerosoli); + contact cutanat pe o suprafafa mica (de exemplu stropiri. Durata contactului cutanat incepe la contaminare si 35se considera pand la eliminarea eficients, fiind estimatdastfel: + contact de scurts durata (< 15 min/schimb); = contact de lungd durata (> 15 min/schimb). Dac au loc contacte cutanate repetate, durata expunerii la substantele periculoase se considers durata total pe intregul schimb. Conditii de munca periculoase care presupun un rise cutanat sau agrevarea efectelor substantelor periculoase sunt: ‘+ medi acide sau alcaline neclasificate care pot cauza totustiitati ale piel n cazul unui contact prelungit; + contaminarea puternicd sau efectul mecanic (microleziuni provocate de particule cu muchil ascutite) care pot cauza afectiripreliminare ale peli; + expunerea Ia alte substanje de lucru cu efecte periculoase asupra peli, darcare nu suntacoperite de vreunul din criteriile de clasificare (cum ar f, detergenti, dezinfectantii,degresantii); «+ muncajn mediu umed care include activitailein care lucréto = petrec in mod obignuit mai mult de 2 ore cu mainile ‘inmedii umede; ~ petrec 0 perioads similar’ de timp purtand manusi deprotectie impotriva umezeli; = trebuie s8-si curete sau dezinfecteze frecvent sau intensmainile. Colectarea informatilor legate de conditile de lucra de natura fizicS sau chimic& care pot mari riscul pentru lucritori. La evaluarea riscurilor trebuie avute Invedere urmatoarele condi: conditillefizice: -atunci cand se lucreazi In medii ferbinti, sau se desfasoaré munca fizicd,circulaia séngelui in piele se intensiicdsiastelrisculcreste; -tiscul creste si fn cazul in care contactul cutanat cu substanfe periculoase este urmat de lipsa erului (de ‘exemplu, in cazul contamindri interioare @ ménusilor ‘Tubelul nr. 2 Schema metodel de evaluare a risculu chime dermic 36 de protectie}; -un rise mérit este cel prezent in cazul unui contact cutanat cu substante periculoase in timpul sau dupa activi cae se stie of afecteand mecanicpielea sub forma microleziunilor. Condi = dac& substantele degresante (sdpunuri, tenside, solventi} actioneaza asupra pielii in acelasi timp sau ‘nainte de contactul cutanat, riscul va fi mai mare deoarece degresarea pielli poate creste absorbtia; - dacd substantele grase (produse cosmetice, produse pentru protectia pielil) sunt prezente simultan sau sunt aplicate pe piele inaintea contactului cutanat cu substantele periculoase, absorbtia acestora prin piele poate creste din cauza umflaril straturilor superioare ale dermei si epidermei sau solubilizérii mai mari a substantelorpericuloase. Formarea de depozite. Deoarece straturile superioare de derma si epiderma pot deveni depozit pentru substantele absorbite prin piele, materialele pericu- loase pot fi eliberate din acest depozit si pot intra in organism chiar dupa ce expunerea a incetat. Curatarea intens8 a pielil, in special, curdtarea cu produse care contin solventi, curdtarea mecanicd sau curafarea cu apa fierbinte, poate conduce la intensificarea eliberarii substanfelor periculoase din depozit si intrarea lor in organism. Se recomanda curatarea pielii cu apa rece sau cilduta sispun, Evaluarea riscului Conform prezentei metode, riscul este clasificat {in trei categorii de risc ca rezultat al contactului cutanat: rise scéizut; risc mediu; rise ridicat. Categorille de risc se stabilesc in functie de: proprietdtile periculoase, natura si marimea expuneri, conditile isa de evaluare a de munca si sunt consemnate 1 risculuiR | R34(H314), R38 (H325), pH sub 2 sau peste 115, alte proprietti periculoase pentru piele Ra5(H314) Substanje —S—-R24(H312) care se substante clasificate ca periculoase absorb partie M21 (322), R24 (322), ‘R40 (EUHO70), RGB (342) dack se absorb ‘R62 (H361), R63 (H36i) daca se absorb R | R27 (H310), R24 (H31) dacd au fost cetichetate 5 cu R34 (H314)s/sau R35 (4314) a1 (H312), R24 (H311) 40 (EUHO7O), RES dact se absorb 45 (H350), RAG (H340), RED (H3EO) sau R61 (H360) dacé se absorb Substante |S | R43 (H3I7) sensibil- zante MRa3 (W317) rs rian mare |_indelungaté mare curt ried ‘ndelungat mare | indelungat mica seurts contact cu imbrdeimintea sau ‘cu suprafetele contaminate mic indelungaté mare seurts mics ‘ndelungat’ mare seurtd mare —_indelungats mare _indelungat contact cu imbrécémintea sau ‘cu suprafetele contaminate contact eutanat direct ‘Munca in media umed =>2 oe cu mnie in med umede sau cu mBiile cu mlnusl sau spilr/desinectrfrecvente sau intense ale mnilor ‘Suprafata de contact mare = contact cutanat Contact oscar drat = <1 inf schit Contact eng drat =>15 min/chis Masuri tehnice, organizatorice, igienice de prevenirea riscului cutanat Angajatorul trebule si ia masuri tehnice si organizatorice pentru eliminarea riscului rezultat din contactul cu pielea sau s& reducd la minimum acest risc. Masurile tehnice includ: a) substitutia ~ care trebule sé fie preferatd in cazul in care este evaluat un rise mediu sau ridicat prin contact cutanat, a desfasurarea unei activitati sau la aplicarea unei metode de lucru; dacé substitutia nu este viabilé, angajatorul trebuie sé indice motivele acestei concluzii ‘nevaluarea sa de risc; b) utilizarea de sisteme de lucru partial sau total inchise dacé: ~ evaluarea de rise efectuatd a stabilit 8 riscul este ridicat; = substitutia nu este posibilé din punct de vedere ect sau cu vapor eae, aerosol tehnic; ) utilizarea de instrumente care evit3 contactul cu pielea; d) incapsularea, exhaustarea sau ventilatia. IMisuri organizatorice. in cazul in care nu este posibil s& se aplice masuri tehnice deloc sau partial (de exemplu, in timpul preleviri probelor sau efectudri ‘intretinerii), trebuie luate masuri organi-zatorice pentru asigurarea protecteilucritorilor,cumar fi a) angajatorul trebuie sa asigure conditii ca imbra- cimintea de lucru care a fost contaminata si/sau ‘mbibatd cu substante periculoase sé fie schimbatd imediat, curdtaree si denocivizarea acesteia fiind asigurata de catre angajator; b) toate echipamentele sau suprafetele contaminate cu substante periculoase trebuie curatate regulat; c) angajatorul trebuie s& se asigure ca lavetele 37utilizate la curatarea echipamentelor nu sunt folosite pentru curdtarea mainilor; reziduurile periculoase pot una mainilor; reziduurile metalice sau bavurile pot provoca microleziuni; d) angajatorul trebuie si se asigure cd lucratoril primesc’in cursul informarilor 5 instruirilor informatii specifice de medicina muncii toxicologie cu privire la riscurile rezultate din contactul cutanat, Informatil cu privire la aplicarea corecta a masurilor de prevenire $1 protectie stabilite (utilizarea corespunzitoare a EIP pus la dispozitie, cum ar fi manusile de protectie, produsele pentru protectia pielii etc.). Masuri generale de igiend. Urmatoarele masuri {in ceea ce priveste asigurarea conditiilor pentru igiena lucratorilor sunt foarte importante pentru riscul cutanat: a) lucratoril trebuie si alba la dispozitie vestiare, dusuri, spalatoare (preferabil cu posibilitatea regliriitemperaturi), precum si prosoape; b) pielea care a fost contaminat’ cu substante periculoase trebule si fie curataté imediat si scat cuatentie; ¢) lucr8torii nu trebuie s8 poarte in timpul lucrului bijuterii pe maini sau incheieturd; chimicalele sau umezeala care se colecteaz sub bijuterii pot dezvolta reactii sau boli de piele; d) in cazul lucrului in mediul de muncd umed, angajatorii trebuie si asigure prin masuri organizatorice distribuirea muncii in mediu umed ct mai egal posibil intre mai multi luerdtori pentru 2 reduce expunerea total a fiecdrui individ Trebuie s8 se alterneze munca in mediu uscat cu munca tn medii umede, cu mentinerea muni n medi umede la minimum posibil Masuride protectie individuala Incazulincare contactul cutanat persist chiar si dup aplicarea misurilor tehnice, organizatorice si igienico-sanitare, angajatorul trebuie sé asigure masuri de protectie individuala prin acordarea echipamentului individual de protectie care trebuie purtat de cétre lucritor. Echipamentul individual de protectie consti, in mod normal, in ménusisiproduse pentru protectia piel, pentru a preveni contactul cu pielea mainilor sia brafelor, dar si imbr8cSminte si incaifiminte de protecte, pentru a preven contactul cu pielea a altor parti ale corpului (in special a picioarelor) Manusi de protectie: a) -ménusle de protectie nu 38 trebuie s8 fie purtate o perioad’ de timp mai lungs decateste necesar; b) in cea ce priveste utilizarea mnusilor imper- meabile, angajatoril trebule sé asigure alternarea corespunzatoare a activitatilor care necesits purtarea manusilor cu cele care nu o necesita, deoarece pielea poate fi afectaté de transpiratie daca manusile impermeabile trebuie purtate Perioade lungi de timp. Frecventa scoaterii manusilor trebuie s fie definit’. Se recomand’ si se scoat8 manusile cel putin o dati pe or’ sau si se poarte mnusi céptusite cu bumbac. Timpul maxim de purtare a manusilor fard afi scoase nu trebuie si depaseascd 4 ore. Intervalele de timp in care manusile trebuie schimbate trebuie avute in vedere |a acordarea acestora; ¢) purtarea mnusilorimpermeabile mai mult de 4 ore trebuie consideratd iritanta si nu va fi permis ca masuré permanent’ de protectie sau ca masura care inlocuieste implementarea masurilor de natura tehnica sau organizatoric’; d) atunci cdnd lucratorii isi pun sau isi scot ménusile, trebuie s8 alba grijé si preving orice contaminare a interiorului manusii din mediu sau prin contact cu pielea. Metoda corecta de punere sau scoatere a manusilor trebuie practicat in cursul instruirii furnizate de angajator. Manusile trebuie si fie aruncate, dupa ce au fost purtate pe durata lor de utilizare, tinand cont cé efectul lor de protectie este afectat de efectele radiatillor ultraviolete (lumina soarelui); e) inainte de utilizare, trebuie si se verifice dacs manusile de protectie nu au pori, scurgeri, transpiratie sau alte defecte vizibile, Manusile cu defecte trebuie inlocuiteimediat. Selectarea manusilor de protectie: a) ménusile de protectie trebuie sé fie selectate inandu-se cont de substanfele cu care se lucreazs side procesul de muncé. In plus, pentru a asigura protectie impotriva chimicalelor, acestea trebuie sifie rezistente sila agresiuni mecanice; b) daca lucratorii sunt expusi riscului legat de substantele periculoase, angajatorul trebuie si selecteze ménusile care indeplinesc cel putin cerintele clasei de protectie nr. 2 pentru manusi rezistente la chimicale, Aceasta proprietate poate fidetectaté prin urmatorul simbo! c) manusile medicale disponibile pe piata si manusile din piele nu sunt considerate manusi rezistente la chimicale; d) acolo unde personalul medical utilizeaz’ manusi