Scheme clasice de probabilitate

1 Scheme clasice de probabilitate

1) Schema binomială generealizata (Poisson)

Propoziţia 1. Dacă A1 , A2 , ..., An sunt evenimente independente, atunci probabilitatea să

se realizeze k din cele n evenimente (s, i să nu se realizeze n − k) este coeficientul lui xk din
polinomul:
(p1 x + q1 )(p2 x + q2 ) · ... · (pn x + qn ),
unde pi = P (Ai ), iar qi = 1 − pi .

2) Schema binomială (Bernoulli)

Propoziţia 2. Dacă A1 , A2 , ..., An sunt evenimente independente având aceeas, i probabilitate

p, atunci probabilitatea să se realizeze k din cele n evenimente (s, i să nu se realizeze n − k)
este coeficientul lui xk din polinomul (px + q)n , unde q = 1 − p, adică este egală cu Cnk pn−k q k .

3) Schema hipergeometrică (Schema bilei neântoarse)

Într-o urnă avem N = a + b bile, a bile albe s, i b bile negre. Din urnă se extrag n bile,
n ≤ N , fără ca să se pună ı̂napoi ı̂n urnă, după fiecare extragere, bila extrasă. Probabilitatea
ca din cele n extrageri să avem α bile albe s, i n − α bile negre (α ≤ a) este

Caα · Cbn−α
Pn (α) = n .
CN

1.1 Probleme rezolvate

1. Se dau trei urne: prima urnă cont, ine 2 bile albe s, i 3 bile negre, a doua urnă cont, ine 4
bile albe s, i o bilă neagră, iar a treia cont, ine 3 bile albe s, i 2 bile negre.Să se determine
probabilitatea următoarelor evenimente:

A: se obt, in două bile albe s, i una neagră;

B: obt, inem trei bile albe;
C: obt, inem cel put, in o bilă albă.

Solut, ie. Considerăm evenimentele independente

A1 : bila extrasă din prima urnă este albă;

A2 : bila extrasă din a doua urnă este albă;
A3 : bila extrasă din a treia urnă este albă.

1
 2 4 3
Avem p1 = p(A1 ) = , p2 = p(A2 ) = , p3 = p(A3 ) = s, i formăm polinomul
5 5 5
   
2 3 4 1 3 2
x+ x+ x+ .
5 5 5 5 5 5

P (A) este coeficientul lui x2 din polinomul dat.

2 4 2 2 1 3 3 4 3 58
P (A) = · · + · · + · · = .
5 5 5 5 5 5 5 5 5 125

P (B) este coeficientul lui x3 din polinomul dat.

2 4 3 24
P (B) = · · = .
5 5 5 125

Considerăm evenimentul contrar C : toate bilele sunt negre.

P (C) este coeficientul lui x0 din polinomul dat.
3 1 2 6 6 119
P (C) = · · = ⇒ P (C) = 1 − = .
5 5 5 125 125 125

2. Se aruncă două zaruri de 10 ori. Care este probabilitatea de a obţine de exact patru ori
suma şapte.

1
Soluţie. Probabilitatea ca la o aruncare să obţinem suma 7 este egală cu (6 cazuri
6
1 5
favorabile din 36 posibile). Ne aflăm in cazul schemei binomiale cu p = , q = , n =
6 6
10, k = 4.
5 10
   4  6
4 1 4 1 5
Probabilitatea cerută este coeficientul lui x din dezvoltarea x+ , adică C10 .
6 6 6 6

3. O urnă conţine 8 bile albe şi 8 bile negre. Să se determine probabilitatea ca extrăgând 5
bile, fără a pune bila ı̂napoi să obţinem:

a) 5 bile albe;
b) 3 bile albe şi două negre.

Soluţie. Fie evenimentele A : obţinem 5 bile albe, B : se obţin 3 bile albe şi două negre.

C85 C83 · C82

P (A) = 5 , P (B) = 5 .
C16 C16

2
1.2 Probleme propuse

1. Fiecare meci de fotbal poate fi descris ca o victorie a gazdelor (1), o victorie a oaspet, ilor
(2) sau egal (x). Un om poate prevedea rezultatele a 4 meciuri scriind 1, 2, x la
alegere. Presupunând ca toate rezultatele pentru fiecare meci sunt echiprobabile, care
este probabilitatea ca:

a) Toate cele 4 pronosticuri să fie corecte?

b) Niciunul să nu fie corect?
c) Să fie corect numai unul?
4 3 2
2. La un examen probabilităt, ile ca 3 candidat, i să rezolve o problemă sunt de , s, i .
5 4 3
Calculat, i probabilitatea ca examinatorul să primească de la aces, ti candidat, i:

a) O solut, ie s, i numai una corectă;

b) Nu mai mult de o solut, ie corectă;
c) Cel put, in o solut, ie corectă.

3. Trei oameni au fiecare un pachet de 52 de cărt, i de joc. Fiecare scoate o carte din pachetul
lui. Aflat, i probabilitatea ca:

a) Toate cele trei cărt, i să fie de culoare neagră;

b) Exact două din cărt, ile extrase să fie cupe;
c) Să fie scos cel put, in un as.

4. Un t, intas, nimeres, te t, inta de 7 ori din 9 trageri. Care este probabilitatea ca el să nimerească
t, inta de 8 ori consecutiv?

5. Se aruncă 7 monede. Care este probabilitatea ca să apară de 5 ori stema s, i de 2 ori banul?

6. În urma unei experient, e un eveniment A poate să apară cu probabilitatea 0, 01.

a) Care este probabilitatea ca efectuând 10 experient, e, evenimentul A să apară de 4 ori?

b) Câte experient, e trebuie făcute astfel ca probabilitatea de aparit, ie cel put, in o dată a
evenimentului A să fie mai mare decât 0, 5?

7. Un elev completează un test-grilă din 10 ı̂ntrebări, fiecare cu 5 răspunsuri date, dintre care
numai unul este corect. Pentru fiecare ı̂ntrebare la care a răspuns corect, elevul primes, te
câte trei puncte, iar pentru fiecare răspuns incorect i se scade un punct. Dacă elevul
răspunde la ı̂ntâmplare la fiecare din cele 10 ı̂ntrebări, aflat, i probabilitatea de a obt, ineS,

a) 22 de puncte;
b) Cel put, in 11 puncte.

8. Dintr-o urnă ı̂n care sunt as, eszate toate numerele naturale de la 1 la 49 se extrag 6 numere.
Care este probabilitatea să obt, inem cel put, in trei dintre numerele 5, 19, 21, 37, 39, 43?

9. Un profesor pregătes, te pentru examenul elevilor săi 20 de bilete, dintre acestea 10 sunt de
algebră, 5 de geometrie s, i 5 de analiză matematică. Un elev trage succesiv trei bilete, fără
a pune t, napoi biletul pe care l-a extras. Să se determine probabilitatea ca:

a) cele trei bilete să fie de algebră;

b) un singur bilet să fie de geometrie;
c) cel put, in un bilet să fie de geometrie.

3
10. (Problema lui Banach) Un fumător cumpără două cutii de chibrituri. Apoi, de fiecare
dată când are nevoie, scoate la ı̂ntâmplare una sau alta dintre cutii.

a) Care este probabilitatea ca ı̂n momentul ı̂n care constată că una dintre cutii este goală,
cealaltă să mai cont, ină k bet, e, dacă init, ial fiecare cutie a cont, inut câte n bet, e?
b) Utilizând rezultatul obt, inut să se arate că:
n n
C2n + 2C2n−1 + 22 C2n−2
n
+ ... + 2n Cnn = 22n .