Metode aritmetice pentru rezolvarea problemelor cu fracții în care intervin și unități de măsură

pentru lungime, arie, volum, capacitate, masă, timp și unități monetare

Metode de rezolvare a problemelor de aritmetică

Pentru rezolvarea problemelor de aritmetică în care mărimile sunt exprimate prin fracții vom utiliza,
în general, metodele studiate în Unitatea II: metoda reducerii la unitate, metoda comparației,
metoda figurativă, metoda mersului invers și metoda falsei ipoteze. În mod natural, în probleme se
aplică și tehnicile învățate pe parcursul lecțiilor anterioare despre fracții (ordinare sau zecimale):
aflarea unei fracții dintr-un număr sau a unui număr când se cunoaște o fracție din el sau aflarea
unui procent dintr-un număr.

Ne amintim
Metoda reducerii la unitate se folosește în probleme în care două mărimi se găsesc într‐o anumită
dependență una față de cealaltă, iar mărimea cerută se află trecând printr‐o etapă intermediară de
comparare cu unitatea.

Un aspect important în aplicarea metodei este stabilirea dependenței între mărimi; astfel, sunt
posibile două situații: dacă mărimile cresc odată cu creșterea uneia dintre mărimi, crește și cealaltă,
sau dacă în timp ce una dintre ele crește, cealaltă descrește.

Exemple

1. Un gard de formă dreptunghiulară are o suprafață pe care o putem acoperi cu 35 de pătrate

cu latura de 1 m. Pentru a vopsi din suprafața gardului s-au folosit 3,500 kg de vopsea. Ce

cantitate a fost necesară pentru vopsirea gardului?

Rezolvare:

din 35 de pătrate înseamnă ⋅ 35 = 14 pătrate, iar 3,500 kg reprezintă 3 500 g.

14 pătrate ....................................... 3 500 g

1 pătrat ........................................... 3 500 g : 14 = 250 g
35 pătrate ....................................... 250 g · 35 = 8 750 g = 8,750 kg.
Ne amintim

Metoda comparației se aplică în probleme în care relațiile dintre mărimi se deduc din compararea
a două situații diferite. După stabilirea motivului care duce la diferențierea celor două situații se
elimină una dintre necunoscute, prin înlocuire sau prin scădere.

Exemplu

2,5 metri de stofă și 4,2 metri de pânză costă 227,80 lei.

5 metri de stofă și 6,4 metri de pânză costă 412,60 lei.

Cât costă un metru de pânză?

Rezolvare:

Transcriem datele problemei:

2,5 m stofă…………..4,2 m pânză……………227,80 lei

5 m stofă…………….6,4 m pânză…………….412,60 lei

Aducem la același termen de comparație materialul de stofă, pentru a elimina această mărime.
Înmulțind cu 2 datele care intervin în prima situație, obținem:

5 m stofă…………….8,4 m pânză……………..455,60 lei

5 m stofă…………….6,4 m pânză……………..412,60 lei

Diferențierea celor două situații se face doar prin lungimea pânzei cumpărate.

Ne amintim
Metoda figurativă presupune reprezentarea datelor prin desene (de regulă, segmente de dreaptă),
respectându-se regulile dintre aceste date. Metoda figurativă se aplică, de regulă, pentru:
• determinarea a două mărimi atunci când se cunosc suma și diferența, suma și câtul sau diferența și
câtul lor;
• determinarea unei fracții dintr-un întreg sau a unui întreg când se cunoaște o anumită fracție din el.
Ne amintim