PROIECT DE DIPLOMĂ

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ - CENTRUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL

DEȘEURILOR BÂRCEA MARE

3.1. Componenţa centrului de management integrat al deşeurilor

Bârcea Mare
Construcţia deponeului ecologic din Bârcea Mare a fost finalizată la sfârșitul
anului 2015 și s-a înființat sub controlul, conducerea si coordonarea Consiliului
Județean Hunedoara. Terenul pe care este construit depozitul conform de la Bârcea
Mare este în domeniul public al CJ Hunedoara, fiind amplasat la o distanţă de circa
2,5 kilometri de localitatea Băcia şi la circa 2 kilometri de Bârcea Mare. Accesul la
amplasament este realizat din drumul comunal care face legătura între localităţile
Băcia şi Bârcea Mare, urmând a se mai construi o cale de acces (fig.3.1) [14].

Fig.3.1. Amplasarea centrului de management integrat al deşeurilor Bârcea Mare

Încadrarea în teritoriu a Centrului de management integrat al deşeurilor

Bârcea Mare este prezentată în Anexa 2 iar Analiza situaţiei existente a Planului
urbanistic zonal prezentată în Anexa 3 [14].
Depozitul de deşeuri nepericuloase respectă cerinţele Directivei nr.
l999/31/CEE privind depozitele de deşeuri. Stația de tratare mecano-biologică,
intră sub incidența Directivei nr. 2010/75/EU privind emisiile industriale IED
privind prevenirea și controlul integrat al poluării, fiind în concordanţă cu cele mai
34
 PROIECT DE DIPLOMĂ

bune tehnici disponibile. Investiţia s-a ridicat la aproape 21 de milioane de euro,

cea mai mare parte a finanţării fiind acoperită de Uniunea Europeană, prin
Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Aproximativ jumătate din sumă a fost
folosită pentru construirea unei staţii de tratare mecano-biologică a deşeurilor şi a
unei staţii de sortare, restul banilor mergând spre o primă „celulă” (dintr-un total
de patru) de depozitare a deşeurilor rămase în urma prelucrării şi reciclării
gunoaielor aduse din tot judeţul, care să poată prelua gunoiul menajer din tot
judeţul vreme de 28 de ani. Lucrările au fost executate S.C Strabag AG, S.C
Acomin SA şi de firmele partenere, Bârcea Mare devenind destinaţie pentru
deşeuri având o capacitate de 33.750 de tone pe an, dintre care 20.000 de tone
urmând a fi procesate anual [14].
Pentru proiectul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor din
județul Hunedoara a fost emis Acordul de Mediu în scopul realizării obiectivelor și
țintelor impuse de gestionarea deșeurilor în judetul Hunedoara și a măsurilor ce se
impun pentru protecția mediului și a sănătății populației.
Depozitul conform de deşeuri este unul din principalele componente ale
sistemului de management integrat al deşeurilor solide (SMID) implementat în
judeţul Hunedoara şi care face parte din Centru de management integrat al
deşeurilor (CMID) din Bârcea Mare. Depozitul va acoperi nevoile de depozitare
(reziduuri, deșeurile mixte, deşeuri stradale) din întregul județ (fig.3.2) [14].

Fig.3.2. Vedere - Centrul de management integrat al deşeurilor Bârcea Mare

35
 PROIECT DE DIPLOMĂ

Proiectul creează infrastructura necesară astfel încât gestionarea deşeurilor

se realizează în conformitate cu prevederile legale, în condiţii de protecţie a
mediului şi sănătăţii populaţiei pentru Judeţul Hunedoara.
Au fost realizate următoarele obiective [14]:
 stație de sortare, stație de tratare mecano-biologică, depozit de deșeuri cu
capacitatea de 4576800 mc în localitatea Bârcea Mare, pe un teren în
suprafata de 26,2 ha;
 stație de sortare deșeuri Petroșani, cu capacitatea de 15 980 tone/an (51
tone/zi) și suprafață construită de 3 000 mp;
 statie de transfer deșeuri Petrosani, cu capacitatea de 42 571 tone/an și
suprafață construită de 14 000 mp;
 închidere depozite neconforme: Deva (6,74 ha), Orastie (5,0 ha), Hateg
(2,0 ha), Hunedoara (5,28 ha), Călan (1,02 ha), Rapoltu Mare (2,92 ha),
Petrila (4,0 ha), Aninoasa (0,8 ha), Lupeni (4,53 ha).
Construirea Centrului de Management al deșeurilor Bârcea Mare presupune
construirea stației de sortare și tratare a deșeurilor (fig. 3.3), legenda fiind redată în
figura 3.2. Pe lângă aceste obiective, au mai fost construite o clădire
administrativă, o clădire destinată întreținerii și o clădire pentru stocarea temporară
a deșeurilor care urmeză a fi transportate la celula de depozitare [14].

Fig. 3.3 Centrul de management al deșeurilor Bârcea Mare

Stația de sortare deșeuri: cu o capacitate totală de 33 753 tone/an,

operaţională 312 zile/an în 2 schimburi, câte 6 ore/zi, aproximativ 108 t/zi și
corespunde la 9t/h. Cantitatea totală de deșeuri reciclabile va fi de 19 162 tone/an.
Clădirea staţiei are suprafaţa de 3.000 de metri pătraţi, pentru echipament, recepție,
depozitare, zona de sortare manuală (fig.3.4). Aici vor fi preluate deşeurile, vor fi
selectate şi vor fi sortate în funcţie de categorii: hârtie, mase plastice, sticlă şi
metale (fig.3.5) [15]
36
 PROIECT DE DIPLOMĂ

Fig.3.3. Stația de sortare

Fig.3.5. Containere și banda de sortare manuală a deșeurilor

Prin stația de sortare se vor realiza următoarele operații [14]:

 preluarea deșeului colectat selectiv pentru reciclare;
 selectarea deșeurilor neadecvate de tip grosier înainte de prelucrarea
de sortare;
 sortarea deșeului reciclabil pe categorii și calități de materii și
materiale: hârtie (3 fracții), mase plastice (5 fracții), sticlă (2 fracții),
metale (2 fracții);
 colectarea refuzului de sortare;
 prelucrarea pentru transport a fracțiilor selectate și a refuzurilor;
 stocarea temporară a fracțiilor selectate și a refuzurilor.
Zona de stocare temporară a deșeurilor sortate, în compartimente de
depozitare ce vor avea un volum de 40m3 fiecare, este dotată cu containere cu
capacitatea de 24 m3.
Stația de tratare mecano-biologică: deservită de o clădire în suprafață de
610 m2; grămezile de compostare vor ocupa un teren în suprafață de 6 000 m 2.
Fluxul tehnologic de tratare fiind prezentat în fig.3.6 [14].
Capacitatea stației de tratare mecano-biologică va fi de 82 379 tone/an,
operabilă 312 zile/an, cu 2 schimburi a câte 7 ore, câte 264 tone/zi sau 18,6

37
 PROIECT DE DIPLOMĂ

tone/oră; sistemul de aerare a fracției biodegradabile va funcționa 350 zile/an, 24

ore/zi. Stația de tratare mecano-biologică constă în [14]:
 zona de recepție deșeuri (clădire metalică semi-închisă);
 zona (clădire) de pretratare;
 zona de compostare (biostabilizare);
 zona de maturare/rafinare ( camera metalică).
Elementele principale ale sistemului complet de compostare sunt:
 pereți din beton
 sistemul de izolare care constă în membrane izolante semi-permeabile
 sistemul de ventilație și distribuție a aerului/sistemul de colectare
levigat
 sistemul de umezire
 sistemul computerizat de control
 mașina de bobinaj pentru manevrarea sistemului de izolare.

Fig.3.6. Fluxul tehnologic în stația de tratare tehnologico-biologică

Pretratarea mecanică: va funcționa într-o singură linie operatională,

utilizând următoarele echipamente: concasor, magnet permanent, tambur rotativ
38
 PROIECT DE DIPLOMĂ

(Figura 3.7). Materialul mărunțit va fi transportat cu ajutorul benzilor transportoare

la un tambur rotativ unde deșeul va fi separat în două fracții: fracția umedă -care
va ajunge la tratarea biologică după ce va trece prin separatorul magnetic- și
reziduul care va fi transportat la depozitul de deșeuri [14].

Fig.3.7.Stația de pretratare mecanică

Tratarea biologică:
 etapa de descompunere intensivă: constă în aerarea forțată a celulelor
de material mărunțit timp de 30 zile; celulele de compostare vor fi
acoperite cu o membrană pentru păstrarea temperaturii necesare în
interior și stropite pentru menținerea umidității necesare (fig.3.8); apa
în exces – generată în zona grămezilor de deșeuri- și apa rezultată de
la spălarea halei de pretratare va fi colectată printr-o rețea de conducte
și dirijată către rezervorul de colectare a levigatului (500 m3).
 etapa de rafinare/maturare: fracția organică stabilizată a deșeurilor
din grămezile de compostare este trecută prin sită pentru a separa
compostul rezultat din posibilele amestecuri; cantitatea estimată de
compost este de 26 295,36 tone/an, iar cantitatea de reziduuri de cca
41.742,48 tone/an.
Procesul de tratare se încheie cu separarea fracției uscate de cea umedă din
deșeurile municipale solide introduse în stație și cu compostarea fracției umede cu
generare de compost ca rezultat [14].

39
 PROIECT DE DIPLOMĂ

Fig.3.8. Celule de compostare

Depozitul de deșeuri (fig.3.9) s-a realizat pe amplasamentul facilității

centrale de management a deșeurilor din zona Bârcea Mare, în etape (două celule),
având capacitatea totală de 4 576 800m3 și capacitatea totală de stocare a deșeurilor
eliminate de 4 150 000m3:
- pentru etapa 1 a fost necesară excavarea a 17 100 m3 de pământ și
supraînălțarea a 223100m3 în vederea configurării depozitului; suprafața primei
celule este de 62 500m2, cu capacitatea totală de 1236800m3;
- a doua celulă va avea suprafața de 75 000m2, cu capacitatea totală de
3340000m3.
Lucrările pentru realizarea depozitului [14]:
- Lucrări de terasamente: excavații ale terenului și umpluturi pentru a se
ajunge la configurația dorită a întregii zone, cu realizarea unui dig care împarte
celula în două zone distincte; înălțimea maximă a digului de separare a celulelor
este de 5,0 m, iar lățimea acestuia la vârf - de 3,0 m;
- Lucrările de izolare a suprafeței depozitului (de la bază spre suprafață):
izolare cu argilă, cu grosimea de 50 cm; izolare cu geosintetic (membrană pe bază
de polimeri) cu grosimea de 2 mm; strat de geotextil; strat de nisip, cu grosimea de
10 cm; strat de drenaj din pietriș, cu grosimea de 50 cm.
- Realizarea sistemului de drenaj, colectare si tratare levigat: colectarea
levigatului prin conducte poziționate cu o înclinație de minim 1% în vederea
asigurării unui flux eficient al levigatului spre cel mai jos nivel al rezervorului,
instalate în stratul de drenaj; conductele de colectare sunt realizate din PEID, P10,
perforate, Dmin=250 mm; la cel mai jos nivel al bazinului este instalată o conductă
neperforată care se va racorda la pompa de colectare printr-un rambleu;diametrul
interior al bazinului de colectare este de minim 1,0 m; levigatul din conductele de
colectare va fi transportat la stația de pompare și în final la bazinul de colectare;
tratarea levigatului în stația de tratare.

40
 PROIECT DE DIPLOMĂ

Figura 3.9. Depozitul de deșeuri [13,14]

41
 PROIECT DE DIPLOMĂ

Staţia de tratare cuprinde următoarele unități:

 rezervor (tanc) de egalizare, cu un volum de min. 500m3;
 unitate de prefiltrare, formată din două filtre cu nisip sub presiune;
 unitate de dezizolare/separare, unde se elimină amoniacul într-o coloană de
separare;
 unitate de osmoză inversă, unde permeatul (efluentul stației de epurare) va fi
descărcat în bazinul de retenție ape epurate (400m3), iar concentratul
(reziduul concentrat, echivalent nămolului în cazul stației de epurare
mecano-biologice) va fi dirijat înapoi în depozit;
 bazin pentru stocarea apei uzate epurate (400m 3), care va permite stocarea
apei uzate epurate (permeatului) pe o perioadă de cca 3 zile; după verificarea
calității ape epurate, aceasta se va descărca în emisar - pârâul Tâmpa - sau
va fi folosită la stropitul spațiilor verzi, sau ca apă tehnologică.
Schema sistemului de colectare a levigatului este prezentată în fig.3.10.
Unitățile stației de tratare levigat sunt cele prezentate în fig.3.11.

Fig.3.10. Schema sistemului de colectare a levigatului:

1 - bariera geologică; 2 - impermeabilizare; 3 - strat de drenaj pentru levigat; 4 -conducta de
drenaj pentru levigat; 5 - cămin pentru levigat;6 - conducta de colectare pentru levigat; 6a - zona
în care se amplasează sistemele de control al scurgerilor; 7 - staţie de pompare pentru levigat;8 -
rezervor pentru levigat; 9 - conducta de eliminare pentru levigat;10 - instalaţie de transvazare
pentru levigat

Gestionarea biogazului: gazul din depozit conține în principal metan (CH 4)

și dioxid de carbon (CO2) în proporție de 50:50, restul gazelor reprezentând mai
puțin de 3-5% din volumul de biogaz. Gazele de depozit sunt generate în 5 etape
succesive: etapa aerobă, etapa de tranziție, etapa acidă, etapa de fermentare a
metanului, etapa de maturare. Sistemul de colectare şi evacuare a gazelor de
fermentare constă din conducte, puţuri, drenuri, dispozitive de colectare ce conduc
42
 PROIECT DE DIPLOMĂ

la instalaţii de prelucrare/valorificare. Schema sistemului decolectare şi evacuare a

gazului de depozit este prezentată în fig.3.12.

Fig.3.11. Unitățile stației de tratare levigat

Fig.3.12. Schema sistemului de colectare a gazului de depozit

Sistemul de gestionare a biogazului constă in [14]:

• puțuri de colectare (20 puțuri de gaz etanșe pentru celula 1), poziționate
uniform în masa de deșeuri, instalate după ce nivelul de deșeuri ajunge la
4,0m înălțime, având diametrul minim de 80cm; baza puțurilor se stabilește la
cel putin 2,0m peste stratul de drenaj levigat;
43
 PROIECT DE DIPLOMĂ

• rețea de transfer biogaz, prin intermediul conductelor de colectare a gazului

de la fiecare puț de colectare la stațiile de colectare gaz; diametrul conductelor
este de aproximativ 90mm;
• stație de colectare biogaz, izolată complet și prevăzută cu sisteme de
ventilație;
• conducta principală de evacuare biogaz, cu diametrul minim de 200mm;
• sistemul de separare condens, dotat cu separatori de condens montați în
interiorul conductei principale, în cele mai joase puncte.
Alte lucrări prevăzute pe amplasament:
• intrare principală-imprejmuire cu gard din plasă de oțel;
• cabină pază;
• pod-basculă;
• zona de prelevare probe de deșeuri
• cladire administrativă
• cladire pentru întreținere
• parcare auto
• drumuri interne și drumuri de acces
• zona de protecție împotriva incendiilor
• rețea de apă pentru stingerea incendiilor

3.2. Proceduri de acceptare a deşeurilor în depozitul de deşeuri

Acceptarea deşeurilor la o anumită clasă de depozite se bazează pe liste de
deşeuri acceptate, definite după natură şi origine, caracteristicile deşeurilor
determinate prin metode de analiză standardizate, excepţie făcând deşeurile
menajere.
Deşeurile care pot fi depozitate pe un anumit amplasament trebuie să se
regăsească în autorizaţia de mediu a depozitului. Operatorul depozitului trebuie să
asigure toate măsurile necesare pentru ca deşeurile pe care le preia în vederea
depozitării să respecte condiţiile prevăzute în autorizaţia/autorizaţia integrată de
mediu.
Deşeurile acceptate la depozitare trebuie să îndeplinească următoarele
criterii [15]:
 să se regăsească în lista deşeurilor acceptate pe depozitul respectiv, conform
autorizaţiei de mediu;
 să fie livrate numai de transportatori autorizaţi, cu excepţia transportatorilor
particulari, care aduc deşeuri în cantităţi mici;
 să fie însoţite de documentele necesare, conform prevederilor legale şi
criteriilor de recepţie prevăzute de operatorul depozitului.
Procedurile generale pentru caracterizarea şi testarea deşeurilor în vederea
acceptării la depozitare, conform cu prevederile H.G. nr. 349/2005 cu modificările
şi completările ulterioare, se stabilesc pe trei niveluri ierarhice:

44
 PROIECT DE DIPLOMĂ

Nivelul 1 - Caracterizare generală, realizată cu metode de analiză

standardizate pentru determinarea compoziţiei fizico-chimice a deşeurilor şi pentru
testarea comportării la levigare şi/sau a variaţiei caracteristicilor deşeurilor pe
termen scurt şi lung;
Nivelul 2 - Testarea încadrării corecte a deşeurilor într-un depozit,care se
realizează prin verificări periodice efectuate prin analize simple, standardizate şi
metode de caracterizare a comportării, pentru a determina dacă un deşeu îşi
menţine încadrarea în condiţiile din autorizaţie şi/sau criteriile specifice de
referinţă. Testele se vor concentra pe variabile cheie (indicatori variabili) şi pe
comportarea identificată prin caracterizarea generală;
Nivelul 3 - Verificarea la faţa locului, printr-un control rapid, pentru a
confirma că deşeul depozitat este acelaşi cu cel care a fost supus la testarea de
nivel 2 şi că este cel descris în documentele de însoţire. Ea poate consta într-o
inspecţie vizuală a încărcăturii de deşeuri, înainte şi după descărcarea la depozit.
Criteriile care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi acceptate la
depozitare pe fiecare clasă de depozit şi lista naţională de deşeuri acceptate pentru
fiecare clasă de depozit sunt stabilite prin Ordinul nr. 95/2005 şi se revizuiesc în
funcţie de modificarea condiţiilor tehnico-economice. Lista naţională de deşeuri
acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri respectă clasificarea şi codificarea
din Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi
pentru aprobarea listei deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase.

3.3. Evaluarea impactului asupra mediului

Procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiect s-a
derulat cu respectarea prevederilor legislative aplicabile [16]:
- H.G. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si
private asupra mediului;
- O.M. 135/10.02.2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a
evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private;
- O.U.G. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, cu
modificările şi completările ulterioare.
Conform Agenției de Mediu Hunedoara, se va stabili zona de protecţie
sanitară pentru componentele centrului de management integrat al deşeurilor
Bârcea Mare pentru amplasamentul descris, strict din considerente legate de
posibil disconfort olfactiv şi vizual; se vor realiza zone de protecţie pe care se vor
planta perdele vegetale triple, în special pe partea de est a amplasamentului, aval
de depozitul conform; pentru asigurarea stării de sănătate a populaţiei din zonă se
va realiza monitorizarea factorului de mediu aer.
Măsuri pentru prevenirea și reducerea poluării apelor:
- respectarea parametrilor proceselor tehnologice;
- întocmirea bilanţului apei tehnologice utilizate şi a apei uzate evacuate;
- respectarea condiţiilor de calitate ale efluenților evacuaţi;
45
 PROIECT DE DIPLOMĂ

- controlul calităţii apei freatice cu ajutorul puţurilor amplasate amonte/aval,

pe direcţia de curgere a acestora;
- sistematizarea zonei astfel încât apa din precipitaţii să se scurgă către
marginea depozitului, după care să fie captată/condusă prin şanţuri către un curs de
apă;
- colectarea apelor de spălare rezultate din spălarea diferitelor zone din
incinta staţiei de tratare mecano-biologică a deșeurilor biodegradabile prin
intermediul gurilor de scurgere cu grătar și deversarea într-un bazin vidanjabil
etanș, din beton armat, realizat în sistem ”cuvă în cuvă;
- protecția calității apei de suprafață prin colectarea și transportul levigatului
produs de instalația de tratare biologică și a apelor uzate menajere la instalații de
epurare, astfel încât acestea să ajungă la parametrii fizico-chimici de calitate
corespunzători condițiilor de evacuare în emisarii naturali (NTPA-001/2005).

Măsuri pentru prevenirea și reducerea poluării aerului

Pentru perioada de exploatare a obiectivelor promovate în cadrul proiectului
se au în vedere măsuri menite să conducă la o diminuare accentuată a impactului
asupra atmosferei cum sunt:
- folosirea unor trasee adecvate pentru transportul deşeurilor atât la staţiile
de tratare, cât şi la depozitare finală;
- controlul permanent al vehiculelor de transport, şi al echipamentelor de
prelucrare, pentru a le asigura o bună funcţionalitate pentru protecţia mediului;
- spălarea mijloacelor de transport pentru eliminarea emisiilor de praf şi
mirosuri;
- întreţinerea drumurilor de acces în staţiile de tratare şi la depozitul de
deşeuri;
- folosirea metodelor corespunzătoare de prevenire/ reducere a mirosurilor în
staţiile de tratare (spaţii închise depresurizate, filtrarea aerului evacuat în
atmosferă, aer împrospătat la locurile de muncă);
- controlul emisiilor de gaze încă din primele etape de tratare, pentru evitarea
degajării de metan în atmosferă;
- aerarea deşeurilor în timpul compostării acestora, pentru evitarea generării
de metan din procesele anaerobe necontrolate;
- utilizarea produsului rezultat în urma procesului de biodegradare a
deşeurilor pentru acoperirea deşeurilor din depozit, în vederea reducerilor emisiilor
de mirosuri şi praf.

Măsuri pentru prevenirea și reducerea poluării solului și subsolului:

Pentru perioada de funcţionare, tehnologiile utilizate şi reglementările
adoptate sunt menite să garanteze un impact minor asupra solului şi subsolului. Cu

46
 PROIECT DE DIPLOMĂ

toate acestea, trebuie avute în vedere şi unele măsuri cu caracter complementar

pentru prevenirea poluări solului și subsolului:
- evitarea poluării ce poate fi cauzată de scurgerile de levigat, printr-o
gestionare sigură şi corespunzătoare a levigatului, şi etanşarea/ protecţia
rezervoarelor şi traseelor;
- prevenirea posibilelor infiltrări de ape pluviale potenţial contaminate în sol,
prin controlul periodic al zonelor unde se execută lucrări de stocare a deşeurilor în
staţiile de prelucrare;
- controlul periodic al sistemelor de colectare şi drenare a apelor pluviale,
din perimetrele staţiilor de tratare.

Măsuri pentru protecția ecosistemelor terestre și acvatice:

Stația de sortare, stația de tratare mecano-biologicăși depozitul conform de
deșeuri Bârcea Mare fiind construite pe amplasamentul unei foste unități militare și
pe păşune, în afara ariilor naturale protejate, acestea nu vor fi afectate, astfel nu
sunt necesare măsuri sau dotări speciale suplimentare.

Măsuri pentru protecția așezărilor umane:

- se va stabili zona de protecție sanitară pentru componentele Centrului de
Management Integrat al Deșeurilor Bârcea Mare pentru amplasamentul descris,
strict din considerente legate de posibil disconfort olfactiv și vizual;
- se vor realiza zone de protecţie pe care se vor planta perdele vegetale triple,
în special pe partea de est a amplasamentului, aval de depozitul conform;
- pentru asigurarea stării de sănătate a populației din zonă se va realiza
monitorizarea factorului de mediu aer, pentru următorii indicatori:
- pulberi respirabile (PM10) – măsurate la limita amplasamentului și în cele
mai apropiate zone rezidențiale (Bârcea Mare, Băcia, Tâmpa), cu frecvență lunară,
timp de un an;
- NO2, COV – măsurate la limita amplasamentului și în cele mai apropiate
zone rezidenţiale, cu frecvența la un interval de două luni, timp de un an;
- hidrogen sulfurat, metilmercaptan, sulfura de carbon – măsurate la limita
amplasamentului și în cele mai apropiate zone rezidențiale cu frecvență
trimestrială, timp de un an;
- monitorizarea nivelului de zgomot în zonele rezidențiale din imediata
vecinatate a obiectivului, cu frecvență trimestrială pe parcursul primului an de
funcționare;
După cum rezultă din concluziile Studiului de Evaluare a Riscului și
Impactului asupra Stării de Sănătate a Populației în relație cu amplasarea și
funcționarea depozitului, urmărirea stării de sănătate va cuprinde 2 direcții:
- stabilirea indicatorilor de sănătate care se vor urmari pe o perioadă de 3 ani
de la data demarării activităților ;

47
 PROIECT DE DIPLOMĂ

- stabilirea modului de relaționare, interpretare și utilizare a rezultatelor

obținute pentru fiecare evaluare din cadrul programului de conformare pentru
sănătate.

3.4. Gospodărirea deşeurilor

Analiza efectuată indicat faptul că schema din figura 1.3 este modelată în
funcţie de nevoile judeţului Hunedoara, îndeplineşte ţintele impuse prin legislaţie
şi asigură protecţia mediului într-o manieră rentabilă din punct de vedere al
costurilor:
Colectarea deşeurilor - împarţirea judeţului în patru zone de gestionare a
deşeurilor:
- Zona de gestionare deşeuri 1 – Brad: Această zonă acoperă partea de nord
a judeţului. Va fi deservită de infrastructura existentă (staţie compostare, staţie
sortare şi staţie transfer).
- Zona de gestionare deşeuri 2 – Haţeg: Aceasta zonă acoperă partea de sud
a judeţului. Va fi deservită de staţia de transfer existentă.
- Zona de gestionare deşeuri 3 – Bârcea Mare: Această zonă acoperă partea
centrală a judeţului. Va fi deservită de noua instalaţie centrală de gestionare
deşeuri (staţie sortare, staţie tratare şi depozit conform) care se va construi în
Bârcea Mare.
- Zona de gestionare deşeuri 4 – Petroşani: Această zonă acoperă partea
sudica a judeţului (zona Valea Jiului). Zona va fi deservită de instalaţia de sortare
existentă, precum şi de noua instalaţie de sortare şi staţia de transfer.
Cantităţile estimate de deşeuri generate pe zone, pentru anul 2016 sunt
prezentate în tab.3.1.
Fig.3.14 prezintă o estimare pentru anul 2016 a cantităţilor de deşeuri
municipale generate pe zone: Zona 1 – Brad, Zona 2 – Haţeg, Zona 3 – Bîrcea
Mare şi Zona 4 – Petroşani. De asemenea, fig. 3.15 prezintă o estimare a
cantităţilor de deşeuri municipale estimate pe categorii: deşeuri menajere colectate
separat, deşeuri din industrie, comerţ şi instituţii colectate separate, deşeuri din
parcuri şi grădini, deşeuri din pieţe şi deşeuri stradale. Fig.3.16 prezintă o estimare
a cantităţilor de deşeuri generate: deşeuri voluminoase, deşeuri municipale
periculoase, deşeuri din echipamente electrice şi electronice.
Obiective specifice ale Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor:
- Creşterea gradului de acoperire a serviciilor de salubritate în zonele rurale
la 90%;
- Conformarea cu Directivele referitoare la depozitare şi ambalaje, precum şi
cu legislaţia naţională în domeniu, prin implementarea colectării separate şi
construirea şi operarea staţiilor de sortare şi tratare a deşeurilor biodegradabile;
- Reducerea cantităţilor de deşeuri ce urmează a fi depozitate;

48
 PROIECT DE DIPLOMĂ

- Protecţia mediului şi a sănătăţii publice prin construirea şi exploatarea unui

depozit de deşeuri conform cu legislatia în vigoare şi încetarea funcţionării
depozitelor de deşeuri existente neconforme;
- Consolidarea capacităţilor judeţului în ceea ce priveşte gestionarea
deşeurilor, precum şi punerea în aplicare şi monitorizarea lucrărilor de
management al deşeurilor;
- Finanţarea directă şi în întregime a noilor facilităţi de management al
deşeurilor de către localităţile membre în ADI şi de generatorii de deşeuri;
- Stabilirea sistemului de tarifare la nivel judeţean, sistem care va respecta
principiul „poluatorul plăteşte”;
- Creşterea gradului de conştientizare a cetăţenilor în raport cu
beneficiilecare decurg din implementarea proiectului, precum şi schimbarea
obiceiurilor a acestora, necesare în ceea ce priveşte colectarea şi gestionarea
deșeurilor.
Desfășurarea activității va depinde și de atitudinea beneficiarilor finali, a
cetățenilor, care vor trebui să selecteze deșeurile pe categorii.

Compost -acasă
705 t/an 120 t/an

510 t/an 1.63 5 t/an

Zone 1: BRAD Zone 2: HAŢEG Zone 3: BÎRCEA MARE Zone 4: PETROŞANI

12. 650 T / An 8.850 T / An 100.700 T/An 66.000 t/An

19.136 t/an
35.012 t/an 57.953 t/an

4.248 t/an 2.650 t/an

5.290 t/an

23.309 t/an
7.097 t/an
19.136 t/an
MBT /biostabiliz
Material Reciclabil Depozite de
deşeuri 45 510 t/an & composting
Facilitati/ Companii plants
25.084 t/an
100% 2.333 t/an 28. 566 t/an
40.135 t/an
Metale feroase CLO/compost
reciclabile
Gunoi stradal
Zone 1: 600 t/An Zone 3: 6. 100 t/An
Zone 2: 400 t/An Zone 4: 4.300 t/An

Fig.3.13. Bilanţul masic sistemul de management al deşeurilor

49
 PROIECT DE DIPLOMĂ

Practic, în punctele de colectare vor fi amplasate containere pentru fiecare

categorie de deșeuri, acestea fiind împărțite pe patru categorii:
- hârtie și carton;
- plastic;
- restul de reciclabile (sticla, obiecte metalice etc.);
- deșeuri mixte, plus deșeuri reziduale.

Tab.3.1. Cantităţile estimate de deşeuri generate pe zone

Zona 4

Zona 3

Zona 2

Zona 1

0 20000 40000 60000 80000 100000 120000

Cantitati deşeuri, [t/an]

Fig.3.14. Deşeuri municipale, estimare 2016

50
 PROIECT DE DIPLOMĂ

Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4

Deşeuri stradale

Deşeuri din pieţe

Deşeuri din parcuri şi grădini

Deşeuri din industrie, comerţ şi

instituţii colectate separat

Deşeuri menajere colectate separat

0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000

Cantitati deşeuri, [t/an]

Fig.3.15. Deşeuri municipale, pe categorii de deşeuri, estimare 2016

1600

1400 Deşeuri
voluminoase
1200
Cantitate deşeuri, [t/an]

1000
Deşeuri
800 municipale
periculoase
600

400 Deşeuri din

echipamente
200 electrice şi
electronice
0
Zona 1 Zona 2 Zona 3 Zona 4

Fig.3.16. Deşeuri colectate, pe categorii de deşeuri, estimare 2016

Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor va trebui să asigure o

colectare selectivă a resturilor menajere în proporţie de cel puţin 60%.
Consiliul Judeţean a început seria de informări publice referitoare la
colectarea selectivă:
- o acţiune la Spitalul Judeţean Deva – Hunedoara;
- o acțiune la Centrul de zi din Petrila al Organizaţiei „Salvaţi Copiii”.
O echipă a Consiliului Județean Hunedoara s-a întâlnit luni, 28 martie, la ora
13:00 cu un grup de peste 100 de copii de la Centrul de zi din Petrila al
51
 PROIECT DE DIPLOMĂ

Organizației Salvați Copiii (fig.3.17). În cadrul acestui proiect, copiii au învățat să

colecteze separat deșeurile, utilizând pubele colorate. Conceptul acțiunii de la
Petrila se bazează pe educația de la copil la părinte. Participanții la eveniment vor
deveni promotori ai colectării corecte a deșeurilor.
Se consideră că educația de la copil la părinte a dat rezultate bune in ultimii
ani. Daca până nu demult reciclarea selectiva nu era posibilă, acum prinsistemul
integrat de management al deșeurilor se va permite reciclarea, cu sprijinul activ al
hunedorenilor, care sunt chemați să realizeze, începând cu acest an, colectarea
selectiva a deșeurilor.

Fig. 3.17. Actiune de conștientizare referitoare la colectarea selectiva

pentru copiii din Petrila

Pentru ca Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor să fie operaţional

la nivelul întregului judeţ, a fost creată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară
Deşeuri Hunedoara.
Deîndată ce Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor va deveni
operaţional, în fiecare oraş şi comună din judeţ, în punctele de colectare a
gunoiului, vor trebui să existe cel puţin patru containere. Cel galben va fi pentru
plastic şi metal, cel albastru pentru hârtie şi carton, cel verde – pentru sticlă şi cel
negru – pentru resturile biodegradabile.
Referitor la Sistemul Integrat de Gestionare a Deşeurilor judeţul Hunedoara
mai sunt de realizat două drumuri de acces:
- drumul de acces DJ 700 Bârcea Mare - valoarea estimată fiind de 600.000
lei;
- drumul de acces spre Staţia de Sortare şi Transfer Petroşani, contractul
ridicându-se la valoarea de 1.725.542,26 lei, drum ce se află în proiectare.
Documentaţia de atribuire a serviciului de operare a Centrului de
Management Integrat al Deşeurilor Bârcea Mare, caietul de sarcini şi contractul
cadru au fost definitivate şi aprobate prin HCJ nr. 223/ 2015, iar fişa de date şi
notele justificative sunt în analiză la Consiliul Județean Hunedoara, iar
documentaţiile de atribuire a serviciului de operare pe cele patru zone al Sistemului
de Management al Deşeurilor sunt în analiză la Consiliul Județean Hunedoara,
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Deşeuri Hunedoara şi la primăriile
aferente fiecărei zone de operare.

52
 PROIECT DE DIPLOMĂ

Implementarea Sistemului Integrat de Gestionare a Deşeurilor în judeţul

Hunedoara conduce la:
- realizarea protejării sănătății publice și a mediului prin îmbunătățirea
colectării deșeurilor și a depozitării acestora;
- închiderea depozitelor de deșeuri neconforme;
- existența unor depozite de deșeuri la standard europene;
- optimizarea managementului integrat al deșeurilor și îmbunătățirea
standardelor serviciilor;
- introducerea și extinderea sistemelor de colectare separate a deșeurilor
pentru a promova reciclarea ambalajelor și a deșeurilor biodegradabile în
conformitate cu cerințele naționale și cele ale Uniunii Europene;
- reducerea cantității de deșeuri depozitate;
- realizarea și dezvoltarea unei strategii eficiente cu privire la tarife și taxe,
precum și la colectarea acestora.

3.5. Concluzii
Obiectivele prioritare ale gestionării deşeurilor în România sunt prevenirea
sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al acestora şi
reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces
prin care se obţin materii prime secundare ori utilizarea deşeurilor ca sursă de
energie. Eliminarea finală a deşeurilor prin depozitare reprezintă o opţiune ce
trebuie luată în considerare doar după aplicarea tuturor măsurilor fezabile de
prevenire a generării, reducerii cantităţilor de deşeuri,recuperării materiale şi
energetice.
Politica economică a oricărei țări trebuie să includă și să prevadă, pentru
protecția mediului, o organizare pe principii manageriale, cu o temeinică
fundamentare legislativă, instituțională, administrativă, tehnologică și financiară,
care să acționeze atât în direcția combaterii și prevenirii poluării, cât și în direcția
integrării deșeurilor în structura ecologică a biosferei.
Calitatea managementului deșeurilor depinde de dezvoltare economică a
unei țări. Strategia modernă privind gestionarea deșeurilor include o ierarhizare a
opțiunilor de management al acestora în care primul accent este pus pe prevenirea
producerii deșeurilor, urmând promovarea acțiunilor de reciclare și refolosire,
precum și metodele de stocare finală a deșeurilor
Abordarea integrată a aspectelor de mediu în gestionarea deşeurilor este un
mijloc pentru identificarea, cuantificarea şi evaluarea serviciile ecosistemice în
vederea adoptării celor mai bune decizii privind prezervarea, conservarea şi
gestionarea mediului, în acord cu principiile dezvoltării durabile.

53
 PROIECT DE DIPLOMĂ

Strategia Națională pentru Gestionarea Deșeurilor reprezintă un reper

important în procesul de punere în aplicare a Legii privind regimul deşeurilor şi de
stabilire a unei abordări integrate în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor.
Nu în ultimul rând trebuie subliniat faptul că, dacă continuăm să susţinem
modelul economic tradiţional de „creştere, consum şi evacuare” şi dacă obiceiurile
noastre rămân neschimbate, ne va trebui mai mult decât un Pământ pentru a
susţine nivelul nostru actual de producţie şi consum şi pentru a suporta acumularea
de deşeuri pe care nu mai avem unde să le depozităm.
Obiectivele Implementării Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor:
 Colectarea deșeurilor menajere de la întreaga populație a județului;
 Îmbunătățirea logisticii de colectare a deșeurilor la nivelul județului;
 Promovarea compostării individuale;
 Valorificarea / reciclarea deșeurilor reciclabile colectate separat;
 Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile la depozitare;
 Eliminarea deșeurilor reziduale pe un depozit conform normelor europene;
 Închiderea depozitelor neconforme;
 Creșterea conștientizării publice.
Operatorii de salubritate din județul Hunedoara acoperă aproximativ 100%
populația județului cu servicii de colectare și transport (nivelul de conectare la
sistemul de colectare este de 100% în mediul urban și circa 90% în mediul rural).
Se consideră astfel că aproape toată populația județului are acces la serviciile de
salubritate.
La nivelul Județului Hunedoara cantitatea estimată pentru următorii 24 de
ani se prezintă în tab.3.2.Tab.3.3 prezintă compoziția deșeurilor municipale.
Calculele au fost efectuate considerând o reducere a populației 2-5% și o creștere a
cantității de deșeuri generate de 0,2%/an și o creștere de 0,7%/an la deșeurile
colectate.

Tab.3.2.Evoluția cantității generate de deșeuri municipale solide, (tone/an)

An 2020 2025 2030 2040

Deșeuri 140108 140315 140522 14939

menajere
Deșeuri 30489 31728 33018 35757
comerciale,
industriale și
instituționale
Deșeuri din 5640 5649 5657 5673
grădini și
parcuri
Deșeuri din 1645 1647 1650 1655
piețe
Reziduri 11366 11404 11443 11525
rezultate din
curățarea
54
 PROIECT DE DIPLOMĂ

străzilor
Total 189247 190743 192289 195548

Tab.3.3.Compoziția deșeurilor municipale, (%)

An 2016 2025 2035
Deșeuri din hârtie și 13,7 17,7 20,7
carton
Deșeuri din sticlă 4,9 5,9 4,9
Deșeuri din metal 4,9 5,9 6,9
Deșeuri din plastic 15,4 17,4 17,8
Deșeuri din lemn 3,1 3,1 3,1
Deșeuri 44,7 40,6 38,2
biodegradabile
Alte deșeuri 13,3 9,5 8,5

Cantitatea generată (estimată pentru 2016) în ce privește deșeurile de

ambalaje [14]:
- 14961 t/an hârtie și carton;
- 18053 t/an plastic;
- 13571 t/an sticlă;
- 5603 t/an metale;
- 7470 t/an lemn;
- 2864 t/an altele.
Veniturile rezultate în urma implementării proiectului preconizate, au fost
calculate considerând tarifele percepute de la utilizatori, din vânzările de materiale
reciclabile și compost, din alte taxe pentru depozitarea nămolurilor.
De exemplu – materialele reciclabile care rezulta la nivelul anului 2016
prezentate în tab.3.4.

Tab.4.3.Prețul posibil de vânzare a materialelor reciclate

Produsul Tone, în 2016 Prețul, Euro/t Total vânzări, Preț mediu
în Euro ponderat, în
Euro/t
Hartie și carton 11273 40 468920 -
Sticlă 5625 2 11250
Metal 6732 160 1077120
Plastic 11574 50 578700
Total 35654 - 2135990 59,9

În ce privește compostul, considerăm că 10% din acesta fiind de calitate

superioară se va tinde la un preț de 5 Euro/t, ceea ce conduce la un preț mediu de
0,5Euro/t pentru tot compostul.

55
 PROIECT DE DIPLOMĂ

Referitor la nămolurile rezultate din instalațiile de tratare a apelor reziduale,

considerăm că acestea vor fi primite în depozit la același tarif ca deșeurile
municipale la circa 7 Euro/t.
Tarifele trebuie să acopere atât costurile de operare cât și costurile de
amortizare a investiției.
Principiile de stabilire a tarifelor:
- Poluatorul plătește;
- Tarife suportabile pentru populație;
- Proiectul a fost realizat cu fonduri europene.
În primii ani de exploatare tariful pentru populație va fi mai mic decât cel
pentru societățile comerciale și pentru instituții.
Tariful maxim posibil pentru utilizatori (de exemplu, limita de tarifare fără
TVA, pentru utilizatorii de uz casnic) poate ajunge de la 201,61 RON/t în anul
2017 respectiv la 333,86 RON/t în anul 2031, creşterea graduală a tarifelor ţinând
cont de factori economici şi sociali precum: prognoze legate de inflaţie şi de
modificarea costurilor de operare, prognoze privind evoluţia veniturilor populaţiei,
modificări ale cantităţilor de deşeuri generate, etc.
Operatorii de colectare vor încasa tariful și apoi îl vor distribui sub forma
plăților către operatorii de sortare, tratare, depozitare, după caz.
Veniturile Centrului de Management Integrat al Deșeurilor vor provenii de
la utilizatorii rezidențiali, nerezidențiali și din alte activități cum ar fi: vânzare de
materiale reciclabile, compost, depozitare nămol de la stații de epurare.
Nivelul propus al redevenței este de circa 53 lei/t de deșeuri colectate.
Redevența acoperă cheltuielile necesare reinvestițiilor.
Crearea unui sistem durabil de gestionare a deşeurilor cu reducerea
impactului asupra mediului în judeţul Hunedoara , prin îmbunătăţirea gestionării
deşeurilor şi închiderea actualelor depozite neconforme necontrolate, conform
practicilor şi politicilor UE este o prioritate în momentul de faţă.
Noul sistem integrat de management al deşeurilor va oferi servicii mai bune
pentru cetăţeni şi va contribui la îmbunătăţirea calităţii mediului şi a sănătăţii
populaţiei.
Costurile aferente funcţionării întregului sistem de gestionare a deşeurilor se
propun a fi integrate în sistemul de servicii al comunităţiilor deservite, în vederea
suportării costurilor aferente acestui serviciu de către populaţie.
Executarea Depozitului Conform din Bârcea Mare presupune construcţia
unei serii de infrastructuri necesare pentru funcţionarea corespunzătoare a
depozitului. S-au stabilit toate configuraţiile în baza următoarelor principii (ţinând
cont de pantele terenului):
- Facilitatea colectării levigatului, evitând amestecul cu apă pluvială;
- Facilitatea accesului vehiculelor de deşeuri la baza bazinului ;
- Executarea unei rigole perimetrale pentru scurgerea apei pluviale;
- Înălţimea volumului de deşeuri nu trebuie să depăşească topografia
56
 PROIECT DE DIPLOMĂ

existentă.
La baza proiectării Depozitului Conform s-a utilizat Directiva Depozitelor
de Deşeuri 99/31/CE şi legislaţia naţională în domeniu.
Depozitului Conform din Bârcea Mare se va executa în două etape – două
celule.
Depozitul de deşeuri este dimensionat pentru o perioada de 28 ani, având 2
celule şi cu o capacítate totală de 4.150.000 m 3 . Prima celulă va fi in operare 7 ani
de zile, urmând ca după această dată să intre în funcţiune cea de-a două celulă.
Capacitatea totală a celor 2 celule (prima şi a doua) va fi de 4.576.800 m 3 şi
capacitatea totală de stocare a deşeurilor eliminate va fi de aproximativ
4.150.000m3.
În Anexa 4 se prezintă Proiecția cantităților de deșeuri municipale generate.
Implementarea proiectului privind Sistemul de Management Integrat al
Deşeurilor în judeţul Hunedoara va genera schimbări semnificative ale practicilor
curente de gestionare a deşeurilor:
- Îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor
În ceea ce priveşte deşeurile menajere şi cele asimilabile cu acestea
provenite din comerţ, industrie şi instituţii, extinderea colectării deşeurilor în zona
rurală va crea condiţii pentru reabilitarea terenurilor afectate de depozitare
necontrolată şi va ridica standardul serviciilor în zona rurală. Noile reglementări şi
cerinţe cu privire la sortare, colectare şi/sau puncte de colectare, tratare şi
depozitare pentru diferite categorii de deşeuri va duce la schimbarea propriu-zisă a
obiceiurilor de colectare a deşeurilor în fiecare gospodărie în parte, necesitând o
implicare deosebită din partea populaţiei. Totodată, o mai mare implicare a
prestatorilor privaţi de servicii poate duce la ameliorarea standardelor serviciului
de salubritate prin creşterea responsabilităţii
angajaţilor, dar şi la o echilibrare a costurilor cu tarifele încasate sau taxele
percepute.
- Implicarea responsabilă a comunităţilor
În ceea ce priveşte pre-colectarea diferenţiată pentru
hârtie/sticlă/metale/plastic/deşeuri de ambalaj (din hârtie/ sticlă/metal/plastic)
aceasta va duce la schimbarea propriu-zisă a obiceiurilor de colectare a deşeurilor
în fiecare gospodărie în parte, fapt ce va genera o implicare mai responsabilă a
populaţiei. Acest lucru va schimba aspectul estetic al localităţilor întrucât
containerele respectă un cod al culorilor. Totodată, încurajarea compostării
deşeurilor biodegradabile (vegetale, dejecţii animaliere, deşeuri din agricultură) în
propria gospodărie în zonele rurale va duce la creşterea cantităţilor de compost
disponibile pentru agricultură, în timp ce colectarea diferenţiată a deşeurilor
vegetale din zonele urbane va determina schimbarea procedurilor de lucru ale
serviciilor orăşeneşti de întreţinere a spaţiilor verzi.
- Dezvoltarea de noi centre pentru gestionarea fluxurilor speciale de
deşeuri
57
 PROIECT DE DIPLOMĂ

În ceea ce priveşte fluxurile speciale de deşeuri, rezidurile din construcţii şi

demolări (cărămizi, beton, tencuieli, ţigle, lemn, ş.a.m.d.), acestea nu vor mai fi
admise în depozitul conform. Astfel, vor trebui amenajate depozite specializate
dotate cu echipament de procesare (de regulă pentru sortare şi mărunţire). Pentru
aplicarea acestor prevederi, se va întări controlul şi înăspri, din punct de vedere
legal, autorizarea societăţilor de construcţii. Referitor la deşeurile menajere
periculoase, deşeurile din echipamente electrice şi electronice, deşeurile din baterii
şi acumulatori şi vehicule scoase din uz, acestea se vor colecta în puncte de
colectare sau predate la schimb distribuitorilor facilitând tratarea corespunzătoare a
acestor tipuri de deşeuri.
- Creşterea nivelului de informare a publicului
În ceea ce priveşte informarea/consultarea publicului, cetăţenii judeţului vor
beneficia de campanii de informare cu privire la practicile legate de colectarea,
tratarea sau depozitarea deşeurilor, pentru creşterea gradului de implicare şi
conştientizare a publicului în ceea ce priveşte sistemul de colectare separată. De
asemenea, populaţia va beneficia de materiale informative cu privire la activităţile
de compostare, activităţi ce pot conduce în timp la diminuarea semnificativă a
costurilor pentru serviciile de salubritate prin reducerea cantităţilor de deşeuri
predate operatorilor de salubritate.Totodată, prin implementarea acestui proiect, se
doreşte creşterea nivelului de avertizare a publicului cu privire la penalizarea
practicilor ilegale precum cea a abandonării deşeurilor în locuri neamenajate sau la
întâmplare.
Un alt obiectiv al campaniei de informare şi conştientizare va include
importanţa gestionării corecte a deşeurilor şi reducerea cantităţilor de deşeuri
generate, ceea ce va conduce la o durată de viaţă mai mare şi eficientizarea
Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor.
Implementarea Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor va aduce
pe lângă beneficiile de mediu și beneficii în plan social:
- Îmbunătățirea calității vieții locuitorilor județului;
- Reabilitarea ecologică a zonelor ocupate de depozitele neconforme și
creșterea valorii terenurilor adiacente acestora;
- Implementarea unei infrastructuri complexe care va crea peste 200 locuri
de muncă.
Prin monitorizarea contractelor de gestiune delegată a serviciilor se va sigura
o coordonare unitară a colectării deșeurilor la nivelul județului. Prin concesionarea
serviciilor de operare ale Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în
Județul Hunedoara se va asigura:
- Gestionarea unitară și integrată a problematicii deșeurilor municipale;
- Posibilitatea de a alege câte un operator pe fiecare zonă care să
gestioneze investițiile și care să ofere un raport optim între prețul
prestației și calitatea serviciilor;
- Extinderea unui serviciu de calitate la toți consumatorii;
58
 PROIECT DE DIPLOMĂ

- Atingerea țintelor prevăzute în Planul Național de Gestionare al

Deșeurilor;
- Degrevarea autorităților locale de eforturi financiare suplimentare,
generate de gestionarea deșeurilor.

59