Măsurile economice adoptate în România în contextul crizei

COVID-19 și impactul acestora

În linii generale, criza economică provocată de COVID-19 a avut un parcurs

îndelungat, a carui consecințe devastatoare se răsfrâng până în prezent asupra situației
atât economico-financiară, cât și socială a României. Încă de la declanșarea pandemiei
în martie 2020, în funcție de situația epidemologică, guvernul romăn a întreprins o
serie de măsuri legislative în vederea combaterii răspândirii virusului. În continuare,
voi prezenta principalele măsuri , care au influențat considerabil starea mai multor
ramuri economice.

Efectuând o analiză minuțioasă și consultând datele statistice postate pe Monitorul

Oficial, am constatat că, în procesul decizional, România se orienta majoritar după
statele UE. Așadar, un exemplu elocvent este actul normativ intrat în vigoare din 21
martie 2020, care stipulează o serie de măsuri fiscal-bugetare. Printre acestea se
numără: măsuri pentru intreprinderile mici si mijlocii care si-au intrerupt activitatea
total sau partial, care cuprind amânarea la plată pentru serviciile de utilități –
electricitate, gaze naturale, apa, telefonie, internet precum si de amânarea la plată a
chiriei pentru imobilul cu destinație de sediu social si de sedii secundare.

Totodată, inflația devine o problemă tot mai majoră, astfel încât aceasta a scăzut la
începutul anului 2020 și a rămas în intervalul țintă până în primul trimestru al acestui
an. Ca urmare, o măsură înterpinsă de Banca Națională a României este păstrarea
unei politici monetare relaxate, pentru a atenua recesiunea prin reducerea ratei
dobânzii de referință și lansarea primului său program de relaxare cantitativă.
În a doua jumătate a anului curent însă, BNR înceape o înăsprire treptată a politicii
monetare prin creșterea acestei rate a dobânzii de referință.

Referitor la situația finanțelor publice și externe, exporturile și importurile se

recupereze puternic la rate de creștere similare, astfel încât deficitele anuale ale
contului curent să rămână peste procentul de 5% din PIB în 2021-2022. 17% din
deficitul din 2020 și 44% din cel înregistrat în prima jumătate a acestui an a fost
finanțat prin investiții străine directe, mult sub nivelul așteptat de 75% și în scădere
față de un maxim recent de 192% în 2016. Acoperirea netă prin ISD a deficitelor va
rămâne sub 50%, deoarece fluxurile de capital vor reveni treptat pe piețele emergente.
Împreună cu deficitele fiscale crescute acest lucru ar putea genera o creștere a nevoii
de finanțare externă la niveluri critice. Mai mult, tendința descendentă a raportului
datorie externă / PIB de la 77% din PIB în 2011 la 49% în 2019 s-a inversat. În 2020
raportul a ajuns la 58% și se preconizează că se va menține la un procent de peste
50% în următorii ani.
Deși intervențiile asupra cursului de schimb determină o oarecare volatilitate,
rezervele valutare ale BNR sunt stabile. Din suma de 46 de miliarde de USD
disponibilă la mijlocul anului 2021, rezervele acoperă puțin peste patru luni de
importuri. În alți termeni, acoperă totuși mai puțin de 12 luni de datorii externe
exigibile în următoarele 12 luni, destul de departe de zona de „comfort” de 125%
În clasamentul realizat de Euler Hermes pe baza Indicelui de Sustenabilitate a
Mediului, România se situează pe locul 47 din 210 economii, reflectând scoruri
puternice pentru utilizarea energiei și emisiile de CO2 per PIB, legate de îngrijorările
legate de utilizarea apei și existența ei ca resursă necesară în activitățile economice cât
și referitor la vulnerabilitatea generală la schimbările climatice, în timp ce există încă
puncte slabe în producția de energie regenerabilă și rata de reciclare.

Un alt aspect, pe care țin să-l menționez, este faptul că, o soluționare efectivă în
vederea ameliorării crizei a fost folosirea fondurilor europene Cu ajutorul acestora,
România a redresat situația infrastructurii, sistemului medical, precum și a mai multor
întreprinderi de stat. Mai este de remarcat și subvențiile alocate șomerilor și familiilor,
a căror venit se categorisește ca fiind unul sub slariu minim pe economie.

În concluzie, afirm că, în contextul crizei actuale, România a întreprins toate măsurile
necesare în vederea posibilităților financiare și politice, fapt ce, într-un final a
influențat considerabil viața economică a acesteia.

Bibliografie:

https://mfinante.gov.ro/despre-minister

https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/coronavirus/covid-19-economy/

https://www.digi24.ro/stiri/economie/bani-afaceri/mediul-de-afaceri-sprijinit-cu-
masuri-economice-in-criza-coronavirusului-care-sunt-acestea-1278987