Bullyingul sub aspect contextual

Ce este si cine este implicat in bullying?

 realizati un referat in care sa expunetiparerile proprii pornind de la
intrebarea de mai sus

Bullying-ul este un comportament cu tentă agresivă întâlnit mai ales în

rândul copiilor de vârstă școlară, care implică un raport inegal de putere între
persoanele implicate. Astfel de comportamente au caracter repetitiv și ambii copii
implicați în proces pot suferi consecințe serioase și de lungă durată.

Pentru a fi considerat bullying, comportamentul trebuie să fie agresiv și să

includă:

 un dezechilibru de putere: copilul care agresează își folosește puterea

pentru a controla sau a le face rău altora;
 caracter repetitiv: comportamentul agresiv se întâmplă des și are potențial
de a se repeta;
 caracter intenționat: cel care agresează are intenția de a-l răni pe celălalt.

Există 3 tipuri de bullying:

 bullying verbal: tachinări, injurii, comentarii nepotrivite cu tentă sexuală,

utilizarea sarcasmului, amenințări;
 bullying social, cu implicații asupra reputației cuiva și asupra relațiilor lui
cu cei din jur: a abandona o persoană cu rea intenție, a convinge alți copii să
nu fie prieteni cu o anumită persoană, răspândirea zvonurilor răutăcioase
despre cineva, a face pe cineva să se simtă jenat în public;
 bullying fizic: a lovi, a ciupi, a scuipa, a pune piedici, a împinge, a lua sau a
distruge lucrurile cuiva și alte gesturi fizice nepoliticoase.

Aceste tipuri de comportament pot fi întâlnite în timpul orelor de școală sau

chiar după finalizarea orelor. De asemenea, multe incidente pot fi întâlnite în spații
de joacă, pe terenul de sport, în mijloace de transport în comun, pe rețele de
socializare etc.
 Realizati un referat despre bullyingul la clasa, in care sa descrieti ce trebuie
sa faca un copil care este agresat de colegul/colegii lui

Pentru a stabili o relație deschisă, bazată pe cooperare, între copii și părinți

este necesar ca părinții să reacționeze cu grijă și cu precauție la această situație,
deoarece maniera în care părintele abordează problematica va stabili deschiderea
ulterioară a copilului spre a căuta suport în sânul familiei.

Copiii considerați victime ale bullying-ului pot decide ulterior să comunice cu cei
care îi agresează, fie să le ignore comportamentul, să învețe să se focalizeze pe
stabilirea altor relații de prietenie sau să acceseze suport în rândul colegilor sau al
anumitor adulți (profesori sau consilieri școlari). Părinții pot deveni colaboratorii
copiilor în această etapă, prin monitorizarea în echipă asupra progresului pe care îl
resimte copilul în relație cu ceilalți copii agresori.

În continuare, dacă copilul manifestă semne de depresie sau anxietate prelungită,

ori schimbări comportamentale necorespunzătoare, se recomandă discuții cu
specialiști din domeniul dezvoltării copilului (psiholog, psihoterapeut, consilier
educațional).

Cum pot interveni părinții, cadrele didactice și alți adulți semnificativi pentru a
ajuta copiii să dezvolte relații sănătoase cu ceilalți:

 oferă modele pozitive celor mici pentru a stabili relații de prietenie cu

ceilalți copii (mijloace plăcute de a solicita integrare în activități de grup –
este important să fie recompensat comportamentul adecvat);
 ajută copiii să înțeleagă consecințele anumitor acțiuni, pe măsura înțelegerii
lor. Încurajați copiii să comunice cu un adult în cazul în care sunt tratați de
alți copii într-o manieră care îi face să se simtă inconfortabil, triști, agitați
sau dacă au fost martori într-o situație în care alți copii au fost răniți;
 stabilesc reguli clare pentru comportament în grupuri de copii și
monitorizează cu grijă interacțiunile cu ceilalți copii oferind intervenții
rapide pentru a opri comportamente agresive.

Discuția părinți-copii, profesor-copii și consilierea specializată sunt metode de a

contribui semnificativ în dezvoltarea relațiilor sănătoase între copii.
 Ce trebuie să facă un copil care este agresat?

 Să ignore comportamentul de agresare (doar în faza iniţială!).

 Să se distanţeze de situaţia şi locul respectiv.
 Să reacţioneze într-o manieră fermă (învăţarea abilităţilor asertive).
 Să se asigure de protecţie (solicitarea ajutorului).

Ce este important să evite un copil care este agresat: să se înfurie/să plângă; să

se comporte agresiv (să lovească, să înjure etc.), să aducă alţi copii sau o gaşcă cu
ajutorul căreia să îşi facă dreptate, să răspundă cu tachinare.

Explicati afirmatia: Consecințele cyberbullyingului pot fi până la cele mai

dramatice.
 Cyberbullyingul înseamnă bullying prin folosirea tehnologiilor digitale. Se
poate întâmpla pe rețelele de socializare, pe platformele de schimb de mesaje,
platformele de jocuri și pe telefoanele mobile. Este vorba despre un comportament
repetat cu scopul de a-i speria, înfuria sau umili pe cei vizați. Printre exemple se
numără:
 răspândirea minciunilor sau postarea de fotografii jenante ale cuiva pe rețelele de
socializare;
 transmiterea de mesaje supărătoare sau de amenințări prin platformele de schimb
de mesaje;
  copierea identității unei persoane și transmiterea în numele  acesteia de mesaje
răuvoitoare cuiva. 
Agresiunea de tip bullying față-în-față și cea în mediul online se pot petrece
concomitent. Dar cyberbullying lasă amprente digitale- înregistrări care se pot
dovedi utile și care pot oferi dovezile necesare pentru a putea pune capăt
agresiunii.
O astfel de problemă, ce derivă din revoluționarea modului de a interacționa
prin intermediul internetului, extrem de frecvent întâlnită și cu implicații foarte
grave asupra sănătății fizice, dar mai ales psihice a copiilor și adolescenților, este
hărțuirea cibernetică sau cyberbullying (termenul englezesc). Deși este o problemă
actuală majoră, din păcate, în România1 , se acordă mult prea puțină atenție acestui
fenomen atât din partea școlilor, cât și a autorităților, iar întrun cadru legal deficitar
și în lipsa unor politici bine definite ale unităților de învățământ, care să
reglemeteze acest fenomen, hărțuirea cibernetică continuă să se manifeste,
conducând la un număr tot mai mare de victime. Fiind un fenomen larg răspândit
în rândul adolescenților, care de cele mai multe ori nu știu cum să reacționeze în
asemenea momente, cui să se adreseze sau cui să ceară ajutorul, considerăm că o
astfel de temă este de un real interes atât pentru copii, cât și pentru părinți pentru a
cunoaște ce presupune hărțuire.
- rănirea fizică pricinuită de agresorul cu care victima s-a întâlnit ulterior față în
față - sinuciderea – în anumite cazuri extreme, victima, izolată și refuzând să ceară
ajutor din exterior, recurge la a-și lua viața, fie din convingerea că este singura
modalitate de a opri agresorul, fie pentru că nu mai poate să îndure tratamentul
abuziv al agresorului sau reacțiile celor din jur.