Imnul

Specie a genului liric

 Deşteaptă-te, române!

• de Andrei Mureşanu
 Andrei Mureşanu
• Andrei Mureşanu (n. 16 noiembrie 1816 - d.
12 octombrie 1863) a fost un poet şi revoluţionar român
din Transilvania.
• S-a născut în Bistriţa, într-o familie de ţărani. A studiat
filozofia şi teologia la Blaj, a fost profesor la Braşov
începând cu 1838. A început să publice poezie în revista
"Foaia pentru minte, inimă şi literatură".
• A fost printre conducătorii revoluţiei din 1848, participând
în delegaţia Braşovului la întrunirea de la Blaj din mai
1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Braşov pe
melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul
maicii mele), a devenit imn revoluţionar - a fost numit de
Nicolae Bălcescu "Marseilleza românilor". Din 1990, el a
devenit imnul României.
Interiorul muzeului
Certificatul de naştere al lui Andrei
Mureşanu
Muzeul e situat în Brasov
Casa în care s-a născut poetul
 Un răsunet
• Transcriere din epoca a poeziei
"Desteapta-te, Romane"
• Poezia ‘’Desteapta-te romane!’’ de
Andrei Mureseanu este alcatuita din
unsprezece strofe de cate patru versuri
fiecare.
 Deşteaptă-te, române!
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de
moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani

Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soartă,

La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

• Prima strofa reia titlul, indemnand pe toti
romanii la desteptare nationala, la
eliberarea de sub tiranie, incurajandu-i
totodata sa-si construiasca o alta soarta,
mai buna, mai frumoasa, pe care s-o
invidieze pana si dusmanii: ‘’Desteapta-te,
romane, din somnul cel de moarte, / In
care te adancira barbarii de tirani ! / Acum
ori niciodata croieste-ti alta soarta, / La
care sa se-nchine si cruzii tai dusmani!’’.
 Strofa a II-a
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,

Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un

nume

Triumfător în lupte, un nume de Traian.

• In strofa a doua, poetul adauga mandria
de a fi urmasi ai romanilor prin faima de
care se bucura si astazi ginta latina: ‘’Si
ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un
nume, / Triumfator in lupte, un nume de
Traian’’.
 Strofa a III-a
Înalţă-ţi lata frunte şi cată-n giur de tine,

Cum stau ca brazi în munte voinicii sute de mii;

Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,

Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din

câmpii.
• Strofa a treia. Vitejia romanilor se
regaseste in sangele fiecarui roman idee
exprimata prin comparatii: ‘’Cum stau ca
brazii in munte voinici sute de mii’’.
 Strofa a IV-a
Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,

Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,

Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,

"Viaţă-n libertate ori moarte" strigă toţi.

• Strofa a patra incepe printr-o invocatie
retorica adresata eroicelor figuri istorice ale
neamului, care pot vedea ca romanii sunt
demni urmasi ai luptei lor de independenta si
libertate nationala. Indemnul este exprimat prin
verbul la imperativ, ,,priviti’’ si prin enumerarea
unor domnitori exemplari ,,Mihai, Stefan,
Corvine’’, ca simboluri ale celor trei provincii
romanesti (Tara Romaneasca, Moldova,
Transilvania ) .
 Stroafa a V-a
Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate

Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi

Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,

Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.

• Idealul de unire a tuturor romaniilor este
exprimat in strofa a cincea, prin doua
simboluri sugestive
(‘’Milcov si Carpati ‘’).
 Srtrofa a VI-a
O mamă văduvită de la Mihai cel Mare

Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,

Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,

În astfel de pericul s-ar face vânzători.

 Strofa a VII-a
De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,

Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,

Când patria sau mama, cu inima duioasă,

Va cere ca să trecem prin sabie şi foc.

• In strofele e şasea si a şaptea este
surprinsă imaginea patriei prin metafora
personificatoare ‘’O mama vaduvita’’.
Tara cere sprijinul fiilor ei, rostind in acelasi
timp o imprecatie (blestem) impotriva
tradatorilor. Blestemul continua in strofa a
saptea, in care, tara, personificata,
invoca urgiile naturii care sa se abata
asupra lasilor, atunci cand patria trebuie
aparata.
 Strofa a VIII-a
N-ajunge iataganul barbarei semilune,

A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;

Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,

Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim.

 Strofa a IX-a
N-ajunge despotismul cu-ntreaga lui orbie,

Al cărui jug de seculi ca vitele-l purtăm;

Acum se-ncearcă cruzii, cu oarba lor trufie,

Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm.

• Strofele a opta si a noua aduc in
memoria romanilor asuprirea otomana ce
a provocat suferinte si chinuri atator
generatii. Romanii jura sa nu mai indure
niciodata tirania nimanui.
 Strofa a X-a
Români din patru unghiuri, acum ori niciodată

Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri.

Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată

Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri.

• Penultima strofa exprima o adresare
directa catre ‘’Romanii din patru
unghiuri’’, ‘’acum ori niciodata’’,
indemnand la unire in ‘’cuget’’ si in
‘’simtiri’’
 Strofa a XI-a
Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e
creştină,

Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.

Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,

Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul

nost'pământ.
• Ultima strofa se adreseaza preotilor, pe
care autorul ii indeamna, la lupta pentru
libertatea poporului si a tarii, care este
sfanta. Ultimele doua versuri ale poeziei
exprima ideea sacrificiului suprem pe
care romanii sunt capabili sa-l faca din
dragoste pentru pamantul strabun,
pentru patrie si poporul lor.
 Semnificaţia titlului
• Titlul este format dintr-un verb la
imperativ, ‘’desteapta-te’’ si un substantiv
in vocativ, ‘’romane’’, urmate de semnul
exclamarii si exprima un indemn hotarat
adresat tuturor romanilor de a se trezi la
lupta impotriva tiraniei si a tuturor
dusmanilor tarii si pentru apararea libertatii
si independentei nationale.
 Istoricul poeziei
• Poezia s-a numit la inceput ‘’Un rasunet’’,
şi a devenit imnul revolutiei de la
1848.Titlul poeziei a fost schimbat ulterior,
in ‘’Desteapta-te romane’’ si a fost cantat
pe o muzica a lui Anton Pann. Dupa
Revolutia romana din 1989, poezia devine
imnul national al Romaniei, pastrand
textul lui Andrei Muresanu si muzica lui
Anton Pann.
 Imnul ca specie a genului liric
• Imnul national este un cantec patriotic
adoptat de natiunea unei tari pentru a fi
intonat in cadrul unor ceremonii
publice nationale si internationale.
Melodia

Imn.mp3
 Bibliografie
• www.muzeulmuresenilor.ro
• www.didactic.ro