160 CAPITOLUL 7.

CUADRICE

Problema 7.2.5 Să se reducă la forma canonică şi să se specifice natura
şi tipul cuadricelor, precizându-se roto-translaţiile spaţiale făcute:

a) Σ1 : 36x2 + y 2 + 4z 2 + 72x + 6y − 40z + 109 = 0;

b) Σ2 : x2 + 3y2 + 4yz − 6x + 8y + 8 = 0;

c) Σ3 : 2y 2 + 4xy − 8xz − 4yz + 6x − 5 = 0;

d) Σ4 : x2 + y 2 + 5z 2 − 6xy + 2xz − 2yz − 4x + 8y − 12z + 14 = 0;

e) Σ5 : 2x2 + y 2 + z 2 − 2xy + 2xz + 2x + y − z − 1 = 0;

f) Σ6 : 4x2 + 9y 2 − 12xy + 2x + 10y + 1 = 0.

Rezolvare. a) Deoarece forma pătratică q1 (x, y, z) = 36x2 + y 2 + 4z 2

a cuadricei Σ1 este deja în formă canonică, rezultă că este suficientă doar o
translaţie a sistemului de axe Oxyz pentru a obţine forma canonică. For-
mând pătrate în expresia lui Σ1 , obţinem

Σ1 : 36[(x + 1)2 − 1] + (y + 3)2 − 9 + 4[(z − 5)2 − 25] + 109 = 0.

Efectuând translaţia X = x + 1, Y = y + 3 şi Z = z − 5 în centrul

C(−1, −3, 5), găsim că Σ1 este elipsoidul de ecuaţie

Y 2 Z2
Σ1 : X 2 + + = 1.
36 9
b) Folosind metoda valorilor şi vectorilor proprii, reducem la forma
canonică forma pătratică q2 (x, y, z) = x2 + 3y 2 + 4yz a cuadricei Σ2 . Valorile
proprii ale matricii acestei forme pătratice sunt soluţiile ecuaţiei seculare
 
 1−λ 0 0 

 0 3 − λ 2  = (1 − λ)(λ2 − 3λ − 4) = 0,

 0 2 −λ 

adică λ1 = 1, λ2 = 4 şi λ3 = −1. Bazele ortonormate ale subspaţiilor proprii

asociate sunt
  
2 1
B1 = {e1 = (1, 0, 0)} , B2 = e2 = 0, √ , √ ,
5 5
  
1 2
B3 = e3 = 0, √ , − √ .
5 5
7.2. PROBLEME REZOLVATE 161

Acestea produc rotaţia spaţială directă sau pozitivă (de determinant egal cu
unu)    √  ′ 
x 5 0 0 x
 y = √  0 1
1 2   y′  .
z 5 0 −2 1 z′
Efectuând schimbarea de coordonate (rotaţia spaţială directă)


 x = x′



 1
y = √ (y ′ + 2z ′ )
 5



 1
 z = √ (−2y ′ + z ′ ),
5
în urma calculelor, expresia cuadricei Σ2 se reduce la
8 16
Σ2 : x′2 − y ′2 + 4z ′2 − 6x′ + √ y ′ + √ z ′ + 8 = 0 ⇔
5 5
   
′ 2 ′ 4 2 ′ 2 2
Σ2 : (x − 3) − y − √ +4 z + √ − 1 = 0.
5 5
√ √
Efectuând acum translaţia X = x′ − 3, Y = y ′ − 4/ 5 şi Z = z ′ + 2/ 5,
deducem că cuadrica Σ2 este hiperboloidul cu o pânză

Z2
Σ2 : X 2 − Y 2 + − 1 = 0.
1
4
c) Matricea formei pătratice q3 (x, y, z) = 2y 2 +4xy−8xz−4yz a cuadricei
Σ3 este  
0 2 −4
A3 =  2 2 −2  .
−4 −2 0
Valorile proprii ale acestei matrici sunt rădăcinile ecuaţiei seculare, şi anume
λ1 = 0, λ2 = −4 şi λ3 = 6. Baza ortonormată în care se obţine forma
canonică a formei pătratice q3 este
   
1 1
B1 = e1 = √ (−1, 2, 1) , B2 = e2 = √ (1, 0, 1) ,
6 2
 
1
B3 = e3 = √ (−1, −1, 1) .
3
162 CAPITOLUL 7. CUADRICE

În concluzie, vom efectua rotaţia spaţială directă

   √ √  ′ 
x −1 −√2 3 x
 y  = √1  2 − 2 0   y ′  ⇔
6 √ √
z 1 2 3 z′
 √ √
 1

 x = √ (−x′ − 2y ′ + 3z ′ )

 6


 1 √
⇔ y = √ (2x′ − 2y ′ )

 6



 1 √ √

 z = √ (x′ + 2y ′ + 3z ′ ).
6
În urma rotaţiei, expresia cuadricei Σ3 se reduce la
√ √ √
Σ3 : 6y ′2 − 4z ′2 − 6x′ − 2 3y ′ + 3 2z ′ − 5 = 0 ⇔
 √ 2  √ 2
3 3 2 √ 35
Σ3 : 6 y ′ − − 4 z′ − − 6x′ − = 0.
6 8 8
Efectuând acum translaţia

 35

 X = x′ + √

 8 6

 √

3
 Y = y′ −

 6

 √

 3 2
 Z=z −′ ,
8
deducem că cuadrica Σ3 este paraboloidul hiperbolic
Y 2 Z2 √
Σ3 : − = 6X.
1 1
6 4
d) Forma pătratică asociată cuadricei Σ4 este
q4 (x, y, z) = x2 + y 2 + 5z 2 − 6xy + 2xz − 2yz.
Aplicând metoda transformărilor ortogonale reducere la forma canonică a
formelor pătratice, obţinem că baza ortonormată în care găsim forma canon-
ică este
 
1 1 1
B = e1 = √ (1, 1, 0) , e2 = √ (−1, 1, 1) , e3 = √ (1, −1, 2) ⊂ R3 .
2 3 6
7.2. PROBLEME REZOLVATE 163

Aceasta este formată din vectori proprii ortonormaţi, corespunzători valo-

rilor proprii λ1 = −2, λ2 = 6 şi λ3 = 3. Efectuând rotaţia spaţială directă
   √ √  ′ 
x √ 3 −√2 1 x
1
 y = √  3   y′  ⇔
√ 2 −1
z 6 z′
0 2 2

 1 √ √

 x = √ ( 3x′ − 2y ′ + z ′ )

 6


 1 √ ′ √ ′
⇔ y = √ ( 3x + 2y − z ′ )

 6



 1 √

 z = √ ( 2y ′ + 2z ′ ),
6
obţinem cuadrica
4 36
Σ4 : −2x′2 + 3y ′2 + 6z ′2 + √ x′ − √ z ′ + 14 = 0 ⇔
2 6
 2  
′ 1 ′2 ′ 3 2
Σ4 : −2 x − √ + 3y + 6 z − √ + 6 = 0.
2 6
Efectuând translaţia 
 1

 X = x′ − √

 2

Y =y ′



 3

 Z = z′ − √ ,
6
găsim hiperboloidul cu două pânze
X2 Y 2
Σ4 : − + + Z 2 + 1 = 0.
3 2
e) Matricea formei pătratice q5 (x, y, z) = 2x2 + y 2 + z 2 − 2xy + 2xz a
cuadricei Σ5 are valorile proprii λ1 = 0, λ2 = 1 şi λ3 = 3. Baza ortonormată
de vectori proprii în care se obţine forma canonică este
 
1 1 1
B = e1 = √ (1, 1, −1) , e2 = √ (0, 1, 1) , e3 = √ (2, −1, 1) ⊂ R3 .
3 2 6
Prin urmare, facând rotaţia spaţială directă
   √  ′ 
x
1 √2 √0 2 x
 y = √  2 3 −1   y′  ⇔
6 √ √
z − 2 3 1 z′
164 CAPITOLUL 7. CUADRICE

 1 √

 x= √ ( 2x′ + 2z ′ )

 6


 1 √ √
⇔ y= √ ( 2x′ + 3y ′ − z ′ )

 6



 1 √ √

 z= √ (− 2x′ + 3y′ + z ′ ),
6
expresia cuadricei Σ5 se reduce la
4 2
Σ5 : y ′2 + 3z ′2 + √ x′ + √ z ′ − 1 = 0 ⇔
3 6
 2  √ 
1 4 19 3
Σ5 : y ′2 + 3 z ′ + √ +√ x′ − = 0.
3 6 3 72
În final, efectuând translaţia
 √

 19 3

 X = x′ −

 72
Y = y′



 1

 Z = z′ + √ ,
3 6
rezultă că cuadrica Σ5 este paraboloidul eliptic
Z2 4
Σ5 : Y 2 + = − √ X.
1 3
3
f) Reducând prin metoda valorilor şi vectorilor proprii (a transformărilor
ortogonale) la forma canonică forma pătratică
q6 (x, y, z) = 4x2 + 9y2 − 12xy,
obţinem valorile proprii λ1 = 0, de multiplicitate algebrică m1 = 2, şi λ2 =
13, de multiplicitate algebrică m2 = 1. Baza ortonormată de vectori proprii
în care se obţine forma canonică este
 
1 1
B = e1 = √ (3, 2, 0) , e2 = (0, 0, 1) , e3 = √ (2, −3, 0) ⊂ R3 .
13 13
Efectuând rotaţia spaţială directă
    ′ 
x 3 0 2 x
 y = √  2 1   y′  ⇔
√ 0 −3
z 13 0 13 0 z′
7.2. PROBLEME REZOLVATE 165

 1

 x = √ (3x′ + 2z ′ )

 13

⇔ 1

 y = √ (2x′ − 3z ′ )

 13


z=y,′

în urma calculelor, expresia cuadricei Σ6 se reduce la

√ √
Σ6 : 169z ′2 + 2 13x′ − 2 13z ′ + 1 = 0 ⇔
 √ 2  
′ 13 √ ′ 6
Σ6 : z − + 2 13 x + √ = 0.
169 13 13
Efectuând acum translaţia

 6

 X = x′ + √

 13 13

Y =y ′

 √


 Z = z ′ − 13 ,

169
deducem că cuadrica Σ6 este cilindrul parabolic
√
Σ6 : 169Z 2 + 2 13X = 0.

Problema 7.2.6 Să se afle ecuaţia diametrului cuadricei

Σ : 4x2 + 6y2 + 4z 2 + 4xz − 8y − 4z + 3 = 0,
care trece prin punctul A(0, 0, 2). Să se determine apoi ecuaţia planului
diametral conjugat acestui diametru.

Rezolvare. Coordonatele centrului de simetrie al cuadricei sunt x0 =

−1/3, y0 = 2/3 şi z0 = 2/3, ca soluţie a sistemului

 2x + z = 0
3y − 2 = 0

2z + x = 1.

În concluzie, ecuaţia diametrului căutat este ecuaţia dreptei ce trece prin

A şi centrul cuadricei, adică
x y z−2
d: = = .
1 −2 4
166 CAPITOLUL 7. CUADRICE

Ecuaţia planului diametral conjugat direcţiei dreptei d, adică direcţiei

v = i − 2j + 4k, este dată de 2x − 2y + 3z = 0.

Problema 7.2.7 Să se determine polul planului π : x + 3z + 2 = 0 în raport

cu cuadrica
Σ : 2x2 + 3y 2 − 6xz + 8yz − 8x = 0
şi să se scrie ecuaţia planului polar corespunzător punctului A(1, 2, 3), în
raport cu aceeaşi cuadrică.

Rezolvare. Fie P (α, β, γ) polul planului π. Ecuaţia planului polar de

pol P este

PP Σ : (4α − 6γ − 8)x + (6β + 8γ)y + (−6α + 8β)z − 8α = 0.

Acest plan coincide cu planul π dacă

4α − 6γ − 8 6β + 8γ −6α + 8β −8α
= = = .
1 0 3 2
Rezultă α = 64/37, β = −48/37 şi γ = 36/37. Deoarece avem

fx (x, y, z) = 4x − 6z − 8, fy (x, y, z) = 6y + 8z, fz (x, y, z) = −6x + 8y,

găsim ecuaţia planului polar de pol A:

PA Σ : −11x + 18y + 5z − 4 = 0.

Problema 7.2.8 Să se scrie ecuaţiile planelor tangente şi ale dreptelor nor-
male la cuadrica
Σ : xy + z 2 − 2 = 0
în punctele ei de intersecţie cu axa Oz şi în punctul A(−1, −1, 1).

Rezolvare. Derivatele parţiale ale funcţiei care defineşte cuadrica Σ

sunt
fx (x, y, z) = y, fy (x, y, z) = x, fz (x, y, z) = 2z,
şi, prin urmare, avem

(grad f)(x, y, z) = (y, x, 2z).

7.2. PROBLEME REZOLVATE 167
√
Punctele √de intersecţie ale cuadricei Σ cu axa Oz sunt P (0, 0, 2) şi
Q(0, 0, − 2), obţinute pentru x = y = 0. Avem atunci următorii gradi-
enţi:
√ √
(grad f)(P ) = (0, 0, 2 2), (grad f)(Q) = (0, 0, −2 2),
(grad f)(A) = (−1, −1, 2).
În concluzie, ecuaţiile planelor tangente şi a normalelor cerute sunt:
√ √
TP Σ : z − 2 = 0, TQ Σ : z + 2 = 0, TA Σ : x + y − 2z + 4 = 0.
 
x=0 x=0 x+1 y+1 z−1
NP Σ : NQ Σ : NA Σ : = = .
y = 0, y = 0, −1 −1 2

Problema 7.2.9 Să se determine ecuaţia planului tangent π la paraboloidul

eliptic
x2
Σ: + y 2 = 2z,
9
care este perpendicular pe vectorul v = i − k.
Rezolvare. Toate planele din spaţiu perpendiculare pe vectorul v sunt
determinate de fascicolul de plane paralele
πλ : x − z + λ = 0, λ ∈ R.
Alegem dintre aceste plane pe acela care are un singur punct comun cu
paraboloidul eliptic Σ, adică pe acela care are proprietatea că sistemul de
ecuaţii  2
 x + y 2 = 2z
9

x − z + λ = 0,
are soluţie unică. Scoţând x = z − λ din a doua ecuaţie şi introducând în
prima ecuaţie, obţinem
(z − λ)2
y2 = 2z − .
9
Unicitatea soluţiei ecuaţiei în y implică ecuaţia (z − λ)2 = 18z. Punând
condiţia ca discriminantul să se anuleze, găsim λ = −9/2. În concluzie,
ecuaţia planului căutat este
9
π : x−z− = 0.
2