WRIGHT MILLS SI STIINTA SOCIALA AMERICANA, Nu ineape indoiala c& pentru-a injelege sem= nificatia i originalitatea operei stlintifice a lui C. W. Mills, in panorama stiintelor sociale din SlU.A., trebuie s& incerei, In primul rind, a=ti face inteligibile aspectele’ specifice ale gindirii sociale americane. Ceea ce ins’ nu este deloc usor. Diversitatea si multitudinea caracteri- zeazk, in prezent, cu o deosebita pregnanta, atit carceliirile sociale si Mteratura sociologica din S.U.A., cit $i insesi opiniile despre valoarea stlinfificti gi tendintele ideologice ale acestora lar cit priveste aprecierile, partiale sau glo— bale, adresate azi sociologiel nord-americane, 0 asemenea constatare poate fi si trebuie inc: prelungita ; fie ci vin din interior, ca reflectii ale sociologilor americani despre’ munca lor, fie c& sint formulate de catre cercetatorii eu- ropeni sau din alte p&r{i ale lumii, caracteri zarile stiinjei sociale americane sint nu mumai humeroase gi foarte diferite, ci si extrem de contradictori Dincolo insi de orice aprecieri teoretice pozi tive sau critice, prolificitatea sociologiei con- temporane americane este reala si constituie unul dintre fenomenele stiintifiee contemporane cele mai impresionante. Care sint sau pot deveni semnificatiile ma- 5s jore ale acestei spectaculoase explozii socio- logice ? © expansiune_ stiintific’ cu atit mai demna de luat in seama ¢u cit ea releva gi re- produce, in variant american’, un fenomen mai larg, de dimensiuni mondiale : avintul din ultimele decenii in domeniul sociologiei, pre- cum si al disciplinelor limitrofe. Un raspuns complet la o asemenea dificil intrebare nu poate constitui, desigur, obiectul acestor rin- duri. Pozitiile extremiste se cer insi respinse, eredem, total si de la bun inceput, indiferent de anvergura sau pretentiile de completitu- dine ale unor aseménea analize. Mai intii_ni se par superficiale si hazardate acele opinil de |,sociologie a sociologiei dup& care geogra- fia ‘mondial actual’ a r&spindirii, sub raport cantitativ, a cercetarilor sociologice ar trebui totalmente identificati cu geografia descope- ririi si acumularii adevarurilor stiintifice in sociologie. Schematic vorbind, prin asemenea consideratii scientologice, aplicate la un dome- niu atit de complex ca cel al disciplinelor so- cial-umanistice, se acrediteazA ideea, mult prea facild, a unui raport automat direct proportio-— nal intre indicii de crestere cantitativa a cer- cetrilor sociologice si largirea ariei teoretice a sociologiel. Progresul in stiinjele sociale, si cu deosebire cel teoretic propriu-zis, se realizeazd ins& pe cdi si in forme mult mai complexe de- cit cele pe care le sugereazi asemenea proce- dee simplificatoare de analiz& si prognoza. Con- omitent cu asemenea viziuni’de un optimism implist asupra viitorului sociologiei, mai fiin- feaz& Ins’ si o alti pozitie, la fel de confuza in premise si de superficial’ in concluzii, dar de ast data laitmotivul fl constituie neincrederea $i pesimismul absolut in ce priveste mai ales teoria sociologic’ americana. Nu pujine din ima~ ginile actuale despre atit de mult discutatul pragmatism al spiritului american, imagini care adesea devin, din p&cate, simple ticuri Bazetiresti, ne propun si vedem in sociologia 6american’ 0 diseiplina tern’, dugmana de moarte a oricirei filozofii sociale, un domeniu golit de orice preocupari teoretice, o sociologie devoraté de un empirism cenusiu, ce urmireste exelusiv eficienta sociala practic ‘imediata. Tradifiile progresiste ale gindirii sociale ame- ‘ane, oricit de divergent ar fi ele azi inter- pretate, elt si insegi framintarile actuale din Sociologia americana dezmint asemenea imagini simplificatoare. Exist& in cimpul atit de vast al soclologiei americane destula efemeritate ideo- logici, se manifesta, de asemenea, tendintele apologetice fata de ordinea sociala’ constituita, dar aceste realita}i mu trebuie si ne impiedice 4 vedea si permanentele valoroase ale acestei jociologii, filonul progresist al evolutiei sale, “a i pionieratul stiintific, in atitea privinje real, al cercetatorilor sociali americani. fn fond, desi asemenea adevaruri pot parea locuri co: mune, trebuie amintit c& sensul major al empi- rieitifil In cercetérile sociale din S.U.A. il con- stituie ciiutarea eficienfei umane, individuala #1 colectiva, construirea unor rela{ii de colabo- rare intre sociologie si perfectionarea vie}ii so- ciale (social engineering), iar acel empirism american, de multe ori foarte justificat criticat, reprezint& de fapt doar o deviere ideologiea, fi- lozofici, de la un fenomen stiintific fn sine pozitiv. Tn ce priveste apoi studiul social em- piric, atit de propriu sociologiei americane $i care ‘este azi cel mai des asemuit, pe nedrept dealtfel, pragmatismului opac, relevim ci in- susi C. Wright Mills, atit de acerb critic a ccea ce ‘cl numeste ,,empirismul abstract“ (titlul si conjinutul ‘capitolului 3 al acestei lucrari), Ti propune cititorului o conceptie dinamica, isto- rich asupra empirismului social. Problema clasificdrilor, in functie de curente si tendinje in interiorul’ sociologiei_americane, este astaizi si ea, cum releva, dealtfel, numerosi comentatori, pe’ cit de simplA in aparen{a, pe atit de complicata in realitate. Ne putem referi, 7 de pildi, la o schema oarecum traditional, care ia ca punct de plecare anumite criterii teoretice, considerate a fi definitorii (dar nu admise una- nim), $i care remarci funcfionalismul (repre- zentat mai ales prin Parsons, Merton 5.a.), pe Gnalisti (Lazarsfeld §.a.) i sociologia relaslilor interpersonale (Homans, Festinger 3.a.). Pe de allA parte se considera insa cd, dincolo de unele posibile atagiiri ale sociologilor americani de anumite curente teoretice, sistemele concep- tuale ale acestora pot si'fie si trebuie sa fic raportate concomitent la mai multe cadre de referin\é, determinate, printre altele, de natura metodologiilor adoptate de citre ‘acestia, de specificul ramurilor sociologiei in care ei se for- meaza §i, last but not least, de caracterul idea- lurilor sdeial-politice pe care le exprima. In orice caz, este un adevar dincolo de orice in- doiali ca’ marile controverse din sinul sociolo- giei americane actuale nu au nicidecum ca te- matic& sau ca punct de plecare subtile dife- renje teoretice intre diversele curente si scoli sociologice, ci mai degrabé modul in care un demers sociologic sau altul reflecti natura acelor social problems care friminté societates »postindustriala" americana. Or, relevarea tocmai a acestor linti de forta social-teoretice ale sociologiei americane poate deveni revelatoare si pentru intelegerea locului si influentelor lui C. Wright Mills in contexul stiintifie actual, cici el ,,...a fost sociologul cel mai controversat si mai’ inflexibil in perioada de dupa cel de-al doilea réizboi mondial. El a sfarimat mul{jumirea de sine academica a aces tei generatii..“ (Din introducerea lui G. W. Domhoff si H. B. Ballard la lucrarea colectiva C. Wright Mills and ,The Power Elites“ (C. Wright Mills si _,,Btita puterit*), Beacon Press, Boston, 1971, p. VII). Numele sau ramine apoi in actualitatea §tiintifica cu atit mai mult cu cit, mai ales in ultimul deceniu, in S.U.A., ca si in alte Jiri occidentale, au loc’ mari framintari in 8rindurile sociologilor, atit de ordin organizatoric, care vizeazi statutul sociologului si al disciplinei lui, cit si cu un caracter ideologic mai larg, care se referii 1a raporturile generale ale sociojogie! cu societatea. In directa legaitura cu activizarea si radicalizarea miscarilor social-politice de stinga, sociologia a inceput si devini un loc de confruntiri cu o tenté mai putin academica si mai pronuntat politic’ ; numerosi tineri cerce- Uitori Gar $i unii savan{i cu veche reputatie) yi-au manifestat deschis si uneori zgomotos dezacordul lor cu sociologia aga-zis oficial&, academici, pe care o considera o stiinta aservits, un instrument de manipulare secial- politici a oamenilor. Intrebarea fundamentala i acuzatoare pe care ci o pun in acest sens este: cui foloseste actuala cunoastere sociolo- sich (knowledge for whom)? Desi o miscare contestataré destul de ecterogeni sub raport teo- relic si ideologic, acest curent denumit ,,socio- logia radicala® acuz& sociologia oficiala’ — si prin intermediul acesteia, desigur, intreaga orin- duire social-politiea —' de absen{a_valorilor social-umane necesare relatiilor sociale con- temporane. Ceea ce vor, in linii generale, sociologii ame- ricani conte: este ca stiinta sociala si devind relevanti in raport cu_ problematica social’ actuali, si se lepede de falsa obiectivi- tate gi si devind critic’, s& contribuie la reor- ganizarea sociali profund’, si-si apropie Valori social-umane perene. Este vorba de o si- (uatie sociali caracterizati prin ,,sentimente noi, dar teorii vechi*, cum rezuma contradictiile acestul moment de rascruce al c&utarilor In sociologia american’ Alvin W. Gouldner in cartea sa The Comming Crisis of Western So- ciology (1971). Vorbind de actuala crizi a so- ciologiel_ fntr-o si mai recent& carte a sa —= For Sociology. Renewal and Critique én So- civlogy Today (1973) —, Gouidner mentioneaz’ nu poate fi vorba de un caracter con- 9 servator al sociologici in ansamblul ei, ca di ciplina stiintific’ — 0 idee ce i-a fost pe ne- drept atribuita, spune el, printre altii, de citre Lipset, Becker si Horovitz, Pentru a reda cit mai expresiv caracterul contradictoriu al so- ciologiel contemporane actuale, Gouldner fi atri- buie acesteia emblema Minotaurului, monstrul mitic cu trastituri de om si cap de taur. In substanta sociologiei putem descoperi, deopo- triva, o parte conservatoare, cu finalitati sociale represive, dar si o parte cu tendinfe progresiste si scopuri sociale eliberatoare. Nu exist& azi aproape nici o controversa teo- retic’ mai important in stiinta social ameri- can, legat{ In primul rind de ,,Noua sting’ (New Left*) sau de ,sociologia radicala*, f4r8 sa fie amintit si numnele lul C. Wright Mills. Cum nu exist’, de asemenea, nici comentaril ale tendintelor progresiste in evolujia contem- porané a sociologiei americane fard ca acest ginditor sa devind cap de lista. Desigur, C. Wright Mills nu trebuie vazut doar ea un critic oarecare al societiitii_ameri- cane, ci, intr-un sens mult mai cuprinzator, ca un fiu al Americii, ca un exponent al culturii si istoriei acestei Societati, atit prin plusurile cit si prin minusurile operei sale stiintifice Nu intimplator, dealtfel, asa cum spuneam, chiar referirile actuale la opera acestuia — oper’ care nu beneficiazi inci de consacra- rea unei indelungate istorii — izvor’se nu din simple motive de exemplificare, ca ecouri ale lunei personalititi a ciirei memorie Inci nu s-a stins, ci din nevoia de a denumi situatii sociale si structuri teoretice de importanja si de va- Joare fundamental’. Orictte precizairi in plus ar cere si orictte sensuri ambigue s-ar putea con— sidera ci antreneazf ele, asemenea caracteri- z&ri ce i se adue rimin de exceptional semni- 10ficatic : ,C. Wright Mills — inspiratorul «Noii stingi»“,”,promotorul noii sociologii*, ,.liderul migerit dé contestatie in America‘ 5.a.m.d. Cu- noseutul sociolog 'T. B. Bottomore, de_pilda, preocupat de istoria criticii sociale in S.U.A., pe care consider ci ar putea-o diviza in pe- Moade raportate la succesiunea generatiilor (1900-—1930—1960), apreciazd ca ,noul radica~ lism* ar incepe de fapt mai devreme, in 1950, odati cu activitatea liderului acestei migciri, Care trebuie recunoscut ca fiind C. Wright Mills (Critics of Society. Radical Thought in North America, Random House, Inc., N. ¥., 1962, p. 51—65). Veytejirea academismului steril din S.U.A. si conceperca ideilor sociale ca_mijloc de _refor- mare a Societétii, abordarea acut concreta a so- Glalulut, pasiunea pentru aspectul ctic,justi- {jar, al Tunelionirii organismului social — ase- nenea Galiti,i, care continua tradi{iile progre- siste ale gindirit sociale americane, fac din_acest reprezentant al ,furiei disciplinate* o—figura Tamiinoast a Sociologici contemporane. Intr-un eset Seris cu clevat% pasiune, profesorul de so- Ciologie Gitta ‘Tulea Igi indreapt& concluziile joomal In aceasth directic : ,,Spirit practic si re- (list, eumulind in cel mai Inalt grad aceste in Suyirl ati de caracteristice tipului american, Mills nu vede prezentul cu ochii trecutului, ci pur si simplu se foloseste de trecut pentru cri- fica prezentului* (C. W. Mills, Colectia ,,Sinteze nearer! Eatins gtitaiiticn, 1072, Pp. Viala si activitatea lui C. Wright Mills* se * Sea nascut Ia Waco, statul ‘Texas, tn 1916 $i moare in 1962, la locuinja sa'din West Nyal, de lnga New brie, Darin fi sat aparyineau paturilor mijlocit Gamidie~ 939 isi ia licenta in fMozofie si soclologie tea ead. Tn “oat ig Gubuine docto~ fn sociologie si antropologie, sub” indrumarea profesorulus Howard Becker, la Universitatea din Wis- tonain. Latereaza Ja inceput tn cadrul universitatilor tin Wisconsin #1 Maryland, lar din 1049 pina la stir a desf%isoari in general in mediile universitare, a cereetitor, profesor si conferentiar public. Printr-un etos de nobila vibratie, viaja sa se identified din interior cu profesitnea de inte- jectual, a cirui menire o vede ca fiind com- plex $i de coplesitoare raispundere : confrun- varea societatii practice, prezente, cu ideea $i idealul a ceea ce ea trebuie si devina. Cum re- marca atit de frumos prof. Irving Louis Horo- witz, in cadrul aceleiasi personalitati, aceea a lui ©. Wright Mills, omul si savantul se iden- tified Intr-un singur tot, asa cum in personali- Situ) vietii 1a Universitatea Columbia din New Xorls, Dest a reprezentat, prin excelenta, pul universitaralai american, Mills a ‘fost’ permanent Jegat in variate forme, de viata soctala practica. Participa, de pilda, Ig cercetariie sociale direcie sf astfel, buntioard, i Nederea propunerit unor masurl sanitare pentru Gon- Jresul privind nrelajitie industriale™, cerceteazd 1a De- {roi modelele ‘migratiel portoricane la New Yorke Caldtoreste apol peste grapita, ceca ce contribute im= pilcit la cristalizarea idetlor sale despre rolul socio~ Togie ca Siiinja cu un fel si dimenstuni mondiale, In {988 vine ‘pentru pulin limp in" Buropa, tar in 1957, fevenit in’ Anglia, conduce un seminar stim{itic 1s Scoala, 1ondoneza ‘de economie si soclologie, unde tsi Expune pe larg sl idefle ce ver devent confinutul 10- Gun “Imaginafia soclologica. Viiteaza, de asemenea, Polonia, UKs ica Latini Dintre lucrarlie sale principale amintim ; White Col- lar: the American Middle Classes (Gulerele albe : ca tegoriile sociate mijtoci am i The Powe Bitte (lita putertty, 19565 tion (Imaginufia sociologica) 1959. Intr-o culegere ma BSG {nuidats : Power, Politics aad People (Putere, Do: fives "si popor), Oxford University Press, London | — New York, 1908, ingvijita si prefatata de profesorul Irving Louis Horowitz, sint reproduse principatele stt~ ait si eseuri ale lul Mills. De amintit apoi si faptul ea Sn dnoarea lui. Wright Mills profesorul Irving Louis Horowlts aeditatiuceates colectiva The New Sociology (Noua sociologie), al carei sumar Inirunesle presti~ floase ‘scmnaturl. S-a\remarcat, de asemenea, prin Et succesive, lucrarea colecuva C. Wright Mills and Ste Bower lite", editata. de G. W." Domhoff st HB. Battard. ‘ucrarlle iu C. Wright Mills se traduc, an de an, in tot mai multe limb. si apol A: 12tatea lui Socrate omul gi filozoful au format o ingura entitate. Mediul vietii intelectuale americane in con- tinuad confruntare si divergen{a cu realitatea ki constituie arena sa de lupti si-i ofera esursele vitalitatii sale teoretice. Acest mediu eonstituie, totodata, si baza social principala pornire in explicarea atit a calit&tilor cit wi a ceea ce se considera a reprezenta limite in 4ctivitatea de sociolog contestatar a lui C. Wright Mills. Intelectual caruia ii repugna yeuiralismul academist, orientindu-se nu spre dealuri livresti, ci spre viaja publica, cu inte ves major pentru viata practic cotidian’, C. Wright Mills este asociat, pe buna dreptate eredem, de clitre exegetii Operei sale, liniei ce descinde din Franklin Giddings, care, la_ sfir- situl yeacului trecut si in primele décenti ale eelui prezent, ciiuta si imbine explicarea te- oretica, de sistem, a societatii cu investigatiile practice ale realit&til sociale. Este apropiat, de agemenea, prin radicalismul s&u social lui Thorstein’ Veblen, economist si sociclog din 4eoeas! perioada, care anunta, prin lucrarile Sule, teoriile moderne ale actiunii Sociale si ma- nifesta, desi ct. numeroase limite ideologice de blasf, © atitudine permanent critici fafa de so- eietaie, Unii comentatori (le pilda sociologul ‘1, Bottomore, amintit mai Inainte) il asea~ tind, de asemenea, cu contemporanul David Riesman, gi el critic al societatii ,,postindustri- ale*, al conditiilor de viajé ale omului secolului al ¥X-lea §.a.m.d. ie cf este vorba de reale inrudiri_teoretice side stil de gindire, fie doar de similitudini de povilii sociologice, C. Wright Mills ramine o personalitate stiin{ificd proeminenta, originala, String de orice epigonism. Si, poate, dincolo de osutura de autentic originalitate a conceptiilor Iui sociologice, pozifiile sale de independenta intelectuala 1é putem glisi efectiv exprimate eel m. xe In atitudinile pe care le-a adoptat aa faji de fenomenele sau evenimentele social~ politice majore de care s-a lovit in timpul Vietii. Astfel, de pild&, intr-o perioada in care nu era simplu si usor In S.U.A. sii te declari fa- vorabil revolutiei cubaneze, C. Wright — Mills serie temerarul siu pamflet politic: Listen yankee! (Ascultté, yankeule !), in care, de pe pozitiile unei etici militante, a intelectualului constient de rolul siu social, apari deschis eauza poporului cubanez. $i nu ‘este vorba nici- decum de o actiune singuiari in viaja sa. CAci atitudinea lui radicalé nu este de sorginte prag- matic’, ci izvoriste dintr-o interpretare teore- ticd a realitatii sociale, oricit de limitata ar pu- tea aparea aceastA viziune asupra societAfii in raport cu 0 conceptie stlintific’ consecventa despre societate, aga cum o ofera dialectica materialist’. Deceniile al 5lea si al G-lea, cu truistiturile lor cele mai caracteristice pentru Viaja social-politicé american si In care el igi desfdsoaraé tumultuoasa sa activitate stiintifica, reprezinta pentru C. Wright Mills o tematic& permanent de meditatie teoreticA grava, plina de raéspundere intelectualé. Sint, dealtfel, dece- niile in care, pe fondul ascensiunii societatii industriale americane, se deruleaz’ asemenea fenomene ingrijoritoare ca ,,razboiul rece“, care a Impins pe scena viefii Americane stafia macchartismului, ofensiva ,,capitalismului popt lar gi devalorizarea moral spectaculoasi a_societajii de consum, pesimismul intelectual gi antiideologismul. Or, in astfel de conditil, ginditorul american pune in fata cercetdrii si teoriei sociale tocmai sarcinile de a se confrunta direct cu o realitate vitregA si de a gasi solufii adecvate dincolo de marasmul ideologiei de dreapta, ultraconservatoare si brutal, ca si al apatiei politice, marasm proliferat cu atita asi- duitate de cdtre societatea opulentei. Lozinca »neangajaril® — izvorit& din conformismul so- Zial si politic pe care fortele reactionare se stra- duiau su-l iInoculeze maselor, ccea ce In privinta 14anumitor p&turi sociale au si reugit temporar — ii prilejuieste lui C. Wright Mills ocazia si motivul de a caracteriza deceniul al 5-lea_al societ&tii_americane ca fiind cel al ,,generatici tuieute* (The silent generation). In “mai multe eseuri politice din aceasti perioada (printre we The Decline of the Left [Declinul stingii] si The New Left [Noua stingaJ), el este pre- Gcupat de deruta ideologicd a generatiilor ci rora le revenea sarcina de a tine piept ofensivei marelui capital, si in primul rind de sarcinile politice ale stingii intelectuale americane. Diag- nosticul politic dat de Mills realitatii analizate este prompt si incisiv : ,,Categoric, azi in Ame- a gi-au facut Ioc mai degraba 0 folosire si 0 piirare festiviste ale libertatilor civile decit o folosire insurgenté si efectiva a acestora*, (Po- wer, Politics and People, p. 230). O situatie social care trebule ins& ‘curmata, ciici insagi evolutia societatii contemporane impune, ca 0 condifie obiectiva, inerent&, reintroducerea ra- jiunsi im fluscul dézvolturii, ‘reactivizarea mas: jor la viata publica, deschiderea unor perspec- tive ideologice largi asupra viitorului. Ceea ce forjele retrograde, care de{in puterea politica, socotese ci ar reprezenta doar o utopie trebuie si devind, dupa C. Wright Mills, un program de luptt ¢fectiva, c&ci, in realitate, 0 asemenea utopie reprezinté ,,conditia de supravietuire a umanititil*. Tocemai in necesitatea de consties tizare a acestor obicctive social-politice rezida si sarcinile intelectualitatii, care trebuic sa-si precizeze atitudinea prin Insusi faptul ca stiinta a devenit unul din factorii principali ai dezvol- tirii sociale. Problema intelectualita{ii trebuie astfel si se transforme intr-o preocupare fun- damental a sociclogiel_ contemporane. Intelec- tualii trebuie sa reprezinte o fort& politica de stinga, cci, prin procesul cunoasterii stiintifice la care participa, ei pot Intelege mai bine sensul istoriei_ si, In consecin{&, pot deveni agenti ai dezvoltarii sociale. Sociologia trebuie s& devin& a5 ideologie progresisté tocmai in aceasta acti Tati cuvintele cu care C. Wright Mills isi In- cheie articolul Noua stingé: ,Wpoca multumirii de sine se incheie, Sa le lastim pe babe si se vaiete cu intelepciune despre ~sfirgitul ideolo- giei+. Noi am si inceput s& pusim inainte* (Po- wer, Politics and People, p. 259) Oricare ar fi fost tema abordati de clitre ener- gicul sociolog, el ajunge de fiecare dat’, cu analiza sa, in punetele nodale si critice ale so- cict&tii americane contemporane lui. Nu-i mai putin adevarat totugi cA selectarea Insasi a te- melor el nu a facut-o niciodata la Intimplare, fara criterii de optiune ferme si cu substrat teoretic. Problema puter impreuna cu pro blema societtfit_ de mast — subiectele lucrai lor sale White Collar si The Power Elite — dau posibilitatea atit a unor incizii teoretice de pro- funzime cit si a formarii unui tablou social pa- noramic, c&ci aceste teme subsumeazi caracte— risticile definitorii ale societatii monopoliste din S.U.A, si ale reflexclor ei ideologice. Printr-o abordare stiintific& in care analiza teoretic& se conjugd cu investigarea pertinent& a datelor conerete, C. Wright Mills cerceteaz truetura de clasd a societa{ii americane ac- tuale, arétind c& in cadrul acesteia s-au concen- frat Ja un pol cercurile conducatoare (clita pu- terii), iar la celalalt pol restul categoriilor sociale. Ceea co igi propune el in lucrarca sa Gulerele albe este apoi tocmai s4 ia In dliscutie SA interpreteze fenomenele ce se produc in sinul categoriilor sociale mijlocii, ale céror par- Ficularitati si roluri sociale au devenit cele ale ‘unei ,,societiti de masa“ Desigur, C. Wright Mills nu este un sociolog marxist — cu toate c& el se inspira adesea din exemplul si din ideile lui Marx — iar in ana- lizele sale din ambele lucréri, ca gi, de altfel, din intreaga sa oper sociologica, nu vom in- fiIni supletea si rigurozitatea metodei materia- list dialectice aplicata la analiza vietii sociale. WetNu este mai putin adevarat inst, pe de alta RR ce nino giacis comparatie sy conception farMitiy cu cele ale Ini Mars ar fi calen con a indicath (har din tnsugi punetul de ve- Gere “al metodologie! marxiste !) de analizi a feestor dout excelente cirti. $i, de asemenea Wicincecsuctvissce uncr ccemencs compa” MH putem dezvalal con{ioutal valores al aces {oF car{i, care consté, in -primul. sin ties, tn reflectares, critics” a. realitati Ms GS etastnes ua Ts. Sochatgates"pe Baga te S \ oriei sociale, a unor pozitii si deschideri stiin- lifice Inedite gi deosebit de valoroase. ietatea de masd — ale crei tare social~ istorice sint reluate teoretic in analiza si in cu- prinsul Imaginattet sociologice — este pusi de ©, Wright Mills in dependenja cauzala de fac- i economici, precum si de alti factori, si este eonsiderati ea’ fiind prototipul negativ al exis- tentei sociale din secolul nosiru. Dincolo de faptul ci Mills nu epuizeazi expiicatia social- conomich a aparitiel ,,gulerelor albe“ si ca nu este suficient preocupat de dezvaluirea, in mn- Suyi contextul evolutiv al societiitii, a ciilor so- cisle obicetive, ca gi a solutiilor politice de de- payive istorich’n ,,societt\ii de masa, analizele sociologice din aceasta Iicrare prezinté un in- tones gtiinyific si politic multilateral. Tn opozi- {le eu teoriile sociologice apologetice, C. Wright Mills dezviluie contradictiile societ&{ii_mono- ste gi relevii caracterul de clas social re- s{ionar al marii proprietati capitaliste, care produce generalizarea proceselor multiple de instrainare a indivizilor gi depersonalizarea ca fenomen social de masé ; el dezvaluie, totodata, vaportul strins dintre Conditille social-econo e $i politice ale categoriilor sociale mijlo- cli, create de domnia marelui capital, i anumite particularitay! culturale negative alé ,,societatit de masa“ Wright Mills opiniei publice din S.U.A. si din intreaga lume. In aceasti lucrare, el spuibera orice fluzie despre societatea capitalista ame- rican’, vestejeste toate sloganurile acesteia (so- cietatea ,,ganselor egale“, a democratici depline, a bunastarii generale ‘ete.). Uxista, dealtfel, in cazul acestei clirti o impresionanta concor- dan{a intre Importanta temei — puterea — 5i Insemnitatea constatarilor formulate: Cea mai mare parte a demersurilor sociologice ale lui C. Wright Mills — remare& sociologul ame- rican Ralph Miliband — se referdi la putere, la natura ef contemporand, distributia si sursele sale. I s-a adus chiar acuzatia de a fi obsedat, persecutat de problema puterii si de oroarea oa- menilor fa{i de putere... In realitate, C. Wright Mills nu a fost obsedat propriu-zis aga de mult de putere, cit mai ales de lipsa puteril. El cre- dea ci pentru mase de oameni din ce in ce mai numeroase nu mai sta in puterea lor si-gi for- muleze $i si-si manifeste atitudinea fati de nigte decizii cu enorme consecinte pentru ei sau chiar Impotriva lor“ (The New Sociology, p. 81). Este unanim apreciat ci lucrarea Elita puterii reprezinté una. dintre criticile cele mai Tadieale aduse societS{ii americane de catre un american. Imaginatia sociologica este 0 lucrare de cri- tick $i fundamentare teoretica a sociologiei. Statutul ei in cadrul operei lui C. Wright Mills este cit se poate dé legitim, ciici necesitatea de @ construi © nowd sociologie reiese din struc tura Intregli sale activitali stlintifice. Logica interioaré_a_demersului sau stiintifie 0 deter mink pe C. Wright Mills s& fie un critic nu nu mai al socictatii americane monopoliste, ci un_critfe al sociologiei contemporane Lut, din S.U.A. in primul rind, desi nu numai de ‘aici : o sociologie repliatA mai mult asupra ci insdisi, lipsita de relevanta, care impinge adesea Tucru- rile spre fundaturi. Reformarea societatii nu s-ar putea deci realiza fri o noud teorle social’, 1amai adecvati, fart un_,,aparat cultural cores- punz&tor. Drumul spre o noua societate im- plicd un nou stil stiinfific, inctt devine imi- hent& elaborarea de noi concepte, categorii, me— tode de imvestigare, de 9 reconsiderare critict a celor existente, de MfAptuirea unei noi v: ziuni a socialului, mai simpl& si mai perspicace, mai fideld trasAturilor intrinseci acestuia gi cu un caracter mai activ, militant. SA nu uitam de rolul social deosebit pe care Ti confer& radica- Jul sociolog american intelectualitatii, si in pri mul rind specialistilor in stiinta sociala. Nu vom rezuma continutul Imaginafiet socio- logice si nici_ nu yom proceda lao analizi de- taliata ‘a acestuia. Comentarea citorva probleme de principiu, legate de specificul gi esenta acestei c&r{i, este Ins& absolut necesara. Se spunea dacé, in general, lucrarile lui Mills nu s-au bucurat, 1a aparitia lor, de prea multe opinii aprobatoare din partea ’colegilor de breasla, Imaginatia sociologicé a intimpinat din partea acestora o cvasitinanima dezapro- bare. Unii chiar estimeaz’i ¢& 98%/ din sociolo- gii americani s-ar fi declarat in sinea lor sau direct, tn public, in dezacord cu continutul acestei carti. Cel’ mai generalizator reprog cu caracter metodologic ce i se aduce acestei cart este acela ci ca ar reprezenta o iconoclastic ociologicd absoluta, intrucit autorul ei nu ar fi reusit, nici pe departe, si insoteasci clanul sau teoretic destructiv cu eforturi teoretic— constructive de acceasi anvergura si eficacitate. Si uneori se adauga, ca o scuzé pentru aceasta fealitate, faptul ci autorul cdrtii a murit prea tindr (la doar 46 de ani!), fara si mai apuce sti-si elaboreze, In profunzime si multilateral, sistemul s&u sociologic. Desigur, pot fi interesante asemenea obiectii, dar ele nu _sint hotdritoare. Ieonoclastia teore- tic& reald, intemeiata, fecunda in rezultate re- prezinté principial ea ins&si, credem, atit filo- zofie cit si sociologic, un demers teoretic de o 19 \ America de Ja moartea 1ui valoare potential egalA cu activitatea de el: borare si construire de sisteme teoretice origi nale. Foarte adesea, aportul teoretic cel mai relevant si mai fecund devine mai degrabi apanajul radicalilor destructivisti decit al crea torilor de sisteme teoretice. Care este climatul teoretico-social si, mai precis, configuratia sociologicaé in cadrul §i im- potriva cireia isi desfasoara vehementa sa_cri- tied ?,Doud scoli de cercetare au inflorit in ‘Veblen seria Wright Mills. Una din ele fetigizeaza metoda, cealalté teoria. Ambele au pierdut din vedere. Sbieetul_propriulu lor studiu. Superstatistici- chit au fragmentat adevarul i eroarea in parti cule atit de marunte ineit nu mai putem spune himie despre deosebirea dintre ele; prin. ri- goarea pretentioasé. a metodelor lor, ei reugese gs trivializeze omul si socictatea si, prin acest proces, propria lor gindire. Superteoreticienii, Be de alta parte, represinta o incercare partial Braantzati de a’se indeparta de practica sim- pla a deserierii, pentru a explica si intelege comportarea umani $i societatea; ei mu fac fnsd decit sd transforme intr-o prozi_emfaticé regultatele unel lecturi dezordonate a sociolog lef eminentidin secolul trecut si, in acest py ces, lau propriile lor idei elementare drept re. zultate finite. In practica ambelor acestor scoli Zredominante, stiinja. sociali contemporana ovine pur si simplu o metodd elaborata pen- {ru a-asigura ca nimeni si nw afle prea mult despre om $i socictate 5 na printr-o. inge- SGiNe formalay dar steriia; cea de-a, dous Buntrcun obseurantism formal, nebulos“ (In- Yroduction to the Mentor edition of Thorstein Veblen, in The Theory of the leisure class, Routledge and Kegan Paul, London, 1946, bp. X. Citat dupa Gitta Tulea, jucrarea amintité, pb. 125—126). Dup& cum se stie, reprezentantii Be elit ai acester -doul tendinte sociologice, pe larg criticali in Imaginafia sociologica drept 20exemple tipice si semnificative, sint. Talcott Parsons, pentru ceea ce C. Wright Mills denu~ le ,outperteoria®, si Paul Lazarsfeld, pentru oon ce tot el denumeste ,,empirismul abstract Keferindu-se la raporturile Tui Mills cu aceste do tivente i, im general, cu interrelatiile Hiinpitice cintre teoria sistematica si cerceta~ Yea empires, prof. univ. Ion Iordachel conchide eu deplini justete : ,,Reactualizind importanta metodei istorico-comparative, C. Wright Mills eritiek atit teorifle prea generale, grandioase dar gaunoase, cit si empirismul vulgar al teh- hicienilor, citora le lipseste imaginatia si lu erenazi ca’ nigie birocrati* (Curs de teorti socio- logice contemporane, Bucuresti, 1970, p. 287) W ee méisurd sint verosimile, intemetate ase- Mmenea critic ? De obicei, valoarea sau lipsa de Nalowre a efrlii Imaginatia sociologict este pli direct In dependenta de réispunsul pozitiv Hatt nogatiy la aceastt Intrebare. Ceea ce, foarte desehis miirturisind, nu ni se pare o metoda Jlstificat de interpretare si de evaluare a Aeostel remareabile c&rti de epistemologie so: lala. $i aceasta nu filndc& r&spunsurile posi. hile Iv intrebarea de mai sus nu ar constitui G problemi reali, ei pentru ci aportul ideati W lierfril se extinde mult dincolo de insesi yranitele acostel probleme. Tmbatabil in aproape toate ,,exemplele“ su- puse analizel eritice — indiferent c& acestea sint Heeupate dintr-o directie sociologic& viciata sau din cealaltaé —, ramine cert si uneori foarte Wisibil si faptul cA obiectiile critice ale lui C. Wright Mills ti pot produce cercetatorului ac {inl din cimpul stiin{elor sociale si sentimente de insatisfactic sliintifica. Greu de crezut si de aeeeptat ca, In ansamblul lor, conceptiile socio- logiec ale Tui Lazarsfeld ar putea fi toate identificate cu tarele asa-numitului empirism abstract*. Dealtfel, este un lucru evident ca Win Iuerarile acestuia nu lipseste nici reflectia teoretict, izvoriti din cercetarea empirica, atit 2 despre societate cit si despre sociologie ca dis- ciplind stiintifies. Pe de alt& parte, chiar si in ce priveste ,,superteoria* atribuita ‘lui Parsons, ea nu-si eptizeazi problematica cu labirintu- rile speculative de care este pe drept invinuita. In critica ambelor tendinje sociologice polare, G. Wright Mills simplific&’ — pare-se constient de acest lueru in cea mai mare masuré — as- pectele conerete de manifestare ale acestor tendinje §i mai ales implicatiile teoretiee com- plexe ale scopului urmirit in cadrul acestor Gemersuri, dincolo de faptul c& acesta a fost sau nu atins. Ceea ce ni se pare inst cA se scapa din vedere, aproape Intotdeuna, cind se tine Seama doar de Iinfile prea ingrogate, pe alocu- rea, ale critieli facute de C. Wright Mills, cu muit talent, lui Parsons si Lazarsfeld, o criticit ce tinde spre © oarecare caricaturizare, este mai ales faptul ed aceste doua scoli nu sint anali. gate in sine si exhaustiv, intr-o forma mono- frafick. De fapt, aceste gcoli sint introduse in paginile c&rtii ca doud ,exemple“ ale unor di- Fectii generale posibile in sociologie — pini la un punct justificate, dincolo de acesta viciate, transformate in veritabile forme de instréinare stiintifica. Dealtfel, dact ar fi fost vorba pur si simplu doar de niste ,,atacuri teoretice 1a adresa a doi sociologi renumifi, mai mult sau mai putin intemeiate, dar farfi Un substrat teo- retic mai vast si mai adinc, ar deveni inexpli- cabile atit dimensiunile reactiilor —stiintifice stirnite, cit si prelungirea in timp a acestora. Caci aceasta critic’ Jarg deschisa, vizionaré, a devenit azi un punct de referint& in dezbaterile sociologice _americane. Astfel, de pildii, In amin- fita carte The Coming Crisis'of Western Socio- logy, Gouldner vorbeste de rezonantele pro- funde pe care le are azi in rindurile tinerilor intelectuali din gtiintele sociale americane mai ales critica facut’ de C. Wright Mills implica- {ilor sociale ale functionalismului, e&ci, preci- zeazi cl, ,,diferenja crucialé dintre ei (Mills si 22eee ee eae reas era oe ete aaa pair ier es sence ae eee ea a kp ie ee a een’ Se Nd Se preocupat de tipologia sublectivitai ceseetito” pe gga a lobsa eb Ia SSR eae Bs ose ase neta ee alae ST Gh SN Oot eat aun gee re te clear eee tura ,,Dacia“, Cluj, 1971, vol. I, p. 244). ‘ ee eS ae ees Sige ead preticuns sae comes eae ee ae ee ae, ees eg cea se ae ee ay eau sate ieee ene 7 ceo er logice americane. In esenta stiintificA profunda apenas aia area Bic amesioan, ol ol den Sasa AAR DET acest sens trebuie s4-] vedem pe a Wright seer and Sebago ee ee eae ein ‘a sociologiei contemporane In general. In aceas- s,cosiblogiel eoutempersas in eeaeeal ts gear, ae ee Heeb aot sect teatna essen nh eT eer et re eta ie eg EUG SIRE eee eres es peste ect a oe ene eels oe aoe Ja a cirei legitimitate, prezenti, dar mat ales Viltoare. el se si refera dealtfel, in paginile Cari, Prin intermediul sociologiei, ginditorul Smerican tinde spre fundamentarea unci epis- femologii a studiului social contemporan. De- hitfel, pentru aceasta pledeaz& si nivelurile de generalizare si de abstractie la care sint discu- Gite problemele cercetiirii sociale din zilele noastre, raportarea cu predilectie a acestei cer- Gstari la ansamblul social (sub raport teoretic, metodologic, etic 5.a.m.d). Lectia pe care isi propune C. Wright Mills s-o argumenteze in Imaginajia sociologica are fa punet de pornire sociclogia ca stiinja des- hist. Bxisti In conceptia sa, cum am amintit Geja, o relativitate a granitelor intre stiintele Soeiale in cadrul procesului evolutiv de consti- {tire a Stiintet Sociale. O denumire care, chiar dacd mai mult metaforic decit cu o rigurozitate Gepling, reuseste totugi si ne atragdé atentia Ssupra faptului ei in cunoasterea sociald, atit de tinara istoric in raport cu stiin{ele naturit, Gxista nu numai Un proces de diversificare, cl ide convergent& si unificare interioara, struc- farald, a acesteia. Totodatd, ins&, chiar sf refe- Waducne doar la aria delimitati a sociologiel, Go Wright Mills considera ci nu trebuie si ab- solutizim o singurd infatisare a acesteia. Socio- Jogia contemporana se poate infafiga In mat qmulte ipostaze, in functie de factori majori, de Ruturé socialé’ Gn primul sind institutionali- parea sociologiel) gi epistemologicé. Or, a opune Zeeste ipostaze ung alteia Inseamna a frina pro- Gresul Cunoasteril sociale. Astfel, de pild: Bifentarea sociologiei spre realitatea social ConeretA nu se poate afla structural in diver- genta cu construirea unor niveluri teoretice de fnalti abstractie ; prin exigentele lor de obiec- tivitate stiintificd, asemenca directii de inain- tare nu se opun wnele altora, cum sugerea”. adesea miopia tehnocratic’, Etosul ce leaga st! fnta de actlunea umanti Individuald gi colectiva 2apropie sociologia de politica si de istorie. Or, tocmai 0 asemenca perspectiva neinchistati, ct cuprinz&toare asupra profilului sociclogiei, ca Stiinta gi actiune social, se desprinde "din Imaginafia sociologicd. Ceea ce dovedeste, pe de alté parte, ci nu_este deloc intimplatoare orientarea ui C. Wright Mills spre aspectul tiple contemporan al unor asemenea pro- Dleme : raportul stilntelor sociale cu gtiin= fele exacte si indicarea pericolului de obiecti vism tehnocratic ; raportul stiintelor sociale cu Societatea si redobindirea de citre acestea a etosului lor originar si funciar ; raportul cer- Cetarii stiintifice cu actiunca social colectiva Si lupta impotriva organizairii monstruoase, Birocratice a stiintei printr-o institutionalizare alienatt ; raportul dintre formele instituttonale ale stiinfe! $i statutul cerectdtorului ca individ, @a intelectual ,meserias cu un spirit creator plenar, a crui’ libertate si a carui indepen— Uenta se afl azi pe punctul de a fi indbusite de catre formele instrdinarii birocratice din eadrul cercetarii stiinjifice Ce este Sociologia, Ja urma urmelor, tn con~ ceptia lui C. Wright Mills? Din problemele enuntate pind acum s-a putut vedea cd, fara SA minimalizeze cereetarea empiric, molecu- lard a societ&tif, atit de specifica vremii noastre, Mills propune depasirea acesteia, subordonarea ei unor structuri de anvergura ; ‘el accentueaz’i necesitatea esentiald, primordialé a macroso- ciologiei (a large-range sociology). ‘Semnificatiile coniemporane ale_sociologiet tn _conceptia lui C. Wright Mills apar, dealtfel, intro forma specifici in chiar ceca. ce el nu~ meste ,,imaginatia sociologica, cuvinte care au event? titlul acestei lucrdri.” Imaginatia_so~ ciologicd nu inseamnd, cum ai™putea sA para, 0 abatere de la rigurozitatea stlintei, vroun gen Ge intuitie revelatoare desprinsé de corpusul metodelor si tehnicilor de lucru. Imaginatia Soeiologica reprezinti de fapt cunoasterea so- 25 _elologick plonara, eltheratt de ingustimi si de- & cunoasterc sociologicd punt in ser- Vicia) Umanitagi. Caci, spune C. Wright Mills fed in primele pagini ale lucrdrii sale, aceasta imaginajie sociologics it permite celul care -o posedA si infeleagh scena larga a istoriel%, tn functie de semnificaille acestela, atlt pentra Viaje interionra a individulul eft9i pentru a= Nera si destinul maselor de oameni Tstoria general a progresulul stiintific releva ca nu o data ratucirile sf deformarile temporare le ciilor sttingel au pornit, inivial, de la si- tuasit reale, dar defectuos interpretate. Am va- Zut, in ce priveste soclologia, ed formaliamul abstract al ,superteoriei* absolutizeara pind la Gotormare. calitati Teale ale teoriel, dupa cum transformarea tehnicilor de cereetare in scop in sine, promulgata de ,cmpirismul abstract, porneste'de la injelegerca ingusta a progrese” Tor rede inrepistrate de cerectare “soclalt di- rect’ din zilele noastre, Mai trebuie relevat inst_un alt exemplu care’ sirabate’ de la un capat la altul cuprinsul Zmaginafiel socloto~ Gite: raportul dintre. cercetarea sociald con fomporany 1 tradiviile sociologiel clasice. Fite © noua directie in care C, Wright Mills se ri- diea vehement impotriva exceselor seientiste, a atitudinilor Leoretice extremiste, de falsa avan= gards, “minentul sociolog american. militeazi Shergic pentru recuroagieren viabiitayil av {anti tradifillor autentice ale sociologiel cla- sice. Fireyte, el nu preconizeaz’ nicl o forma Ge Spigonisin, de ascrvire fafa de sistemele sociologice clasice din treeut, dar considers cl totugiintre trecutul 41 prezentul sociologiel mu trebuie su vedem rupturi totale 31 absolute, eet Drogrésulcunoagter!i gociale nuva indibugit me- Sajal marilor sociologi ai. treeutulut. Nu putom tnchela aceste rindurl tard a ne mai referi, in sfirsit, si la un alt aspect, deose- bit. de important; al-subiectulut” in discuiie atitudines “acestul sociolog american fai de 26marxism. Este stiut c& unul dintre cei mai mari sociologi ai trecutului este, dupa repetatele afirmatii ale lui Wright Mills, existente impli- cit in aceasta lucrare, tocmai Karl Marx. Se gti, pe de alta parte, c& el s-a pronuntat pen- tru ‘valoarea sociologic’ a gindirii lui Marx cu un nobil curaj intelectual, in climatul de pro- nunjata reactiune din anii razboiului rece, si ci a propus si a contribuit la raspindirea texte- lor 1ui Marx in S.U.A. S-a remarcat, de ase- menea, ci influenja sociologici lui Marx asu- pra lui C. Wright Mills poate fi gasita nu numai exterior, 1a nivelul unor declaratii de principii, ci si in unele tras&turi interioare ale sistemului su de gindire sociologica, Si numai Ja nivelul unei discutii cu totul generale in jurul acestei probleme, se cer to- ‘tugi relevate’ unele aspecte care, de obicel, sint sedipate din vedere cind se discuta aceasta tema. Or, in aceasti privint’i, credem ci raporturile teoretice ale lui C. Wright Mills cu marxismul se aseaman&, in principiu, cu raporturile sale politice cu socialismul, pe care el niciodaté nu lea infeles profund stiintific, in multilaterali- tatea implicatiilor sale majore pentru. epoca noastra, fapt pentru care uneori, cu total spirit necritic, minuieste chiar clisee’ despre socia- lism _inventate de propaganda ostilA sistemu- jul socialist. C. Wright “Mills analizeazi, de obicei, nu marxismul in general, ca sistem uni- tar de gindire, ci doar acele elemente din gin- direa sociali 4 lui Marx care se pot inscrie, dupa opinia sa, pe linia a ceea ce el considera a reprezenta tradifiile clasice In sociologie. Se poate afirma deci c& C. Wright Mills incearcd 5% se apropie de gindirea lui Marx doar de pe pozifiile intelectuale ale universitarului, ale sa- vantului progresist, si nu de pe cele ale inte: lectualului devenit’ organizational om _ politic activ, militant. Or, in aceast& ordine de idel, pot fi fructuoase, desigur, mai ales ca ipoteze de lucru, chiar si incercirile unor comentatori 27 criticismulut sau social, pe de o parte, 91 soltt- AG Might MuMtse sis fire indotall, dincolo s\ de orice limite ale operei sale gtiinjifice, o 1u- Jmind nestins{ in panteonul stiintei sociale si Jun exemplu molipsitor pentru noile generatii le cercetiitori. Sensul vielii sale de savant il constituie, de fapt, tocmai sensul pe care el a incercat $&-1 imprime stiinjelor sociale, accla de a descoperi legiturile trecutului cu prezen- tul si cele ale prezentului cu Vviitorul : ,,In pre- zent sociologul are de Indeplinit o sarcina ur. gent, care este in acelasi timp politic& si intelectualé — c&ci, in realitate, ele coincid —, aceea de a clarifica elementele ce formeazti nelinigtea si indiferenja contemporand. Acest lucru fi este cerut sociologului de catre toti reprezentan{ii culturii, fizicieni si artisti, de intreaga comunitate intelectuala. Tocmai dato~ rit acestei sarcini si acestei asteptiri, gtiintele sociale incep si devind numitorul comun al erei noastre culturale, iar imaginajia sociologic’, cel mai necesar produs al activitajii noastre in- telectuale*. ‘Ar fi nedrept s& incheiem aceste succinte consideratii pe marginea lucrarii Imaginayia sociologicd fra a-1 anun{a totusi pe cititor de faptul ci aceastii carte insereaz& si un excep~ tional ,,Apendice* — corp separat in cuprinsul jucrari? doar datorit& tematicii oarecum dife- rite abordat& aici de catre autor —, deoarece el este relevabil prin dimensiuni, cit’ si ca im- portant& teoretied. Intitulat ,,Despre miiestria Intelectuala™, acest elevat apendice, cu un ca- racter stiintilic si totodata pedagogic, in sensul superior al cuvintului — mn care autorul tsi pro- pune si implirtisease’ tinerilor cercetatori din jtainele* de laborator ale muneii si creatici Sociologice — releva o nous dimensiune, supe~ oar’, a personalita,ii lui C. Wright Mills : imbinarea trisiturilor de reformator social cu cele de educator al noilor generatii de cerceta- tori sociali. Originalitatea si caracterul progresist al gin. dirit ‘soctal-filozofice gi sociologice a lui 29 ©. Wright Mills — gindive a cre! valoare pe- Fen daptgeste, a tnramnatate i Semnticatl; Rranijele patriel sale. expiies ‘aperiia cari Fmaginajia “soctotogtea in” Coleetia det eon jemporane%, coleciie inauguratl de Gite Bale tara polite Gu mal bine de cinel ani in uema Sl care a dobindit un binemeritat prestight tn Findurile eititorilor, Colectia, yldet” contempe: Fane" si-a propus, dupa cum se gtle, tocmal sd contribuie la cunoasierea sf stimularca dlaloe gului de idel, fenomen specific epocl! noast prin publicaréa de lucran stiintifice cu rasunet Ih constiinfa contemporand, luerdri cao tema. fed major. gi de interes 'stiintific prinetpial Or, Imaginatia sociologica este o lucrare eee respunde plener nor asemenes exigente com= PETRU BERARPERSPECTIVELE $TIINTELOR, SOCIALE In, zilele_noastre, oamenii desea abies c& viata lor particularaé este un gir dc - cane, Sian sentimental oo sc por ee fae See ratelor diffeultati pe care le Intimpini in uni Versul lor cotidian, sentiment care adeseori este justifieat : ‘oamenii obignuiti. sine congtienti de cea ce se tntimpla doar in limitele mociulel Ine conjurator resting, al vieWii lor private, care este singura lor zona de actiune} visihes st Puterile lor se limiteazs la aria Inchisi a pre- fesiunii, a familiel sia vecinatajll ; in alve meant Siacciecuank cose aurea aa aes pli spectatori, Sicu cit. devin mai conguent, Chiar'si numal vag, de ambijiile $1 de pericoicle ce transcend zonele imediate ale actiunit lor, cu atit ei se simt mai dezarmati. m -) Substratul _acesthi “sentiment de nesigurants cons din structura socletatilor, uate in sensul larg al cuvintulul, Evenimentele istorie: conterspo- rane se prezinta in acelasi timp ca succese, dar $i ca egecurl ale unor oament individuall, Gdata cu industrializarea societalii, taranul a devenit muneltor ; la rindi) sau, feudalul fie ea dis parut, fie ca s-a transformat in om de afaces! Gind ‘epar ‘sau dispar uncle clase sociale, ind vidul este Gngalat sau lel poate pioie shies cinad-nivelul Investi(illor urel’ sau coboar 3 dividul_prinde curaj sau se _vede_ruinay. Cind inéepe un razor, agentul de asigurari ajunge Ja una din rampele de lansare a rachetelor tele- ghidate ; vinzatorul de pravalic — la aparatele radar; temeia riimine singura ; copilul creste fara tata. Viata individului si istoria_societatii nu pot fi infelese separat, cl doar impreuns. ~ Cu toate aceste: mii nu gtiu si vada Je- atufile dintre ineercarile prin care tree gi tran formarile istorice sal, Coniradicliile Institutiilor sociale, de obicel legatura dintre si tuatia lor material si vicisitudinile societat) tn-eare trAiesc. Fiind rareori congtien{i de ra— portul complex care exisia intre tiparele vietii jor proprii si desfSsurarea _istoriei_omenirii, Samba? simpli nites: dau de cbicei seamadero~ nportant pe care jl are acest raport In evo- lujia lor ca oameni si pentru natura schimbari- lor istories Ia care participa. Ki nu pot injelege influentele reciproce dintre o tre biogratie si istorie, dintre hu-pot infrunta difieultatile personale tm ‘asa fel ineit s& sttiptneascd transforméarile structu- rale care de obicei le genereazi. : Fireste, acost lucru nue de mirare. Cind au =u att de rapid unor_asemenea seisme ociale ? Paptul eA amerieanli nu au trecut prin fsemenca cataclisme ea membrii altor soctetati Se datoreazi unor imprejuriri istorice care de- Yin acum repede de domeniul trecutului, ,,isto- rie pur si simplu. Istoria care 41 afecteazi In prezent pe fiecare om este istoria mondiala. In epoca contemporana, in cursul unei singure ge- nerajii, a sasea parte din omenire a trecut de la © socictate feudal si intunecaté la o societate moderna, avansata si puternica. Coloniile poli- tice au fost eliberate. Peste tol, in tarile sub- dezvoltate, se sfirim& vechile moduri de viata, Jar aspirafiile vagi devin revendiciri imediate. Istoria evolueazai rapid, iar oamenif nu se mai pot orienta eu ajutorul véchilor valori. Si, la 22urma urmelor, care valori? Chiar_atunci_cind nu intré in panict, oamenii ffi dau seama, tot mial-des,ca_vechile moduri dea siml_gi de a gindi sint perimate gi ch ambiguitatea nojlor deUmUri Feed si provoacc-o-staz-Moralx, Mai— ee _omree aturret_surprinmttor On OsrasniT siipll ath sentimental car Pec nnn trou moa-atit de brutal? Ca ef nu pot intelege insenméifaten epocii in care traiese pentru pro- pria lor viati?, C4 — in incerearea de, a se aplira — ei cad Tn indiferenta morald, cfutind ‘Mai Sh ramink persoane strict particulate Sonte Tt ace ae mnrare-caermncep ee deving obseda{i de senzajia cA poarta un jug __ Nu numai informatia este ceea ce le lipseste formaticr apareazaatentia, covirgind —ca- pacisatannton derare nammilaranes ueieicdare méle Fafiunttam-ttnevoie — desi eforturile de a le cuceri duc adesea la epuizarea energic’ lor morale limitate. ‘Ceea ce le lipseste si ceea ce simt ei ci le li sefte este tea calliate spiritual care i-ar pt tea ajute ak ugh Totoae ie taronmaties sk formeze _ratiunea maga fel incit si poati face In mod lucid bilantul a ceea ce se intimpla in lume gia ceea ce se poate intimpla cu ei ingisi. ‘Tocmai aceastt enlitate — vol demonstra out — Et ziarigiii_si_universitarii, artigtii publicul, ie pantenr-ae gains st eaten eta e_stiint st editorit ceca cé poate fi numit jmaginatia Sociologies, Denes a Imaginatia sociologic permite celul_care_o cued rk inoteaga acre Di Tnisteag seena larga a iotoriel in func. fede semnitientite acevlela pentru viata inte- es Fioara si cariera diferitior tndivizi, fia il ajut totodata Si-Vadi ci Indiviail, in valmasagul ex- perientei Tor eottdiene: dobindese adesea 0 con- Stiinta falsi_a pozitlei lot sociale, Tn acest val- magag se caut& cadrul societatii moderne, far in ee ees py acest cadru se exprima psihologiile unei_mari varietal de barbatt si _remer. AStfer, nelinistea personalé sc axeara pe necacuri explicite, iat indiferenja publiculu! se transforma in impli= care in problemele de ordin public. Primul rezuliat al acsstel imaginatii gi prima lecfle de sing social care o inglobeaza 4 con- stitule ideca ca individul nucgi poate inteion e Foptia sa efpetlent ot musi poste Tauri des Hime decte Se miueari tr opoes ; el nu-gi poate cunoasté sansele in viata decit intelegin- ducle si pe ceic ale tuturor indivizilor care se aflg in accleasi circumstanfe ca si el. In multe privinge, aceasté lectie este teribilé | in multe Brivinte. ea este mareaté, Nu se cunose limitele fapaciaiilor uimane in realizarea efortalui su- prem satin acceptarea degradarli, in desperare Sau in extaz, In sadism sau in buctriile ratiunii. Dar ip zilele noastre am ajuns sa_stim bine ed limitele ,maturii umane® sint inspaimintator de largi. Arh altng st infelegem ci fiecare individ, de la 6 generatie la alta, traieste Tntr-o anumité, Societate ; ci el traieste o biografic gi cao tré- ljeste intr-o anumita secventa istorica. Prin fap- tl ca iraieste, el contribule, orieit de neinsem- hat ar fl aportdl Tor Ta-con fig i Ce ia ot ee emi: rodus al Scent st unulal a ree ee oe oewisiieuek teeth gontitarih gr promMinin: ce-sr Polauiie-ammereete, eee esate notes: oe gee ane cee iss propa seeeulase core pieerati “Fecunouste acedsti sareind sL-acesie_perspec- tului soefal clastic. Ba este earacteristica Tui Her bert Spencer — pompos, polisilabic, exhaus- tiv; a lui B. A. Ross — gratios, pXtrunziitor, onest ; a luf August Comte si Bmil Durkheim ; a complexului st SubUlulul Karl Mannheim. Ba caracterizeaz tot ceea ce face dovada unor e: celente calit&{t intelectuale 1a Karl Marx : ea este cheia perspicacitatii strélucitoare si Tro- a4 i ‘nice a lui ‘Thorstein Veblen; a reconstruirii realulul cu multiplele sale fajete la Joseph Schumpeter ; ca sla la baza anvergurii psiholo- gice a lui W. E. H. Lecky, cit si a profunditatil Si claritatir 1ui Mux Webet. Sf ca este, tra in- doiald, semnul MStinctiv a tot ce se dovedeste a fi mai’ bun in studiile contemporane consacrate omului si society) daca, la aceasta realitate, imaginatia le-a adau- gat viziunea de perspectiva-a mul r, ei au 8 ebiiri: I} Care este structura acestei_socictati_par- UeGlare—o IWS? Care Sint comsponcnicle ef she? Gs ese oe 85 ait opin soelate 7) Ce loc ocups aceasta societate_tn_istori tele pe care le sufera si pe care le exercit% as- care se manifest’ ? Si, in ce priveste aceasta pe- adeast: cel Th aceasliperioada? Si co tipUFi vor predomiina in viitor? Cum. sint ele selectate gi formate, emancipate si repri- mate, sensibilizate si ‘opacizate ? Ce tipuri de snaturad umand® se reveleazii in conduita si ca~ 35 acter in aceasti societate, In acea:ti perloada ? Si ce semnificatie are pentru ,natura umana* flecare dintre trasaturile societ! ecare le. é ‘Fie ca este vorba de o mare putere statala sau de o miseare literara minora, o familie, o inchi- soare, o anumita eredinj&, a¢estea sint intreba- Tile puse de cei mai valorosi analisti sociali. Fle GSaslltuie pivolii intelectuali ai_studiilor clasice Supra omutut tw socioiata, inGebine ne care \guig-punein-moainevitabn orles spin Gu imaginalie socidlogica. Pentru cA | aceasta imagin itatea de a trece de la o perspectiva la alta — de la cea politic’ la cea peihologica, de la studiul Unei singure fa- mili la evaluarea comparativa a bugetelor na- fionale din toate {arile lumii, de la seminarul feologic la institufia militara ;'de la consideratii asupra Industrie? petrolului ‘Ja studi asupra poeiel contemporane. Ba este capucitatea de a [rece de la cele mai impersonale si mai inde- partate transformari la aspectele cele mai in- time ale eului uman gi de a vedea raporturile dintre aceste dou& genuri de aspecte. In spa- {ele ci se afia intotdeauna nevoia de a cunoaste semnificatia socialé si istoric& a individului in Societatea gi in perioada in care tréiegte si ac- fioneaza. Jat, pe scurt, de ce cu_ajutorul tmaginatiei goclolozice_o: amen Bot ee a seers ete Setrece in Jume #1 8 Inyeleagl case intimpla ip efingigi, ca minuscule puncte de tier biografie: sivistortel in cadrul”sodietatii, Dact omul-contemporan se consider in simpli spec~ {ator sau chiar un permanent strain, aceasta se datoreazi In mare parte faptului ci el resimte fh mod profund relativitatea socialA si forta transformatoare a istoriei. Imaginatia_sociolo~ gica este forma cea mal fertila a acestei con: Hee See aan Folseimnducse de ex Ta -carul te care aitreusit-st-se debaraseze de Ingustimile de ve~ dere, oamenil se vor simi ca si cum er fi des- chis pentru prima data ochii tntr-o locuinté pe 36care credeau, pinii atunci, cA 0 cunose. Pe drept sau pe nedrept, ei ajung deseori sé creada. ci acum pot SA-gi asigure singuri bilanjuri co- recte, aprecieri coerente, orientari de ansamblu, Wechiie judecafi, care i se pareau odata sina toase, le vor aparea acum ca nigte elucubratii stupide, Capacit atea lor revine. Ei ucorese 6 houd modalitate de a gindi, tréiesé 9 Cee ee Sete aeior pIntr-Ua-cuving, eu aft torul reflecicl gi_al se Senerbutieats ol _desizeas i, el_peslaeazh semmilicatia culturala a stint 2 ate ci cea mal _fertili distinetie cu care ae : A ‘in cata ficd_este cea dintre opereaza imaginatin Ssiotomiet eat aiptre Oper eaeA Te ersonale generate de media 9 com pl ice ale struc Bi Acer Sstinche constitule un instrument esenfial al imaginatiei sociologice si o trasatur& caracteristica a stiinja sociala. Necazurile ap: erevecrataiition tuturor luerairilor clasice in ar In earacterul individului si sale imediate cu alfii; cle 5 Jegate de cul lui si de acele zone limitate sale ‘vietii sociale pe care le cuinoaste direct si perso- Night sociale Be Ge formularea #1 rezolvarea ne- na TR cone depigese, irontierele de ensitate eer ee gale inglividulut gi nicl pe cele ale me diulul sau nediat, contextul social in care se exereita in mod direct experienta lui personala si, int foarecare masurd, activitatea lui vo- Hlionala. Un necax este o Chestiune personalét sindividul simte amenintate. ‘Conjlictele se refer ca valorile prejuite de el la chestiuni care trans- ‘unei societiiti istor ‘e, luataé in ansamblul el, la Une Pcie diferite meait go suprapun #f se Sad set pentra a forma structura amps a sielii sociale si blema public’ ; fstorice. Un conflict este © proz lanumite publicuri considerd c& az 0 valoare prejuita de ele este primejduita. Ade- seori are loc o dezbatere despre sensul real al acestei valori si despre ce anume o primejdu- iegte realmente. Aceasta dezbatere este ins nu rareori un fel de dialog al surzilor, pentru sim- plul moti ci, spre deosebire chiar si de un ne~ ¢az raspindit, prin insasi natura sa conflictul hu poate fi definit foarte bine prin prisma me- dillor imediate si cotidiene ale oamenilor sim- pli. In realitate, un conflict public presupune Aadésea 0 criza a ordinii institutionale si, de ase- menea, adesea el implici ceea ce marxist!i denu- mese ,,contradictii* sau ,,antagonisme®, S& ludm in considerare, din acest punct de vedere, somajul. Daca intr-un orag de 100 000 de loctiitori existi un singur somer, acest lueru este necazul lui personal si pentru rezolvarea acestui caz {inem seama de caracterul omul de calificarea sa, ca si de ocaziile imediate ce so pot ivi, Dar cind intr-o tara cu 50000000 de salaria{i, 15 000 000 sint someri aceasta este o situatie ‘conflictuala, si nu putem spera si gi- sim solutia in sfera ocaziilor ce i se ivesc fieca- id in parte. Dispare inségi structura Atit expunerea corect’ a problemei cit si sfera Solujiilor posibile ne impun sa studiem instituyiile economice $i politice ale societatti, nu numai situatin personala si caracterul unui esantion de indivizi Si ne gindim la rizboi. Atunci cind el se produce, razboiul pune individului o serie de probleme personale: cum si supraviejuiasca Sau cum sd moari ca un erou ; cum sa se imbo- BAteased de pe urma lui; cum s& se catere In Sferele maj fnalte ale aparatului militar, pen: tru a fi mai putin expus ; sau cum sa contri- buie la reeucerirea pAcii, Intr-un cuvint, este yorba, in functie de valorile fieckruia, de a gasi Me mediul tn eare se poate supraviejul, fie cel In care iff pofi gsi o moarte demna. ‘Dar conflietele structurale ale razboiului fin de tr sesi cauzele sale, de tipurile de oameni pe care 38ridie& in posturile de comandi, de consecintele lui asupra institufiilor economice si politice, familiale si religioase. Ginditi-va la ctisitorie. In cadrul cisitoriei, barbatul si femeia pot avea necazuri personale, dar faptul ca procentajul divorturilor in primii 4 ani de cisiitorie este de 250 de cazuril la 1000 de casatorii arati ca ceva nu merge bine, c& exist’ o problemi structural a institufiilor matrimoniale, familiale gi a altor institujii care se aflé In relatie direct’ cu primele. Sau sine gindim la metropola ‘americana —Ja oribila, minunata, hidoasa, magnifica in~ tindere tentaculara a oraselor mari. Pentru cel mai multi reprezentan{i ai marii burghezii, so- lutia personalé la ,,problema metropolei* ‘este aceea de a avea un apartament cu garaj pro- priu situat in inima orasului, lar la 40 de mile fn afara orasului o casi Henry Hill $i o gridina Garrett Eckbo, pe 100 de acri de teren proprie- tate privat. Gratie acestor doua ambiante — cu cite un mic personal de serviciu In ambele parti si chiar un elicopter personal, care s& faci le. gAtura intre cle — se pot rezolva cu usurint& cele mai multe dintre problemele personale de mediu suscitate de servitutile marelui oras. To- iul este bine si frumos, dar in felul acesta nu se pot rezolva si problemele publice, care {in de Structura orasului. Ce-i de facut ¢u aceasta minunata monstruozitate? Este oare necesara © scindare a marelui oras ?n unitiiti disperse, in care activitatea si caminul s& fie din nou la‘un loc ? Si ne limit&m s&-1 lustruim pe deasupra ? Sau, dupii ce {1 vom fi evacuat, sA-1 dinamitum si apol si construim noi orase, concepute dupa planuri nol si in locuri nol? Dar cum ar tre- bui s& fie aceste planuri? Si cine va alege pla— nurile si le va aplica in practic& ? Toate acesten sint probleme de structur& ; formularea 5i re~ zolvarea lor presupun examinarea prolslemelor politice si economice care afecteazi nenuma- rate medil. In _m&sura in care o economi: te este astfel cAtultd inclt apar depresiuni, problema gomaju- 10-nu mal_posteft-rezolvaté-ta-nivel personal, Alita timp cit raboiul pare tnerent tntr-o lume inegal industrializaté, omul obignuit, in mediul sau restrins, nu are puterea — cu sau fara aju~ torul psihiatriei — s& rezolve necazurile pe care i le provoacs acest sistem sau aceasiti lipst de sistem. Atita timp cit familia ca institutie transforma sotfile In mici si scumpe sclave, lar pe sofi in gefi_ ai aprovizionarii lor gi in copili lor neint&rcati, nici o solutie strict pri- vat nu va putea rezolva problema casitoriei fe~ ricite, In masura in care monstruoasa dezvol- tare a orasului tentacular si aceea a automobi- lului sint trisaturi inerente societatii supra- dezvoltate, problemele vietii urbane nu vor pu- tea fi solutionate prin ingeniozitatea individuala sau prin averea privat. wxperienta noastra de viaji, In medi speci- ice yi Waritte- este aderea, aga cum am aritat, ezullatul unor sebigabart structurale ‘Aga inctt, Béstru a intelege schimbirile care se produc in numeroase medii personale, trebuie si privim dincolo de ele. Numérul_si_verieiatea acentor Schimbéri structurale sporest pe masurS ce in- S{Rulie tncadral carora tiim devin mat e are si ST oe Tena ae ele complex legate intre ele. A rast de structura social& si_a_o alee mantle inseamné_a_f{i_capabll de-a-steh! dea stabi (ea petites inseam 2 tea noe cadpabil sx-faci acest Tucra tnseamna a tispune Ae imaginajie saciologica. ae @$ Care sint, in zilele noastre, princtpalele con- ficte cu care este confruntats societatea principalele necazuri individuale ? Pentru a de- Tint conflictele publice si necazurile personale trebuie sa descoperim mai intil care sint valo- File apreciate si emeninjate qi care sint valorile apreeiate si confirmate, ceea ce putem face prin- ‘0