Locul şi rolul asistentului social în comunitatea rurală.

Medierea, alternativă de rezolvare a conflictelor în mediul școlar

Imaginea publică și rolul asistentului social în comunitățile rurale. Studiu de caz pe comuna Arieșeni

Asistenţa socială este definită ca „un ansamblu de instituţii, programe, măsuri, activităţi profesionalizate, servicii
specializate de protejare a persoanelor, grupurilor şi comunităţilor cu probleme speciale, aflate temporar în dificultate,
care nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace şi eforturi proprii, un mod decent de viată".
Asistenţa socială este considerată a reprezenta ultima plasă în sistemul de protecţie socială a individului. Individul prin
modul său de viaţă (profesie, ocupaţie, tip, familie) îşi poate asigura, până la un anumit punct, singur nevoile sale
individuale şi sociale.
Atunci când acesta eşuează (pierderea locului de muncă, bătrâneţe, etc) este captat de către sistemele asigurătorii.
Asistenţa socială este o profesie care oferă sprijin pentru indivizii, grupurile şi comunităţiile dintr-o societate aflată în
schimbare şi creează condiţiile sociale favorabile bunăstării oamenilor şi societăţii.
Asistenţa socială promovează schimbarea socială, soluţionarea problemelor în relaţiile inter-umane, precum şi
mobilizarea şi participarea oamenilor, pentru creşterea bunăstării. Utilizând teorii despre comportamentul uman şi
sistemele sociale, asistenţa socială intervine în punctele în care oamenii interacţionează cu mediul. Principiul drepturilor
omului şi cel al justiţiei sociale sunt fundamentale pentru asistenţa socială.
Plecând de la valorile fundamentale ale demnităţii umane şi justiţiei sociale, valorile profesionale ale asistenţei sociale
stabilesc standardele care trebuie să fie atinse în practică.
Profesia de asistent social se bazează pe valorile ajutorării, pe justiţia socială şi economică, pe demnitatea şi valoarea
persoanei, pe importanţa relaţiilor interumane, pe integritatea etică şi competenţa în practică.