REGLEMENTĂRI ŞI STANDARDE ÎN DOMENIUL SISTEMULUI

TEHNIC DE VENTILARE PENTRU EVACUAREA FUMULUI ŞI

GAZELOR FIERBINŢI PRINCIPII DE PROIECTARE.

Reglementări şi standarde în domeniul sistemului tehnic de ventilare

pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi

Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor, indicativ PI 18-99, aprobat prin

O.M.L.P.A.T. nr. 27/N din 7.04.1999.
Manual privind exemplificări, detalieri şi soluţii de aplicare a prevederilor
normativului P 118- 1999, indicativ MP 008-2000, aprobat cu O.M.L.P.T.L. nr.
31/N/22.05/2000.
O.M.D.L.P.L. nr. 1583 din 15.12.2008 privind aplicarea standardelor referitoare la
sisteme de control si evacuare a fumului si gazelor fierbinţi din construcţii şi de limitare
a propagării fumului in caz de incendiu.
SR CEN 12101-5 - Sisteme de control al fumului şi gazelor fierbinţi Partea 5: Ghid
de recomandări funcţionale şi metode de calcul pentru sisteme de ventilare pentru
evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi.
SR EN 12101-6:2005 şi amendamentul SR EN 12101-6:2005/AC:2007 - Sisteme
pentru controlul fumului si gazelor fierbinţi Partea 6: Specificaţii pentru sisteme cu
presiune diferenţială - Kituri.

Principii de proiectare

Evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi (desfumarea) asigură extragerea din

spaţiile incendiate a unei părţi din fumul şi gazele de ardere în scopul asigurării
condiţiilor de evacuare a utilizatorilor şi a folosirii mijloacelor tehnice de intervenţie la
stingere, precum şi de limitare a propagării incendiilor.
Prevederile reglementărilor tehnice şi a standardelor menţionate mai sus sunt
obligatorii la construcţii noi de orice fel şi la instalaţiile aferente acestora indiferent de
forma de proprietate sau destinaţie. La lucrările de amenajări sau schimbări de
destinaţie a construcţiilor existente, atunci când, în mod justificat, nu pot fi îndeplinite
unele cerinţe ale reglementărilor tehnice sau standarde, trebuie să se asigure prin
documentaţii tehnice măsuri alternative de securitate la incendiu.
Pentru construcţiile din categoria monumentelor istorice sau de arhitectură definite
conform legii, prevederile reglementărilor tehnice şi ale standardelor au caracter de
recomandare, urmând a fi luate, de la caz la caz, numai măsuri de îmbunătăţire a
securităţii la incendiu posibil de realizat, fara a afecta caracterul monumentului.

744
 Pentru construcţii şi obiective ale structurilor de apărare naţională, ordine publică
şi siguranţă naţională nominalizate prin ordine ale conducătorilor structurilor respective,
prevederile reglementărilor tehnice sau ale standardelor nu sunt obligatorii. La acestea
se asigură măsurile de securitate la incendiu stabilite de organele proprii de specialitate
ale acestora, aprobate de conducătorii structurilor respective.
Măsurile privind asigurarea cerinţei esenţiale securitate la incendiu a construcţiilor şi
instalaţii trebuie să îndeplinească criteriile şi nivelurile de performanţă prevăzute în
normative tehnice şi standarde aplicabile, stabilindu-se de la caz la caz, modul de
echipare şi dotare necesară cu mijloace şi instalaţii de semnalizare şi stingere a
incendiilor, precum şi componenţa şi dotarea serviciului privat pentru situaţii de urgenţă
în funcţie de categoria de importanţă a construcţiei, tipul construcţiei, destinaţie şi
mărime (arie construită şi/sau arie desfăşurată), riscuri şi pericole de incendiu,
amplasare şi conformare la foc, timpi operativi de intervenţie a serviciilor profesioniste
pentru situaţii de urgenţă, sarcina termică şi densitatea sarcinii termice, rezistenţa şi
stabilitatea construcţiei în caz de incendiu, precum şi scenariile de securitate la
incendiu.
Pentru îndeplinirea criteriilor şi nivelurilor de performanţă prevăzute în
reglementările tehnice şi în standarde, trebuie să se utilizeze numai produse pentru
construcţii şi instalaţii pentru care sunt efectuate determinări funcţionale şi de
comportare la foc (clase de reacţie la foc, rezistenţă la foc, performanţă la foc exterior
etc.).
Prevederile reglementărilor tehnice şi a standardelor tratează condiţiile şi nivelurile
de performanţă specifice cerinţei esenţiale securitate la incendiu a construcţiilor din
categoria C de importanţă, determinată de proiectant în conformitate cu prevederile
H.G.R. nr. 766/1997 şi respectiv cu destinaţii curente (civile, de producţie şi/sau
depozitare, mixte), proiectate şi realizate din materiale de construcţii tradiţionale (lemn,
metal, beton, piatră, ceramică, sticlă). Pentru construcţiile din categoriile de importanţă
A şi B se vor stabili şi asigura măsuri suplimentare de securitate la incendiu. Materialele
şi elementele noi de construcţii şi instalaţii, produse în ţară sau importate, se utilizează
în conformitate cu prevederile agrementelor tehnice ale acestora, emise potrivit legii.

Terminologie, Clasificări
Clapetă antifoc - dispozitiv de închidere (obturare) rezistent la foc, montat pe
tubulatura de ventilare care străpunge un element de construcţie rezistent la foc (în
poziţie normal deschisă şi prevăzută cu acţionare automată şi manuală în caz de
incendiu).

745
Compartiment de incendiu - construcţie independentă (instalaţie), precum şi
construcţii comasate sau grupate amplasate la distanţele normate faţă de vecinătăţi sau
volum construit compartimentat prin pereţi antifoc faţă de construcţiile (instalaţiile)
adiacente. In clădirile înalte şi foarte înalte compartimentul de incendiu poate fi un
volum închis, constituit din unul până la trei niveluri succesive, delimitate de elemente
rezistente la foc conform normativului şi cu aria desfăşurată totală conform
compartimentului de incendiu admis pentru construcţiile civile (publice) de gradul I de
rezistenţă la foc.

746
 Degaiament protejat - spaţiu construit închis destinat circulaţiei utilizatorilor,
alcătuit şi separat de restul construcţiei cu elemente de construcţie orizontale şi
verticale incombustibile şi rezistente la foc conform reglementărilor tehnice specifice,
astfel realizat şi echipat încât să nu fie inundat cu fum un timp determinat luat în
considerare la stabilirea timpului (lungimii) de evacuare în caz de incendiu.

Deschideri pentru evacuarea fumului (desfumare) - goluri practicate în treimea

superioară a închiderilor perimetrale sau în acoperişul unei construcţii, astfel încât să

747
permită evacuarea fumului produs în caz de incendiu (permanent libere sau închise cu
dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu).

Sistem de evacuare a fumului si a gazelor fierbinţi - sistem constituit din

dispozitive de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi şi ecrane verticale coborâte sub
acoperiş sau tavan în scopul limitării sau propagării incendiilor în construcţiile închise
cu arii libere mari (fară pereţi despărţitori)

Amplasarea construcţiilor şi conformarea la foc

Amplasare
Construcţiile supraterane civile (publice) de producţie şi/sau depozitare, definite
conform Normativului Pil8 99, de regulă, se amplasează comasate sau grupate la
distanţe nenormate între ele, în limitele unor compartimente de incendiu specifice, cu
arii maxime admise în funcţie de destinaţie, gradul de rezistenţă la foc cel mai
dezavantajos, riscul de incendiu şi numărul de niveluri cel mai mare, (luând în calcul
suma ariilor construite efective).
Construcţiile independente şi grupările sau comasările de construcţii constituite
conform celor de mai sus, se amplasează astfel încât să nu permită propagarea
incendiilor o perioadă de timp normată sau, în cazul prăbuşirii, să nu afecteze obiectele
învecinate, respectându-se distanţele minime de siguranţă din reglementările tehnice
specifice ori compartimentându-se prin pereţi rezistenţi la foc alcătuiţi corespunzător
densităţii sarcinii termice celei mai mari, potrivit normativului.
Construcţiile cu destinaţii sau funcţiuni diferite, grupate sau comasate în cadrul
unui compartiment de incendiu, se separă între ele cu pereţi şi planşee
corespunzătoare destinaţiilor, riscurilor şi categoriilor de incendiu, precum şi densităţii
sarcinii termice, conform prevederilor normativului PI 18-99, iar între compartimentele
de incendiu, dacă nu sunt asigurate distanţele de siguranţă, se prevăd elemente

748
despărţitoare verticale rezistente la foc (pereţi) din materiale incombustibile, rezistente
la foc corespunzător densităţii sarcinii termice, dar minimum 3 ore şi după caz,
rezistente la explozie.
In clădiri înalte şi foarte înalte se pot realiza compartimente de incendiu conform
prevederilor specifice acestora.

Conformare la foc
Construcţiile în ansamblu şi elementele de construcţii ale acestora trebuie să fie
astfel alcătuite şi conformate încât să nu favorizeze propagarea focului şi a fumului.
Pe cât posibil, activităţile cu riscuri mari de incendiu se dispun în zone distincte ale
construcţiei, iar cele cu pericol de explozie la ultimul nivel. Atunci când această
dispunere nu este posibilă tehnic sau funcţional se iau măsurile de protecţie şi
compartimentare necesare, conform prevederilor normativului.
Prin dispunerea funcţiunilor în construcţie şi asigurarea măsurilor de protecţie
corespunzătoare, se va urmări eliminarea posibilităţilor de propagare uşoară a fumului
şi a focului în afara compartimentelor în care s-a produs incendiul, precum şi protejarea
acestora faţă de acţiunea unui incendiu din vecinătatea lor.
Funcţiunile diferite dintr-o construcţie, de regulă, se separă cu elemente de
construcţii verticale şi orizontale rezistente la foc, astfel alcătuite şi dimensionate încât
să nu pună în pericol viaţa utilizatorilor un timp determinat.
Construcţiile cu funcţiuni mixte (civile, de producţie şi/sau depozitare), vor avea
dispuse funcţiunile periculoase, în zone distincte şi prevăzute elemente de separare
corespunzătoare riscurilor şi categoriilor de incendiu, precum şi densităţii sarcinii
termice a acestora, prin pereţi şi planşee rezistente la foc, ale căror goluri funcţional
necesare vor fi protejate corespunzător prevederilor normativului.
Pentru limitarea propagării fumului şi focului în construcţii, se realizează
compartimente de incendiu, iar în interiorul acestor compartimente se recomandă
prevederea elementelor de separare rezistente la foc.
Ariile construite admise pentru compartimente de incendiu ale construcţiilor civile
(publice), de producţie şi/sau depozitare, sunt precizate diferenţiat în normativ,
corespunzător gradului de rezistenţă ia foc şi destinaţiei construcţiei respective.

Alcătuiri constructive

Dispoziţii generale
Construcţiile şi elementele de construcţii, în general se alcătuiesc şi realizează
astfel încât să nu favorizeze apariţia şi propagarea incendiilor.
Elementele de construcţie combustibile se recomandă să nu aibă goluri interioare
iar eventualele goluri interioare ale acestora vor fi întrerupte, de regulă, la cel mult 3,00
m pe verticală şi 6,00 m pe orizontală. Intreruperile se pot executa din acelaşi material

749
ca şi elementul.
Golurile din elementele combustibile verticale nu trebuie să comunice cu cele din
elementele combustibile orizontale.
Intreruperea continuităţii golurilor orizontale se realizează obligatoriu în dreptul
pereţilor despărţitori iar a celor verticale în dreptul planşeelor.
Intreruperea continuităţii golurilor interioare este obligatorie şi la placările
combustibile ale pereţilor şi tavanelor, dar nu se referă la canalele de ventilare, la
spaţiul de deasupra tavanelor suspendate cu rol de ventilare precum şi la spaţiile din
podul clădirilor.

Incăperi de depozitare
Incăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile solide cu aria
mai mare de 36 m2 situate în construcţii cu alte destinaţii, de regulă, se separă faţă de
restul construcţiei prin pereţi şi planşee CO (CAI) având rezistenţa la foc
corespunzătoare densităţii sarcinii termice, dacă reglementările nu stabilesc altfel.
Construcţiile pentru depozite se realizează conform prevederilor specifice.
Golurile de comunicaţie funcţională din elementele de compartimentare ale
depozitelor precizate cu aria mai mare de 36 m 2 situate în construcţii cu alte destinaţii,
se protejează cu elemente corespunzătoare prevederilor reglementărilor tehnice
specifice.
Evacuarea fumului în caz de incendiu la aceste depozite este obligatorie şi se
asigură prin dispozitive cu deschiderea automată în caz de incendiu, având aria liberă
de minimum 1% din suprafaţa pardoselii sau cu sisteme mecanice de desfumare,
corespunzător alcătuite, distribuite şi dimensionate.

Evacuare fum (desfumare) şl

gaze fierbinţi

Dispoziţii generale
Prin desfumare se urmăreşte extragerea din spaţiile incendiate a unei părţi din
fumul şi gazele de ardere în scopul asigurării condiţiilor de evacuare a utilizatorilor şi a
folosirii mijloacelor de intervenţie la stingere, precum şi de limitare a propagării
incendiilor.
In spaţiile construite şi necompartimentate, cu aria liberă peste 10.400 m 2, se
asigură evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi în exterior, conform normativului PI 18-
99.
In principiu, desfumarea se asigură prin tiraj natural, organizat sau mecanic,
realizând circulaţia aerului în spaţiul considerat şi evacuarea fumului în raport cu aerul
introdus, sau prin diferenţe de presiune între spaţiul protejat şi cel incendiat pus în
depresiune, ori printr-o combinaţie a celor două metode.

750
 Canalele (ghenele) pentru evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumare)
trebuie să îndeplinească următoarele condiţii tehnice generale:
 secţiunea să fie cel puţin egală cu suprafaţa liberă a gurilor de evacuare ale
unui nivel al construcţiei, la care sunt racordate;
 raportul dintre laturile secţiunii canalelor (ghenelor) să nu fie mai mare de 2;
 canalele (ghenele) să fie realizate din materiale CO (CAI), etanşe la foc
minimum 15 minute, dacă prevederile normativului Pil 8-99 nu stabilesc
rezistenţe mai mari; atunci când canalele (ghenele) pentru evacuarea fumului
traversează încăperi cu alte destinaţii decât cele pentru care sunt prevăzute,
vor avea aceeaşi rezistenţă la foc cu a pereţilor sau planşeelor care delimitează
destinaţia respectivă;
 canalele (ghenele) principale colectoare vor fi verticale, fiind admise deviaţii de
maximum 2%;
 lungimile racordurilor orizontale ale canalelor de evacuare a fumului, între guri
şi ghenele verticale, vor fi cât mai scurte posibil.

Golurile (gurile) de introducere (admisie) a aerului şi cele de evacuare a fumului

se repartizează alternat, distribuindu-se cât mai uniform în spaţiul protejat, astfel încât
să asigure circulaţia aerului şi evacuarea fumului, îndeplinind condiţiile specifice
prevăzute în normativul PI 18-99.
Introducerile de aer se pot realiza prin:
• goluri (guri) practicate în faţade;
• uşile încăperilor care se desfumează, practicate în pereţii exteriori ai
construcţiei;
• încăperi sau coridoare în suprapresiune, ori care sunt bine aerisite;
• scări neînchise în case de scări;
• goluri (guri) de introducere, racordate sau nu la canale şi ghene. Evacuarea
fumului se asigură prin goluri în acoperiş sau pereţi, conform normativului PI 18-
99.

Dispozitivele de protecţie (obturare) a golurilor de introducere sau evacuare,

trebuie realizate cu acţionare automată sau manuală, conform prevederilor
normativului. Acţionarea automată a dispozitivelor de protecţie va fi întotdeauna dublată
de comandă manuală.
In plus, la construcţiile echipate cu instalaţii automate de stingere, se asigură
posibilităţi de acţionare pentru personalul existent în spaţiul protejat şi care să poată
comanda local desfumarea, înainte de pornirea instalaţiei de stingere.
Dispozitivele de acţionare a elementelor de protecţie (obturare) a golurilor trebuie
să asigure:
• deschiderea golurilor (gurilor) şi canalelor din volumul considerat;

751
 • oprirea ventilatoarelor care nu sunt prevăzute pentru evacuarea fumului în caz
de incendiu (desfumare).

Comanda manuală centralizată sau locală a dispozitivelor de deschidere poate fi

realizată prin sistem mecanic, electric, pneumatic sau hidraulic. în funcţie de tipul
construcţiei şi prevederile specifice, comanda manuală centralizată trebuie amplasată
la serviciul de pompieri sau la un acces principal al construcţiei.
Comanda automată a dispozitivelor de protecţie a golurilor (gurilor) trebuie
asigurată de instalaţia de semnalizare a incendiilor din încăperea sau spaţiul respectiv
sau de dispozitive locale (fuzibil), atunci când nu se prevăd instalaţii de semnalizare.
Prevederea dispozitivelor de desfumare, precum şi a sistemelor de evacuare a
fumului şi a gazelor fierbinţi produse în caz de incendiu, este obligatorie în situaţiile şi
condiţiile stabilite de prezentul normativ.

Evacuarea fumului (desfumare)

Desfumare prin tiraj natural -organizat

Desfumarea prin tiraj natural - organizat se realizează prin introduceri de aer şi
evacuări de fum care comunică cu exteriorul direct sau prin canale (ghene), astfel
dispuse, dimensionate şi realizate încât să asigure circulaţia aerului în volumul protejat
şi evacuarea fumului.
Introducerea aerului se realizează conform prevederilor de la secţiunea dispoziţii
generale de mai sus, iar evacuarea fumului prin goluri în faţade (libere sau închise cu
dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu), prin canale şi ghene, ori prin
dispozitive (trape) cu deschidere automată dispuse în acoperiş sau în treimea
superioară a pereţilor exteriori ai încăperii. Dispozitivele de evacuare a fumului dispuse
în pereţii exteriori, asigură desfumarea pe maximum 30,00 m adâncime a încăperii
Dispozitivele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu, trebuie să aibă o
suprafaţă liberă normată, raportată la aria încăperii pe care o protejează, conform
prevederilor normativului PI 18-99.
Golurile de ventilare naturală permanent deschise, practicate în acoperiş sau în
treimea superioară a pereţilor exteriori, se însumează la suprafaţa liberă necesară
desfumării.
Dispozitivele de protecţie a golurilor (gurilor) pentru desfumare (voleţi, panouri,
trape, etc.) trebuie să fie (în poziţie de aşteptare) realizate din materiale incombustibile
etanşe la foc pentru cele de introducere a aerului şi rezistente la foc pentru cele de
evacuare, cu rezistenţa la foc egală cu a canalului pe care sunt montate. Pentru
golurile prevăzute în acoperiş sau în pereţii exteriori, aceste condiţii nu sunt obligatorii.

752
 Desfumarea mecanică
Desfumarea prin tiraj mecanic se asigură prin evacuarea mecanică a fumului şi
introducerea naturală sau mecanică a aerului, astfel încât să asigure circulaţia aerului în
spaţiul protejat şi evacuarea fumului. Desfumarea mecanică poate fi asigurată şi prin
realizarea suprapresiunii în spaţiul protejat de fum (încăperi tampon, degajamente
protejate, case de scări, etc).
Introducerea naturală a aerului se realizează conform prevederilor de la secţiunea
dispoziţii generale de mai sus, iar cea mecanică prin guri de introducere racordate prin
canale (ghene) la un ventilator de introducere.
Evacuarea turnului se asigură prin guri racordate prin canale (ghene), la
ventilatorul de evacuare (extragere).
Canalele (ghenele) trebuie să îndeplinească, de regulă, conform prevederilor de la
secţiunea dispoziţii generale de mai sus şi în plus, să fie etanşe la aer.
Viteza aerului la gurile de introducere nu va depăşi 5 m/s, iar gurile de introducere
mecanică a aerului trebuie să asigure minimum 60% din debitul evacuat.
Gurile de desfumare trebuie să fie protejate cu voleţi din materiale incombustibile,
etanşi la foc la introduceri şi rezistenţi la foc la evacuări în poziţie de aşteptare, cu
rezistenţa egală cu a canalului (ghenei).
Nu este obligatorie prevederea voleţilor atunci când canalele (ghenele) sunt
aferente unui singur nivel construit.
Raportul dintre latura mare şi cea mică a unei guri (deschideri) de introducere sau
evacuare va fi de cel mult 2.
Dispozitivele de acţionare a voleţilor de protecţie se realizează conform
prevederilor de la secţiunea dispoziţii generale de mai sus, şi trebuie să asigure
punerea automată în funcţiune a ventilatoarelor de desfumare.
Ventilatoarele de evacuare a fumului trebuie astfel realizate încât să poată
funcţiona la temperatura de 400°C a fumului, cel puţin o oră. Legătura dintre ventilator
şi coloană (ghenă), se realizează din materiale CO(CAl).
Starea de funcţionare sau nefuncţionare a ventilatoarelor aferente desfumării va fi
semnalizată la serviciul privat pentru situaţii de urgenţă, dacă există, sau în alte locuri
unde este asigurată permanenţa.
Instalaţiile, inclusiv ventilatoarele de desfumare, trebuie să fie alimentate electric
dintr-o sursă normală şi o sursă electrică de rezervă.
Sistemul de ventilare normală sau de condiţionare a unei construcţii, poate fi
utilizat şi pentru evacuarea fumului produs în caz de incendiu (desfumare), dacă
îndeplineşte toate condiţiile specifice desfumării.

753
Condiţii specifice de desfumare

Case de scări închise

Pentru evitarea inundării cu fum a caselor de scări de evacuare închise, desfumarea
acestora se poate realiza prin tiraj natural - organizat sau prin punerea în suprapresiune
faţă de încăperile adiacente cu care comunică. Evacuarea mecanică a fumului din
casele de scări nu este admisă

754
 Desfumarea prin tiraj natural - organizat a casei de scări închise, se realizează
prin deschiderea automată şi manuală a dispozitivului de evacuare a fumului (amplasat
în treimea superioară a ultimului nivel al casei scării) şi a gurii (deschiderii) de
introducere a aerului (prevăzută în partea de jos a casei scării).
Impiedicarea pătrunderii fumului în casele de scări de evacuare prin
suprapresiune faţă de încăperile învecinate cu care comunică, se realizează prin
introducerea mecanică a aerului în scară, ori prin evacuarea mecanică a fumului din
încăperile adiacente incendiate cu care comunică sau prin combinarea celor două
metode (figura 4).
Suprapresiunea realizată la uşile închise ale casei de scări, va fi cuprinsă între 20
şi 80 Pa. Debitul trebuie să asigure o viteză de cel puţin 0,5m/s în dreptul uşilor de
acces la nivelul incendiat, considerând uşile închise la celelalte niveluri.
La partea superioară, casa de scări trebuie să aibă dispozitiv de evacuare a
fumului (trapa) cu aria liberă determinată conform normativului, dar cel puţin lm 2, având
asigurate posibilităţi de deschidere prin comandă de la nivelul de acces în scară.
Deschiderea dispozitivului (trapei) trebuie să poată fi comandată şi de la serviciul de
pompieri.
Atunci când accesele la casele de scări sunt protejate cu încăperi tampon, se
asigură suprapresiune în încăperile tampon.
Pentru evitarea inundării cu fum a circulaţiilor comune orizontale închise ale
construcţiilor, se poate asigura punerea în suprapresiune a acestora faţă de încăperile
adiacente cu care comunică, sau desfumarea lor prin tiraj natural - organizat ori
mecanic. Asigurarea evacuării fumului din circulaţiile comune orizontale închise este
obligatorie în situaţiile stabilite în nonnativ.

Circulaţiile comune orizontale închise

Atunci când încăperile adiacente sunt prevăzute cu evacuări de fum, (natural-
organizat sau mecanic) circulaţiile comune orizontale nu mai necesită desfumare,
asigurându-se o suprapresiune de cca. 20 Pa faţă de încăperile cu care comunică
direct sau de care sunt izolate prin încăperi tampon în suprapresiune.
Desfumarea prin tiraj natural-organizat a circulaţiilor comune orizontale închise se
realizează în condiţiile prevăzute la secţiunea desfumare mecanică de mai sus, potrivit
următoarele reguli:
• introducerile de aer şi evacuările fumului (gurile) se dispun alternat, la distanţe
orizontale - măsurate în axele circulaţiilor - care să nu depăşească 10,00 m în linie
dreaptă sau 7,00 m în linie frântă;
• uşile încăperilor accesibile publicului să fie situate la mai mult de 5,00 m de
orice gură de introducere sau de evacuare;
• gurile de introducere şi cele de evacuare vor avea suprafeţe de minimum 0,10

755
m2 pentru fiecare flux de evacuare al circulaţiei comune orizontale din zona pe care o
desfumează;
• gurile de introducere vor fi dispuse cu partea lor cea mai înaltă la maximum
1,00 m faţă de pardoseală, iar gurile de evacuare vor avea partea de jos (parapetul) la
minimum 1,80 m de pardoseală (trebuind să se afle în treimea superioară a circulaţiei
comune);
Deschiderile în faţade pot constitui guri de introducere şi/sau de evacuare, dacă
respectă condiţiile de dispunere precizate.

Desfumarea mecanică a circulaţiilor comune orizontale închise, se realizează în

condiţiile prevederilor la secţiunea desfumare mecanică de mai sus şi potrivit
următoarelor reguli:
• gurile de introducere a aerului şi de evacuare a fumului se dispun alternat, în
funcţie de localizările riscurilor de incendiu, la distanţe orizontale - măsurate în axele
circulaţiilor - de cel mult 15,00 m în linie dreaptă şi 10,00 m în linie frântă;
• uşile încăperilor accesibile publicului să fie situate la mai mult de 5,00 m de orice
gură de introducere sau de evacuare;
• gurile de introducere se dispun cu partea lor superioară la maximum 1,00 m de
pardoseală, iar gurile de evacuare vor avea partea de jos (parapetul) la minimum 1,80
m de pardoseală (trebuind să se afle în treimea superioară a circulaţiei comune);

 porţiunile de circulaţie comună cuprinse între o gură de evacuare a fumului şi

una de introducere a aerului, trebuie să aibă asigurat un debit de extragere de
cel puţin 0,5 m3/s pentru fiecare flux de evacuare asigurat.
In timpul funcţionării desfumării, diferenţa de presiune dintre casa de scări de
evacuare şi circulaţia comună orizontală desfumată, trebuie să fie mai mică de 80
Pa, la toate uşile închise ale scării (figura 5).

756
 Evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi
In situaţiile stabilite de normativ, pentru limitarea propagării incendiilor în
construcţii fara pereţi interiori despărţitori pentru asigurarea evacuării fumului şi a
gazelor fierbinţi prin tiraj natural - organizat, se prevăd (în acoperiş) sisteme alcătuite
din dispozitive de evacuare şi ecrane verticale CO (CAI), coborâte sub tavan, în funcţie
de densitatea sarcinii termice din spaţiile respective, conform tabelului 1.
Tabel 1.
Raportul dintre suma Distanţa maximă (m) între:
ariilor libere ale
Densitatea sarcinii axele a ecranele
dispozitivelor
termice "q" (MJ/mp) două suspendate
(deschiderilor) şi aria
deschideri sub tavan
încăperii
q <420 1 : 150 45 75
420 < q < 840 1 : 125...1 : 80 35 70
840 <q <1680 1:80... 1 : 60 35 70
1680 <q< 4200 1 : 60 ... 1 : 40 30 30
q > 4200 1:30 30 30

Dispozitivele pentru evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi vor fi distribuite cât

mai uniform şi prevăzute cu deschidere automată şi manuală.
Golurile permanent deschise (ventilări) din acoperiş sau din treimea superioară a
pereţilor exteriori, se însumează la suprafaţa necesară evacuării gazelor fierbinţi.
Atunci când se prevede evacuarea mecanică a fumului şi a gazelor fierbinţi,
aceasta va respecta următoarele condiţii:
 dispunerea ecranelor incombustibile sub plafon, corespunzător prevederilor
specifice evacuării prin tiraj natural - organizat
 prevederea gurilor de evacuare se realizează astfel încât să se asigure cel puţin
o gură la maximum 320 m2;
 debitul de extragere a unei guri va fi de cel puţin 1 m 3/s pentru 100 m2 delimitaţi
de ecrane, iar pentru încăpere va fi de minimum 1,5 m 3/s;
 la un ventilator de evacuare pot fi racordate maximum două volume delimitate de
ecrane, iar debitul ventilatorului poate fi redus la debitul necesar celui mai mare
volum racordat;
 introducerea aerului se poate realiza mecanic sau natural, prin partea de jos a
pereţilor, cât mai aproape de pardoseală.

Prevederea dispozitivelor pentru evacuarea gazelor fierbinţi nu este obligatorie în

zonele construcţiei situate la mai puţin de 30m de pereţii exteriori ce au în treimea

757
superioară a încăperilor deschideri sau ferestre prevăzute cu ochiuri mobile care se
deschid automat în caz de incendiu, cu suprafaţa liberă necesară şi care asigură
evacuarea gazelor fierbinţi.
Când acţionarea manuala nu se poate face din apropierea dispozitivelor de
evacuare (trape, ferestre, etc.) iar centralizarea comenzilor nu este justificată tehnic, se
admite ca acestea să nu fie prevăzute cu acţionare manuală.
In cazul utilizării sistemelor de dispozitive şi ecrane pentru evacuarea gazelor
fierbinţi, nu mai este obligatorie prevederea dispozitivelor de evacuare a fumului
(desfumare).
Deschiderea automată a dispozitivelor de evacuare a fumului şi a gazelor fierbinţi,
în caz de incendiu, se poate face individual sau în grup.
In construcţiile prevăzute cu instalaţii automate de stingere, acţionarea automată a
dispozitivelor de evacuare a gazelor fierbinţi trebuie să se facă după declanşarea
instalaţiilor de stingere.
In construcţiile prevăzute cu luminatoare, evacuarea gazelor fierbinţi se va asigura
obligatoriu prin ochiuri mobile ale acestora, care să îndeplinească condiţiile
dispozitivelor de evacuare a gazelor fierbinţi.
La construcţiile etajate, evacuarea fumului şi a gazelor fierbinţi se asigură separat
pentru fiecare nivel, iar canalele respective care traversează alte niveluri vor avea
pereţi incombustibili cu rezistenţă Ia foc de cel puţini oră.
Fac excepţie situaţiile deosebite, justificate tehnic, care sunt stabilite prin
reglementări specifice.
Ecranele vor cobora sub plafon în aşa fel încât marginea lor inferioară să se afle,
de regulă, cât mai jos, dar cel puţin 0,50 m sub plafon.
înălţimea ecranelor sub plafon poate fi redusă cu maximum 1/3, dacă prin amplasarea
lor la distanţă mai mică decât cea prevăzută în tabel şi prin suprafaţa de deschidere
asigurată se realizează condiţii echivalente de limitare a propagării laterale a gazelor
fierbinţi, sub plafonul încăperilor.
In încăperi cu plafoane suspendate, continuitatea golurilor dintre acestea şi
planşeul de rezistenţă trebuie întreruptă în dreptul ecranelor, cu material incombustibil.
Ecranele vor fi astfel alcătuite şi dispuse încât să realizeze o casetare a spaţiului
de sub acoperiş. Fiecare casetă va fi prevăzută cu cel puţin un dispozitiv de evacuare a
gazelor fierbinţi. Dispunerea ecranelor se face, de regulă, pe latura elementelor de
rezistenţă din zona riscului potenţial de incendiu.
Nu se admite traversarea ecranelor de către elemente combustibile.

Instalaţii de semnalizare şi stingere a incendiilor

Instalaţiile, dispozitivele şi echipamentele utilizate pentru evacuarea mecanică a

fumului (desfumare) în caz de incendiu, precum şi a celor de evacuare a fumului şi a

758
gazelor fierbinţi, vor corespunde condiţiilor specifice acestora şi vor fi agrementate
tehnic
In general, spaţiile accesibile publicului vor fi astfel realizate şi protejate încât să
fie ferite de fum în caz de incendiu, respectându-se condiţiile specifice stabilite prin
normativ referitoare la desfumare.
Incăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile solide, cu aria
mai mare de 36m2, precum şi casele de scări de evacuare şi încăperile tampon fară
lumină naturală, se prevăd cu dispozitive de evacuare a fumului, reprezentând
minimum 1 % din aria respectivă a depozitului şi 5% a ariei construite a casei de scări
(dar minimum lm2 pentru fiecare scară), sau cu sisteme mecanice de evacuare a
fumului.
Circulaţiile comune orizontale, inclusiv încăperile tampon şi casele de scări de
evacuare ale nivelurilor subterane închise, destinate publicului, vor fi prevăzute cu
sisteme independente de evacuare afumului (desfumare) faţă de nivelurile supraterane.
Asigurarea evacuării fumului din atriumuri în caz de incendiu, este obligatorie.
Acesta se realizează prin dispozitive cu deschidere automată, care să asigure o
suprafaţă liberă de minimum 1 % din aria celui mai mare nivel al atriumului delimitat de
pereţi - fară a se lua în considerare cel de la parter - sau prin sistem de evacuare
mecanică a fumului, corespunzător alcătuit şi dimensionat.
In ambele situaţii, la partea inferioară a atriumurilor se asigură posibilităţi de
admisie a aerului. Acţionările automate ale dispozitivelor de evacuare a fumului vor fi
dublate de comenzi manuale dispuse la nivelul acceselor din exterior în atrium şi la
serviciul de pompieri Atunci când se asigură supravegherea permanentă a atriumului,
evacuarea fumului (desfumarea) se poate acţiona numai manual.
Pentru limitarea posibilităţilor de propagarea a fumului la etajele superioare, atunci
când înălţimea atriumului este mai mare de 28,00 m, se recomandă izolarea de atrium
a nivelurilor situate în jumătatea superioară a acestuia prin închideri incombustibile,
rezistente la foc minimum 15minute.
Toate încăperile şi spaţiile deschise direct spre atrium (magazine comerciale,
expoziţii şi altele similare care necesită desfumare conform normativului), vor avea
asigurate posibilităţi de evacuare a fumului în caz de incendiu (desfumări) independente
de atrium.
Incăperile necompartimentate, cu aria construită mai mare de 10.400 m 2 se
prevăd cu sisteme de evacuare a fumului şi gazele fierbinţi, care să limiteze propagarea
incendiilor

759
 Performante specifice clădirilor civile (publice)
Performante ale unor tipuri de clădiri civile (publice)

Clădiri înalte şi foarte înalte

Circulaţiile comune orizontale şi casc le de scări care nu au goluri directe în
exterior prin care să se poată evacua fumul în caz de incendiu, se echipează cu
dispozitive sau sisteme de evacuare a acestuia (desfumare), realizate conform
prevederilor normativului.
Evacuarea fumului (desfumarea) spaţiilor şi încăperilor subterane (subsol), se
asigură independent de cel al nivelurilor supraterane.

Clădiri cu săli aglomerate

Pentru evacuarea fumului degajat în caz de incendiu (desfumare), la partea
superioară a sălilor aglomerate în care are acces publicul, se prevăd dispozitive
amplasate judicios, a căror suprafaţă totală va fi cel puţin 1 /100 din suprafaţa sălii sau
se asigură desfumarea prin sistem mecanic.
Dispozitivele pentru evacuarea fumului în caz de incendiu ce se prevăd la partea
superioară a sălilor accesibile publicului vor fi repartizate cât mai uniform. Acestea pot
comunica cu exteriorul, fie direct, fie prin coşuri de evacuare cu secţiunc echivalentă,
având pereţi din materiale incombustibile cu rezistenţa la foc de minimum 30 minute.
Dispozitivele de evacuare a fumului, trebuie să poată fi acţionate şi prin comenzi
manuale, uşor acccsibile de la nivelul sălii.
In clădirile cu săli aglomerate, circulaţiile comune orizontale şi casele de scări
închise ce nu au goluri prin care în caz de incendiu fumul să se poată evacua direct în
exterior, trebuie prevăzute cu evacuare a acestuia (desfumare), realizată conform
prevederilor normativului.
Evacuarea fumului (desfumarea) din încăperile şi spaţiile subterane se asigură în
cazurile şi condiţiile precizate în normativ, pe niveluri ale subsolului, independent de
evacuarea fumului (desfumarea) nivelurilor supraterane ale clădirii

Performanţe ale unor funcţiuni (destinaţii)

Spaţii comerciale
De regulă, spatiile comerciale subterane închise cu aria mai mare de 300 m 2, vor
avea asigurată evacuarea fumului (desfumarea) conform prevederilor normativului,
inclusiv a căilor de evacuare închise aferente acestora.

Clădiri pentru cultură

Scenele cu suprafaţa mai mare de 150 m 2 şi buzunarele cu înălţimea mai mare de

760
10 m vor avea asigurată evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumare) prin
dispozitive cu suprafaţa liberă totală de minimum 5% din aria pardoselii, sau sistem
mecanic corespunzător alcătuit şi dimensionat, conform normei tehnice.
Dispozitivele prevăzute pentru evacuarea fumului (desfumare) în caz de incendiu,
la scene şi buzunarele acestora, vor fi acţionate automat fie sub efectul temperaturilor,
fie la depăşirea unor presiuni de 34 daN/m2 (35Kgf/m2) prevăzându-se şi posibilitatea
acţionării lor manuale, din locuri accesibile.
Se admite înlocuirea până la 40% din suprafaţa dispozitivelor de evacuare a
fumului necesare, cu ferestre cu deschidere automată amplasate la partea superioară a
scenei (deasupra grătarelor).

Performanţe proprii unor amenajări şl clădiri

Parcaje pentru autoturisme

Parcajele publice închise pentru autoturisme, cu capacitatea mai mare de 5 locuri
de parcare, se asigură cu dispozitive de evacuare a fumului produs în caz de incendiu
(desfumare), asigurând 0,1% din arie, corespunzător alcătuite şi dimensionate potrivit
normativului sau sisteme mecanice de evacuare a fumului.

Evacuare fum (desfumare)

Asigurarea evacuării fumului (desfumare) prin tiraj natural, organizat sau mecanic,
se realizează conform prevederilor reglementărilor tehnice specifice, respectându-se şi
condiţiile specifice.
Este obligatorie asigurarea evacuării fumului la construcţiile de producţie şi cele de
depozitare precizate în normativul PI 18-99.
Dispozitivele pentru evacuarea fumului prin tiraj natural-organizat, pot fi dispuse în
acoperiş sau în treimea superioară a pereţilor exteriori (situaţie, în care pot asigura
desfumarea numai pe maximum 30 m adâncime a încăperii). Dispozitivele vor asigura
suprafaţa liberă normată în cazurile şi condiţiile stabilite de normativ, urmărindu-se
distribuirea lor cât mai uniformă.
Construcţiile pentru depozite şi încăperile pentru depozitare cu aria mai mare de
36 m2 încadrate în categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, vor avea asigurată
evacuarea fumului (desfumarea) prin tiraj natural - organizat, cu dispozitive având
suprafaţa liberă însumată de cel puţin 1% din aria spaţiilor respective, sau sistem
mecanic corespunzător.
Casele de scări închise, care nu au ferestre spre exterior şi după caz, încăperile
tampon de acces ia acestea, vor avea asigurate posibilităţi de evacuare a filmului
(desfumare), prin tiraj natural -organizat.
In toate situaţiile exceptând casele de scări evacuarea natural-organizată a
fumului se poate înlocui cu evacuarea mecanică a acestuia, alcătuită şi realizată

761
conform prevederilor normativului.
Atunci când se asigură sisteme de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi produse în
caz de incendiu (conform art. 5.4.10 din PI 18-99), nu mai este obligatorie evacuarea
fumului (desfumare).
Evacuarea fumului (desfumarea) din spaţiile de depozitare va fi independentă de
cea a spaţiilor de producţie, indiferent de modul în care se realizează (prin tiraj natural
organizat sau mecanic).
Canalele de evacuare a fumului (desfumare) care străbat spaţii ori încăperi cu alte
funcţiuni sau categorii, de pericol de incendiu decât cele pentru care sunt prevăzute, vor
avea pereţii astfel realizaţi încât să îndeplinească condiţiile impuse de funcţiunile şi
categoriile de pericol respective.

Performante specifice construcţiilor de producţie si/sau depozitare

Performanţe ale tipurilor de construcţii de producţie şl/sau depozitare

Construcţii de tip obişnuit

Incăperile de depozitare a materialelor şi substanţelor combustibile cu aria mai
mare de 36 m2, se compartimentează faţă de restul construcţici conform normativului.
La aceste încăperi de depozitare, şi la casele de scări de evacuare închise (Iară
ferestre), este obligatorie asigurarea evacuării fumului (desfumarea), conform
prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
Construcţiile blindate, (inclusiv încăperile blindate cu aria mai mare de 700m 2), din
categoriile A, B şi C (BE2a,b şi BE2) de pericol de incendiu, se prevăd cu dispozitive
care să asigure evacuarea fumului în caz de incendiu (desfumare).
Dispozitivele vor avea aria liberă însumată de cei puţin 0,2% din aria pardoselii
spaţiilor sau compartimentelor respective, fiind alcătuite, distribuite şi realizate conform
prevederilor reglementărilor tehnice specifice. Evacuarea fumului (desfumarea) se
poate asigura şi mecanic.
Atunci când construcţiile blindate sau spaţii deschise (fară pereţi despărţitori
interiori) cu arii mai mari de 10.400 m2 şi încadrate în categoriile A, B şi C(BE3a,b şi
BE2) de pericol de incendiu, pentru limitarea propagării incendiilor se asigură sisteme
de evacuare a fumului şi gazelor fierbinţi, realizate conform prevederilor reglementărilor
tchnice specifice.

Performanţe ale construcţiilor de depozitare

Prevederi comune
Incăperile pentru depozitarea a maximum 20m 3 lichide combustibile necesare
consumului funcţional al instalaţiilor utilitare aferente construcţiei (centrala termică, grup
electrogen, centrale de încălzire cu aer cald, etc), precum şi a celor aferente funcţionării

762
unor echipamente (ascensoare, platforme, etc.) se separă de restul construcţiei prin
pereţi şi planşee incombustibile cu rezistenţa la foc de minimum 2 ore.
Incăperile pentru depozitarea a maximum 20m3 lichide combustibile necesare
consumului funcţional al instalaţiilor utilitare aferente construcţiei precum şi a celor
aferente funcţionării unor echipamente pot avea un gol de acces pentru vizitare
practicat în elementele de separare faţă de restul construcţiei; protejat cu element de
închidcre rezistent la foc minimum 45 de minute şi prevăzut cu parapet (prag) cu
înălţimea astfel stabilită încât să nu fie posibilă scurgerea lichidului în afara încăperii în
caz de avarie. Rezervoarele se prevăd cu preaplin şi conducta de aerisire cu opritor de
flăcări dispus în exterior. La aceste încăperi nu este obligatorie prevederea panourilor
de decomprimare şi a dispozitivelor de evacuare a fumului (desfumare), iar dacă se
prevede iluminat acesta trebuie să corespundă categoriei de pericol de incendiu.

Construcţii cu funcţiuni mixte

Performante comune construcţiilor cufunctiuni mixte

Evacuare fum (desfumare)

Evacuarea fumului (desfumarea) este obligatorie în spaţiile şi încăperile stabilite în
normativ, potrivit funcţiunii (destinaţiei) specifice şi tipului de clădire cu funcţiuni mixte.
Alcătuirea şi realizarea evacuării fumului (desfumare), prin tiraj natural - organizat
sau mecanic în construcţiile cu funcţiuni mixte, trebuie să corespundă prevederilor
reglementărilor tehnice specifice şi prevederilor specifice.
De regulă, porţiunile de construcţii cu funcţiuni distincte, se prevăd cu dispozitive
independente de evacuare a fumului în caz de incendiu, separate de evacuări ale
fumului din alte funcţiuni.
Căile de circulaţie şi evacuare comune (orizontale şi verticale) ale unei construcţii
cu funcţiuni mixte, se pot prevede cu un singur sistem de evacuare a fumului
(desfumare), independent de evacuările fumului din spaţiile funcţiunilor dispuse în
construcţie.
Pentru funcţiuni diferite cu acelaşi risc sau pericol de incendiu dispuse în
construcţie, în cazuri justificate tehnic se pot realiza instalaţii comune de evacuare a
fumului în caz de incendiu, cu condiţialuării măsurilor de protecţie care să asigure
limitarea propagării incendiilor între funcţiuni prin tubulaturile care străpung elementele
de separare a funcţiunilor (pereţi, planşee).
Este obligatorie realizarea independentă a evacuării fumului în caz de incendiu din
sălile aglomerate, din depozite pentru materiale şi/sau substanţe combustibile, precum
şi din alte încăperi şi spaţii ale construcţiei cu funcţiuni mixte pe care le stabileşte
beneficiarul.
Atunci când este obligatorie evacuarea fumului (desfumare) din încăperi şi spaţii

763
cu risc mare de incendiu, la acestea se prevăd dispozitive sau sisteme de evacuare
independente de evacuare a fumului.
Ghenele şi canalele pentru evacuarea fumului dintr-o funcţiunea distinctă, nu
trebuie să treacă prin alte funcţiuni, iar când aceasta este justificată tehnic, pe toată
porţiunea de trecere pereţii ghenelor sau canalelor vor fi incombustibile şi cu rezistenţa
la foc corespunzătoare densităţii sarcinii tennice din spaţiul respectiv, dar minimum 2
ore.
Cu excepţia caselor de scări, în toate situaţiile, evacuarea natural - organizată a
fumului se poate înlocui cu evacuarea mecanică a acestuia, în condiţiile şi cu
respectarea prevederilor normativului.

Performante specifice construcţiilor cu funcţiuni mixte

Performanţe ale tipurilor de construcţii cu funcţiuni mixte

Performanţe ale unor destinaţii din construcţiile cu funcţiuni mixte

Evacuarea fumului (desfumarea) în caz de incendiu din spaţiile cu săli aglomerate

şi căile lor de evacuare, circulaţiile comune orizontale şi verticale, precum şi din
depozitele de materiale sau substanţe combustibile, în situaţiile stabilite în normativ, se
asigură natural-organizat sau mecanic.
Sistemele de evacuare a fumului (desfumare) vor fi independente pentru spaţiile
stabilite în nonnativ, iar canalele şi ghenele acestora nu vor constitui căi de propagare a
focului şi fumului în construcţie.
Realizarea unor sisteme comune de evacuare a fumului (desfumare) este admisă
numai în cazurile şi condiţiile stabilite în normativ.

Funcţiuni mixte civile (publice) şi unele activităţi de producţie şi/sau

depozitare

Evacuarea fumului (desfumarea) în caz de incendiu se asigură corespunzător

condiţiilor şi funcţiunilor dispuse în construcţie, (natural-organiza sau mecanic) potrivit
normativului.
Evacuarea fumului (desfumarea) se realizează conform prevederilor normativului
referitoare la aceasta fiind obligatorie prevederea unor sisteme independente pentru
funcţiunile civile (publice) faţă de cele de producţie şi depozitare.
Este obligatorie asigurarea evacuării fumului (desfumare) din încăperile şi
funcţiunile prevăzute în nonnativ, potrivit prevederilor reglementărilor tehnice specifice.
Evacuarea fumului (desfumarea) din încăperile de depozitare cu aria mai mare de
36m , pentru materiale şi substanţe combustibile, se asigură independent.
2

764
 In situaţiile în care este obligatorie evacuarea filmului confonn normativului,
aceasta se poate realiza natural - organizat sau mecanic

Instalaţii de evacuare a fumului cu diferenţe de presiune

Instalaţiile de ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi creează un

strat liber deasupra pardoselii prin extragerea fumului. Acestea pot, astfel, să
îmbunătăţească condiţiile pentru a permite evacuarea în siguranţă şi/sau salvarea
persoanelor şi animalelor, protecţia construcţiei şi permite stingerea incendiului încă din
faza iniţială. Instalaţiile de ventilare pentru extragerea fumului de asemenea acţionează
simultan pentru evacuarea căldurii şi poate evacua gazele fierbinţi eliberate de un
incendiu în etapele de dezvoltare ale acestuia.
Instalaţiile de ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi permit
evacuarea în siguranţă a persoanelor din clădire, reduc pierderile financiare cauzate de
acţiunea incendiului şi a propagării fumului, facilitează accesului echipelor de
intervenţie, reduc temperatura acoperişului şi întârzie propagarea în afara incintei a
flăcărilor. Pentru ca aceste avantaje să se realizeze este crucial ca exhaustarea fumului
şi căldurii să fie completă şi promptă.
Instalaţiile de ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi sunt puse în
funcţiune de instalaţiile de detectare a fumului şi/sau a temperaturii gazelor produse de
incendiu.
Performanţele acestor instalaţii depind, dc exemplu, de:
- temperatura fumului;
- mărimea incendiului;
- aria liberă aerodinamică a deschiderilor sau a volumului de fum evacuat prin
ventilatoare mecanice;
- influenţa vântului;
- mărimea, geometria şi amplasarea deschiderilor pentru introducerea aerului;
- mărimea, geometria şi amplasarea incintelor de fum;
- timpul de acţionare;
- amplasarea şi dimensiunile clădirii.
Pentru dimensionarea instalaţiilor de ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor
fierbinţi se folosesc incendii standardizate care ţin cont de variaţia în timp a temperaturii
şi a căldurii degajate în timpul incendiului. în aceste calcule, curbele de evoluţie a
incendiului sunt selectate în funcţie de destinaţia activităţilor utilizatorilor clădirii,
dispunerea sarcinii termice şi performanţele sprinklerelor. Aceste calcule sunt bazate de
la caz la caz folosind recomandările procedurilor din ingineria securităţii la incendiu.
In situaţia în care nu se pot întocmi aceste calcule, se realizează proceduri simple
bazate pe un incendiu cu mărime corespunzătoare pentru a acoperi toate situaţiile
posibile. Această independenţă în timp sau proiectarea unei stării continue nu este

765
confundată cu incendiile constante, care realizează imediat valoarea maximă şi viteză
de ardere constantă. Mai exact procedura presupune că dacă instalaţia de ventilare
pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi îndeplini cerinţele tehnice în cazul
incendiilor de amploare, în mod ceri, acestea fac faţă şi altor incendii indiferent de
stările de dezvoltare intermediare.
In mod normal, este mult mai uşor să se evalueze mărimea rezonabilă a unui
incendiu decât evaluarea unui incendiu prin evaluarea vitezei de dezvoltare a acestuia.
Instalaţiile de ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi pot crea şi
menţine un strat de aer curat sub cel de fum, asigurând astfel următoarele:
a) păstrarea căilor de evacuare şi de acces libere;
b) facilitatea operaţiunilor de intervenţie;
c) reducerea riscului de producere a Oashover-ului şi în acest fel, limitarea
propagării şi a dezvoltării incendiului;
d) protecţia echipamentelor şi a mobilierului;
e) reducerea efectelor acţiunilor termice asupra elementelor structurii în timpul
incendiului;
f) reducerea pierderilor datorate descompunerii termice a produselor şi a gazelor
fierbinţi.
Instalaţiile de ventilare pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi sunt utilizate în
clădiri în funcţie de dimensiunile, forma sau configuraţia determină necesitatea
controlului fumului

1 - vânt, zăpadă 1 - vânt, zăpadă

2 - acumulare de fum şi evacuare 2 - acumulare de fum şi evacuare
3 - tavan suspendat 3 - răspândire fum
4 - aspiraţia aerului şi uşi 4 - aspiraţia aerului şi uşi
5 - acumulare fum 5 - scurgere în spaţiul protejat
6 - incendiu 6 - scurgere în afara camerei
7 - incendiu
Figura 6 - Elemente care se iau în Figura 7 - Elemente care se iau în
calcul la proiectarea evacuării fumului calcul la proiectarea evacuării
dintr-o încăpere fumului dintr-un atrium

766
 Exemple:
- magazine tip mall cu un etaj sau cu mai multe etaje;
- unităţi largi de magazine;
- clădiri industriale cu un etaj sau cu mai multe etaje şi clădiri pentru depozitare
cu sprinklere;
- atriumuri şi clădiri complexe;
- parcări închise; case de scări;
- tuneluri;
- teatre.

Instalaţii de presurizare
Instalaţiile de presurizare sunt în special folosite pentru protecţia casei scărilor,
holurilor şi coridoarelor care constituie căi de evacuare sau puţul ascensorului pentru
intervenţie în caz de incendiu.
Scopul acestor instalaţii este de a stabili o diferenţă de presiune care să asigure
evacuarea fumului din spaţiul protejat. Acest lucru este realizat prin menţinerea
presiunii în spaţiul protejat mai mare decât presiunea din zona incendiului. Este esenţial
să fie realizată o suprapresiune a spaţiul util pentru a asigura menţinerea unei diferenţe
de presiune (a se vedea figura 8).
Pentru calcularea volumului de aer necesar pentru o instalaţie de presurizare,
trebuie să fie realizate ipoteze de calcul privind caracteristicile pierderilor clădirii, printre
care:
a) spaţiile presurizate şi cele nepresurizate;
b) spaţiile presurizate învecinate;
c) spaţiile presurizate şi aerul exterior;
d) spaţiile nepresurizate şi parametrii aerul exterior.
Dacă în clădire sunt canale presurizate sau nepresurizate, există posibilitatea
umplerii cu fum a canalelor nepresurizate ca un rezultat direct al scurgerii aerului create
de sistemul de presurizare.
Dacă clădirea conţine spaţii cum ar fi camere pentru calculatoare sau medicale
care sunt presurizate pentru alte motive decât incendiul, trebuie să se acorde
importanţă protecţiei căilor de evacuare presurizate de efectele unui incendiu, din
aceste spaţii presurizate.
Este esenţial ca să se realizeze un acord între proiectanţii care alcătuiesc
specificaţiile instalaţiilor care vor fi utilizate în clădire şi proiectanţii construcţiei. In
particular trebuie să se acorde atenţie construcţiei canalelor care vor fi presurizate şi
anvelopei construcţiei. Presupuneri nerealiste despre etanşeitatea la aer a acestor
construcţii sunt o cauză comună pentru ca sistemele de presurizare să nu
îndeplinească criteriile de funcţionare.

767
 Este esenţial ca arhitectul/constructorul să fie conştient de importanţa controlului
suprafeţelor de pierdere din spaţiile presurizate astfel încât când acesta este echipat să
nu fie o pierdere excesivă de aer presurizat.
Intr-un sistem cu presurizare într-o singură fază presurizarea este aplicată numai
când apare incendiul, iar într-un sistem cu presurizare în două faze este menţinut tot
timpul un nivel scăzut al alimentării cu aer, de exemplu pentru ventilaţie, şi când apare
un incendiu este crescută la nivelul de urgenţă. Ambele sisteme sunt admisibile.
Admisia aerului se va realiza din afara clădirii astfel încât acesta să nu aibă
particule de fum produse de un incendiu din clădirea protejată

Fig.8 Caracteristicile unor instalatii de presiune diferentiala cu alimentare

la capatul de jos al scarii si respective la capatul de sus al scarii
1 – Alternativa pentru controlul ventilatorului
1 – Trape de descarcare presiune setate sa
pentru a asigura ca supratensiunea in spatial opereze la 60 Pa (max) in casa scarilor
protejat nu depaseste 60 Pa
2 – Camera ventilatoarelor care este
2 – Trapa de descarcare presiune setata sa protejata prin compartimentare rezista la
opereze la 60 Pa (max) in casa scarilot incendiu 2 ore si cu ventilatorul de
presurizare impotriva patrunderii fumului
3- Presurizarea este descarcata uniform pe
inaltimea scarii pentru cladiri mai mari de 11
m (pentru cladiri mai mici de 11 m este 3 – Detector de fum
acceptabila o singura descarcare in mod
normal la capatul de sus)
4 – Doua intrari aer situate pe fatade
4 – Scari de circulator, pentru evacuare si diferite ale cladirii echipate cu detector de
pentru interventie in caz de incediu fum si clapete
5 – Ventilatoare de presurizare aer principal
5 – Spatii utile si de rezerva
6 – Pierderi in exterior 6 - Intrare alternative de aer
7 - Aer presurizat refulat la fiecare nivel de 7 - Clapeta

768
hol
8 - Distanţa între două guri de refulare.
Aceasta nu trebuie să fie mai mare de trei
niveluri;
9 - Holuri de acces la spaţiile utile;
10 - Zonă incendiu;
11 - Supape descărcare aer;
12-Nivel acces carosabil pentru forţe
specializate de intervenţie;
13 - Gură de acces aer;
14 - Detector de fum
15 —Clapetă;
16 - Comutator anulare de către forţele
specializate;
17 - Ventilatoare de introducere aer principal Aceasta
şi de rezervă;
18 - Camera ventilatoarelor care este
protejată prin compartimentare rezistentă la
incendiu 2 ore şi cu ventilator de presurizare 18 -Zonă incendiu;
împotriva pătrunderii fumului.
8 - Admisie aer
9 — Alternativă pentru controlul
ventilatorului pentru a asigura ca
suprapresiunea nu depăşeşte 60 Pa max.
10 - Scări de circulaţie, pentru evacuare şi
pentru intervenţie în caz de incendiu;
11 - Puţul ascensorului pentru lupta
împotriva incendiului (dacă este prevăzut);
12- Spaţii utile;
13 - Pierdere în exterior
14 — Presurizarea este descărcată uniform
pe înălţimea scării pentru clădiri mai mari de
11 m (pentru clădiri mai mici de 11 m este
acceptabilă o singură descărcare în mod
normal la capătul de sus);
15 - Holuri de acces la spaţiile utile
16 - Aer presurizat descărcat la fiecare
nivel;
17 - Distanţa între două guri de refulare.
nu trebuie să fie mai mare de trei
niveluri;
19 — Supapă descărcare aer;
20-Nivel acces carosabil pentru forţele de
intervenţie
21 - Comutator anulare de către forţele
specializate.

Aerul se introduce în spaţiul protejat (presurizat) prin ventilatoare şi acolo unde

este cazul prin conducte de ventilaţii. In aceste condiţii este deosebit de importantă
amplasarea canalelor de ventilaţie şi a ventilatoarelor pentru a se asigura că acestea
nu sunt afectate de un incendiu din spaţiile neprotejate.
Toate uşile dintre spaţiile presurizate şi nepresurizate trebuie să fie prevăzute cu
mecanisme automate de închidere (dispozitive de închidere a uşilor).
Pierderile de presiune între spaţiile presurizate şi cele nepresurizate se produc la
nivelul orificiilor şi fisurilor sau prin deschiderea uşilor. De asemenea, pentru evitarea
suprapresiunii casei de scări se amplasează o supapă de suprapresiune pentru a
asigura faptul că uşile din spaţiile presurizate nu se deschid cu dificultate.
Supapa de aer trebuie să asigure că aerul care iese din spaţiul presurizat în cel
nepresurizat poate fi eliminat în exterior astfel încât diferenţa de presiune, sau viteza
curentului de aer pentru deschiderea uşii, dintre cele două spaţii să se menţină în

769
intervale optime.

Instalaţii de depresurizare

Generalităţi

Obiectivul unei instalaţii pentru depresurizare este de a realiza aceeaşi protecţie la

uşa dintre spaţiul depresurizat (de exemplu subsol) şi spaţiul protejat (de exemplu o
casă a scării) care ar fi fost realizată prin presurizarea spaţiului protejat.
Este important de precizat că nu există nici o protecţie a oricărei părţi dintr-o cale
de evacuare în interiorul spaţiului depresurizat însuşi, care poate fi în întregime umplută
cu fum, sau chiar să poată fi în întregime implicată într-un incendiu. Aceasta constituie
o diferenţă fundamentală între depresurizare şi ventilarea pentru extragere a fumului.
Pentru a fi eficient, fiecare spaţiu depresurizat trebuie să fie mărginit pe toate
părţile de construcţii rezistente la foc, din cauza că orice pierdere de integritate va avea
ca rezultat egalizarea presiunii dintre zona depresurizată şi aerul exterior. Oricum, în
clădirile compartimentate poate fi posibil să se depresurizeze spaţii individuale. A se
vedea figura 8.8 pentru caracteristici tipice ale unui sistem pentru depresurizare.

Cerinţe pentru depresurizare

Trebuie să se asigure guri de admisie pentru aerul exterior în spaţiul protejat
pentru a asigura înlocuirea debitului de aer din spaţiul protejat în spaţiul depresurizat.
Gurile de introducere a aerului proaspăt trebuie să fie amplasată astfel încât aerul
care este introdus în spaţiul protejat nu conţine fum produs de incendiu.
Sistemul se compune din ventilatoare pentru extragere şi dacă este necesară, o
instalaţie pentru evacuarea fumului şi gazelor fierbinţi produs de incendiu din zona
depresurizată în exteriorul clădirii.
Cantitatea de aer introdus trebuie să asigure aerul de înlocuire necesar pentru a
permite realizarea presiunii diferenţiale la nivelul uşilor închise şi să asigure vitezele
curentului de aer prin uşa deschisă în zona de incendiu, iniţial pentru mijloace de
evacuare şi/sau subsecvent pentru scopuri de intervenţie împotriva incendiilor.
Evacuarea din instalaţia de extragere trebuie să fie astfel amplasată încât fumul
să nu ameninţe siguranţa utilizatorilor şi pompierilor sau persoanelor din afara clădiri şi
să nu contribuie la răspândirea incendiului în exterior.
Zonele depresurizate trebuie mărginite pe toate părţile prin elemente de
construcţii având rezistenţă la foc cel puţin egală cu acea cerută pentru spaţiul protejat.
Toate uşile din zona depresurizată trebuie să fie cu autoînchidere.

770
 Instalaţia de extragere din zona depresurizată trebuie să îndeplinească cerinţele
de rezistenţă la foc pentru o perioadă cel puţin egală cu cea mai mare perioadă de
rezistenţă la foc prin care instalaţia trece, când este încercată şi clasificată în
conformitate cu EN 13501-3.
Ventilatorul de extragere din zona depresurizată trebuie să asigure vehicularea
fumului şi gazelor fierbinţi la o temperatură de 1000°C pentru clădiri fară sprinklere, sau
300°C pentru clădiri cu sprinklere.
In condiţiile în care toate uşile sunt închise, debitul extras de fum şi gaze fierbinţi
din zona depresurizată trebuie să menţină o diferenţă de presiune nu mai mică decât
cea dată pentru clasa corespunzătoare sistemului şi, când este relevant, criteriul
curentului de aer cu uşa deschisă.

771