ACTIVITATE SEMINAR I

Rezumatul cursului

Dreptul privat roman, cu o puternică identitate, s-a constituit ca un sistem de

norme juridice, instituite şi sancţionate de către statul roman, norme care au ca obiect
de reglementare condiţia juridică a persoanei, relaţiile personale patrimoniale şi
soluţionarea litigiilor dintre persoane.

Test de autoevaluare a cunoştinţelor:

I. Care sunt diviziunile dreptului în concepţia romanilor?
a) dreptul public x
b) dreptul privat
c) dreptul civil x

II. Ce sisteme procedurale sunt cunoscute în evoluţia procedurii civile romane?

a) procedura legisacţiunilor x
b) procedura formulară
c) procedura extraordinară

III. Care sunt părţile componente ale dreptului privat roman?

a) dreptul ginţilor x
b) dreptul natural x
c) dreptul civil x

IV. Care sunt documentele în baza căroras-a reconstituit dreptul roman?

a) textile epigrafice x
b) papyriile
c) textile istorice şi literare

V. Care sunt epocile dreptului privat roman?

a) epoca veche x
b) epoca clasică x
c) epoca postclasică x

Temă de autocontrol:
Realizati un referat cu tema: Importanţa dreptului privat roman.

Importanţa dreptului privat roman.

Prin dreptul privat roman înţelegem totalitatea de norme juridice, alcătuite şi puse în aplicare
de statul roman, alcătuind un sistem complicat, format din mai multe ramuri şi instituţii de
drept.
In primul rand, Dreptul privat roman s-a dovedit de-alungul istoriei a fi expresia juridica
generala si abstracta a relatiilor dintr-o societate care se intemeiaza pe proprietatea privata si
pe economia de schimb. Pe cale de consecinta orice societate care cunoaste proprietatea
privata si economia de schimb gaseste gata elaborate in dreptul privat roman toate procedeele
juridice necesare in vederea reglementarii acelor relatii.
In al doilea rand dreptul privat roman este un vast teren de verificare a doctrinelor a teoriilor
cu privire la aparitia si la evolutia fenomenului juridic intrucat societatea nu este amorfa, ea
este un ansamblu organizat. Societatea este un sistem format din numeroase componente
intre care si componenta juridica, iar componenta juridica se afla intr-o stransa relatie de
interconditionare cu componenta sociala, cu cea politica, si cu cea economica.Studiul dreptului
privat roman ne ofera prilejiul unic de a urmari dialectica relatiilor dintre componenta juridica
si celelalte componente ale sistemului social.

In al treilea rand romanii au creat un sistem de concepte, sistem care are reguli proprii,
gramatica proprie (latina juridica), un sistem de concepte care este destinat numai exprimarii
ideilor juridice. Acest sistem de concepte se numeste alfabetul dreptului, limbajul dreptului sau
terminologia juridica, prin aceasta terminologie se poate exprima orice idee juridica. In felul
acesta romanii au creat un criteriu de ordin formal sau de ordin lingvistic pe baza caruia
putem distinge intre ceea ce este juridic si nejuridic. Pe cand grecii ca si celelalte popoare ale
antichitatii n-au fost in masura sa creeze un asemenea limbaj, o asemenea terminologie iar
consecinta a fost ca toate acele popoare au dat expresie tuturor normelor sociale prin acelasi
limbaj, prin aceeasi terminologie si nu au reusit niciodata sa realizeze distinctia dintre normele
dreptului, normele religioase si normele de morala, le lipsea instrumentul de ordin lingvistic.
Pentru noi romanii studiul dreptului privat roman prezinta o importanta deosebita, speciala,
aparte fata de faptul ca dreptul romanesc s-a format si a evoluat sub influenta dreptului privat
roman. In aceasta evolutie se desprind 3 momente istorice definitorii:

Momentul formarii legii tarii pe fondul juridic daco-roman

Momentul elaborarii legiuililor feudale scrise

Momentul elaborarii operei legislative a lui Alexandru Ioan Cuza

Cu privire la 1 moment trebuie sa retinem ca in Dacia Romana (Traiana) s-a realizat o

impletire pana la contopire intre dreptul privat roman si dreptul geto-dac. Din aceasta sinteza
juridica s-a nascut un sistem de drept nou, original in cadrul caruia institutiile juridice romane
au dobandit noi functii si noi finalitati. Noul sistem de drept a fost denumit dreptul daco-roman
si reprezinta temelia pe care s-a elaborat apoi in epoca feudala dreptul romanesc nescris care
este desemnat in vechile documente prin denumirea de LEGEA TARII.

Cu privire la momentul 2, incepand cu sec 15 au inceput sa se elaboreze pravilele bisericesti si

apoi pravilele laice ca forme de exprimare a dreptului feudal romanesc scris. Toate aceste
pravilele sau legiuiri s-au inspirat din dreptul bizantin, iar dreptul bizantin este defapt
adaptarea operei legislative a imparatului Justinian la realitatile din societatea feudala
bizantina. De aceea istoricii dreptului afirma ca legiuirile noastre feudale au receptat influenta
dreptului privat roman prin filiera bizantina.

Cu privire la mometul 3, pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, din ordinul acestuia s-a elaborat
sistemul de drept romanesc modern, in centrul caruia se afla codurile, intre care si codul civil.
Iar codul civil roman (pe atunci era denumit “codul alexandru ioan intaiul”) a fost elaborat prin
preluarea conceptelor si institutiilor juridice romane in forma pura adica fara modificari si fara
adaptari.

( BIBLIOGRAFIE: WWW.wikipedia.ro , www.rasfoiesc.com )