Pachetul S.O.S.

Bogdan şi Mircea Graur

Copyright ©2002
Mircea și Bogdan Graur

www.inHimMinistry.com
facebook.com/inHimMinistry

Corectură: Daniela Groza

Tehnoredactare: Bianca Ghemeș


Pachetul S.O.S.
Copyright © 2016 Alfa Omega Publishing

Editura: Alfa Omega Publishing

C.P. 1141, O.P. 8
300890 - Timişoara, România
Tel/Fax: + (40) 256-284.912

E-mail: editura@alfanet.ro
Comenzi online: www.alfaomega.tv/librarie

  ISBN 
 Pachetul S.O.S.

Bogdan şi Mircea Graur

Încercare de a da răspunsuri biblice la întrebarea generică:

De ce li se pot întâmpla lucruri rele
chiar şi oamenilor buni?

Alfa Omega Publishing

 Motto:

Căutaţi mai întâi Împărăţia Lui Dumnezeu şi dreptatea Lui, ştiind că

toate celelalte (de trebuinţă) ni se vor da pe deasupra!

şi

Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte

păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire.

ATENŢIE:

Etichetarea, dispreţuirea, condamnarea lucrării de vindecare prin

eliberarea de sub opresiuni demonice, ca fiind lucrare drăcească, este
hulă împotriva Duhului Sfânt şi nu se va ierta nici în veacul acesta, nici
în veacul viitor (vezi Matei 12:22-37 şi Anexa I)
 Cuprins

Introducere7

1 De ce li se pot întâmpla lucruri rele oamenilor buni? 17

2 Prin ce au dreptul demonii să ne afecteze? 25
3 Putem fi afectaţi de păcatele strămoşilor? 29
4 Harta moştenirii generaţionale 35
5 Poate fi un creştin virusat demonic? 39
6 Unde sau cum poate fi atacat omul? 47
7 De ce anumite persoane nu sunt vindecate? 55
8 Cel mai mare obstacol în calea vindecării 61
9 Ce este consilierea spirituală? 67

Anexa 1: Hula împotriva Duhului Sfânt 71

Anexa 2: Exemple de restaurare și vindecare 75

5
 Motto: „Teoria fără practică este ca roata fără axă”
(„Teoria sinae praxa est cum rota sinae axa”)

Introducere

„Pachetul S.O.S.” a fost conceput ca un studiu biblic condensat, ce

am dorit să fie cât mai pe înțelesul oamenilor, care să poată orienta
pe creștin în vederea unor aplicații practice pentru rezolvarea unor
probleme de viață. De asemenea, poate folosi celui ce dorește să
înțeleagă logica răului ca să se poată feri practic de capcanele diavolului
pe de o parte, iar pe de altă parte să nu îl considere pe Dumnezeu
autorul diverselor lucruri rele care se întâmplă în viața sa ori în lume.
Acest material constituie doar fundamentul teologic pentru
lucrarea de consiliere spirituală pastorală pe care o desfășurăm din
2001, după aceste considerente, și nu constituie consilierea propriu-
zisă (așa cum greșit au înțeles unii, obișnuiți probabil doar cu
învățături, fără aplicații concrete, practice).
Iată câteva considerații generale cu privire la menirea noastră, a
creștinilor, așa cum o înțelegem azi.

Pe Pământ sunt două împărății în război

Pe Pământ sunt două împărății: Împărăția Lui Dumnezeu
(Împărăția Luminii) și Împărăția lumii (Împărăția întunericului),
precum și un război nevăzut între acestea două, un război care se dă
la nivel spiritual însă având efecte clare și în lumea materială. „Lumea
zace în cel rău” (1 Ioan 5:19), şi trebuie să fie „smulşi din foc” (Iuda
1:23) din acest loc, din această stare, prin propovăduirea Evangheliei

7
Pachetul S.O.S.

Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos. Desigur, „dacă un

om nu se naște din nou, nu poate vedea Împărăția lui Dumnezeu”
(Ioan 3:3,5) şi nu poate să intre în Împărăţia Lui Dumnezeu.
Biblia ne spune în Romani 10:9-10: „Dacă mărturisești deci cu
gura ta pe Isus ca Domn, și dacă crezi în inima ta că Dumnezeu L-a
înviat din morți, vei fi mîntuit. Căci prin credința din inimă se capătă
neprihănirea, și prin mărturisirea cu gura se ajunge la mîntuire”. Astfel
Cuvântul Domnului ne declară în Ioan 1:12-13: „... tuturor celor ce
L-au primit, adică celorce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se
facă copii ai lui Dumnezeu; născuți nu din sînge, nici din voia firii lor,
nici din voia vreunui om, ci din Dumnezeu.” 1 Corinteni 12:3b: „...
Și nimeni nu poate zice: „Isus este Domnul”, decît prin Duhul Sfînt.”
Odată intrat prin credință sub domnia Domnului și Mântuitorului
Isus Hristos, creștinul are nevoie de o schimbare cât mai rapidă a
mentalităților sale ce aparţineau Împărăției întunericului, are nevoie
de acea pocăință (înnoire a minții) în care să înțeleagă și să practice
ceea ce Scriptura definește ca pe o „dezbrăcare de omul cel vechi”
și o „îmbrăcare în omul cel nou”, o curățire duhovnicească (Efeseni
4:22). Omul care caută cu sinceritate sfințenia, poate fi ajutat să își
recunoască păcatele, nu pentru a fi condamnat ci pentru a beneficia de
harul iertării și curățirii, pentru care s-a jertfit Domnul Isus Hristos:
1 Corinteni 11:31: „Dacă ne-am judeca singuri, n-am fi judecaţi.”

1 Ioan 1:9: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi

drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire.”

Efeseni 5:27: „ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică,

slăvită, fără pată fără sbîrcitură sau altceva de felul acesta, ci
sfîntă şi fără prihană”
În cei peste 15 ani de lucrare de consiliere am remarcat faptul că
cele mai răspândite păcate, ce dau efecte vizibile, sunt: neiertările,
implicarea în ocultism (horoscoape, ghicitorie, vrăjitorie, etc.) și

8
 Introducere

păcatele de natură sexuală, precum și problemele generaționale,

adică trăirea sub niște blesteme, datorate unor păcate de idolatrie,
care afectează mai multe generații (Exod 20:5). Acestea pot
da demonilor dreptul să ajungă să chinuie pe cel cu probleme
nerezolvate, să fie „... dat pe mâna chinuitorilor, până va plăti tot ce
datora.” (Matei 18:34)
În zbaterea sa pentru curățire omul are nevoie, de multe ori, de
ajutoare, care să fie capabile să lupte alături de el, să-l povățuiască
(să-l consilieze), să-l învețe lucrurile care îi lipsesc și să fie capabili
să îl încurajeze:
Iacov 5:16: „Mărturisiţi-vă unii altora păcatele, şi rugaţi-vă unii
pentru alţii, ca să fiţi vindecaţi. Mare putere are rugăciunea
fierbinte a celui neprihănit.”
După mărturisire urmează iertarea şi cel ce a fost nedrept, într-
un anumit domeniu, redevine drept sau neprihănit, şi rugăciunea sa
capătă putere mare!
Lucrurile acestea fac parte și din procesul de ucenicizare, de
creștere spirituală descrisă succint în 1 Ioan 2 în patru trepte de
maturitate (identifică nivelul tău de maturitate spirituală):
1. Copilașii - care l-au recunoscut pe Dumnezeu ca Tată (greacă
PAIDION = bebeluși).
2. Copilașii mai mari - cărora le sunt iertate păcatele (pentru că
știu să ceară iertare) (greacă TEKNION = copil mic).
3. Tineri - care știu să poarte lupta spirituală, biruind demonii.
Iacov 4:7: „Supuneţi-vă dar lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă
diavolului, şi el va fugi dela voi.”
4. Părinți - care au o relație matură, profetică cu „Cel ce este de
la început”.
1 Ioan 2:12-13: „Vă scriu, copilaşilor [TEKNION], fiindcă
9
Pachetul S.O.S.

păcatele vă Sunt iertate pentru Numele Lui . Vă scriu,

părinţilor, fiindcă aţi cunoscut pe Cel ce este de la început.
Vă scriu, tinerilor, fiindcă aţi biruit pe cel rău. V-am scris,
copilaşilor [PAIDION], fiindcă aţi cunoscut pe Tatăl.”
Creștinii dau o adevărată luptă în care Domnul ne pune la
dispoziție arme:
Efeseni 6:11-12: „Îmbrăcaţi-vă cu toată armătura lui
Dumnezeu, ca să puteţi ţinea pept împotriva uneltirilor
diavolului. Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi
sîngelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor,
împotriva stăpînitorilor întunerecului acestui veac, împotriva
duhurilor răutăţii cari sînt în locurile cereşti...”

18 „Faceţi în toată vremea, prin Duhul, tot felul de rugăciuni

şi cereri. Vegheaţi la aceasta, cu toată stăruinţa, şi rugăciune
pentru toţi sfinţii”

Omul lui Dumnezeu ar trebui să aibă ca motto de viață versete

ca acestea:
Matei 6:33: „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi
neprihănirea (dreptatea) Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor
da pe deasupra.”

Ioan 14:15: „Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele.”

Credința are trei mari vrăjmași, chiar patru:

1. Necunoașterea
Osea 4:6a: „Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă.”
2. Neîncrederea sau Necredința
Vezi necredința lui Toma în înviere, deși Domnul Isus îi vorbise

10
 Introducere

despre aceasta, iar prietenii și ucenicii Domnului îi vorbiseră despre

ea ca martori oculari.
Ioan 20:27: „Apoi i-a zis lui Toma: „Adu-ţi degetul încoace,
şi uită-te la mâinile Mele; şi adu-ţi mâna, şi pune-o în coasta
Mea; şi nu fi necredincios, ci credincios.”
3. Îndoiala
Matei 21:21: „Drept răspuns, Isus le-a zis: „Adevărat vă spun că,
dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce
s-a făcut smochinului acestuia; ci chiar dacă aţi zice muntelui
acestuia: „Ridică-te de aici, şi aruncă-te în mare” se va face.”
4. Înțelegerea greșită
Matei 16:6-7,11: „Isus le-a zis: „Luaţi seama şi păziţi-vă de
aluatul Fariseilor şi al Saducheilor.” Ucenicii se gândeau în ei,
şi ziceau: „Ne zice aşa pentru că n-am luat pîini!”... „Cum nu
înţelegeţi că nu v-am spus de pîini? Ci v-am spus să vă păziţi
de aluatul Fariseilor şi al Saducheilor?”

Matei 17:20: „ ...le-a zis Isus: „Adevărat vă spun că, dacă ați
avea credință cît un grăunte de muștar, ați zice muntelui
acestuia: „Mută-te de aici colo”, și s-ar muta; nimic nu v-ar fi
cu neputință.”
Aplicaţia greşită a multor creştini este că nu zic ei înşişi muntelui,
aşa cum spune Cuvântul, ci îl roagă pe Dumnezeu să mute muntele...

Dumnezeu și-a arătat inima și scopul Său pentru oameni, să îi

salveze şi să îi facă asemenea lui Hristos atât în caracter cât şi
în lucrări:
Ioan 3:16-18: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea,
că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să
nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. Dumnezeu, în adevăr, n-a
11
Pachetul S.O.S.

trimis pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să

fie mântuită prin El. Oricine crede în El, nu este judecat; dar
cine nu crede, a şi fost judecat, pentru că n-a crezut în Numele
singurului Fiu al lui Dumnezeu.”

Efeseni 4:11-15: „Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii, prooroci;

pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători, pentru
desăvârşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru
zidirea trupului lui Hristos, până vom ajunge toţi la unirea
credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de
om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos; ca să nu
mai fim copii, plutind încoace şi încolo, purtaţi de orice vânt
de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia lor în
mijloacele de amăgire; ci, credincioşi adevărului, în dragoste,
să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este
Capul, Hristos.”

1 Ioan 3:8b: „Fiul lui Dumnezeu S-a arătat ca să nimicească

lucrările diavolului.”

Ioan 20:21-23: „Isus le-a zis din nou: „Pace vouă! Cum M-a trimis
pe Mine Tatăl, aşa vă trimit şi Eu pe voi.” După aceste vorbe, a
suflat peste ei, şi le-a zis: „Luaţi Duh Sfânt! Celor ce le veţi ierta
păcatele, vor fi iertate; şi celor ce le veţi ţine vor fi ţinute.”

Matei 10:7-8: „Şi pe drum, propovăduiţi, şi ziceţi: „Împărăţia

cerurilor este aproape!” Vindecaţi pe bolnavi, înviaţi pe morţi,
curăţiţi pe leproşi, scoateţi afară dracii. Fără plată aţi primit,
fără plată să daţi.”

Există şi condiţii pentru primirea binecuvântărilor Domnului

1 Ioan 1:9: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi
drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice nelegiuire.”

12
 Introducere

Matei 6:15: „Dar dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici

Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre.”
Din păcate sunt creştini care se tem să facă lucrările Domnului şi
chiar să se roage, în ciuda asigurărilor Domnului Isus că va fi cu noi zi
de zi, că are toată puterea în cer și pe pământ, că ne-a dat putere, precum
şi a poruncii Sale ca noi să facem rugăciuni pentru toţi oamenii:
1 Timotei 2:1-4: „Vă îndemn dar, înainte de toate, să faceți
rugăciuni, cereri, mijlociri, mulțămiri pentru toți oamenii,
pentru împărați și pentru toți cei ce sînt înălțați în dregătorii,
ca să putem duce astfel o viață pacinică și liniștită, cu toată
evlavia și cu toată cinstea. Lucrul acesta este bun și bine primit
înaintea lui Dumnezeu, Mîntuitorul nostru, care voiește ca
toți oamenii să fie mîntuiți și să vină la cunoștința adevărului.”

Luca 10:19: Iată că v-am dat putere să călcaţi peste şerpi şi

peste scorpii, şi peste toată puterea vrăjmaşului: şi nimic nu
vă va putea vătăma.”

Matei 28:18-20: „Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei, şi le-a

zis: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ. Duceţi-
vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele
Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi învăţaţi-i să păzească
tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu Sunt cu voi în toate zilele,
până la sfârşitul veacului. Amin.”

Marcu 16:15-20: „Apoi le-a zis: „Duceţi-vă în toată lumea, şi

propovăduiţi Evanghelia la orice făptură. Cine va crede şi se
va boteza, va fi mântuit; dar cine nu va crede, va fi osîndit. Iată
semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede: în Numele Meu vor
scoate draci; vor vorbi în limbi noi; vor lua în mână şerpi; dacă
vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma; îşi vor pune mâinile
peste bolnavi, şi bolnavii se vor însănătoşi.” Domnul Isus,
după ce a vorbit cu ei, S-a înălţat la cer, şi a şezut la dreapta

13
Pachetul S.O.S.

lui Dumnezeu. Iar ei au plecat şi au propovăduit pretutindeni.

Domnul lucra împreună cu ei, şi întărea Cuvântul prin
semnele, care-l însoţeau. Amin.”

Există un principiu al parteneriatului și răsplătirilor în lucrările

Domnului
Matei 10:40-42: „Cine vă primeşte pe voi, Mă primeşte pe
Mine; şi cine Mă primeşte pe Mine, primeşte pe Cel ce M-a
trimis pe Mine. Cine primeşte un prooroc, în numele unui
prooroc, va primi răsplata unui prooroc; şi cine primeşte pe
un om neprihănit, în numele unui om neprihănit, va primi
răsplata unui om neprihănit. Şi oricine va da de băut numai
un pahar de apă rece unuia din aceşti micuţi, în numele unui
ucenic, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.”

Luca 8:1-3 „... Isus umbla din cetate în cetate și din sat în sat și
propovăduia și vestea Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu. Cei
doisprezece erau cu El; și mai erau și niște femei, cari fuseseră
tămăduite de duhuri rele și de boale; Maria, zisă Magdalina, din
care ieșiseră șapte draci, Ioana, nevasta lui Cuza, ispravnicul lui
Irod, Susana, și multe altele, cari-l ajutau cu ce aveau.”

1 Timotei 5:18: „Căci Scriptura zice: ...„Vrednic este lucrătorul

de plata lui.”

Recapitulare:
Omul trebuie să se nască din nou, prin credința în Domnul și
Mântuitorul Isus Hristos, Fiul Lui Dumnezeu și prin mărturisirea,
atât cu gura cât și cu fapta, a acestei credințe. În felul acesta omul care
zăcea înainte sub încorsetarea celui rău, este eliberat. Credincios lui
Isus omul iese la libertate, însă cu răni. El este în afara pericolului,
iminent până atunci, de a muri veșnic, însă acum trebuie ajutat să se
şi vindece. Are răni și infirmități vindecabile și trebuie să învețe nu
14
 Introducere

numai cum se ajunge la vindecare dar și cum anume să-și păstreze

prin credință și veghere (mai ales asupra buzelor) vindecarea.
Credinciosul are nevoie de pocăință, adică de o înnoire a minții,
să gândescă lucrurile așa cum le gândește Dumnezeu. Ceea ce a
făcut altfel decât este în voia Lui Dumnezeu este considerat păcat și
trebuie mărturisit cerând iertare Domnului la modul concret, pentru
a fi iertat și curățit. Iertarea se obține prin harul Domnului Isus
Hristos, care a plătit în locul nostru plata pentru păcatele noastre.
Curățirea se obține poruncind demonilor (cu care ne-am asociat
inconștient ca să păcătuim) să plece de la noi, prin autoritatea pe
care am primit-o ca în Numele Domnului să alungăm draci. Dacă
nu poate singur, să cheme ajutoare mai mature spiritual decât el.
Omul lui Dumnezeu trebuie să se asemene, pe zi ce trece, tot
mai mult cu Domnul Isus Hristos în caracter, în ascultare, în vorbe
și în modul de a gândi și a acționa, străduindu-se să ajungă până
la desăvârşirea Domnului. Strădaniile noastre trebuie făcute în
smerenie și sub călăuzirea Duhului Sfânt și a Cuvântului, ca să îl
onoreze pe Domnul și Împărăția Sa, și El să-și poată găsi plăcere
în viețile noastre. Știm că Domnul ne iubește pe toți în mod
necondiționat, însă răsplătirile, pe care El dorește să ni le dea, sunt
condiționate de împlinirea faptelor, pregătite de Domnul, ca să
umblăm în ele, și ascultarea poruncilor Sale.
Domnul dorește să ne salveze tridimensional (duh, suflet și trup
- 1 Testaloniceni 5:23) și să ajungem acea mireasă fără pată, fără
zbârcitură sau ceva de felul acesta (Efeseni 5:27), îmbrăcați cu inul
subțire al faptelor făcute în neprihănire (Apocalipsa 19:8).
De asemenea, noi credincioșii trebuie să trăim în unitate, lucrând
și luptând împreună, adunându-ne aportul fiecare, cu ceea ce poate
și are de oferit, în lucrările Împărăției.

15
Pachetul S.O.S.

Cuvânt către cititor:

Cartea aceasta ne-am dori să îți fie de folos, să te provoace să cauți
minunatele promisiuni ale lui Dumnezeu deopotrivă cu condițiile
Sale, precum și inima Sa plină de iubire, mângâiere, încurajare, sfat
și sprijin, pe care dorește să ți le acorde întotdeauna, indiferent de
problema prin care treci.
Dumnezeu este bun și din El izvorăsc doar lucrurile bune, însă în
ecuația vieții pot acționa și demoni care încearcă să îți întindă capcane
pentru ca mai apoi să aibă drepturi legale ca să îți creeze suferințe...
Ne rugăm ca Domnul să dea tuturor credincioșilor lumina și
călăuzirea Sa, prin acest material, și nu numai, lumină care să ne aducă
eliberarea și libertatea în Hristos, precum și acea viată din belșug,
binecuvântată în toate planurile, pe care ne-o dorește Isus (Ioan 10:10).
Și în final să nu uităm că teoria trebuie neapărat și pusă în practică!
Pentru că... „Pot totul în Hristos care mă întărește” (Filipeni 4:13)

16
 1
De ce li se pot întâmpla lucruri rele
oamenilor buni?

Deşi Dumnezeu este bun, ne iubeşte, El este creatorul universului,

şi Tatăl nostru cel ceresc, şi de departe este cel mai puternic în acest
univers, totuşi se întâmplă lucruri rele.
Lucrurile rele se întâmplă datorită duşmăniei lui Satan, care îl urăşte
pe Dumnezeu şi pe noi oamenii creaţi după chipul şi asemănarea Lui.
Cauza pentru care Satan poate să facă să se întâmple lucruri rele, sunt
drepturile pe care i le dăm, noi oamenii, prin păcate.

PARABOLA (METAFORA)

A. DESCRIEREA PLANŞEI „CĂLĂTORIA OMULUI”:

Vedem traiectoria omului atât ca istorie a omenirii, cât şi ca
istorie personală.
Pornim de la recunoaşterea diferenţei dintre PORUNCĂ şi LEGE
aşa cum remarcăm acest lucru la Pomul Cunoştinţei Binelui şi Răului.
Porunca poate fi călcată pe când Legea poate fi doar experimentată!
Porunca a fost „să nu mănânci din Pomul Cunoştinţei Binelui şi
Răului” iar Legea, pe care au experimentat-o, a fost aceea a morţii!,
care a intrat în om din clipa în care au mâncat.
Traiectoria fiecărui om este cercetată de Dumnezeul cel bun, al
harului, ca să ne fie schimbată. Asfel Domnul doreşte să ne abată din
17
Pachetul S.O.S.

direcţia cu finalitatea iadului, spre o întoarcere la Dumnezeu, prin

recunoaşterea lui Isus Hristos ca Domn şi Mântuitor, printr-o naştere din
nou, urmată de mântuire, restaurare prin pocăinţă şi Raiul ca finalitate.
Pe drumurile noastre am semănat bune şi rele. Toate semănăturile
noastre dau efecte după „soiul lor” (adică bune sau rele). Semănăturile
rele îi dau acces diavolului, cu duhurile sale, să ne atace.
Vestea cea bună este aceea că noi putem să ne „plivim grădina” de
cele rele prin pocăinţă. Adică trebuie să ne judecăm singuri păcatele
cerându-ne iertare pentru ele, în mod specific, numindu-le, fie că sunt
făcute înainte sau după întoarcerea noastră la Domnul. Domnul nu
ţine seama de vremurile de neştiinţă pentru că, existând legi spirituale
concrete, acestea funcţionează indiferent de cunoaşterea sau ignoranţa
noastră. Păcatele pe care ni le recunoaştem, şi pentru care ne cerem
iertare, Dumnezeu ni le iartă şi le aruncă pe „fundul mării”. Dacă nu
facem acest lucru, adică nu ne pocăim de păcatele noastre, satana
are dreptul să ne atace tocmai pe baza acestora. De aceea se spune în
Apocalipsa că satana nu oboseşte să ne pârască înaintea lui Dumnezeu,
fiind numit şi pârâşul fraţilor, îşi cere dreptul legal de a ne chinui.

B. PUNCTE PRINCIPALE:
• Diferența dintre PORUNCĂ şi LEGE: porunca este un
avertisment, ce poate fi ascultat sau încălcat, pe când legea
nu poate fi încălcată, ci doar experimentată.
• Traiectoria omului contează pentru că ea duce spre locuri
finale diferite.
• Contează şi ceea ce semănăm pe drum şi înainte şi după
schimbarea drumului! Omul culege ceea ce seamănă!
• Satana are dreptul să ispitească şi apoi să atace omul, dacă
acesta a păcatuit.
• Importanţa pocăinţei este cauzată tocmai de faptul că aceasta
ia drepturile lui Satan de a ne vătăma.

18
 De ce li se pot întâmpla lucruri rele oamenilor buni?

C. ARGUMENTE BIBLICE:
Există o lege spirituală a „semănatului şi recoltatului” care
explică, în esenţă, că: „Ceea ce seamănă omul, aceea va culege”, deci
faptele bune sau rele vor aduce rod cândva.
2 Corinteni 5:10 „Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea
scaunului de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi
primească răsplata după binele sau răul, pe care-l va fi făcut
când trăia în trup.”

Matei 12:36 „Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da

socoteală de orice cuvânt nefolositor, pe care-l vor fi rostit.”
Prin urmare partea neplăcută a acestui principiu este că dacă
am semănat, chiar mai demult, anumite fapte rele, păcate, acestea
dau, metaforic vorbind, acei „spini şi pălămidă” de care satana are
dreptul să se folosească pentru a ne chinui vieţile.
Păcatele oamenilor sunt adevărate „contracte de închiriere” pe
care le dăm duhurilor răutăţii, care sunt în locurile cereşti, spre
vătămarea noastră.
Totul a început ca urmare a păcatului strămoşilor Adam şi Eva, la
eşecul de la „Pomul Cunoştinţei Binelui şi Răului”. Ei au încălcat porunca
protectivă şi plină de dragoste a lui Dumnezeu de a nu mânca din pomul
acela. În urma acestui prim păcat, Adam a început să experimenteze
legea morţii şi blestemul pământului cu tot ceea ce este pe el.
La fel se întâmplă şi cu noi întotdeauna. Putem să încălcăm orice
poruncă a lui Dumnezeu dar nu fără consecinţe. Vom experimenta,
mai devreme sau mai târziu, legea care stă în spatele poruncii bune,
protective, a Domnului.
Să definim diferenţa dintre PORUNCĂ şi LEGE. Porunca
(lui Dumnezeu) este ca un semnal de avertizare. Porunca poate
fi încălcată sau respectată. Legea (lui Dumnezeu) este însă un
principiu ce nu poate fi încălcat, ci doar experimentat!
19
Pachetul S.O.S.

Exemplu: Testul lui Adam de la „Pomul Cunoştinţei Binelui şi

Răului”. Porunca era „să nu mănânci”, iar Legea era „în ziua în care
vei mânca, vei muri negreşit”.
Credinţa şi nădejdea sunt două noţiuni distincte dar pentru că
cel mai adesea sunt legate una de alta în experienţa creştină, sunt
şi înţelese greşit adesea. Credinţa vizează cunoaşterea unor legităţi
spirituale; „o puternică încredinţare în lucrurile care nu se văd”.
Nădejdea vizează aşteptările oamenilor cu privire la ceea ce va urma
în viitor, într-o anume situaţie.
Ca orice semănat, bun sau rău, el va aduce rod chiar dacă lucrul
acesta se întâmplă la intervale mari de timp pe care nu le putem
prevedea.
Creştinii, de regulă, cred că odată intraţi pe „Calea cea Strâmtă”
a credinţei în Domnul Isus, au scăpat de toate relele pe care le-au
făcut. Se citează frecvent: „Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile
s-au făcut noi” (2 Corinteni 5:17) lucru care este adevărat cu privire
la potenţialul credinciosului şi la noile standarde în Hristos! Într-
un fel este adevărat că omul credincios, schimbându-şi direcţia, a
scăpat de perspectiva iadului şi se îndreaptă spre raiul lui Dumnezeu
dar, credinciosul trebuie să se pocăiască şi să se cureţe de păcatele
şi de lanţurile fărădelegii trecutului său deoarece ni se spune în 2
Corinteni 5:10: „Căci toţi trebuie să ne înfăţişăm înaintea scaunului
de judecată al lui Hristos, pentru ca fiecare să-şi primească răsplata
după binele sau răul, pe care-l va fi făcut când trăia în trup.”
Scriptura ni-l prezintă pe Zacheu, vameşul care este un exemplu
de credincios care a început să-şi rezolve toate problemele din
ambele direcţii, atât cele viitoare cât şi cele trecute, pentru că spune
în Luca 19:8-9: „Iată, Doamne, jumătate din avuţia mea o dau
săracilor; (adică VIITORUL) şi, dacă am năpăstuit pe cineva cu
ceva, îi dau înapoi împătrit. (adică TRECUTUL)”
Isus i-a zis: „Astăzi a intrat mântuirea în casa aceasta, căci şi el
este fiul lui Avraam.”
20
 De ce li se pot întâmpla lucruri rele oamenilor buni?

Un alt exemplu elocvent cu privire la aceasta îl avem în Fapte

8. Exemplul întoarcerii la Domnul a lui Simon, ce făcea vrăjitorii
uimitoare în Samaria. Acesta a crezut în Evanghelie, la propovăduirea
lui Filip, iar apoi a fost botezat. Când, însă, a vrut să dea bani ca să
primească puterea Duhului Sfânt, a fost aspru criticat de Petru
care i-a spus că are o inimă necurată, este plin de fiere amară, şi în
lanţurile fărădelegii şi pentru această răutate trebuie să se pocăiască
şi să se roage Domnului să-l ierte (conform lui 1 Ioan 1:9-10 dacă ne
mărturisim păcatele, El ne iartă şi ne curăţeşte de orice nelegiuire).
Satana, pârâşul fraţilor, care zi şi noapte aduce pîră înaintea
Dumnezeului nostru, va fi aruncat jos, dar până atunci el îşi îndeplineşte
această funcţie, cu lucruri reale din vieţile noastre. (Apocalipsa 12:10)
Deşi Domnul este bun şi îndelung răbdător, Biblia ne spune că
Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă şi deci toate se
întâmplă după cum au fost programate legic. Creatorul a făcut să
funcţioneze întreg universul acesta într-un echilibru de legi fizice
şi spirituale.
Osea 4:6: „Poporul Meu piere din lipsă de cunoştinţă. Fiindcă
ai lepădat cunoştinţa, şi Eu te voi lepăda, şi nu-Mi vei mai fi
preot. Fiindcă ai uitat Legea Dumnezeului tău, voi uita şi Eu
pe copiii tăi!”
Spre exemplu, legea gravitaţiei va funcţiona întocmai, fără să se
ţină cont de ştiinţa sau neştiinţa celui care cade în gol.
Vestea cea bună însă este că există harul Domnului Isus, un har
restaurator, reparator, atunci când apelăm la El cu o pocăinţă specifică.
În 1 Ioan 1:9 ni se spune: „Dacă ne mărturisim păcatele, El este
credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească de orice
nelegiuire.” Dumnezeu ne poate astfel ierta şi chiar ne promite că
aruncă păcatele noastre în fundul mării (Mica 7:19) şi nu-şi va mai
aduce aminte de ele însă doar cu condiţia să ne judecăm singuri, ca
să nu fim judecaţi. (1 Corinteni 11:31)

21
Pachetul S.O.S.

Recapitulare:
• Dumnezeu este bun, atotputernic, plin de dragoste şi
protectiv.
• Satan, cel rău, este vrăjmaș al lui Dumnezeu şi al omului,
precum şi ispititor şi atacator.
• Omul, prin semănăturile lui rele, prin păcate, iese de sub
protecţia lui Dumnezeu, în anumite domenii, şi dă drepturi
atacurilor celui rău să se desfăşoare. Să nu uităm că există
o lege a „semănatului şi recoltatului” care se aplică vieţilor
noastre chiar şi generaţional!
• Vestea bună este că prin mărturisirea păcatelor putem fi
restauraţi.

22
 2
Prin ce au dreptul demonii să ne afecteze?

Ceea ce în mod sigur dă prilej diavolului să ne atace sunt păcatele:

atât cele personale cât şi ale altora, care au legătură cu viaţa noastră.
Sunt şi cazuri, mai de excepţie, în care atacurile pot fi o testare a
tăriei credinţei noastre în principiile lui Dumnezeu.
Prin păcatele pe care le săvârşim noi sau cei din neamul nostru,
noi intrăm în, să zicem, „ringul de box” al păcatului, pe teritoriul în
care Satan are dreptul să ne atace, pentru că am ieşit din perimetrul
protecţiei lui Dumnezeu.
La fel cum un boxer nu are voie să se bată pe stradă, ci doar în ringul
de box (adică într-un perimetru definit ca autorizat pentru desfăşurarea
luptei) tot aşa şi Satan are un perimetru definit al autorităţii lui, cel al
păcatului. De aceea, Domnul ne dă porunca de a nu păcătui, de a nu
da prilej diavolului, pentru că El ne iubeşte şi doreşte să ne protejeze de
luptele la care suntem provocaţi (ispitiţi) de cel rău.
Noi putem defini două domenii mari ale unui aşa numit
„ICEBERG AL PĂCATELOR” (vezi planşa cu acest titlu): domeniul
păcatelor personale (pe care omul le poate vedea mai bine,
aparţinând vieţii sale), iar celălalt, domeniul păcatelor altora (care,
fiind legate într-un fel sau altul de viaţa personală, ne afectează)
Dintr-o altă perspectivă am definit cinci feluri de păcate care dau
dreptul demonilor să ne afecteze. Trei tipuri de păcate personale: la
nivelul gândului, la nivelul vorbelor şi al faptelor, iar apoi două tipuri
25
Pachetul S.O.S.

de păcate ale altora: generaţionale şi abuzurile altora în viaţa noastră.

Câteva exemple biblice în care vedem în mod evident legătura
dintre păcat şi efectul său:

1. Cu privire la păcatele personale

- în Matei 5:22: „Dar Eu vă spun că ori şi cine se mânie pe fratele
său, va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său:
„Prostule!” va cădea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice:
„Nebunule” va cădea sub pedeapsa focului gheenei.”
- în Ioan 5 un om bolnav de treizeci şi opt de ani, zăcea la
scăldătoarea de la Betezda. Isus l-a vindecat, iar apoi l-a găsit în
Templu, şi i-a zis: „Iată că te-ai făcut sănătos; de acum să nu mai
păcătuieşti, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău.”
- în Luca 5 ni se relatează despre paraliticul coborât prin
acoperişul casei. Isus îi zice: „Păcatele îţi sunt iertate”, iar apoi:
„scoală-te, ridică-ţi patul, şi du-te acasă” ca mărturie a faptului că
aceasta este ordinea normală de rezolvare a problemelor: iertarea
păcatelor şi apoi vindecarea.

2. Cu privire la păcatele generaţionale

- în Exod 20:4-6 se spune în şirul celor 10 porunci „Să nu-ţi faci
chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri sau
jos pe pământ sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini
înaintea lor şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău, Sunt
un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii
până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc, şi Mă îndur
până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.”
- în Ioan 9:2, ucenicii L-au întrebat, fără să fie corectaţi de Domnul
cu privire la logica întrebării: „Învăţătorule, cine a păcătuit: omul
acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?” chiar dacă în acel caz nu
era aşa, întrebarea rămâne legitimă şi atestă existenţa unei cauze a
bolii, datorate păcatului.
 Prin ce au dreptul demonii să ne afecteze?

Recapitulare:
• Să nu uităm deci că, potrivit legii spirituale a „semănatului şi
recoltatului” toate tipurile de păcate au efecte (mai mari sau
mai mici) în viaţa noastră.
• Ceea ce în mod sigur dă prilej diavolului să ne atace sunt
păcatele: atât cele personale cât şi ale altora, care au legătură
cu viaţa noastră.
• Cauza pentru care Satan poate să facă să se întâmple lucruri
rele, sunt drepturile pe care i le dăm, noi oamenii, prin păcate;
atunci el poate să fure, să înjunghie şi să omoare.
• Vestea cea bună însă este că există harul Domnului Isus,
un har restaurator, reparator, atunci când apelăm la El cu
o pocăinţă specifică. „Dacă ne mărturisim păcatele, El este
credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne curăţească
de orice nelegiuire.” 1 Ioan 1:9

27
 3
Putem fi afectaţi de păcatele strămoşilor?

Acesta este un principiu al MOŞTENIRILOR, vizibil valabil în

diferite domenii: justiţie, medicină, psihologie şi nu mai puţin în
Scriptură.
Avem planşa „PRINCIPIUL GENERAŢIONAL” care încearcă
să prezinte cele două împărăţii şi două linii genealogice: Împărăţia
cerurilor şi Împărăţia întunericului. Credinciosul are moşteniri de
pe linia lui Adam şi de pe linia celui de al doilea Adam, Isus Hristos.
Făcând parte atât din familia lui Dumnezeu, cât şi din familia lui
Adam avem două tipuri de moşteniri.
Avem moşteniri de pe linia lui Adam, „moşteniri pământeşti”:
binecuvântări şi blesteme, şi moşteniri de pe linia lui Isus (al doilea
Adam), „moşteniri cereşti”: binecuvântări.
De la Adam am moştenit generaţional, datorită NEASCULTĂRII
lui, moartea, şi un fel deşert de vieţuire precum şi celelalte, bune şi
rele, făcute de cei din neamul nostru.
Romani 5:12: „De aceea, după cum printr-un singur om a
intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel
moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi
au păcătuit...”

1 Petru 1:18-19,23: „căci ştiţi că nu cu lucruri peritoare, cu

argint sau cu aur, aţi fost răscumpăraţi din felul deşert de
29
Pachetul S.O.S.

vieţuire, pe care-l moşteniserăţi de la părinţii voştri, ci cu

sângele scump al lui Hristos, Mielul fără cusur şi fără prihană.
[...] fiindcă aţi fost născuţi din nou nu dintr-o sămânţă,
care poate putrezi, ci dintr-una care nu poate putrezi, prin
Cuvântul lui Dumnezeu, care este viu şi care rămâne în veac.”
Însuşi Isus Hristos a venit pe pământ şi a plătit la cruce plata
păcatelor noastre pentru a ne face moştenitori!
De la Isus (al doilea Adam) am moştenit generaţional, datorită
ASCULTĂRII Lui, viaţa veşnică şi neprihănirea.
Ioan 1:12-13: „Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor
ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui
Dumnezeu; născuţi nu din sânge, nici din voia firii lor, nici din
voia vreunui om, ci din Dumnezeu.”

Romani 6:4-5: „Noi deci, prin botezul în moartea Lui, am

fost îngropaţi împreună cu El, pentru ca, după cum Hristos
a înviat din morţi, prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim
o viaţă nouă. În adevăr, dacă ne-am făcut una cu El, printr-o
moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El şi printr-o
înviere asemănătoare cu a Lui.”

Romani 8:17: „Şi, dacă Suntem copii, Suntem şi moştenitori:

moştenitori ai lui Dumnezeu, şi împreună moştenitori cu
Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim şi
proslăviţi împreună cu El.”
Biblia ne arată misiunea apostolului Pavel cu privire la moşteniri,
în Fapte 26:17-18: „Te-am ales din mijlocul norodului acestuia şi
din mijlocul Neamurilor, la care te trimit, ca să le deschizi ochii,
să se întoarcă de la întuneric la lumină, şi de sub puterea Satanei la
Dumnezeu; şi să primească, prin credinţa în Mine, iertare de păcate
şi moştenirea împreună cu cei sfinţiţi.”

30
 Putem fi afectaţi de păcatele strămoşilor?

Moşteniri pământeşti, generaţionale:

Moştenim lucruri bune: moştenim pe părinţii noştri, averile
agonisite de generaţii, educaţia pe care ne-o acordă, ba chiar şi credinţa
lor după cum spune Scriptura în cazul lui Timotei, în 2 Timotei 1:5:
„Îmi aduc aminte de credinţa ta neprefăcută, care s-a sălăşluit întâi în
bunica ta Lois şi în mama ta Eunice, şi Sunt încredinţat că şi în tine.”
Deşi avem responsabilitatea a ceea ce credem noi, beneficiem chiar
şi de moştenirea îndurării Lui Dumnezeu „până la al miilea neam”
pentru cei ce iubesc pe Domnul şi păzesc poruncile Lui (Exod 20:6).
Moştenim însă şi cele rele: pedepsirea nelegiuirii părinţilor în
copii până la al treilea şi la al patrulea neam, al celor ce păcătuiesc
prin idolatrie (în cele 10 porunci veşnice, Exod 20:5) sau problema
apartenenţei reale, desăvârşite, în adunarea Domnului, a celui născut
din curvie (sau al celor din genealogia lui), până la a zecea generaţie.
Toate acestea sunt de fapt în acelaş timp atât principii spirituale cât
şi avertismente cu privire la efectul anumitor păcate.
Astfel ni se spune în Deuteronom 23:2: „Cel născut din curvie să nu
intre în adunarea Domnului, nici chiar al zecilea neam al lui să nu intre
în adunarea Domnului”, iar în Exod 20:5-6: „Să nu te închini înaintea lor
[a altor dumnezei] şi să nu le slujeşti; căci Eu, Domnul, Dumnezeul tău,
Sunt un Dumnezeu gelos, care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii
până la al treilea şi la al patrulea neam al celor ce Mă urăsc, şi Mă îndur
până la al miilea neam de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.”
Vedem participarea generaţională a oamenilor şi în Evrei 7:9-
10: „... însuşi Levi, care ia zeciuială, a plătit zeciuiala, ca să zicem
aşa, prin Avraam; căci era încă în coapsele strămoşului său, când a
întâmpinat Melhisedec pe Avraam”.
Vestea cea bună este că putem fi restauraţi, prin pocăinţă, ca
să scăpăm de moştenirile generaţionale cele rele, prin lucrarea
Domnului Isus Hristos.
Astfel putem aplica rugăciunile de pocăinţă, în numele familiei

31
Pachetul S.O.S.

şi a neamului, a lui Neemia, „eu şi casa tatălui meu am păcătuit”

(Neemia 1:6) sau din Daniel 9:20: „... mă rugam, îmi mărturiseam
păcatul meu şi păcatul poporului meu” sau Ieremia 14:20: „Doamne,
ne recunoaştem răutatea noastră, şi nelegiuirea părinţilor noştri;
căci am păcătuit împotriva Ta.”
În Noul Testament vedem problema generaţională a efectului
necredinţei în Marcu 9:14-29: un copil demonizat, adus de un tată
necredincios, ce făcea parte dintr-un neam necredincios. Abia
după ce tatăl se pocăieşte, rostind cu lacrimi:„Cred Doamne, ajută
necredinţei mele!” Domnul Isus îl poate elibera pe copil! Lucru pe
care ucenicii nu ştiuseră şi nu putuseră să îl facă.
De asemenea întrebarea ucenicilor din Ioan 9:2: „Învăţătorule,
cine a păcătuit: omul acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?” chiar
dacă în acel caz nu era aşa, întrebarea rămâne legitimă, prin faptul că
nu a fost contestată de Domnul, şi astfel atestă posibilitatea existenţei
unei cauze generaţionale a bolii, datorate păcatelor predecesorilor.

Recapitulare:
• Copiii lui Dumnezeu, credincioşii, fac parte deci din două
familii: familia lui Adam şi familia lui Dumnezeu. De la
ambele familii moştenim.
• Ceea ce dorim este să ne dezlegăm, cât mai desăvârşit, de
orice moştenire rea, generaţională. Aceasta se realizează prin
pocăinţă. Noi ne putem debarasa de moştenirea rea primită,
prin recunoaşterea păcatelor predecesorilor noştri, în mod
specific, cerând iertare, în numele familiei din care facem parte,
pentru păcatele ce s-au săvârşit. Această cerere de iertare îl
restaurează doar pe cel care s-a pocăit, şi pe urmaşii lui minori.
• Nu credem că cineva se poate pocăi în numele strămoşilor,
cu efect asupra acelor predecesori!
 4
Harta moştenirii generaţionale

Vă prezintă o vizualizare a unui întreg sistem de influenţe

spirituale în planşa cu titlul: „VINDECAREA ARBORELUI
GENERAŢIONAL”
Arborele nostru genealogic poate fi „vindecat” prin pocăinţă.
Noi putem restaura moştenirea primită, prin recunoaşterea
păcatelor predecesorilor noştri, în mod specific, iertând şi cerând
iertare, în numele familiei din care facem parte, pentru păcatele ce
s-au săvârşit. Această cerere de iertare îl restaurează doar pe cel care
s-a pocăit, şi pe urmaşii lui minori. Nu credem însă că cineva se poate
pocăi în numele strămoşilor, cu efect asupra acelor predecesori!
În urma acestei pocăinţe se pot dezlega legăturile nedumnezeieşti
între tine şi fiecare membru al familiei.
Aveţi planşa care prezintă arborele generaţional ce porneşte de
la tine şi care merge sistematic pe cele 4 generaţii, putând fi folosit
chiar şi pentru câteva personaje mai îndepărtate (implicate în
curvie, vezi Deuteuteronom 23:2, efectul până la al 10-lea neam...)
În acest arbore se scriu pe lângă numele părinţilor, bunicilor şi
străbunicilor, în dreptul fiecăruia câteva date cu privire la vârsta
morţii, cauza acesteia, precum şi păcatele marcante cum ar fi: curvia,
necredinţa, idolatria în diferitele ei forme (spiritism, ghicitorie,
comunism, alcoolism, etc.)

35
Pachetul S.O.S.

După ce ai completat acest arbore genealogic se trece la curăţirea

lui. Aceasta se realizează prin pocăinţă. Luăm fiecare personaj în
parte, începând cu cele mai îndepărtate rude de sânge, şi la fiecare
în parte procedăm în esenţă similar. Pe deoparte îl iertăm pentru
păcatul săvârşit, care a adus blestem asupra familiei. Pe de cealaltă
parte ne cerem iertare de la Domnul pentru că s-a săvârşit un astfel
de păcat în familia noastră (vezi Neemia 1:6).
În baza acestei pocăinţe se pot dezlega legăturile nedumnezeieşti
dintre tine şi respectivul predecesor.
Apoi, fiindcă s-au luat de peste tine drepturile legale ale demonicului,
se poate rupe puterea oricărui blestem generaţional (venit peste tine
tocmai datorită acelor păcate acum asumate şi rezolvate).
După aceasta, în Numele Domnului, se poate alunga orice duh
necurat ce a venit datorită acestor păcate, care, acum mărturisite
nu-i mai pot susţine dreptul legic de a mai locui la tine, realizându-
se pe lângă iertare şi acea curăţire din 1 Ioan 1:9.
În final se poate cere Duhului Sfânt să umple şi să tămăduiască
domeniile afectate de prezenţa celui rău de până atunci în fiinţa ta.
Să nu uităm că ne afectează păcatele predecesorilor noştri în
număr de peste 14 persoane, cu circa 1.000 de ani de viaţă trăită în
care s-au făcut şi păcate care ne afectează viaţa proprie.

Recapitulare:
• Arborele nostru genealogic poate fi „vindecat” prin pocăinţă.
• Noi putem restaura moştenirea primită, prin recunoaşterea
păcatelor predecesorilor noştri, în mod specific, iertând
şi cerând iertare, în numele familiei din care facem parte,
pentru păcatele ce s-au săvârşit.
• Această cerere de iertare îl restaurează doar pe cel care s-a pocăit,
şi pe urmaşii lui minori. Nu credem însă că cineva se poate
pocăi în numele strămoşilor, cu efect asupra acelor predecesori!
36
 Harta moştenirii generaţionale

• În urma acestei pocăinţe se pot dezlega legăturile

nedumnezeieşti între tine şi fiecare membru al familiei, apoi
se pot rupe blestemele generaţionale, după care se pot alunga
duhurile răutăţii şi în final se poate cere vindecarea în trup,
suflet şi duh pe care Domnul doreşte şi poate să o dăruiască.

37
 5
Poate fi un creştin virusat demonic?

De fapt ce este demonizarea? Este un fel de „virusare”. Aceasta

înseamnă o pătrundere demonică în fiinţa omului, a duhurilor rele,
de diverse feluri, atunci când păcătuim.
Deşi demonizarea este indiscutabil un fenomen negativ, cu
siguranţă foarte mulţi nu înţeleg corect, sau mai bine zis înţeleg
exagerat, ce este aceasta.
Cred că în mintea celor mai mulţi, ideea de demonizare se leagă
doar de ideea de spital de nebuni şi de personaje ciudate şi sălbatice
precum îndrăciţii din Gadara din Biblie. Acestea sunt însă doar
exemple extreme ale demonizării. Gândiţi-vă numai la faptul că la
îndrăciţii din Gadara avem de-a face cu o legiune, ceea ce însemnă
aproximativ 5 mii de duhuri! La fel cum în cazul unor boli fizice
putem vedea lunga cale între apariţia unui mic neg şi aceea a unei
uriaşe tumori canceroase, la fel, are loc şi gradualizarea demonizării;
de la un duh de frică de insecte, spre exemplu, până la o legiune de
duhuri, există multe grade progresive de contaminare.
Mai mult chiar, aş putea spune că demonizarea este atât de
comună şi de răspândită încât poate trece de la a fi neobservată până
la, dimpotrivă, chiar aplaudată, inconştient, ca în spectacole de
hipnoză sau iluzionism. Demonizarea o poţi percepe de la bebeluşi
până la bătrâni în pragul morţii, de la ascuns până la exhibiţionism,
şi poate îmbrăca orice formă a păcatului: fie pentru a împiedica

39
Pachetul S.O.S.

manifestarea caracterului lui Hristos în om, fie pentru a fura slava

care i se cuvine doar lui Dumnezeu.
Există o oarecare confuzie în însăşi esenţa înţelegerii noţinii de
demonizare, care mai apoi implică o serie de împotriviri şi nepotriviri
cu privire la aceasta. În greacă termenul este „DAIMONIZOMAI”.
El se traduce cel mai corect prin „DEMONIZARE”. Apoi mai poate
fi tradus, mai arhaic, ca „îndrăcit”, dar este cu totul greşit să vorbim,
în toate cazurile, de o „posesiune demonică”.
O metaforă foarte sugestivă şi utilă ar fi aceea de influenţă
parazitară pe care unele vieţuitoare o au asupra omului care le-ar
putea avea. Ca să nu fiu mai grotesc, vă pot da exemplul păduchilor:
nici omul nu-i posedă, nici păduchii nu-l posedă pe om, însă îl
chinuie, atunci când îi are. Cam la fel este şi cu duhurile necurate.
În Scriptură ni se vorbeşte de trup ca despre o „casă pământescă”
(vezi planşa „CREDINCIOSUL - Casa vieţii”). În această casă
am putea spune că avem mai multe compartimente sau domenii
ale vieţii, pe care ni le putem imagina ca pe nişte nivele separate,
cu anumite destinaţii. Spre exemplu avem nivelul slujbei, hobby-
urilor, finanţelor, prieteniilor sau bisericii, etc. Dacă la unele nivele
observăm că lucrurile merg bine, la altele s-ar putea să observăm că
avem unele probleme. Spre exemplu, lucrurile merg bine la nivelul
bisericii, însă, la nivelul prieteniilor avem o problemă, având o relaţie
nepotrivită, păcătoasă. Ei bine, prin păcat, noi ne lăsăm virusaţi de
acele duhuri, care şi-au câştigat dreptul de a locui, în mod legitim,
la acel nivel în casa noastră. Cu alte cuvinte, avem chiriaşi nedoriţi
cărora, prin acţiunile noastre păcătoase, le-am făcut „contract de
închiriere”, i-am lăsat să locuiască la noi, chiar dacă lucrul acesta a
fost din partea noastră un act inconştient.
De aceea ni se spune în Efeseni 4:27: „să nu daţi prilej diavolului”,
iar în greacă se vorbeşte de „topos”, adică de loc geografic, sau ediţii
biblice în engleză traduc prin „nu daţi încăpere, loc, diavolului” (do
not give room (place) to the devil) pentru că aceasta este consecinţa

40
 Poate fi un creştin virusat demonic?

legică a păcatului: acordarea drepturilor de locuire. Din această

cauză şi în Matei 12:43-44 se vorbeşte de duhul necurat care, după
ce cutreieră locuri pustii şi fără apă, zice: „Mă voi întoarce în casa
mea, de unde am ieşit.”
La modul general, noi oamenii facem o sumedenie de alegeri
greşite pe parcursul vieţii. Unul singur a fost fără de păcat, Domnul
Isus Hristos, în rest absolut toţi am făcut greşeli, adică păcate care
dau prilej diavolului, fac loc duhurilor răutăţii în viaţa noastră.
Aş mai putea să spun că omul alege să păcătuiască, chiar
inconştient, alegând să creadă minciunile duhurilor răutăţii, care-l
ispitesc. Ba mai mult chiar, suntem vătămaţi chiar şi de păcate pe
care le pot face oameni din anturajul nostru, din familia noastră, din
neamul nostru, cu care putem astfel avea legături nedumnezeieşti ce
trebuie dezlegate.
Cele mai multe alegeri greşite le face omul datorită fricii.
Diavolul cunoaşte această tactică şi de aceea îi induce omului soluţii
păcătoase, bazate pe reacţia de frică a omului faţă de eventualele
consecinţe tulburătoare ale unei alegeri după voia lui Dumnezeu.
Apoi sunt celelalte ispite ale plăcerilor ilicite, nedrepte, pe care
tot duhurile de diferite tipuri ni le induc, cu multă subtilitate, ca să
le acceptăm iar apoi să ne poată invada.
Urmarea alegerii păcătoase este acordarea de spaţiu de domiciliu
pentru respectivele duhuri, în viaţa noastră.
Totul începe de la primul pas greşit, ca în poezia lui Costache
Ioanid „Un vierme mic”, în care, după ce ai lăsat, la insistenţe, să
intre un... „vierme mic”, să nu te miri dacă, rând pe rând, te vor
presa, şi apoi vor intra, „lighioane” din ce în ce mai mari şi mai tari.
Ca efect se observă alterarea fiinţei umane în trup, suflet, duh,
relaţii şi mediu înconjurător, doar în unele din aceste domenii sau
în toate. Sau într-o altă formă, vedem efectul unei influenţe destul
de puternică, persuasivă, pe care un duh sau mai multe, o exercită

41
Pachetul S.O.S.

asupra credinciosului pentru ca alegerea lui, în anumite domenii, să

fie păcătoasă, adică împotriva voii sau principiilor lui Dumnezeu.
Situaţia credincioşilor nu este cu mult deosebită de a celorlalţi
din punctul de vedere al „virusării demonice”, ci este mai degrabă
privilegiată de cunoaşterea Domnului Isus şi a voii sale, precum şi
de parteneriatul mai mult sau mai puţin eficient pe care-l putem
avea cu Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, care doreşte să ne călăuzească
în procesul de „devirusare”.
Mulţi creştini citează texte ca: (2 Corinteni 6:15) „Ce înţelegere
poate fi între Hristos şi Belial?” ca şi cum creştinul nu ar putea
fi „virusat demonic” pentru că în el locuieşte deja Duhul Sfânt.
Deci nu ar putea sta laolaltă demoni şi Duhul lui Dumnezeu. Dar
eu vă întreb este Dumnezeu omniprezent (prezent pretutindeni
în univers)? Dacă da, după cum ne spune Biblia, atunci pot avea
demonii un spaţiu doar al lor, atât de privat, undeva în univers,
încât acolo să nu fie în contact cu Dumnezeu? Sigur nu există aşa
ceva! Atunci Domnul ne răscumpără cu „paraziţi” cu tot, îşi face
templu în credincios şi începe „deparazitarea”, ca în final mireasa
Domnului, Biserica, să fie „fără pată fără sbîrcitură sau altceva de
felul acesta, ci Sfântă şi fără prihană.” (Efeseni 5:27)
Vestea bună este că putem să scăpăm de astfel de influenţe
parazitare. Scriptura ne spune în 1 Ioan 1:9: „Dacă ne mărturisim
păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să ne
curăţească de orice nelegiuire.” Aceste lucruri pe de-o parte le spune
credincioşilor. Pe de altă parte, ni se vorbeşte de iertare şi curăţire.
Iertarea ar fi echivalentul ruperii contractului de închiriere, de
care am vorbit mai înainte. Apoi curăţirea ar fi acea eliberare prin
scoaterea afară a duhului necurat, a chiriaşului nedorit care, fără să
i se poruncescă, în Numele Domnului Isus, să plece, după ce i s-a
anulat dreptul legal, nu ar face-o.
Important este faptul că eliberarea trebuie făcută cu
precădere credincioşilor tocmai pentru că dacă eliberarea se face

42
 Poate fi un creştin virusat demonic?

necredinciosului, conform textului din Matei 12:44-45, duhul

necurat zice: „Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit. Şi,
când vine în ea, o găseşte goală, măturată şi împodobită. Atunci se
duce şi ia cu el alte şapte duhuri mai rele decât el: intră în casă,
locuiesc acolo, şi starea din urmă a omului acestuia ajunge mai rea
decât cea dintâi.” Cu alte cuvinte, o casă goală, fără a fi locuită de
Duhul Sfânt, va fi invadată la scurt timp de mai multe duhuri rele şi
deci starea omului necredincios se va agrava în final.
De altfel, toate textele din Efeseni, 1 Ioan şi Matei, citate aici se
adresează creştinilor!

Exemple biblice:
Primul exemplu pe care l-aş da, de posibilă parazitare demonică
a credinciosului ar fi femeia gârbovă, „o fiică a lui Avraam”
(calificativul de credincioasă dat de Domnul!), care era gârbovă
datorită unui duh de neputinţă:
Luca 13:11-12: „Şi iată o femeie care avea de optsprezece ani un
duh de neputinţă şi care era gârbovă, de nu putea să se ridice în sus
nicidecum; Iar Iisus, văzând-o, a chemat-o şi i-a zis: Femeie, eşti
dezlegată de neputinţa ta.” (traducerea ortodoxă)
Al doilea exemplu de parazitare demonică ar fi al apostolului Petru,
care scosese draci şi chiar se bucurase de aceste succese. Imediat după
o revelaţie spectaculoasă, de la Dumnezeu Tatăl, se lasă, fără să-şi dea
seama, folosit de Satan care vorbeşte prin el lui Isus:
Matei 16:23: „Dar Isus S-a întors şi i-a zis lui Petru: „Înapoia
Mea, Satano: tu eşti o piatră de poticnire pentru Mine!”
În fine, încă un exemplu pe care l-aş da, de legături demonice la
credincioşi, ar fi cel al lui Simon din Samaria, implicat în vrăjitorii
înainte de convertirea lui (Fapte cap. 8) Acesta a crezut în Evanghelie,
la propovăduirea lui Filip, iar apoi a fost botezat. Când însă a vrut să
dea bani ca să primească puterea Duhului Sfânt, a fost aspru criticat

43
Pachetul S.O.S.

de Petru care i-a spus că are o inimă necurată, este plin de fiere
amară, şi că este în lanţurile fărădelegii.

Recapitulare:
• Atât creştinii, cât şi necreştinii, pot fi „virusaţi demonic”.
Aceasta înseamnă o pătrundere demonică în fiinţa omului, a
duhurilor rele, de diverse feluri, atunci când păcătuim.
• Prin păcat, noi oamenii, dăm duhurilor rele dreptul legic să
ne poată vătăma. Acesta este motivul principal pentru care
suntem îndemnaţi atât de mult în Scriptură să nu păcătuim.
• Vestea bună este că putem să scăpăm de astfel de influenţe,
mai ales noi credincioşii, dacă ne mărturisim păcatele, ca să
putem fi iertaţi şi curăţiţi. (1 Ioan 1:9)

44
 6
Unde sau cum poate fi atacat omul?

UNDE poate fi atacat omul? Vezi planşa „OMUL - TRINITATE”

Atât creştinii, cât şi necreştinii, pot fi „virusaţi demonic”. Părerea
noastră este că toate bolile au, cel putin la bază, o influenţă demonică.
Demonicul fie menţine o boală, fie doar a cauzat-o. Omul poate fii atacat
demonic în toate cele trei domenii ale fiinţei sale: duh, suflet şi trup.
Este adevărat că unele boli ar putea fi doar o testare a credinţei
omului şi nu neapărat în toate cazurile să fie vorba de un păcat care
a dat drepturi demonicului.
Este greşită încredinţarea unora că duhurile rele ar cauza doar
formele mai „ciudate” de boli, ce dau o manifestare, imposibil sau
greu de explicat altfel.

1. Atacurile ÎN CELE TREI DOMENII ALE FIINŢEI

Omul poate fi atacat de duhuri în toate cele trei domenii ale
fiinţei sale: duh, suflet şi trup. El poate fi afectat în toate deodată sau
numai în unul sau două dintre ele, deşi orice fel de atac va influenţa,
mai puternic sau mai slab, întreaga fiinţă.
a) în DUH - omul poate fi atacat în duh la nivelul la care
parteneriatul său cu Dumnezeu să fie pervertit într-un parteneriat
cu duhuri mincinoase, necurate
2 Cronici 18:19-21: „Şi Domnul a zis: „Cine va amăgi pe
47
Pachetul S.O.S.

Ahab, împăratul lui Israel, ca să se suie la Ramot în Galaad şi

să piară acolo?”

Şi un duh a venit şi s-a înfăţişat înaintea Domnului şi a zis:

„Eu îl voi amăgi.” Domnul i-a zis: „Cum?”

„Voi ieşi” a răspuns el „şi voi fi un duh de minciună în gura

tuturor proorocilor lui (400 prooroci!).”

Fapte 16:16: „Pe când ne duceam la locul de rugăciune, ne-a

ieşit înainte o roabă, care avea un duh de ghicire (Greceşte:
Un duh al lui Piton.). Prin ghicire, ea aducea mult câştig
stăpânilor ei.”
b) în SUFLET - Omul poate fi atacat în raţiune, voinţă şi emoţii.
Duhurile îi pot induce gânduri rele, precum şi adevărate convingeri
greşite (întărituri). De asemenea îi poate fi alterată sau influenţată
voinţa şi emoţiile.
Raţiune:
Marcu 8:33: „Dar Isus S-a întors şi S-a uitat la ucenicii Săi, a
mustrat pe Petru, şi i-a zis: „Înapoia Mea, Satano! Fiindcă tu nu
te gândeşti la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor.”

Luca 22:3-4: „Dar Satana a intrat în Iuda, zis şi Iscarioteanul,

care era din numărul celor doisprezece. Iuda s-a dus să se
înţeleagă cu preoţii cei mai de seamă şi cu căpeteniile străjerilor
Templului cum să-L dea în mâinile lor.”
Voinţă:
Romani 11:8: „după cum este scris: „Dumnezeu le-a dat un
duh de adormire, ochi ca să nu vadă, şi urechi ca să n-audă,
până în ziua de astăzi.”

Isaia 19:14: „Domnul a răspândit în mijlocul lui un duh de

48
 Unde sau cum poate fi atacat omul?

ameţeală ca să facă pe Egipteni să se clatine în toate faptele lor,

cum se clatină un om beat şi varsă.”
Emoţii:
2 Timotei 1:7: „Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică,
ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă.”

Romani 2:8: „şi va da mânie şi urgie celor ce, din duh de

gîlceavă, se împotrivesc adevărului şi ascultă de nelegiuire.”

Iacov 3:16: „Căci acolo unde este pizmă şi duh de ceartă, este
tulburare şi tot felul de fapte rele.”
c) în TRUP - Omul poate fi atacat prin diverse boli sau simptome
de boală la nivelul trupului. Foarte relevantă este experienţa lui Iov,
precum şi a soacrei lui Petru care a suferit de friguri:
Iov 2:7: „Şi Satana a plecat dinaintea Domnului. Apoi a lovit pe
Iov cu o bubă rea, din talpa piciorului până în creştetul capului.”

1 Corinteni 5:5: „am hotărât ca un astfel de om să fie dat pe

mâna Satanei, pentru nimicirea cărnii, ca duhul lui să fie
mântuit în ziua Domnului Isus.”

Luca 4:39: „El S-a plecat spre ea, a certat frigurile, şi au lăsat-o
frigurile. Ea s-a sculat îndată, şi a început să le slujească.”

Luca 13:11: „Şi acolo era o femeie stăpânită („care avea” în

trad. ortodoxă) de optsprezece ani de un duh de neputinţă;
era gîrbovă, şi nu putea nicidecum să-şi îndrepte spatele.”

2.) Atacurile în cele 3 DOMENII DE TESTARE

Omul este vulnerabil în cele trei domenii descrise în 1Ioan 2:16:
pofta firii pământeşti, pofta ochilor şi lăudăroşia vieţii, pe care
diavolul încearcă să le exploateze. Chiar Domnul Isus a fost dus
49
Pachetul S.O.S.

pentru testarea în cele trei domenii, timp de 40 de zile în pustie,

înaintea începerii misiunii Sale.
a) POFTA FIRII PĂMÂNTEŞTI (a trupului)
Luca 4:2-3: „...N-a mâncat nimic... a flămânzit. Diavolul I-a
zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte pietrei acesteia
să se facă pâine.”
b) POFTA OCHILOR
Luca 4:5-6: „Diavolul L-a suit pe un munte înalt, i-a arătat
într-o clipă, toate împărăţiile pământului, şi I-a zis: „Ţie Îţi voi
da toată stăpânirea şi slava acestor împărăţii; căci mie îmi este
dată, şi o dau oricui voiesc.”
c) LĂUDĂROŞIA VIEŢII
Luca 4:9-11: „Diavolul L-a dus apoi în Ierusalim, L-a aşezat pe
streaşina acoperişului Templului, şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui
Dumnezeu, aruncă-Te jos de aici;” căci este scris: „El va porunci
îngerilor Lui să Te păzească;” şi: „Ei Te vor lua pe mâni, ca nu
cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.”

CUM anume poate fi atacat omul?

Omul poate fi atacat prin oameni care se lasă călăuziţi de
duhurile răutăţii, şi de aceea suntem avertizaţi în Efeseni 6:12 că nu
avem de luptat împotriva oamenilor, ci împotriva duhurilor răutăţii
organizate, în locurile cereşti şi prin filozofiile înşelătoare ale
lumii. Apoi atacurile vin atât prin stihii ale naturii, natură care este
pervertită prin manipularea demonicului cât şi direct prin duhuri, a
căror prezenţă o putem sesiza prin efecte sau prin simţuri.

Atacuri prin OAMENI

- vezi sabeenii şi haldeenii care i-au atacat pe slujitorii lui Iov
(Iov 1:15, 17)
50
 Unde sau cum poate fi atacat omul?

Iov 1:15: „Şi s-au aruncat nişte Sabeeni asupra lor, i-au luat,
şi au trecut pe slujitori prin ascuţişul săbiei. Numai eu am
scăpat, ca să-ţi dau de ştire.”

Iov 1:17: „Pe când vorbea el încă, a venit un altul şi a zis: „Nişte
Haldeeni, înşiraţi în trei cete, s-au aruncat asupra cămilelor,
le-au luat şi au trecut pe slujitori prin ascuţişul săbiei. Numai
eu am scăpat, ca să-ţi dau de ştire.”

Fapte 19:16: „Şi omul, în care era duhul cel rău, a sărit asupra
lor, i-a biruit pe amândoi (exorciştii iudei, fiii lui Sceva), şi i-a
schingiuit în aşa fel, că au fugit goi şi răniţi din casa aceea.”

2 Corinteni 12:7: „Şi ca să nu mă umflu de mândrie, din pricina

strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un ţepuş în carne,
un sol al Satanei, ca să mă pălmuiască, şi să mă împiedice să
mă îngîmf.” (duhul lucra în oamenii din jur: gata să îl omoare,
să-l bage în temniță, să-l respingă cu brutalitate, etc.)

Atacuri prin FILOZOFII FALSE

Coloseni 2:8: „Luaţi seama ca nimeni să nu vă fure cu
filosofia şi cu o amăgire deşartă, după datina oamenilor, după
învăţăturile începătoare ale lumii, şi nu după Hristos.”

Coloseni 2:4 „Spun lucrul acesta, pentru ca nimeni să nu vă

înşele prin vorbiri amăgitoare.”

Atacuri prin STIHII ALE NATURII - copiii lui Iov, şi Isus în

barcă spre Gadara
Iov 1:16: „Pe când vorbea el încă, a venit un altul şi a zis: „Focul
lui Dumnezeu a căzut din cer, şi a aprins oile şi pe slujitorii tăi,
şi i-a ars de tot. Numai eu am scăpat, ca să-ţi dau de ştire.”

51
Pachetul S.O.S.

Iov 1:19: „Şi deodată, a venit un vânt mare de dincolo de pustie,

şi a izbit în cele patru colţuri ale casei: Casa s-a prăbuşit peste
tineri, şi au murit. Şi am scăpat numai eu, ca să-ţi dau de ştire.”

Marcu 4:39: „El S-a sculat, a certat vântul şi a zis mării: „Taci!
Fără gură!” Vântul a stat, şi s-a făcut o linişte mare.”

Atacuri direct prin DUHURI

Iov 4:15-16: „Un duh a trecut pe lângă mine... Tot părul mi
s-a sbîrlit ca ariciul... Un chip cu o înfăţişare necunoscută era
înaintea ochilor mei. Şi am auzit un glas care şoptea încetişor:..”

Recapitulare:
• Atât creştinii, cât şi necreştinii, pot fi „virusaţi demonic”.
Părerea noastră este că toate bolile au, cel putin la bază, o
influenţă demonică.
• Demonicul fie menţine o boală, fie doar a cauzat-o.
• Omul poate fii atacat demonic în toate cele trei domenii ale
fiinţei sale: duh, suflet şi trup.
• Unele boli ar putea fi doar o testare a credinţei omului şi
nu neapărat în toate cazurile să fie vorba de drepturi date
demonicului prin păcat.
• Omul poate fi atacat prin oameni care se lasă călăuziţi de
duhurile răutăţii.
Atacurile demonicului pot veni atât prin stihii ale naturii, cât şi
direct prin duhuri.

Exemple biblice de duhuri:

Duh necurat (Apoc. 18:2); duh de ceartă (Iac. 3:16);duh de
frică (2 Tim.1:7); duh de adomire (Ro.11:8); duh de robie (Ro.

52
 Unde sau cum poate fi atacat omul?

8:15); duh de gâlceavă (Ro. 2:8); duh de ghicire (Fapt. 16:16);

duh de neputinţă (Lc. 13:11); duh de drac necurat (Lc. 4:33);
duh mut şi surd (Mc. 9.25); duh necurat (Mt.7.25);duh de
curvie (Osea 5:4); duhul curviei (Osea 4:12); duh de adormire
(Is. 29:10); duh de ameţeală (Is. 19:14); duh de minciună (2
Cr. 18:21); duh rău (1 Sam. 16:14); duh de gelozie (Num.
5:14); duhul lumii (1 Cor. 2:12); duhuri înşelătoare (1 Tim.
4:1); duhuri de draci (Apoc. 16:14); duhurile morţilor (Lev.
19:31); Moartea (Apoc. 6:8);

53
 7
De ce anumite persoane nu sunt vindecate?

Poate fi un creştin eliberat parţial?

A. PARABOLA (METAFORA) „PÂNZA DE PĂIANJEN” (vezi

planşa):
Păianjenul şi-a ţesut pânza la colţul camerei şi apoi tronează cu
autoritate în mijlocul ei. Din când în când îşi mai întăreşte plasa cu câte
un fir, ca să fie cât mai stăpân pe situaţie. Apoi stă şi aşteaptă prilejul,
atent, ca să nu piardă nici o oportunitate fără să-i cadă în plasă.
Asemenea păianjenului este şi duhul cel rău care s-a cuibărit în
viaţa cuiva. Şi-a ţesut cu grijă plasa, prinsă în cele trei domenii:
1. al păcatelor personale
2. al abuzurilor celor din jur
3. al păcatelor generaţionale
În domeniul păcatelor personale şi-a început plasa înşelăciunii
încă de la nivelul gândurilor, al încredinţărilor, prin acceptarea unor
încredinţări false. Apoi a ţesut fire de întărire prin vorbele noastre
prin care ne-am legat, de cele mai multe ori singuri, prin adevărate
blesteme inconştiente (ca de exemplu: „eu n-am să pot niciodată
să suport...” ori „eu întotdeauna am să sufăr de pe urma...” sau „eu
n-am să mă vindec niciodată...”). Şi în final firele se consolidează
extraordinar prin faptele păcătoase.

55
Pachetul S.O.S.

În domeniul abuzurilor altora, duhul cel rău (păianjenul), îşi ţese

plasa prin firele neiertării, ale traumelor emoţionale nerezolvate, ale
respingerilor suferite pe deoparte, precum şi prieteniilor nepotrivite
pe de cealaltă parte.
Iar partea cea mai întunecată rămâne domeniul păcatelor
generaţionale. Prin ele duhul îşi face de fapt apariţia pe scenă în
tăcere şi pe nesimţite, fără să observi că de fapt părinţii sau strămoşii
de mai înainte, i-au deschis uşa casei familiei voastre, şi astfel
„păianjenul-duh rău” şi-a început aşteptarea prielnică în viaţa ta.
Vestea cea bună este aceea că se poate face curăţenie din nou,
dacă eşti hotărât la aceasta. Pocăinţa pentru fiecare păcat în parte
face ca fiecare fir să fie desprins. În domeniul generaţional iertăm
pe cei din familie că au deschis uşa păcatului, că în familia noastră
s-a păcătuit în acel domeniu aducând astfel blestemul generaţional
asupra noastră ca urmaşi şi ne cerem iertare în numele familiei că
s-au întâmplat astfel de lucruri în neamul nostru. Apoi minciunile
lui satan le înlocuim cu adevărurile lui Dumnezeu. Renunţăm
la cuvintele păguboase, blesteme, ne cerem iertare pentru ele și
declarăm că le rupem puterea până la cel din urmă. Ne recunoaștem
faptele păcătoase, cerându-ne iertare pentru fiecare în parte.
Legăturile nedumnezeieşti datorate abuzurilor le dezlegăm, prin
iertare şi pocăinţă.
După distrugerea „plasei păcatelor” fir cu fir, nu mai rămâne
decât să alungăm cu autoritate „păianjenul” (adică duhul rău) care
ne-a chinuit viaţa.

B. PUNCTE PRINCIPALE:
• Duhurile îşi consolidează poziţia prin păcatele şi traumele la
care îşi expun subiecţii.
• Fiecare întăritură contează, de ambele părţi (atât creştin
consiliat cât şi vrăjmaș)! Fiecare biruinţă aduce un grad de
eliberare în plus.
56
 De ce anumite persoane nu sunt vindecate?

• „Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui...”,

„...căutaţi şi veţi găsi...”
• Diferenţa dintre „eliberat” şi „abstinent” este aproape aceeaşi
ca dintre boxerul din ring, care se luptă, şi spectatorul, care
alege să stea în afara „ringului păcatului”.
• Pentru o eliberare completă este nevoie de o curăţenie completă.

C. ARGUMENTE BIBLICE:
Ioan 8:32: „veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi.”
Ioan 10:10: „Hoţul nu vine decât să fure, să junghie şi să
prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi s-o aibă
din belşug.”

Matei 18:18: „Adevărat vă spun, că orice veţi lega pe pământ, va fi

legat în cer; şi orice veţi dezlega pe pământ, va fi dezlegat în cer.”

Matei 10:8: „Vindecaţi pe bolnavi, înviaţi pe morţi, curăţiţi

pe leproşi, scoateţi afară dracii. Fără plată aţi primit, fără
plată să daţi.”

Marcu 16:17: „Iată semnele care vor însoţi pe cei ce vor crede:
în Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi în limbi noi;”

Recapitulare:
• Duhurile răutăţii îşi ţes cu migală întăriturile prin minciunile
şi păcatele din vieţile oamenilor.
• Vor exista legături nedumnezeieşti atât între oamenii aflaţi în
conflict, cât şi între oamenii aflaţi în parteneriate păcătoase
(cea mai puternică legătură fiind cea sexuală (prin curvie),
iar apoi cele generaţionale de ocultism sau ateism).
• Prin consiliere încercăm să facem acea depanare, acea

57
Pachetul S.O.S.

căutare de detectiv, care aduce soluţia eliberării şi vindecării.

Partenerul cel mai important este Duhul Sfânt, iar apoi
consiliatul. Pentru o eliberare completă este nevoie de o
curăţenie completă, dar fiecare victorie în parte este valoroasă
pentru că slăbeşte întăriturile create de vrăjmaș.

58
 8
Cel mai mare obstacol în calea vindecării

Cheia vindecării personale

A. PARABOLA (METAFORA) „PRINCIPIUL IERTĂRII”

(vezi planşa):
Doi oameni erau într-o încăierare pe stradă. Se putea vedea că
amândoi erau răniţi, însă poliţistul care sosi la locul faptei îi legă
pe amândoi şi-i duse înaintea judecătorului fără să ţină seama de
vinovăţia sau dreptatea vreunuia. Acuzaţia poliţistului era una
simplă, dar de netăgăduit: cei doi încălcaseră ORDINEA PUBLICĂ,
prin încăierare. Încălcaseră atât „Codul manierelor interumane”, cât
şi „Legea Statului”. Fiindcă amândoi încălcaseră aceste legi, chiar
dacă unul mult mai mult decât celălalt, amândoi au fost daţi pe
mâna „chinuitorilor gardieni”, în închisoare. Desigur, fiecare avea
de ispăşit pedeapsa în mod diferenţiat, după gravitatea faptei lui,
dar chiar şi aşa, pe moment, păreau că suferă aceleaşi chinuri.
Tot aşa este şi cu noi atunci când eşuăm în a rezolva conflictele
într-o manieră corectă, după legile Domnului. Fiindcă fiecare din
părţi am greşit, diavolul are dreptul legic să intervină în vieţile noastre
ca să ne chinuie, atunci când primeşte încuviinţarea de la Domnul.
Domnul, fiind plin de milă, ne acordă şansa pocăinţei şi poate amâna
sentinţa de judecată. Depinde, însă, de noi dacă vrem cu adevărat să
ne mărturisim înaintea Lui păcatul şi să ne cerem iertare cu pocăinţă.

61
Pachetul S.O.S.

1. Primul pas este acordarea iertării necondiţionate. Trebuie să

acordăm iertarea noastră celui care ne-a nedreptăţit, nu pentru că
merită, ci pentru că aceasta este condiţia impusă de Dumnezeu
pentru iertarea noastră: numai dăruind iertare poţi să dobândeşti
iertare. Rezultatul: prin aceasta ne putem dezlega de legăturile
nedumnezeieşti pe care le avem cu cel cu care am avut conflictul.
2. Al doilea pas este acela al mărturisirii, înaintea Domnului, a
păcatelor personale. Rezultatul: prin aceasta ne putem „dezlega de
vrăjmaș” şi apoi avem dreptul să putem alunga duhurile chinuitoare.
3. Al treilea pas este cel al împăcării, în care încercăm să-l
salvăm pe celălalt om, rămas sub legăturile celui rău. Rezultatul:
reconcilierea şi salvarea adusă celuilalt om, creat şi el după chipul şi
asemănarea cu Domnul.
Iertarea trebuie să fie acordată cu toate cele trei implicaţii:
RAŢIUNE, VOINŢĂ şi EMOŢII.
Raţional înţelegem că acordarea necondiţionată a iertării este o
poruncă a lui Dumnezeu.
Voinţa ne-o manifestăm prin rostirea cu gura a acordării iertării.
Emoţiile trebuiesc identificate şi comunicate Domnului sau
deşertate înaintea Domnului, ca El să poată turna apoi în „cupa
goală” a emoţiilor noastre acea „pace care întrece orice pricepere”. Un
al doilea efect al acestei descărcări emoţionale înaintea Lui este acela
de a face efectiv din Domnul cel mai intim prieten, pentru că această
comunicare a emoţiilor este cea mai intimă formă de comunicare
(pe lângă cea superficială a saluturilor şi apoi a schimburilor de
idei). Emoţiile sunt ca şi mana: bune pentru o singură zi; a doua
zi (se împute şi face viermi) devine hrana demonicului, de aceea
ni se cere „să nu apună soarele peste mânia voastră”. Dacă nu ne
descărcăm emoţional atunci va apare cu uşurinţă tulburarea când
ne întâlnim sau ne amintim de persoana cu care am avut conflictul.

62
 Cel mai mare obstacol în calea vindecării

B. PUNCTE PRINCIPALE:
• conflictele creează legăturile nedumnezeieşti
• legăturile nedumnezeieşti se dezleagă prin:
1. acordarea iertării la nivel de raţiune, voinţă şi emoţii
- dezlegarea de cel cu care am avut conflictul
- golirea emoţională înaintea Domnului e foarte importantă:
dă restaurare şi apropiere de Domnul
2. pocăinţa personală -dezlegarea de demonic şi alungarea lui
3. reconcilierea - vizează salvarea relaţiei şi a celuilalt

C. ARGUMENTE BIBLICE:
Matei 18:23-35: „De aceea, Împărăţia cerurilor se aseamănă
cu un împărat, care a vrut să se socotească cu robii săi.

A început să facă socoteala, şi i-au adus pe unul, care îi datora

zece mii de galbeni. [...]

Atunci stăpânul a chemat la el pe robul acesta, şi i-a zis: „Rob

vicelan! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat.

Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, cum am avut

eu milă de tine?”

Şi stăpânul s-a mâniat şi l-a dat pe mâna chinuitorilor, până

va plăti tot ce datora.

Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi
nu iartă din toată inima pe fratele său.”

Matei 6:12: „Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi

iertăm greşiţilor noştri (Greceşte: Lasă-ne datoriile noastre,
cum şi noi am lăsat pe ale datornicilor noştri.)”
63
Pachetul S.O.S.

Matei 6:14-15: „Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl

vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre. Dar dacă nu
iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta
greşelile voastre.

Matei 5:44: „Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri,

binecuvântaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celor ce vă
urăsc, şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc.”

Recapitulare:
• Neiertarea este cel mai mare obstacol în calea vindecării!
• Acordarea iertării este porunca lui Dumnezeu, care ne iubeşte
şi ne doreşte tot binele, (poruncă ce poate fi încălcată! dar nu
fără consecinţele chinurilor care vin din partea demonicului).
• Consecinţa legică a neiertării este chinul. (vezi Matei 18:34)
„Şi stăpânul s-a mâniat şi l-a dat pe mâna chinuitorilor, până
va plăti tot ce datora.”
• Iertarea se acordă cu participarea celor trei dimensiuni
umane: RAŢIUNE, VOINŢĂ şi EMOŢII.

La nivel raţional trebuie să înţelegem şi să acceptăm porunca

Domnului de a ierta. Fără ca noi să acordăm iertare celor ce ne
greşesc nu ne poate ierta nici pe noi Tatăl nostru ceresc!
La nivelul voinţei trebuie să ne exprimăm acordarea iertării prin
rostirea iertării.
La nivel emoţional trebuie să înţelegem că emoţiile, ca şi mana,
sunt bune pentru o singură zi! După care vine... „virusarea”! Deci
„să nu apună soarele peste mânia voastră”.
Urmează apoi dezlegarea legăturilor nedumnezeieşti care s-au
creat şi alungarea duhurilor rele.

64
 9
Ce este consilierea spirituală?

Această întrebare este în mintea multora care au auzit despre

consilierea spirituală însă nu au participat la aşa ceva.

PARTICIPANŢI
Consilierea este de fapt o părtăşie creştină cu un număr optim
de trei participanţi. Unul este consiliatul, cel cu problemele, iar apoi
este nevoie de minimum doi consilieri.

LOC DE DESFĂŞURARE
Întâlnirea are loc într-o „sală de consiliere”, încăpere ce ar trebui
să asigure, şi ea, confidenţialitatea discuţiilor.

DOTAREA ŞI CONDIŢIILE DE DESFĂŞURARE

Sala de consiliere este dotată în primul rând cu nişte scaune sau
fotolii confortabile. Climatul încăperii este plăcut, cu o temperatură
confortabilă. În timpul consilierii se poate servi un ceai, suc sau cafea,
scopul este acela de a crea o atmosferă destinsă, la o părtăşie frăţească.

DESFĂŞURAREA
Consilierii se străduiesc să lucreze, sub călăuzirea Duhului
Sfânt, în Numele şi autoritatea dată de Domnul Isus ucenicilor
(Marcu 16:17-18).

67
Pachetul S.O.S.

Activitatea de consiliere se desfăşoară prin discuţii despre

evenimentele marcante ale vieţii consiliatului, atât cât doreşte el
să împărtăşească, urmate de rugăciuni specifice. În discuţia de
investigare, consiliatul caută să împărtăşească problemele pe care le
are şi îşi defineşte starea în care se găseşte şi evenimentele (stările)
prin care a trecut. De asemenea, prin pocăinţă specifică faţă de
păcatele făcute, consiliatul este iertat de Domnul şi se iau în felul
acesta drepturile pe care demonii le au în viaţa lui. Astfel se poate
trece la o altă fază, aceea de curăţire, de eliberare, a creştinului de
sub influenţa sau opresiunea demonică din aria respectivă a vieţii
precum şi vindecare (vezi 1 Ioan 1:9).
În rugăciuni se cere printre altele: înţelepciune, călăuzire şi
protecţie peste grup şi peste familiile celor din grup. De asemenea,
se rosteşte legarea şi alungarea duhurilor necurate, (interzicânduli-
se manifestarea) cerându-se şi vindecarea de care este nevoie.
Totul se desfăşoară asemenea activităţii unor ostaşi cercetaşi, care
caută să descopere şi să alunge vrăjmașul. În acelaşi timp căutăm să
zidim, să sfătuim, să mângâiem, să facem ungerea cu undelemn, să
cerem şi să rostim binecuvântările de care este nevoie, precum şi să
cerem Duhului Sfânt vindecarea şi restaurarea pe care El le doreşte
şi le poate face.

INVESTIGAREA
Se poate face o investigare sistematică ce poate cuprinde, în
funcţie de disponibilitatea consiliatului, următoarele domenii:
1. Vindecarea arborelui generaţional - realizarea arborelui
generaţional al consiliatului în care se specifică începând cu
străbunicii şi bunicii, implicaţiile acestora în: ocultism (vrăjitorie,
ghicitorie, spiritism, yoga, ateism, blesteme, comunism ş.a.),
alcoolism sau alte dependenţe, curvie, avorturi, morţi violente sau
cancer - în vederea dezlegării legăturilor nedumnezeieşti, restaurării
şi curăţirii de prezenţe demonice generaţionale.

68
 Ce este consilierea spirituală?

2. Neiertări - pentru acordarea iertării şi dezlegarea de legături

sufleteşti nedumnezeieşti, precum şi curăţirea de „chinuitori”
urmată de vindecare.
3. Curvie - pentru dezlegarea de legăturile sufleteşti
nedumnezeieşti, restaurarea, precum şi curăţirea de prezenţe
demonice datorate acestor păcate urmată de eliberarea şi vindecarea
de obsesii sau boli datorate acestor păcate.
4. Implicaţii directe în ocultism - eliberare şi vindecare.
5. Traume diverse, semnificative - eliberare şi vindecare.
6. Declaraţii nedumnezeieşti - pocăinţă, renunţare la rostiri
şi înlocuirea lor cu binecuvântări ziditoare, opuse declaraţiilor
nedumnezeieşti.
„Consilierea spirituală” înseamnă în esenţă: pocăinţă, iertare,
eliberare şi vindecare, asistată de oameni care s-au pus la dispoziţia
Domnului să fie canale ale dragostei şi soluţiilor Sale de restaurare
prin har.
Probabil că în consiliere mai mult ca în alte activităţi creştine
se poate compensa, dăruind mai mult din „Harul Domnului Isus
Hristos, şi dragostea lui Dumnezeu, şi împărtăşirea Sfântului Duh...”
(2 Corinteni 13:14)
Filip Yancey spunea că a plecat la un moment dat din biserică
datorită prea puţinului har de acolo, dar s-a reîntors în biserică din
cauză că numai acolo a găsit aşa ceva.

Consilierea se face fără bani şi fără plată! Deşi cineva trebuie să

se „cheltuiască” pentru aceasta.
Dacă însă doriţi, puteţi fi PARTENERI pentru continuarea şi
amplificarea aceastei slujiri prin: rugăciune, donaţii şi alte forme de
susţinere.

69
Pachetul S.O.S.

Isus a vorbit despre parteneriat şi răsplătire astfel:

„Cei ce primesc un prooroc, pentru că este un prooroc, vor
primi răsplata cuvenită unui prooroc; iar cei ce primesc un om
drept, pentru că este un om drept, vor primi răsplata cuvenită
unui om drept. Şi nici cei ce dau chiar şi numai un pahar de
apă rece vreunuia din aceşti mici ucenici ai Mei, pentru că este
ucenicul Meu, nu-şi vor pierde răsplata.” (Matei 10:41-42)

70
 Anexa 1
Hula împotriva Duhului Sfânt
(Matei 12:22-35)

Lupta spirituală de vindecare prin eliberare de sub puterea

demonicului se face doar prin puterea şi autoritatea Duhului Sfânt.
Etichetarea acestei lucrări de eliberare ca fiind drăcească este
hulă împotriva Duhului Sfânt!
„Atunci I-au adus un îndrăcit orb şi mut; şi Isus l-a tămăduit,
aşa că mutul vorbea şi vedea. Toate noroadele, mirate, ziceau:
„Nu cumva este acesta Fiul lui David?” Când au auzit Fariseii
lucrul acesta, au zis: „Omul acesta nu scoate dracii decât cu
Beelzebul, domnul dracilor!” Isus, care le cunoştea gândurile,
le-a zis: „Orice împărăţie desbinată împotriva ei însăşi, este
pustiită; şi orice cetate sau casă, desbinată împotriva ei însăşi,
nu poate dăinui. Dacă Satana scoate afară pe Satana, este
desbinat; deci, cum poate dăinui împărăţia lui? Şi dacă Eu
scot afară dracii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voştri cu cine-i
scot? De aceea ei vor fi judecătorii voştri. Dar dacă Eu scot
afară dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăţia lui
Dumnezeu a venit peste voi. Sau, cum poate cineva să intre
în casa celui tare, şi să-i jefuiască gospodăria, dacă n-a legat
mai întâi pe cel tare? Numai atunci îi va jefui casa. Cine nu
este cu Mine, este împotriva Mea, şi cine nu strânge cu Mine,
risipeşte. De aceea vă spun: Orice păcat şi orice hulă vor fi

71
Pachetul S.O.S.

iertate oamenilor; dar hula împotriva Duhului Sfânt nu le va fi

iertată. Oricine va vorbi împotriva Fiului omului, va fi iertat;
dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfânt, nu va fi iertat
nici în veacul acesta, nici în cel viitor. Ori faceţi pomul bun şi
rodul lui bun, ori faceţi pomul rău şi rodul lui rău: căci pomul
se cunoaşte după rodul lui. Pui de năpîrci, cum aţi putea
voi să spuneţi lucruri bune, când voi Sunteţi răi? Căci din
prisosul inimii vorbeşte gura.Omul bun scoate lucruri bune
din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele
din vistieria rea a inimii lui.” (Matei 12:22)

Recapitulare:
• Vindecarea prin eliberarea de sub influenţe demonice se face
doar prin lucrarea Duhului Sfânt (v. 27,28,31,32)
• Nu se scot dracii cu ajutorul lui Satan sau a altor draci,
deoarece aceasta ar însemna dezbinare şi autodistrugere
a lor (sau ca principiu: înseamnă autodistrugere a oricărei
împărăţii dezbinate!) (v. 25-26) (Luca 11:17-18)
• Dacă omul lui Dumnezeu scoate draci, o face doar cu Duhul
Sfânt (prin puterea şi autoritatea Lui), iar aceasta este o
manifestare certă a Împărăţiei lui Dumnezeu (v. 27-28)
(Luca 11:19-20)
• Prin puterea Duhului Sfânt poate fi legat vrăjmaşul şi poate fi
smuls captivul din ghiarele demonicului (v. 29) (Luca 11:21-22)
• Cine nu este cu Domnul Isus în lupta de eliberare este împotriva
Domnului şi nu adună, ci risipeşte (v. 30) (Luca 11:23)
• Cine etichetează lucrarea de eliberare a Duhului Sfânt drept
lucrare drăcească este vinovat de hulă împotriva Duhului
Sfânt, iar acest păcat nu i se va ierta nici acum nici în veacul
viitor! (v. 31-32)
• Omul bun şi omul rău se recunosc după roade. Lucrarea
72
 Hula împotriva Duhului Sfânt (Matei 12:22-35)

de eliberare este un lucru bun, iar lucrarea de denigrare a

lucrării de eliberare este un lucru rău. (v. 33-35)

Notă profetică
L-am întrebat pe Domnul: „Cum se face totuși că acest păcat
nu va fi iertat (când toate celelalte pot fi iertate)?” iar El mi-a
răspuns simplu: „Un fotbalist care dă autogol, rămâne cu
acest stigmat (cu această rușine de a da gol în propria poartă,
în folosul adversarului) chiar dacă regretă și își cere iertare.
Golul nu se anulează, el rămâne punct valabil pentru echipa
adversă. Este la fel și cu hula împotriva Duhului Sfânt. (adică
să etichetezi lucrarea Lui de vindecare prin eliberare drept
lucrare demonică!)”

Mircea Graur - 23.06.2013

(articol inspirat de Duhul Sfânt de Rusalii)

73
 Anexa 2
Exemple de restaurare și vindecare

Interviu cu Mircea și Bogdan Graur, consilieri,

InHim Ministry - www.inHimMinistry.com

Lucrurile rele vin de la Satan, lucrurile bune de la Dumnezeu

Dincolo de orice teologie, aș vrea ca oamenii să înțeleagă un lucru.
Lucrurile rele vin de la cel rău, lucrurile bune vin de la Dumnezeu.
Dumnezeu este inițiatorul lucrurilor bune, dar Satan e cel care face
lucrurile rele.
Am întâlnit părerea unui om, un credincios care mi-a împărtășit
faptul că a avut un accident la locul de muncă, i-a căzut un stâlp
în cap și a avut două operații pe creier. A fost destul de dramatic
episodul și, mai în glumă, mai în serios, mi-a spus: „Știți... e nuieluța
lui Dumnezeu”. Eu m-am umplut de revoltă și i-am spus: „Cum poți
să spui că așa ceva ar putea fi nuieluța lui Dumnezeu?
Faptul că Dumnezeu este asemuit cu un tată care își iubește copiii,
și chiar dacă noi ca tați pământești mai putem să dăm rateuri și să mai

75
Pachetul S.O.S.

facem și lucruri rele, asta nu înseamnă că Dumnezeu poate fi acuzat

de așa ceva. E o adevărată blasfemie să-L acuzi pe Dumnezeu că El
ar fi făcut așa ceva. Dacă tatăl tău pământesc ți-ar fi dat cu stâlpul în
cap, să-ți trebuiască după aceea două operații pe creier, te-ai fi gândit
că e un lucru bun pe care tatăl tău îl face ca să te corecteze? Ar fi putut
fi aceasta o metodă didactică pe care să ți-o aplice? Nu. Ți se pare o
nebunie, nu?” Tot astfel, cum să pui asta pe seama lui Dumnezeu?
Uneori oamenii interpretează lucrurile rele ca fiind din partea
lui Dumnezeu pentru că au agățate de ele și lucruri pozitive. Era
mărturia cuiva căruia i s-au tăiat picioarele într-un accident, și
mărturisea că a fost intervenția lui Dumnezeu fiindcă îi plăcea să
meargă pe la discoteci să danseze.
Este o adevărată blasfemie să pui pe seama lui Dumnezeu astfel
de metode didactice, să te mutileze ca să nu mai poți dansa. Sigur
că lui Dumnezeu nu-I plăceau lucrurile acelea, cu siguranță. Dar
faptul că te-ai întors la Dumnezeu în urma acestei experiențe nu
înseamnă că aceasta este metoda lui Dumnezeu de a te atrage la
El. Asta a fost metoda lui Satan de a te mutila, Dumnezeu însă a
intervenit și a mântuit ce a mai rămas din tine.
Asta nu înseamnă că aceasta a fost intenția lui Dumnezeu și se
folosește de astfel de lucruri. Îi explicam cuiva: „Dacă mi-aș găsi
mașina zgâriată aș spune că prietenul tău a făcut-o pentru că e
supărat că nu i-am făcut o favoare de care avea nevoie de la mine
și s-a răzbunat astfel pe mine. Tu, cunoscându-l pe prietenul tău ca
pe un om onest, ai sări și ai spune că el nu poate să facă așa ceva,
că nu-i stă în caracter, e imposibil ca el să-ți fi zgâriat mașina din
motive de răzbunare.” Cu atât mai mult nu se face să punem pe
seama lui Dumnezeu, despre care Biblia zice că „nu poate fi ispitit
să facă lucruri rele”, tot felul de accidente, de nenorociri care, având
atașate în seama lor și chestiuni pozitive, să spunem că sunt de la
Dumnezeu, pentru că, uite, în felul acesta s-a ajuns și la lucruri
bune, la întoarcerea la Dumnezeu.

76
 Exemple de restaurare și vindecare

Trebuie să știm că întotdeauna lucrurile rele vin de la cel rău

și trebuie să luptăm împotriva lui, iar lucrurile bune vin de la
Dumnezeu și trebuie să-I mulțumim pentru binele făcut.

Ideea greșită că Dumnezeu te ține într-o boală sau infirmitate

O încredințare greșită pe care am văzut-o și este destul de
răspândită, este că Dumnezeu s-ar putea să vrea să te țină într-o
anumită boală sau infirmitate. Chiar discutam cu o doctoriță care
îmi sugera ideea că dacă eu ca și om care consiliez și care încerc
să-i scap pe oameni așa cum pot de diverse boli, intru în conflict cu
Dumnezeu, că poate Dumnezeu vrea să îl țină pe un om în boală,
iar eu încerc să-l eliberez pe omul respectiv.
Mi-a venit atunci un răspuns de care și eu m-am mirat, cu
siguranță era de la Domnul și am zis. „Eu consiliez 3-5 ore pe
săptămână și încerc să rezolv problemele unora, cu ajutorul lui
Dumnezeu. Dar tu, practicând medicina 8 ore pe zi, nu te gândești
că poate tu ai fi aceea care s-ar împotrivi lui Dumnezeu, dacă crezi
că asta e logica lui Dumnezeu? Dumnezeu vrea să îl țină în boală și
tu îi dai medicamentație și încerci să-i rezolvi bolile?”
S-a speriat pur și simplu și a zis că nu s-a gândit la chestiunea
asta. Tot ei i-am spus că accept cu siguranță intervențiile medicale,
nu sunt împotriva lor, dar cred că suntem justificați, îndreptățiți
să luptăm împotriva răului și a bolii, pentru că boala este un rău
indiferent de ce natură e ea, cu toate mijloacele, până la urmă și cu
mijloacele medicale și cu cele spirituale, fiindcă Dumnezeu vrea
salvarea omului, nu vrea chinuirea lui, să-l țină în boală și în necazuri.
Există însă un început pentru toate lucrurile. Dacă nu începi să
te rogi pentru o banală durere de cap, măcar să începi să te rogi
pentru ea chiar dacă după ce vezi că nu îți trece iei un medicament
care să îți ia durerea de cap. Măcar să începi să lucrezi împreună cu
Dumnezeu la chestiunea asta. Mă îndoiesc că dacă nu ai curajul să
îndrăznești în lucruri mărunte, vei avea curajul să pui mâna pe o

77
Pachetul S.O.S.

raclă și să încerci să înviezi un mort, dacă nu ai început măcar cu

propria-ți durere de cap.
După ce a stat puțin în cumpănă a zis: „Da, cred că așa ar fi
normal, să începi cu lucrurile astea mărunte”. Am mai stat apoi de
vorbă cu ea și mi-a zis cu stupoare: „Să știi că eu am avut dureri
cronice de cap, pe care le-am tratat cu tot felul de medicamente și
știi că atunci când ai zis că trebuie să începem să ne rugăm pentru
dureri de cap, să știi că m-au lăsat durerile de cap. Chiar acum nu
mai am dureri de cap, măcar că nu mă lăsau niciodată”.
Vedem că uneori Dumnezeu ne dă harul unor mostre de
binecuvântare, de eliberare chiar dacă nu facem o chestiune din asta
cu toată logistica, dar, sigur că ar trebui să nu ne risipim suferințele și
să începem să-L punem pe Dumnezeu la încercare, sau să începem
să colaborăm, să facem acest parteneriat cu Dumnezeu în care să
vedem care sunt rădăcinile, ce trebuie făcut și să mergem până la
capăt, chiar dacă acest capăt este mai îndepărtat și ține de lucruri
pe care trebuie să le facem. Și am văzut că în foarte multe cazuri e
vorba de iertarea acordată, de cererea de iertare. Îi încurajez pe toți
să înceapă de undeva, de unde pot și să nu se lase, ci să continue cu
cercetarea lucrurilor acestora.

Neiertarea poate bloca vindecarea

Am întâlnit multe cazuri în care oamenii apelează doar la rugăciune,
fără să țină cont de faptul că poate ar exista și cauze care împiedică
răspunsul la rugăciune. Unul dintre cei mai mari blocatori ai vindecării,
atât fizice, cât și sufletești și spirituale, este trăirea în neiertare.
Am fost odată invitați să ne rugăm pentru cineva în mediul
rural, o persoană care de șapte ani era bolnavă de o hemipareză la
pat. Femeia era într-un asemenea stadiu, încât nu putea să meargă
până la toaletă în curte. Avea nepoata care se ocupa de ea, stătea tot
timpul cu ea ca să îi dea să mănânce și să se ocupe de ea. Abia putea
să stea șezând pe pat cât am vorbit cu ea.

78
 Exemple de restaurare și vindecare

Primul lucru pe care l-am făcut a fost să-i spunem că suntem

dispuși să ne rugăm pentru ea. Am primit însă din partea Domnului
să-i spun următorul lucru: „Înainte să continuăm rugăciunea, dacă
există cumva persoane pe care trebuie să le iertați atunci ar fi bine
să le aduceți înaintea lui Dumnezeu pe fiecare în parte și să-i iertați.
Poate fi vorba de un vecin, care nu ți-a respectat proprietatea și ți-a
încălcat grădina, anumite lucruri care unii și alții ți le-au făcut.” Și
felul în care am procedat atunci a fost să o lăsăm pe ea să îi aducă
înaintea lui Dumnezeu pe acești oameni, să-i ierte pe fiecare în
parte, iar după aceea să revenim să ne rugăm pentru ea.
Am ieșit afară și am așteptat 20 minute până când ea și-a luat acest
timp în care să-i aducă pe toți acești oameni înaintea lui Dumnezeu
și să-i ierte pe fiecare. Când am revenit în casă am început din nou
să ne rugăm și în timpul rugăciunii am venit împotriva duhurilor d
eboală și am poruncit să plece de la ea orice duh de infirmitate, să se
depărteze de la duhul, sufletul și trupul ei și vindecarea lui Dumnezeu
să vină să restaureze fiecare parte din ea, creierul ei, întregul trup.
Cineva în timpul rugăciunii a simțit în timp ce ne puneam
mâinile peste femeie și ne rugam, că ceva negru pleacă de la ea. Asta
a fost pentru noi o confirmare că rugăciunea noastră a fost ascultată
de Dumnezeu, s-au întâmplat acolo niște lucruri, femeia obținuse
prin acordarea de iertare dreptul ca Dumnezeu să vină în viața ei și
să intervină. Exact așa învățăm și în rugăciunea Tatăl nostru: „Și ne
iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri”.
Dacă nu ești dispus să ierți la rândul tău pe alții, cum vrei tu să fii
iertat, binecuvântat și restaurat de Dumnezeu?
La ceva vreme după această slujire, am primit un telefon de la
această femeie spunându-ne că este complet restaurată, a început să
umble, a coborât în sat și toată lumea era uimită să vadă că după atâția
ani de stat la pat, ea este vindecată și restaurată. La baza acestei lucrări
a lui Dumnezeu a stat dorința ei de a-și curăța viața, de a elibera iertare
către toți oamenii care la un moment dat în decursul vieții i-au greșit.

79
Pachetul S.O.S.

Dacă o persoană se confruntă cu o astfel de problemă în trup,

cu o infirmitate, cu un astfel de jug al vrăjmașului peste viața lui,
sugestia mea este să înceapă să caute dacă nu cumva există oameni
în viața lui care în decursul timpului, chiar dacă s-a întâmplat
demult, i-au greșit în vreun fel, atunci pe fiecare în parte să-l aducă
înaintea lui Dumnezeu și să numească câteva lucruri: „Doamne, îl
iert pe vecinul cutare că mi-a făcut lucrul respectiv. Nu a fost corect
din partea lui, dar eu îl iert. Așa cum Tu m-ai iertat pe mine de toate
păcatele mele, așa îl iert și eu pe cel care mi-a greșit mie.”
Când acordăm iertare, nu înseamnă că ceea ce acea persoană ne-a
făcut e nimic, sau nu e nicio problemă, sau că am minimaliza răul pe
care celălalt ni l-a făcut. În momentul în care alegi să ierți, în ciuda
greșelii celuilalt, a păcatelor lui îndreptate împotriva ta, tu alegi să fii
de acord cu Dumnezeu și chiar și cele mai grele păcate să le acoperi cu
iertare, la fel cum Dumnezeu e dispus să ne ierte și să ne accepte, să ne
restaureze viețile și să Se uite la noi cu dragoste și acceptare.
Dumnezeu poate să facă lucruri foarte mari în viețile oamenilor
din jurul nostru, dar El așteaptă și ne încurajează să facem același
lucru care l-a făcut și El stând pe cruce când Se ruga: „Doamne
iartă-i că nu știu ce fac!” El Se așteaptă ca noi să facem același lucru:
să-i eliberăm pe oamenii care ne-au greșit într-un moment sau
altul în viață, indiferent cât de mari sau mici sunt păcatele săvârșite
împotriva noastră, să-i iertăm și să-L lăsăm pe Dumnezeu să fie
Judecătorul acestor oameni și să nu fim noi cei care-i ținem pe
oameni în neiertare.

Legătura între boală și păcat

Eram la începutul activității de consiliere și la un moment dat mi
s-a încredințat în biserică un caz al unui tânăr care avea dureri lombare
cronice. Eram chiar la început și mă gândeam „Doamne, acuma
ajută-mă să rezolv cumva problema asta că n-am nicio expertiză
în domeniu”. Ne-am retras într-un colț al bisericii și am început să

80
 Exemple de restaurare și vindecare

vorbesc. Având mentalitatea că boala e legată de păcat în cele mai

multe cazuri, l-am întrebat dacă își aduce aminte de vreun păcat și
i-am zis să ne rugăm să vedem ce ne descoperă Domnul că ar trebui
să mărturisești. Ne-am rugat și el mi-a spus că nu-și aduce aminte de
niciun păcat. Eram disperat. Îi ceream ajutor lui Dumnezeu în gând,
și i-am spus mai apoi tânărului să ne mai rugăm o dată.
I-am spus că sunt unele lucruri pe care poate el nu le consideră
păcate, dar ele sunt, așa cum spune Isus „dacă te uiți la o femeie cu
gândul să o poftești în inima ta, deja ai și preacurvit cu ea în inima
ta.” Imediat omul meu a lăsat garda jos și mi-a zis: „Într-adevăr aici
am tot felul de gânduri și de fantezii și mă masturbez, și cred că asta
ar fi o problemă.” I-am zis atunci să-și ceară iertare de la Domnul
pentru că a avut astfel de gânduri și practici pentru ca mai apoi să
mă pot ruga pentru el. A făcut acest lucru. Apoi am alungat orice
duh de curvie, de legare a minții, de confuzie, de practici sexuale
aberante, le-am alungat în numele Domnului și tânărul a mărturisit
că a simțit cum l-a lăsat durerea, o durere care persista constinuu,
nu-i dădea pauze. Au fost niște dureri permanente care-i creau un
disconfort continuu, de la niște păcate comise la nivelul minții, fără
să fie implicat în altfel de păcate.
Important este să înțelegi legătura dintre boală și păcat. Să nu
uităm că Dumnezeu are totuși niște principii și e constant în felul
în care le așteaptă împlinirea lor. Și un principiu este acesta al
mărturisirii păcatelor și El zice: „Dacă ne mărturisim păcatele, El
este credincios și drept ca să ne ierte și să ne curățească de orice
fărădelege” (1 Ioan 1:9).

Relația între soți

Un subiect foarte important pentru cupluri este relația dintre cei
doi soți, și modul în care noi efectuăm consilierile este următorul:
consiliem pe fiecare dintre soți separat pentru ca să dăm libertate
fiecăruia să spună problemele pe care le are.

81
Pachetul S.O.S.

Am consiliat odată o femeie care avea diverse nemulțumiri față

de soțul ei. Și el era creștin, dar nu o ajuta în casă cu lucrurile, nu
era genul de soț care să-i ofere ajutor, și ea se simțea copleșită cu
lucrul casei, copiii. În procesul de restaurare a relației dintre cei
doi, am îndemnat-o pe soție să-l ierte pe soț, punctual, pentru toate
lucrurile în care i-a greșit. A fost de acord și a început să îl ierte.
Am condus-o în rugăciune pentru dezlegarea tuturor legăturilor
nedumnezeiești dintre ea și soțul ei, și să rămână între ei doar legătura
care Dumnezeu o dorește să fie între cei doi soți, de unitate în Domnul
și să fie binecuvântată viața lor. Revine ulterior la consiliere și spune:
„Nu pot să cred! Soțul meu se comportă total diferit. A început din
proprie inițiativă să ducă gunoiul, să mă ajute la cumpărături, să spele
vasele, parcă e altă persoană. Relația noastră s-a restaurat!”
Ne-am bucurat să vedem acest rezultat și am realizat că totul s-a
datorat disponibilității ei de a-și ierta soțul pentru micile probleme
pe care i le făcea, pe care trebuia să le aducă înaintea lui Dumnezeu
și să-i ofere iertare. A fost gata să se concentreze pe partea ei din
căsătorie și să nu se mai concentreze la ce lipsuri are soțul ei și să i le
amintească de câte ori are ocazia.
Dacă aveți tensiuni în relația cu soțul/soția este important să
le aduceți înainta lui Dumnezeu, apoi vizavi de partener să aveți
dragoste, acceptare, iertare. Cu dorința de a închide ochii la
problemele pe care vi le face, manifestăm tot mai mult în caracterul
lui Hristos și astfel dăm ocazia unei apropieri și restaurări a relației.

Depresia
Depresia e una dintre cele mai mari probleme pe care le întâlnim
în consiliere. Am consiliat o persoană care, atunci când simțea aceste
gânduri de depresie care veneau asupra ei, zile la rând nu se mai
putea ocupa de familie, de treburile casei, nu ieșea afară, avea parcă
agorafobie, și întreaga ei viață era parcă blocată în această depresie.
Stătea la pat și nu putea să facă mare lucru, nici când își dorea. Am fost

82
 Exemple de restaurare și vindecare

surprins că a reușit să vină la noi la consiliere, să parcurgă jumătate

din oraș ca să ajungă la noi, lucrul acesta a fost în sine un har.
În procesul acesta al consilierii, ea a trebuit să-și ierte membrii
familiei pentru anumite lucruri care s-au întâmplat acolo, să-
și aducă păcatele înaintea lui Dumnezeu, să le mărturisească. A
beneficiat din partea noastră de slujire și rugăciune.
Unul dintre elementele pe care vreau să le subliniez aici este ceea
ce i-am spus în continuare: „Am rezolvat acum păcatele din viața ta.
Când se întâmplă să cazi în depresie, tu poți să observi zona aceasta
în care intri?” A spus că da. „Simt că vine înspre mine ceva așa ca
un nor și odată intrată în el parcă sunt beată de cap, nu mai pot să
fac nimic, sunt blocată.”
I-am spus: „Bine. Acum ne-am rugat să fii liberă de depresie.
Însă dacă se mai întâmplă să vină ulterior peste tine, roagă-te astfel:
“În numele lui Isus, duh de depresie, te leg și îți poruncesc să pleci
de la mine. Eu sunt un om al lui Dumnezeu, plin de Duhul Sfânt.
Dumnezeu este puterea mea, tăria mea în orice circumstanță și
refuz să mă las pradă depresiei.”
La câteva zile după ce îi dădusem aceste sfaturi, ea s-a întors
înapoi la noi bucuroasă că funcționează. A văzut că cel rău încearcă
din nou să aducă un val de depresie și să o bage în aceeași stare și
s-a împotrivit. A spus că refuză în numele lui Isus orice depresie de
peste viața ei. A funcționat! A spus că imediat a dispărut și ea era
în regulă, perfect funcțională în casă. Am avut ocazia ulterior să o
văd și la anumite conferințe, că poate ieși din casă să trăiască o viață
binecuvântată așa cum Dumnezeu dorește. Să nu ne lăsăm pradă
vrăjmașului ca să dicteze și să facă orice dezordine în viața noastră,
ca și credincioși!

Ce poți face când ai pe cineva în familie cu probleme

Atunci când aveți pe cineva drag, pe cineva pe care îl aveți
pe inimă, cu probleme, să aveți în minte următoarea logică: pe
83
Pachetul S.O.S.

de o parte trebuie să ceri ajutorul lui Dumnezeu cu privire la

situația respectivă, călăuzirea Lui, cuvintele potrivite, curajul și
determinarea ca să mergeți până la capăt, iar pe de altă parte, aveți
de luptat împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești
și care trebuie legate, duhuri de dependențe, de drog, de alcoolism,
duhuri de nebunie, de legare a minții, de confuzie, etc.
Sigur că ai o mulțime de duhuri care trebuiesc legate și ai o oarecare
autoritate atunci când ești într-o relație de rudenie cu persoana
respectivă sau chiar într-un moment de luciditate, persoana aceea
îți cere ca să te rogi pentru problema ei, nu refuză rugăciunea de
mijlocire. Cu atât câștigi mai multă autoritate, cu cât o obții prin
cooperarea celui cu probleme, sau o ai nativ, prin relaționare cu
persoana respectivă. În acest caz trebuie să duci lupta până la capăt,
cu încredințarea că nu trebuie să te lași niciodată biruit de ceea ce
vezi, fiindcă nu știi ce se întâmplă în spatele scenei, ce logistică pune
Dumnezeu în aplicare ca să ajungi în final la biruință.
Gândiți-vă că aveți autoritate fie când este vorba despre cineva din
familie, fie când cineva care vă roagă să vă rugați pentru altcineva.
Aveți autoritate pe care trebuie să o manifestați. Imaginați-vă că sunteți
acasă într-o încăpere în care intră un cetățean și vrea să fure servieta
copilului dvs. Nici nu-ți pui problema că nu poți să-i spui acelui hoț:
„Hoțule, îți poruncesc să lași servieta în pace, ieși afară”, fiindcă e
servieta copilului, tu totuși ai autoritate și poți să ți-o manifești.
Tot așa atunci când intră în acțiune niște duhuri de nebunie,
de dependențe, de tot felul de astfel de lucruri, pe care cum le
identifici? După acțiunea pe care o fac. Duhuri de violență, de
mânie, de respingere, șamd. Tu le denumești după activitatea pe
care o fac aceste duhuri și o vezi manifestată sub diferite forme, le
legi în numele lui Isus Hristos, fiindcă ai autoritatea aceasta. Căci
Scriptura zice: „Ce veți lega pe pământ, va fi legat în ceruri”, „Vă dau
autoritate să călcați peste șerpi, peste scorpii și peste toată puterea
vrăjmașului”, deci avem această autoritate, și tu trebuie doar să ți-o

84
 Exemple de restaurare și vindecare

afirmi cu vocea; nu neapărat să strigi, căci duhurile aud și dacă le

spui ceva în șoaptă, și nu neapărat în încăperea respectivă.
Am avut odată un caz în care femeia stătea în bucătărie și se
ruga, iar tatăl ei stătea în altă încăpere fără să o audă ce spune ea.
Ea mijlocea în limbi și lega duhurile de alcoolism, de violență care
se manifestau prin tatăl ei. La un moment dat, tatăl ei, din camera
unde se afla, a început să strige: „Nu te mai ruga în limbi! Ce te tot
rogi în limbi?” Nu auzea efectiv ce făcea fiica lui în cealaltă încăpere,
dar duhurile auzeau și reacționau. Ea nu s-a lăsat și a avut succes.
De aceea trebuie să înțelegem care e autoritatea noastră în lumea
spirituală și că trebuie să ne manifestăm această autoritate. Dacă o
facem, lucrurile se vor schimba, iar dacă nu, vom rămâne mirați că
lucrurile nu se îndreaptă. Acesta e rolul creștinului în ecuația în care
altul este implicat în nevoie, și nu el însuși. Ai nevoie de curaj ca să
te implici într-o astfel de luptă spirituală, indiscutabil, dar curajul și
dorința de a te implica le obții de la Dumnezeu, pentru că El este de
partea ta, care vrei să rezolvi problemele.
Scriptura zice că Dumnezeu binecuvântează începuturile slabe,
de undeva trebuie să începi. Și dacă ai problema în casă, n-o poți
ignora. Și acesta e primul ajutor pe care-l poți da. Sigur că lucrurile
te pot lua prin surprindere uneori, dar în rest ar trebui să cauți
și să ceri lui Dumnezeu călăuzire ca să obții fie cursuri, fie cărți,
fie pe cineva care să te ajute în această luptă spirituală și să începi
pregătirea, fiindcă știi că ai problema în casă.
Un alcoolic sau un drogat nu crează probleme o singură dată, ci o
face de nenumărate ori. Și atunci de ce să rămâi un veșnic necunoscător,
speriat, în loc să iei inițiativa și să vezi ce se poate face. Sunt convins
că Dumnezeu onorează căutările tale sincere de a rezolva problema.
Trebuie de asemenea să-ți înțelegi rolul și puterea lui Dumnezeu care
stă în spatele acțiunilor tale bune de calmare, de rezolvare a problemei.
Să înțelegi că tu ești de partea bună a baricadei și că nu ești doar tu
singur în această bătălie, că tu vii în numele Domnului Isus Hristos.

85
Pachetul S.O.S.

De aceea încurajez pe oricine care are probleme în acest

domeniu să înceapă să studieze și cred că Dumnezeu îi va pune
la dispoziție materiale pe tema aceasta și ca să-și cunoască rolul,
limitele succesului pentru că, sigur ar fi minunat dacă ai spune un
cuvânt și totul s-ar liniști și dintr-o dată ți-ai descoperi marile puteri
de rezolvare a problemelor, dar lucrurile nu se întâmplă chiar așa.
Avem autoritate limitată, pentru că e limitată și de disponibilitatea
celeilalte persoane care e în problemă, de a-și soluționa problema.
Atunci apar conflicte de autoritate și în acest caz ecuația e mai
complicată puțin, dar primul pas spre rezolvare este să începi
mijlocirea și să ceri călăuzirea lui Dumnezeu.
Următorii pași sunt aceia de a-ți găsi persoane care să te îndrume,
cărți care te pot forma și să practici aceste lucruri. Sarcina noastră
este să facem cât bine putem, să nu dăm înapoi.
Am discutat cu cineva care avea încredințarea că dacă se roagă
pentru cineva, va avea probleme. Chiar încredințarea că atunci când
te rogi pentru cineva, cel rău te poate ataca, îi dă acces celui rău să
facă ceva.
Trebuie să ai convingerea că Dumnezeu te protejează, că ești
conlucrător cu Dumnezeu pentru că ai disponibilitatea să fii de
partea Lui și să faci bine. Ideea că trebuie să te temi atunci când te
bagi în rugăciuni pentru alții vine de la cel rău. Nu fiți dezamăgiți că
minunea nu se întâmplă imediat. Unele minuni au nevoie de timp.

86