SAMUEL P.TUNTINGTO go pa? * VIATA POLITICA AMERICANA ‘Traders Je MIRAIL RADU SOLCAN @ HUMANITAS \ \ 8A2 CREZUL AMERICAN $I IDENTITATEA | NATIONALA FILOZOFLA POLITICA IN AMERICA Frecaritatea gindirii politice din America a fost adesea 0 4 de nemultumire pentru cei care se ocupé ev critica i, aceasta nemulqumire este subdezy n compurajie cu Europa. Filozofii politici de marca 51 idcologille sistematice cu 0 bazii de clasa lipsesc cu totul de pe scena americana, Dar este 0 greseala sa treci Ge Ia acest adevar 12 presi Stavele Unite un rol ‘avut in Europa, De le politice vor fi fost mat putin rafi- dar cle au fost mai impor finem ec sau prima parté a secoh Unite anumite valor i idei police fundamentals care pot socotite drept ,Crezul Americ rez, coranantacle sale cruciale ‘lativ putin m decursui a dova suie de ani. 4) Spre ceosebire de situafia din cele mai multe soviet’ europene, acest Crez a WA s& joace un rol de prim plan in conturarea nationale americans. IZVOARELE, SFERA DE CUPRINDERE $1 STABILITATEA CREZULUI Care sint valorile Crezului American? Studi nenumarate ‘au analizat aceste Valon in diferite meduni, dar in aproepe ul Crea Dectaratia de Independents pe scuct tn ele pot fi8 VIATA BOLIVICA AMERICANA © opera modifictri, dur I descoperd le zea, ind, fie ea lege naturel, fle-ca leet fumizeazi normele comportinii umane. len aceste idei tradit vechi despre legea ‘umane au fost exportate fn An © a dous susi de prima imponanyl a American este protestantismul veaculul al XV $i pe cea indiv ing despre drepturile naturale, libertate, cot itat al guvemémintului* $i dependenta Termenul seeste are 0 pulemicd *europeant) si governmen det tetdeanna pe governmen roa disemcyi e. Daca top oarnenti at poztivs ‘iferenga cine culturle pol| i STR ANTE : CHUL AMERICAN SUDESTITATEA NATION Mf { ,un‘corpus consistent de dogme care tind in ace | .Giun conglomerat de idei care pot fi yi adesea © HWeologie de alte ans | inconsistente." Este .o trisiturk ida, mult mai difuze, incoerente i sub- Cane -..ca ea si sustind fn acelasi timp | si-si dea ostenieala 58 dezamorsere confi i sd vorbim pur si simplu despre Crezul American. nesistematic gi neideologic al acestui Crez. ‘faptul cd nii exist nici 0 teorie pentru @ erdone fi una In raport cu alta $i pentru tinei valor in dauna alte domnia majo rmitatd de nevoia de a.admite dre i de mult ar erede cineva port eu egalitatea dar grupaccrptarea valorilor 8 emul si ate, eare a creat cadrul marilor dezbaler d= citre un individualism Dup& cum a spi e-a lungul istoriel an cunoscut-o sistemels de Val jp sisterne sar putes conservatoare deosebi heate pe servatoare cla n apérarea so! nde, economice §q i ee VIATA POLITICA AMERICANA Poate dovada cea mai gril liberal De ce nu exist o migcare s expiorata pe larg de 0 sene nici o astfel de jansele de g 2 . Faptl of (in ai Sud) nu 5-2 dezvel tem de clast si orbanizinti si a “ard larg a valoritor clase} de mijloe. muneitoare au fost erat o migcare mun 3 CREZUL AMERICAN $I IDENTITATEA ®. itoreased inspiral de marxism sau de 0 tate vertical § eografice 2 normelor rile de a fofelege schimbarile of unl ne mae de lege schinbile din terveryionis: guvernamentale in epiritulfost asociate ulterioare din acestei analize, pe ave etnice in viata p un fel de alternative notabil valoti liberal acest punct de veder este adeviirart, Exi amestecul de yalori d valorile politice predor Nui al XX-1 continuitatca valotilor dmeric zitoare in Stale Unite: mutal actiunile un) S-ar prea o& nici Wicineze . Ragiuni. constringtitoate CU usurint§ a vreunor schimbiri tn prin le unui popor democratic", Mai bine de un seeol dup accea, aprecierile cere din stiinfcle sociale au confinmat in general con in stare si 0 impiedica infaps ci CREZUL AMERICAN $UDE Desi exist nuanje de-a ata Stetelor Unite." Cinci set a ajuns a coneluzia c& schimbare in raport_cu sreflectd yalorile politice fundan itic american yreme de politice personale sul irk nu a rmas aceeasi, fenomenul eh ea s-a pistal siderabile presivai at de pesageriibirbati de pe vesul Mayflower Ia mainte de debarcarea pe pam’3B 2 VIATA POLITICA Ani 1 secol dupa Tocqut palele el su late de secol dupa Bryce, can se ional, puritan, si v Mn set de valori mai ingduitoare, mi degrabi fn sens se va fisura pe | 1 clasele, . Teza schimbarii este | : ©. Mai CREZUL AMERICAN SIIDENTITATEA NATIONAL 39. observatori strlini inci de Ja fnceputul veacului Cea ce teza schimbiri sustinea c& este nou, In fapt, este un lucru vechi. fn al doilea rind, anii "60 au dat la iveala o recru- individualismului gi a pasiu 8, tot att de intens’ ca Ceca ce teza schimbarii sustinea cl chit, s-a dovedit a fi prezent aievea un deceniu mai sfisit, doverile eferitoare la gradul tora schimbari constatim 5 a fost mai 13s jin sceolul al aginarul oricntot c&tre rea it in secotul al X’ ‘cu care ar vrea cel gase decenii ale seco! nici © schimbare major de vedere al valor fayoarea unui nivel ridicat al continuit crora se pot ide jn patru perioade vizbotulul Pin punctul Soriartie pe baza ica valori sau tristtuti specific americane storiei americane (perionda dinaiatea 1918-1933, 1933-1940) nu evi- aceste patru pericade’ tinute de pregedingi la inceputul mandatelor s-au asemenea, foarte putin in primi o suta cincizeci de ani de ‘Dogi este evident c8 idealuri precum40 TA POLITICA AMERICANA IDBILE POLITICE $1 IDENTITATEA NATIONALA Pentru cei mai mi nul american s-a constituit mai degrabé in sens ic decft organic. ldcile p 1 baza ide 1nturass ac sutd doukz reizeci de ~ cu Bre ar fi putut fim este vorba despre un conti fncre fern difente una de altai fntraun caz raditional, alimentat de sevolugionar in care disputa privesie le si legitimitatea politied, Prinu-un gest eu adev rut ou fh istoria lumi, americanii nu gi-ay proclars dena ina cf etn: renjiat fn rapomt Statele U aceste adevéruri sint de 1a sine evidente™, spune Declaratia, ine aceste adevarunm? Amerieanii sustin aceste adevanuri. Cine sint americanii? Oamenii care ader’ la aveste adeva itatea nayionalé $1 principiile politice sint inscparebile. Din caput locului, dup cura observa Croly, tre Catal american ,2 primit chipul unei idei", A existat, prin ‘up cum s-a exprimat un englez, ,de a prezenta idertitatea nafionald ca CREZUL AMERICAN 1 Pe a creding’ fot de Crevecoeur ta ig indigent a id dive a ucmnitoarea intre- fara dvs. de care rispunsurile amencanilor gi brit semn al aspectelor contractuatiste ale. com icane, spre deosebire de caracterul mai ory c, deoarece ceea ce fi unegi este experimentul lor deliberat de vi cratic’ deci totalitatea cul faptul c& americanitnn ee *5 MIATA Po Dincolo de aceast ‘tingerea nesting ICA AMERICANA ie Ti au sete! originea afirraatea anumitor princi adeziunea Ia acordun constitufousie tae comparabit cu alte ideslogit | este pentru american’ DY fe sau un teritor sau Anglia pentru comportai m8 recurent in viata wheesta a fost destinul nostru ea nafiune tei formulurea »S& nu avem ez se caractetizeasa Tnunete tari, See (CREZUL AMERICAN SLIDENTITATEA NAIONALA 4. Statele Unite nu se pottivese Intra totul cu nici una dintre aceste categoni. Ca si statele comuniste, Stotele Unite au un sau 0 ideotogie dominantd, omniprezent, unica, Unite nist fost folosita pentru a crea un stat suprapunerea ideologiet peste realii uyorde ident ia si suprastructura aso« ipsa un! i baza pentru © com national, separat (c: grupurile ctnice nu au nici un fel de te najionald separat. In primii ani oi americane, elementele britanice au predominat cedmul pepulatici, iar nucleu) v1 sostenirea britanica. Dar ehiar de 1a bun inceputa e: asemenea, si diversitate etnici; ca urmare a Pri numarul 5) diversitatea populayiet imigrate i Aceste valuri au adus, de asemenea, in prim plan problerna a coca ce inseamnd 84 devii un american.“4 VIATA POLITICA AMERICANA Una ar fi fost ea imigran fea completa de citre ° ea protestantilor anglo-saxoni albi, care formu ined nu doar cea dinti, dar si cea mai mare entitate einicd de Pe cena americand. Acest lucru 5-a dovedit insi repede a nu 4 dori de nici unui dintre grupuri. A doua solute arf fost ok devind smericani prin participarea ta un pr prin clsttori interctnice gi sntrepatrundeie w ar fi rezultat un nou tip de american ce ar iverse ale imigran, ueesta si fie un proces lent, tind. A treia slufie pentru a Wsemina acceplarea de citre imi- ce ar dura secole $i gener: devent un american pute 2rant @ valorilor si —a ciror fort de ire rin ‘ palele cauze ale Ja bun inceput. Efectiv, s-a un rg: gnupurile etnice tsi pastreazd ider afta vreme a 'e politice americane. Adzziunea la rma este testul pria care se stabi este ‘Un american cu crasima Si fle foarte diferit de un non-american cu cra ne despre cineva ci este anglo-italian fnseamuni nosi englezi gi ilalieni. A spune despre cineva ca ‘american Tnscamnd e& el are strimosi italieni, dar | secing’, in Statele Unit "30 ai veacului trecut Tocque ‘numeased in mod imprecis pe americani ..an Un secol mai tirziu, ascensiunea termenu Ingemnat faza finala a retrogradari anglo-ame: tusul de grup etnie printre multe altele gi sfirgit efort de a contura identitatea national punct de vedere etnic maj degrabi deci Mdentificarea ce cu substanta spiritului natiunsi contrasteazd dramatic cu experien{a istorica a Europei occi dentale. in Europa, ideologia po tersectat, ldeologi i lor ,orizontale" (clasele sociale), in vreme ce natio- sub diversele sale forme, a exprimat si a mod veresele unititilor ,werticale" (comunitagi etnice gi ice). In Europa veacului al XVIU-lea, aristocragia a jucat un independent tn aceastil pricin’, a treb. constiinta gi activitate poli deuna aristocratici, Pe pan au formulat ideologiile lor caracteristice, servatorismul. In continuare, dezvol ‘muneltoare a dat nagiere unor ideologii soc sistesnatice si extrem de elaborate, por ‘anti a fost marxismul, Astfel, nivelul ridicat al dazvoltini clase re aceste ideologii a ting si ge structuroze po o ‘ational. Doctrinele aristocratice conservatoare,i 4 4 este strain, ali dinize care voltat propriul comer liber gi de a national a devenit mai ror ist diferentele de clasa 'gi¢ — mentalitatea conform c je eucopene. Acolo unde hupia de Tn Franye si tn Germania, si neti unde lupta de clas era mai moderats, sta $i nationalism Europa veacutui trecut si tea a lui nostra poate fi vizusk ca 9 grila de cl arcate pe vert sm, iar pe ori ideologia de clas, aceasta competi ferind © stridenya’ $i 0 intensi forels de atiactic. fo) "a pal ican, dupa cum a observat CREZUL AMERICAN SLONTITATEA NATIONALA 47 cezilos sau al englezilor, devarece este mai putin fra de simfimintele de clasi, dar a incetat si mai fie agre fin comparajie cu nationalismul european, nationalismal Crezul Ameriean este rai pu deoarece el reflect un consens politice americane in decursul a / au ayut totusi o siogur4 con- ivernare bazat pe un Singur * fd odesea un ce vade pe aceastl scent, Desi schimbarl importants au43 VIATA POLITICA AMERICANA e cu teoria pe care na ald. in alte (ari pop (a a abcoga nayiunes, Statele Unite nu au aceasta opjune. "— ‘Identitatea american’ presupune, asadar, adeziunea la area Taptelor smericanilor, ascii ginduri neamericane, birocratia, Poste si se angajeze In actiuni neameri