EFECTUAREA DE SONDAJE,SPĂLĂTURI, CLISME:

SONDAJUL GASTRIC SI DUODENAL, VEZICAL, SPĂLĂTURA

OCULARĂ, AURICULARĂ, GASTRICĂ, VEZICALĂ SI VAGINALĂ
Prin sondaj se înţelege introducerea unei sonde sau tub de cauciuc, metal sau material
plastic într-o cavitate naturală a organismului în scop explorator sau terapeutic. Acest tub se
numeşte sondă.
Această manevră se face cu un anumit scop:
• evacuarea conţinutului
• recoltarea produsului
• urmărirea cantităţii extrase
• felul produsului
• introducerea de substanţe de contrast, alimentare, medicamentoase, soluţii antiseptice
etc.

Atât pentru sondaje cât şi pentru spălături se va efectua pregătirea psihică a bolnavului, i
se va explica scopul şi necesitatea manoperei, cât şi beneficiul adus prin această manoperă.
Pentru uşurarea şi reuşita tehnicii, bolnavul este sfătuit de către asistentul medical să coopereze.
În caz de refuz a bolnavului, asistentul medical va anunţa medicul, va consemna în foaia de
observaţie şi va invita bolnavul să semneze refuzul.
Este interzisă obligaţia bolnavului la o manevră pe care el nu şi-o doreşte.
În cazul persoanelor inconştiente, decizia de sondaj sau spălătură o va lua medicul.

In caz că se introduce în cavitate apă sau soluţii medicamentoase care vor fi evacuate,
vorbim de spălătură şi se face în scop de a curăţii cavitatea respectivă.

Instrumentarul folosit în acest scop trebuie să îndeplinească următoarele proprietăţi:

• suprafaţa materialului din care sunt confecţionate să fie netă
• materialul din care sunt confecţionate să fie rezistent
• să fie uşor de dezinfectat şi sterilizat
• vârful lor să fie bont, neted pentru a nu leza cavitatea.

Pentru ca sondele să fie utilizate indiferent de cavitatea unde vor fi introduce, ele trebuie să
fie folosite după reguli bine stabilite pe care orice asistent sau cadru medical care le foloseşte să le
respecte:
• la introducerea sondei, vârful ei se umidifică cu apă sau se unge cu un ulei sau cu un
anestezic local;
• sondele să fie sterile, de unică folosinţă şi utilizate în condiţii de asepsie perfectă;
• bolnavilor li se va cere consimţământul (bolnavi cooperanţi) pentru efectuarea manoperei;
• bolnavii vor fi instruiţi asupra modului de desfăşurare a procesului de sondare şi asupra
scopului acestuia, precum şi asupra felul cum trebuie să se comporte în timpul manoperei;
• bolnavii agitaţi sau cei cu teamă vor fi sedaţi sau calmaţi uşor în aşa fel încât să se poată
colabora cu ei;
• sondajul se va face cu profesionalism şi răbdare pentru a nu face cale falsă la înaintarea
sondei;
• introducerea sondei se face cu mare atenţie şi tact pentru a nu obosi bolnavul;
• la efectuarea de spălături cantitatea de lichid de spălat va fi mai mică decât cavitatea
unde o introducem;
• în caz de orice accident (mici hemoragii, dureri locale, scăderea TA) se va anunţa medicul
• conţinutul cavităţilor se va arăta medicului şi va fi trimis în caz de nevoie la laborator
• persoana care a efectuat sondajul trebuie să fie protejată cu echipament de protecţie
(şorţ, mănuşi de cauciuc şi mască)
• persoana care a efectuat manopera va fi notată în foaia de observaţie şi se va consemna
ora, durata şi materialul extras
• nu va efectua sondajul decât personalul medical calificat care răspunde în faţa organelor
de răspundere profesională

1
 SONDAJUL NAZOGASTRIC

Sondajul gastric reprezinta introducerea unei

sonde gastrice(Faucher sau Einhorn) prin orificiul
nazal sau bucal in stomac.

Scop
Explorator
▪ recoltarea conţinutului stomacal în vederea
evaluării funcţiei chimice şi secretorii (chimismul
gastric)
▪ pentru studierea funcţiei evacuatoare a
stomacului
Terapeutic
▪ evacuarea conţinutului stomacal toxic
▪ curăţirea mucoasei de exsudate şi substanţe
străine depuse
▪ hidratarea şi alimentarea bolnavului
▪ introducerea unor substanţe medicamentoase

Materiale necesare
▪ tavă sau cărucior pentru materiale;
▪ sonde radioopace de cauciuc sau din material plastic sterile;
▪ seringa de 20 ml; seringă Guyon (50 ml) sterilă;
▪ o pensă hemostatică Kocher pentru închiderea sondei
▪ tăviţă renală;
▪ soluţie pentru lubrifiere (gel);
▪ mănuşi de unică folosinţă;
▪ comprese;
▪ eprubete, pungă colectoare pentru colectarea conţinutului
eliminat;
▪ alimente, medicamente în funcţie de scop şi indicaţie;
▪ pahar mat, leucoplast, prosoape, şerveţele de hârtie;
▪ prosop, câmp pentru protecția lenjeriei
▪ recipiente pentru colectare deșeuri rezultate din activitățile
medicale
Sonda Faucher: este confecţionată din cauciuc semirigid cu dimensiuni 1,5m şi grosime 10-12mm,
închis la un capăt şi rotund. Partea rotunjită prezintă două orifi cii laterale. Partea distală este lărgită
în scop de a se putea adapta la ea o pâlnie pentru spălături sau alimentaţie. La o distanţă de 40, 45,
50 cm de vârful rotunjit şi închis se găsesc marcaje cu tuş negru pentru a se putea orienta distanţa
până unde este introdusă sonda. Când acest marcaj este la nivelul arcadei
dentare sonda este în stomac. Marcajul de 40-50 este distanţa medie dintre
centrul stomacului şi arcada dentară.

Sonda Levin este confectionata din material plastic, pe care organismul o

tolereaza mai bine decat sondele din cauciuc si astfel poate fi mentinuta pe
loc. Este flexibila si poarta indicatoare circulare.

Sonda Einhorn – este cea ma folosită sondă şi este confecţionată din material
plastic. Sonda Einhorn folosita pentru sondaj duodenal si alimentatie artificiala,
are o lungime de 150 cm, cu un diametru de 4-5 mm. La extremitatea care se
introduce in duoden este fixata o piesa metalica, ovalara, demontabila, numita oliva, care este
prevazuta cu numeroase orificii laterale. Sonda este marcata din 5 in 5 cm.
Pregătirea pacientului
Pregătirea psihică:
▪ Se informează pacientul despre scopul și modul de derulare al procedurii pentru a obține
colaborarea

2
 ▪ Se obține consimțământul informat
▪ Se respectă intimitatea pacientului prin izolare cu paravan
Pregătirea fizică:
▪ Evaluarea resurselor pacientului
▪ Așezarea pacientul în poziție șezând sau semișezând; dacă este inconştient se aşază în
decubit lateral stâng cu capul flectat pe spate.
▪ În cazul sondei nazogastrice, pacientul este rugat sau ajutat să-şi curețe nasul și se alege
nara în funcție de permeabilitate, punând pacientul să respire alternativ pe o nară sau alta
▪ Îndepărtaţi proteza dentară dacă există şi plasaţi-o într-un pahar cu apă

Efectuarea procedurii:
▪ Spălarea mâinilor şi îmbrăcarea mănușilor de unică folosință
▪ Îndepărtarea protezei dentare (dacă pacientul prezintă)
▪ Protejarea lenjeriei pacientului cu un prosop sau un câmp plasat sub bărbie
▪ Se estimeaza lungimea necesară pentru ca sonda să ajungă în stomac
procedând astfel:
− Măsurarea cu sonda gastrică a distanței dintre lobul urechii şi vârful nasului
și apoi distanța de la lobul urechii până la apendicele xifoid (în total
aproximativ 50 cm la adult)
− Marcarea distanței pe sondă (sau se notează distanțele dacă sonda este
gradată
▪ Plasarea tăviței renale sub bărbia pacientului și susținerea ei de către pacient cu o mână sau
se apeleaza la ajutor
▪ Lubrifierea vârfului sondei pentru a asigura înaintarea
▪ Sonda gastrică se poate introduce atât pe gură cât şi pe o nară a nasului. După
ce se introduce capătul rotunjit până la peretele posterior al faringelui, cât mai
aproape de rădăcina limbii i se spune bolnavului să înghită. Cu ajutorul deglutiţiei
sonda va aluneca pe calea naturală spre esofag. Asistentul medical împinge
uşor sonda, care înaintează spre stomac. Dacă apare greaţa se invită bolnavul
să inspire profund pentru a inhiba centrul vomei din bulb. Avansaţi cu sonda rugând pacientul
să înghită până ajunge la primul semn.
▪ Se favorizeaza înghiţirea sondei dând pacientului cantităţi mici de apă cu paiul
(dacă este cazul)
▪ Observarea permanentă a stării pacientului (dacă sonda a ajuns în trahee pot
să apară: tuse, cianoză, tulburări respiratorii)
▪ Înghițirea sondei de către pacient încet, până la al doilea semn
▪ Verificarea poziției sondei prin una din următoarele metode
− Introducerea aerului pe sondă cu seringa și auscultația zgomotelor cu
stetoscopul
− Aspirarea conţinutului stomacal cu seringa
− Introducerea capătului liber al sondei într-un pahar cu apă
− Pentru alimentație sau introducerea unor medicamente verificarea trebuie făcută prin
control radiologic
▪ Fixarea sondei cu leucoplast pe nas astfel încât să nu împiedice vederea şi să nu preseze
nasul
▪ Realizarea unei bucle din partea liberă a sondei pentru a permite mişcarea liberă a capului
şi se face a doua fixare
▪ Continuarea sondajului conform scopului şi indicației
▪ Atașarea la sondă a sistemului de aspirație/punga colectoare/recipientul cu alimente/cu
medicamente
▪ Așezarea pacientului în poziție comodă
▪ Pensarea sondei cu pensa Kocher
▪ Închiderea sondei între două folosiri

Supravegherea sondei și a pacientului

▪ Verificarea poziției sondei

3
 − Verificarea narinei și igienizarea zilnică cu un tampon se vată umezit cu apă caldă sau
soluție hidrosolubilă
− Mobilizarea sondei zilnic printr-o mișcare ușoară de rotire pentru a evita apariția
aderențelor
− Schimbarea leucoplastului de fixare şi locul acestuia
▪ Verificarea permeabilității sondei
▪ Asigurarea igienei cavității bucale de 3 ori pe zi
▪ Asigurarea hidratării buzelor
▪ În cazul nutriției enterale, irigarea sondă cu aproximativ 30 ml de apă sterilă înainte și după
alimentație
Supravegherea pacientului după procedură
▪ Așezarea pacientului într-o poziție comodă sau într-o poziție recomandată
▪ Întinderea lenjeriei de corp şi de pa
Reorganizarea locului de muncă
• Îndepărtaţi materialele folosite
• Goliţi recipientele (dacă este cazul) şi curăţaţi
• Aşezaţi materialele în dulapuri sau în alte locuri destinate păstrării
Notarea procedurii
▪ Data, ora efectuării/introducerii sondei, tipul tubajului, durata şi mărimea sondei folosite
▪ Măsurarea și notarea cantității, aspectului, conţinutului (mucos, alimentar, bilios, fecaloid,
sânge), simptomelor premergătoare și orice alte acuze ale bolnavului

Evaluarea procedurii:
Bilanţ pozitiv:
• Pacientul este colaborant şi demonstrează înţelegerea informaţiilor
• Sonda este introdusă fără dificultate
• Sonda este permeabilă
• Pacientul nu acuză disconfort major .
Bilanţ negativ-intervenţii:
• Pacientul nu colaborează
- Explicaţi-i cu răbdare importanţa procedurii şi la nevoie anunţaţi medicul
- Folosiţi un spray anestezic, dacă medicul recomandă, pentru a îndepărta senzaţiile
neplăcute
• Sonda nu înaintează la nivelul orificiului nazal
- Este posibilă o obstrucţie; retrageţi sonda şi încercaţi din nou cu răbdare
• Pacientul tuşeşte, se cianozează, prezintă tulburări respiratorii pentru că sonda a ajuns în
trahee
- Retrageţi uşor sonda, lăsaţi pacientul să se liniştească şi încercaţi din nou manevrând
sonda cu blândeţe
• Pacientul acuză disconfort, iritaţie, senzaţie de vomă, greaţă
- Sfătuiţi pacientul să respire profund pentru a combate greaţa
- Ajutaţi pacientul să-şi susţină sau susţineţi tăviţa renală, în caz de vomă
- Anunţaţi medicul în caz de iritaţie şi aplicaţi măsurile stabilite de acesta
• Sonda se încolăceşte în stomac
- Apreciaţi corect prin măsurători profunzimea la care va fi introdusă sonda
- Retrageţi puţin sonda până la diviziunea 55-60 sau până la al doilea marcaj

4
SONDAJUL DUODENAL
Sondajul duodenal este rar indicat.
Reprezintă introducerea unei sonde până în duoden (dincolo de pilor) pentru extragerea
conţinutului:
• în vederea unor teste de diagnostic
• drenarea căilor biliare
• introducerea unor lichide hidratante şi nutritive, a unor medicamente
• aspiraţie continuă la bolnavii chirurgicali.
Materiale necesare:
• Tavă sau cărucior pentru materiale
• Sonde sterile Einhorn (sau Miller-Aboit)
• 2 seringi de 20 ml, seringă Guyon, perfuzoare
• Mănuşi de cauciuc de unică folosinţă
• Pensă pentru clamparea sondei
• Leucoplast
• Aleză, prosop
• Pernă cilindrică sau un sul dintr-o pătură
• Tăviţă renală
• Materiale în funcţie de obiectiv: stativ cu eprubete, soluţie de Sulfat de magneziu 33%, hârtie
de turnesol, medii de cultură, ulei de măsline, novocaină, soluţii pentru hidratare sau
alimentare, medicamente, recipiente pentru colectarea lichidului de aspiraţie sau pungi
colectoare
• Paravane pentru izolare
• Pahar cu apă
Pregătirea bolnavului
• se face pregătirea psihică.
• tubajul se execută în patul bolnavului sau în sala de tratamente. Bolnavul este izolat de
ceilalţi bolnavi prin paravane, în cazul efectuării tubajului duodenal sau gastric în salon
• cu 24 ore înaintea tubajului duodenal bolnavul nu mănâncă alimente solide numai lichide,
apoi în ziua tubajului el rămâne nemâncat
• se face la ora dejunului
Execuţia tehnicii la bolnavul conştient
• se aşează bolnavul si se introduce sonda ca şi la tubajul gastric,
• dupa ce sonda a ajuns in stomac pacientul trece din pozitia semisezanda in decubit lateral
drept cu hipocondrul drept pe o pernă rotundă si sta in acest fel 5-10 minute (in acest fel
sonda se "aseaza" pe curbura mica a stomacului) şi pentru a putea înaintea spre pilor
• se avanseaza cu sonda inca 15-20 cm
• se aspira; aspectul bilios al aspiratului ne confirma ca sonda a ajuns in duoden• după ce
sonda a ajuns în duoden prin ea curge în câteva minute sucul duodenal format din suc
duodenal şi bilă galben aurie
Pentru a verifica existenţa sondei în duoden se practică:
• insuflarea cu aer cu o seringă de 20ml. Când sonda este în stomac bolnavul simte aerul în stomac
• injectarea cu lapte: se introduce 10 ml lapte pe sondă. Dacă sonda este în stomac se poate extrage
înapoi în seringă laptele, dacă este în duoden nu se poate extrage
• controlul radiologic: se vizualizează oliva bulbară pe ecranul radiologic (în cazul în care tubajul
duodenal se face cu sonda Einhorn cu olivă)
Incidente şi accidente:
• încolăcirea sondei în stomac
• spasmul pilorului. În acest caz se introduce 20-30 ml bicarbonat de sodiu 10% sau lapte
• obstacol anatomic pe căile extrahepatice
• spasmul sfincterului Oddi
• coagularea bilei
• lipsa secreţiei biliare (hepatite)

5
ÎNDEPĂRTAREA SONDEI GASTRICE SAU DUODENALE
Responsabilități
• Îndepărtarea sondei gastrice intră în competența asistentului medical
Scop
• Se îndepărtează sonda la terminarea procedurii de sondaj sau lavaj gastric sau duodenal
Materiale necesare
• Tavă sau măsuță pentru materiale
• Pensă Kocher
• Șervețele de hârtie
• Mănuși de unică folosință
• Tăviță renală
• Prosop
• Pahar cu apă
Pregătirea pacientului
Pregătirea psihică:
• Se informează pacientul despre procedură pentru a obține colaborarea
• Se obține consimțământul informat
Pregătirea fizică:
• Se așeză pacientul în poziție semișezând sau șezând în funcție de starea generală
• Aplicarea unui prosop sub bărbia pacientului
Efectuarea procedurii:
• Se verifică recomandarea medicului privind îndepărtarea/schimbarea sondei
• Spălarea mâinilor și îmbrăcarea mănușilor de unică folosință
• Pensarea sondei cu pensa Kocher
• Îndepărtarea leucoplastului cu blândețe de pe nas şi faţă
• Pacientul este rugat să inspire şi să rămână în apnee
• Prinderea sondei între degete, pensarea ei, retragerea lentă până aproape de
• faringe, apoi cu o mișcare rapidă îndepărtarea ei
În timpul extragerii, sonda poate fi ghidată cu cealaltă mână folosind șervețele sau
prosop de hârtie, prinzând capătul liber
Supravegherea pacientului
• Pacientul este rugat să respire normal
• Se oferă un pahar cu apă pentru clătirea gurii
• Se așează pacientul într-o poziție comodă sau recomandată
Reorganizarea locului de muncă
• Îndepărtaţi materialele folosite
• Măsuraţi (dacă este cazul) lichidul eliminat
• Îndepărtaţi mănuşile, spălaţi mâinile
Notarea procedurii
• Procedura este notata
• Ora îndepărtării sondei şi comportamentul pacientului, cantitatea, aspectullichidului
Evaluarea procedurii:
Bilanţ pozitiv:
• Îndepărtarea sondei a decurs fără incidente
• Pacientul exprimă stare de confort
Bilanţ negativ-intervenţii:
• Pacientul exprimă disconfort din următoarele cauze:
- Sonda nu a fost închisă şi pensată, conţinutul s-a scurs în faringe
- Preveniţi prin executarea corectă a extragerii;
• Prezintă iritaţii din cauza lezării mucoasei prin compresiune sau a asperităţilor vârfului
sondei
- Preveniţi prin controlul repetat al aspectului mucoasei

6
 - Folosiţi sonde de dimensiuni corespunzătoare vârstei pacientului, scopului şi
recomandării medicale
Retragerea sondei
• Anunţaţi pacientul când trebuie extrasă sonda
• Introduceţi câţiva ml de aer pentru a goli lumenul sondei şi includeţi cu o pensă
• Coborâţi extremitatea liberă a sondei sub nivelul stomacului pentru a evita scurgerea
eventualelor resturi din lumen în faringe sau în cavitatea bucală
• Retragerea sondei în 3 paşi
• Rugaţi pacientul să inspire şi să rămână în apnee timp în care retrageţi sonda până la nivelul
stomacului
• Rugaţi din nou pacientul să inspire şi procedaţi în continuare ca la retragerea sondei
nazogastrice
• Oferiţi pacientului un pahar cu apă pentru clătirea gurii
Ingrijirea pacientului
• Observaţi faciesul şi respiraţia pacientului
• Asiguraţi igiena orală cât timp se menţine sonda
• Verificaţi permeabilitatea sondei
• În cazul hidratării sau nutriţiei închideţi sonda între două administrări
• Asiguraţi-vă că pacientul stă într-o poziţie adecvată şi comodă
• După retragerea sondei ajutaţi pacientul să-şi clătească gura cu apă de mai multe ori
Reorganizarea locului de muncă
• Îndepărtaţi materialele folosite
• Curăţaţi materialele refolosibile şi depozitaţi-le in locul corespunzător
Evaluarea procedurii:
Bilanţ pozitiv:
• Pacientul este colaboram şi demonstrează înţelegerea informaţiilor
• Sonda este introdusă fără dificultate
• Obiectivul sondajului este îndeplinit
Bilanţ negativ-intervenţii:
• Pacientul nu colaborează.
- Explicaţii cu răbdare importanţa procedurii şi la nevoie anunţaţi medicul
- Folosiţi un spray anestezic, dacă medicul recomandă, pentru a îndepărta senzaţiile
neplăcute
• Sonda nu înaintează la nivelul orificiului nazal
- Este posibilă o obstrucţie; retrageţi sonda şi incercaţi din nou cu răbdare
• Pacientul tuşeşte, se cianozează, prezintă tulburări respiratorii pentru că sonda a ajuns în
trahee
- Retrageţi uşor sonda, lăsaţi pacientul să se liniştească şi încercaţi din nou manevrând
sonda cu blândeţe
• Pacientul acuză disconfort, iritaţie, senzaţie de vomă, greaţă
- Sfătuiţi pacientul să respire profund pentru a combate greaţa
- Ajutaţi pacientul să-şi susţină sau susţineţi taviţa renală, în caz de vomă
- Anunţaţi medicul în caz de iritaţie şi aplicaţi măsurile stabilite de acesta
• Sonda se încolăceşte în stomac, nu trece de pilor
- Preveniţi prin înghiţire foarte lentă
- Combateţi spasmul piloric prin administrarea medicamentelor antispastice (la
recomandarea medicului) sau prin neutralizarea acidităţii gastrice cu sol. De NaHC03
10% -20-40ml

7
SPĂLĂTURA GASTRICĂ

Definiție
Prin spălătură gastrică se înțelege evacuarea conținutului stomacal și curățarea
mucoasei gastrice de exudate și substanțe străine
• Spălătura gastrică se practică introducând în stomac o sondă de calibru mare care permite
într-un prim timp să se verse în stomac mai mulți litri de apă pentru a evacua conţinutul
Scop
• Evacuarea conținutului stomacal toxic
Indicații/contraindicații
Indicații:
• Intoxicații alimentare
• Intoxicații cu substanțe toxice
• Stază gastrică însoțită de procese fermentative
• Pregătire preoperatorie de urgență
• Pregătire pentru gastroscopie
Contraindicații:
• Intoxicații cu substanțe caustice
• Hepatite cronice, varice esofagiene
• Afecțiuni cardio-pulmonare decompensate
• Ulcer gastric în perioada dureroasă
• Cancer gastric
4. Materiale necesare
• Paravan
• Tavă sau cărucior pentru tratamente
• Sonda Faucher sau sonde gastrice mai mici sterile, adaptate vârstei
• Pâlnia de 1 l – 1,5 l
• Seringă de 50 ml pentru aspirație
• Seringă de 20 ml pentru insuflație
• Cană de 5 , lichid pentru spălătură în funcție de scop
• Vas colector gradat de cca 5 l
• Soluţie pentru lubrifiere (aqua gel)
• Eventual deschizător de gură, ustensile de intubație şi aspirație pentru pacient inconștient
• 2 șorturi impermeabile, pentru asistentul medical și pentru pacient
• Bandă leucoplast
• Cărbune animal, soluții antidot după caz
• Eprubete pentru recoltare, în caz de intoxicații
• Prosop, câmp pentru protecția lenjeriei
• Scaun, pahar cu apă, servețele de hârtie
• Tăviță renală, stetoscop biauricular,pensă Kocher
• Mănuşi de unică folosință
• Recipiente pentru colectare deșeuri rezultate din activitățile medicale
Pregătirea pacientului
Pregătirea psihică:
• Asistentul medical identifică pacientul și se verifică recomandarea medicală
• Se informează pacientul asupra necesității procedurii
• Se explică pacientului modul de derulare a procedurii și că poate avea senzație de vomă
• Se instruiește pacientul să asculte comenzile asistentului medical
• Se obține colaborarea şi consimțământul
• Se asigură respectarea intimității prin izolarea pacientul cu un paravan
Pregătirea fizică:
• Se evaluează resursele pacientului

8
 • Pacientul este așezat pe scaun cu fața spre lumină, dacă starea permite
• În cazul pacienților inconștienți sau comatoși se asigură poziția decubit lateral stâng
• Se îndepărtează proteza
• Se oferă pacientului tăvița renală şi este rugat să o ţină sub bărbie cu ambele mâini
(imobilizează mâinile şi captează salivă)
Efectuarea procedurii
− Asistentul medical aduce vasul colector lângă pacient
− Se spală mâinile și se îmbracă mănuşi de unică folosință
− Protejarea lenjeriei pacientului cu un prosop sau un câmp plasat sub bărbie
− Îmbrăcarea pacientului cu șorțul de cauciuc
− Măsurarea cu sonda gastrică a distanței dintre lobul urechii şi vârful nasului și apoi de la lobul
urechii până la apendicele xifoid (aproximativ 50 cm la adult) și marcarea locurilor măsurate
pe sondă (dacă sonda nu este gradată)
− Se umezește sonda cu apă pentru a asigura înaintarea
− Se aşează asistentul în partea dreaptă a pacientului şi se fixează capul acestuia între torace
şi antebraț
− Se solicită pacientului să deschidă gura şi să respire profund
− Se introduce capătul rotunjit al sondei până la peretele posterior al faringelui, aproape de
rădăcina limbii, pacientul fiind invitat să înghită
− Se supraveghează permanent starea pacientului pentru a evita pătrunderea sondei în căile
respiratorii (atenție la facies, respirație, apariția tusei)
− Sonda înaintează încet în esofag spre stomac până la diviziunea 45-50 cm la arcada dentară
− Se adaptează pâlnia la capătul liber al sondei
− Se coboară pâlnia sub nivelul toracelui şi se umple cu lichid la temperatura de 25-26°, 300-
500 ml
− Se ridică ușor pâlnia deasupra capului pacientului pentru a permite pătrunderea lichidului în
stomac
− Înainte de terminarea coloanei de lichid din pâlnie, aceasta se coboară sub nivelul stomacului
pentru a permite întoarcerea lichidului din stomac conform principiului sifonajului
− Se golește conţinutul pâlniei în vasul colector
− Se repetă procedura de 4-5 ori până când lichidul eliminat este curat, fără resturi alimentare
sau alte substanțe, cantitatea de lichid folosit fiind de 3-5-10 l în intoxicații
− Se detașează pâlnia
− Se pensează bine capătul liber al sondei pentru a nu permite conţinutului din lumenul sondei
să curgă în faringe sau cavitatea bucală de unde ar putea fi aspirat
− Retrage sonda lent până la nivelul faringelui apoi cu o mișcare rapidă se îndepărtează
− Se oferă pacientului un pahar cu apă să-şi clătească gura
− Se șterge gura şi bărbia pacientului
− Se îndepărtează tăvița renală

Verificarea poziției sondei

− Se introduce capătul liber al sondei într-un pahar cu apă şi se observă dacă apar bule de aer
− Se introduce aer prin sondă şi se ascultă pătrunderea aerului cu ajutorul unui
− stetoscop plasat la nivelul regiunii epigastrice
− Aspirația conținutului gastric cu seringa
Supravegherea pacientului
− Se supraveghează pacientul: dacă se cianozează, apare reflexul de tuse este semn că sonda
a ajuns în căile respiratorii – se retrage sonda
− Se supraveghează funcțiile vitale
− Este posibil ca pacientul să acuze disfagie ușoară care dispare fără tratament
− Pacientul este așezat într-o poziție comodă sau poziție recomandată
Reorganizarea locului
− Segregarea selectivă a deșeurilor rezultate din activitățile medicale
− Se golesc recipientele și le curăță/dezinfectează
− Se îndepărtează mănuși de unică folosință și se spală mâinile

9
 − Se aerisește salonul
Evaluarea şi notarea procedurii
− Se notează data, ora ,toleranța pacientului la procedură, aspectul, conținutul, mirosul
lichidului de spălătură
Bilanț pozitiv:
− Pacientul este colaborant și demonstrează înțelegerea informaţiilor
− Sonda este introdusă fără dificultate
− Sonda este permeabilă
− Pacientul nu acuză disconfort major
Bilanț negativ /Ce faceți?
Pacientul nu colaborează și demonstrează neînțelegerea informaţiilor:
− Asistentul medical explică cu răbdare importanța procedurii și la nevoie anunță medicul
− Se poate folosi un spray anestezic la recomandarea medicului pentru a îndepărta senzațiile
neplăcute
Pacientul tuşeşte, se cianozează, prezintă tulburări respiratorii pentru că sonda a ajuns în trahee:
− Se retrage sonda, se oferă pacientului un moment de relaxare să se liniștească și se încearcă
din nou manevrând sonda cu blândețe
Pacientul acuza senzație de voma, de iritație și stare de disconfort:
− Pacientul este sfătuit să respire profund pentru a combate greața; se anunță medicul în caz
de iritație și se aplică măsurile stabilite de aceasta

Observații
▪ spălătură gastrică nu este dureroasă dar este neplăcută
▪ Nu necesită spitalizare
▪ În caz de intoxicații, primul lichid eliminat se captează separat pentru a se putea face
examinări!
▪ După efectuarea spălăturii, înainte de retragerea sondei, la indicația medicului se
administrează pe sondă antidot sau purgativ care va rămâne în stomac

SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE

10
Definiție
Sondajul vezical (cateterismul uretro-vezical) reprezintă introducerea unei sonde/cateter
vezical prin uretră în vezica urinară pentru evacuarea urinii.
Principii
• Procedura se execută cu respectarea regulilor de asepsie și antisepsie
• Selectarea tipului de sondă și a grosimii ei în funcție de uretra ce trebuie cateterizată
• Golirea lentă a vezicii cu pensarea sondei pentru 1-2 minute după evacuarea a 150-200 ml
urină (risc de hemoragie „ex vaquo”);
Scop
Diagnostic:
− Prelevarea de probe sterile pentru examene de laborator
− Depistarea modificărilor patologice de la nivelul uretrei și vezicii urinare
− Determinarea reziduului vezicalIntroducerea unei substanțe de contrast în vederea
cistografiei
Terapeutic
− Evacuarea conţinutului vezicii urinare când aceasta nu se produce spontan
− Captarea urinei în caz de incontinență urinară
− Monitorizarea diurezei
− Realizarea spălăturii vezicale
− Pregătirea preoperatorie
− Introducerea unor medicament

Materiale necesare
• Paravan
• Tavă sau cărucior pentru tratamente
• Sondă uretro-vezicală sterilă (sonda Foley cu 2 căi și balonaș
este cea mai frecvent utilizată)
• Ser fiziologic sau apă sterilă
• Seringă sterilă de 5-10 ml
• Pensă Kocher
• Soluţie antiseptică pentru mucoase
• Soluţie sterilă pentru lubrifierea sondei (aqua gel)
• Tampoane şi comprese sterile
• Tăviță renală
• Bazinet (plosca)
• Mănuşi sterile
• Câmp steril
• Leucoplast, foarfecă
• Mănuși de examinare
• Materiale pentru toaleta organelor genitale
• Mușama, aleză
• Pungă colectoare de urină
• 1-2 recipiente sterile pentru recoltarea urinei
• Substanțe de contrast/medicamente în funcție de scop şi indicație
• Recipiente pentru colectare deșeuri

Pregătirea pacientului
• se informează pacientul despre derularea procedurii;
• se obţine colaborarea şi consimţământul;
• se aşază pacientul în decubit dorsal cu picioarele întinse uşor depărtate cu o pernă tare
sub bazin.

11
Efectuarea procedurii:
• Identificaţi pacienta
• Verificaţi recomandarea medicală
• Spălarea mâinilor şi îmbrăcarea mânușilor de unică folosință
• Dezbrăcarea părții inferioare a corpului pacientei
• Poziționarea bazinetului sub șezutul pacientei
• Efectuarea toaletei regiunii vulvare cu apă şi săpun
Îndepărtarea bazinetului
• Acoperirea pelvisului cu un câmp steril, lăsând abordabil meatul urinar
• Schimbarea mănușilor de examinare cu cele sterile
• Manopera se efectuează în pat, care este protejat cu un paravan.
• Bolnava este aşezată în decubit dorsal cu genunchii ridicaţi, flectaţi şi
coapsele îndepărtate.
• Sub fese se aşează o pernă, apoi se acoperă bolnava rămânând descoperită numai
regiunea vulvară.
• Dezinfectarea orificiului uretral cu soluție antiseptică, folosind 3 tampoane
• Prinderea sondei între police, index și degetele mediu şi inelar ale mâinii dominante
• Lubrifierea sondei cu lubrefiant sterilAsistentul medical stă în partea dreaptă a bolnavei .
• Cu policele şi indexul mâinii stângi se îndepărtează labiile, punândui-se în evidenţă meatul
urinar uretral care se alfă sub clitoris.
• Se şterge cu tampoanele orificiul uretral de mai multe ori de sus în jos, în direcţia anusului.
Tamponul se utilizează numai la o singură ştergere apoi se aruncă. După două trei ştergeri
se întoarce sonda dintre degetele mediu şi inelar, aducând-o cu ciocul în sus şi va fi prinsă
ca un creion.
• Se introduce apoi sonda prin meat la o adâncime de 4-5cm. Paralel cu înaintarea sondei
extremitatea distală a sondei va fi lăsată arcuind în jos.
• Prezenţa sondei în vezică o confirmă apariţia urinei pe ea. Este bine ca sonda vezicală să
fie prelungită cu tubul de la punga urinară colectoare.
• Extragerea sa se face cu ridicarea extremităţii libere.
Continuarea sondajului conform scopului și indicației
• Se introduc 5-10 ml de ser fiziologic /apă sterilă pe calea balonașului pentru a-l umfla și
poziționa sonda în vezică
• Atașarea la sondă a pungii colectoare /recipientului pentru recoltarea urinei
• Poziționarea pungii colectoare la marginea patului pacientului
Reorganizarea locului de muncă:
- Segregarea selectivă a deșeurilor rezultate din activitățile medicale
- Îndepărtarea mânușilor și spălarea mâinilor
- Aerisirea salonului.
Supravegherea pacientului
• Pe toată perioada procedurii se va comunica cu pacientul pentru susținerea psihică și
identificarea eventualelor situații de risc
• Supravegherea sondei
- Verificarea poziției sondei
- Verificarea permeabilității sondei
• Supravegherea pacientului după procedur
- Îmbrăcarea pacientului
- Așezarea pacientului într-o poziție comodă, recomandată
- Întinderea lenjeriei de corp şi de pat

Evaluarea şi notarea procedurii

• Notarea procedurii în dosarul de îngrijire
• Se notează eventualele simptome ale pacientului, cantitatea, aspectul urinei eliminate,
eventuale situații speciale

12
Observații
- Dacă sonda rămâne în vezică pentru mai multe zile, se foloseşte sonda foley, la care după
introducere folosind ser fiziologic steril se umflă balonaşul care fixează sonda în interiorul vezicii;
- Capătul exterior al sondei se adaptează la o pungă colectoare sau între două micţiuni se
clampează cu o pensă

SONDAJUL VEZICAL LA BĂRBAT

Diagnostic:
− Prelevarea de probe sterile pentru examene de laborator
− Depistarea modificărilor patologice de la nivelul uretrei și vezicii urinare
− Determinarea reziduului vezicalIntroducerea unei substanțe de contrast în vederea
cistografiei
Terapeutic
− Evacuarea conţinutului vezicii urinare când aceasta nu se produce spontan
− Captarea urinei în caz de incontinență urinară
− Monitorizarea diurezei
− Realizarea spălăturii vezicale
− Pregătirea preoperatorie
− Introducerea unor medicament
Materiale necesare
• Paravan
• Tavă sau cărucior pentru tratamente
• Sondă uretro-vezicală sterilă (sonda Foley cu 2 căi și balonaș este cea mai frecvent
utilizată)
• Ser fiziologic sau apă sterilă
• Seringă sterilă de 5-10 ml
• Pensă Kocher
• Soluţie antiseptică pentru mucoase
• Soluţie sterilă pentru lubrifierea sondei (aqua gel)
• Tampoane şi comprese sterile
• Tăviță renală
• Bazinet (plosca)
• Mănuşi sterile
• Câmp steril
• Leucoplast, foarfecă
• Mănuși de examinare
• Materiale pentru toaleta organelor genitale
• Mușama, aleză
• Pungă colectoare de urină
• 1-2 recipiente sterile pentru recoltarea urinei
• Substanțe de contrast/medicamente în funcție de scop şi indicație
• Recipiente pentru colectare deșeuri

Pregătirea pacientului
• se informează pacientul despre derularea procedurii;
• se obţine colaborarea şi consimţământul;
• se aşază pacientul în decubit dorsal cu picioarele întinse uşor depărtate cu o pernă tare
sub bazin.

Efectuarea procedurii: Primul sondaj vezical la bărbat se face de către medic, procedura poate fi
făcuta de către asistentul medical pe baza unui protocol stabilit şi semnat de medic

13
 • se verifică recomandarea medicală;
• se aşază pacientul în poziţia recomandată;
• se protejează patul cu aleză şi muşama;
• se spală mâinile şi se îmbracă mănuşi de unică folosinţă;
• se efectuează toaleta glandului cu apă şi săpun;
• se dezinfectează meatul urinar folosind 3 tampoane, ser
fiziologic şi soluţie antiseptică;
• se schimbă mănuşile cu cele sterile;
• se prinde sonda cu mâna dominantă;
• se lubrifiază în întregime şi extremitatea liberă se introduce
încet la o adâncime de 10-15 cm;
• în timpul introducerii sondei, penisul se ţine în poziţie
verticală, se respectă traiectul fiziologic al uretrei;
• se continuă sondajul conform scopului.
• Se introduc 5-10 ml de ser fiziologic /apă sterilă pe calea balonașului pentru a-l umfla și
poziționa sonda în vezică
• Atașarea la sondă a pungii colectoare /recipientului pentru recoltarea urinei
• Poziționarea pungii colectoare la marginea patului pacientului
Reorganizarea locului de muncă:
- Segregarea selectivă a deșeurilor rezultate din activitățile medicale
- Îndepărtarea mânușilor și spălarea mâinilor
- Aerisirea salonului.

Supravegherea pacientului
• Pe toată perioada procedurii se va comunica cu pacientul pentru susținerea psihică și
identificarea eventualelor situații de risc
• Supravegherea sondei
- Verificarea poziției sondei
- Verificarea permeabilității sondei
• Supravegherea pacientului după procedur
- Îmbrăcarea pacientului
- Așezarea pacientului într-o poziție comodă, recomandată
- Întinderea lenjeriei de corp şi de pat
Notarea procedurii
• Data, ora, scopul sondajului
• Numele persoanei care a efectuat procedura
• Aspectul şi cantitatea urinii eliminate / colectate
Evaluarea procedurii:
Bilanţ pozitiv:
• Pacientul exprimă stare de confort
• Sondajul s-a efectuat fără incidente
Bilanţ negativ-intervenţii:
• Sonda nu se poate introduce
- Alegeţi sonda mai subţire
- Controlaţi dacă poziţia sondei este corectă
- Verificaţi dacă pacientul nu are malformaţii/stricturi ale meatului urinar
• Sonda a fost desterilizată în timpul manevrelor
- Schimbaţi sonda
• Pacientul acuză dureri, sângerează
- Anunţaţi medicul
• Sonda este înfundată cu cheaguri de sânge sau mucus
- Încercaţi şi desfundaţi prin aspirare
- Schimbaţi sonda

14
SONDAJUL VEZICAL - ÎNDEPĂRTAREA SONDEI

Materiale necesare
• Tavă sau măsuță pentru materiale
• Pensă Kocher
• Mănuşi de unică folosință
• Tăviță renală
• Seringă de 10/20 ml
Efectuarea procedurii
• Se verifică recomandările medicului privind îndepărtarea/schimbarea sondei
• Se explică procedura pacientului/pacientei
• Se așează pacientul în poziție decubit
• Se spală mâinile, se îmbracă mănușilor de unică folosință
• Se atașează seringa sondei și se aspiră serul fiziologic dezumflând balonașul sondei
• Se extrage sonda
• Se introduce împreună cu punga colectoare după ce s-a golit, în containerul special pentru
colectarea deșeurilor medicale
• Se îndepărtează mănușile și se spală mâinile
• Se așează comod pacientul/pacienta
Evaluarea şi notarea procedurii
• Procedura se notează în Dosarul de ingrijiri
• Se notează eventualele reacții negative ale pacientului/paciente

15
SPĂLĂTURA VEZICALĂ
OBIECTIVE:
• Introducerea printr-o sondă a unei soluţii medicamentoase în vezica urinară, pentru
îndepărtarea exsudatelor patologice şi pentru pregătirea în vederea unor explorări
(cistoscopic, pielografie);
• Profilaxia şi tratamentul complicaţiilor în cazul sondei a demeure.

NECESAR MATERIALE:
• Materialele pentru sondajul vezical
• Soluţie pentru spălătură 1l, recomandată de medic (Rivanol 0,1-2%, nitrat de Ag 1-4%
• Seringa Guyon

ETAPE:
Se face ca la sondajul vezical
EFECTUAREA PROCEDURII:
• Executaţi paşii de la sondajul vezical evacuator
• Adaptaţi la sondă seringa Guyon şi introduceţi 80- 100ml soluţie încălzită la 37 grade cu o
presiune moderată
• Detaşaţi seringa şi lăsaţi lichidul să se scurgă
• Repetaţi operaţia de câteva ori până când lichidul eliminat este limpede

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
• La fel ca la sondajul vezical
• Închideţi sonda Foley sau adaptaţi o pungă colectoare dacă pacientul are sonda permanentă

NOTAREA PROCEDURII
• Data, ora, soluţia folosită, aspectul lichidului
• Comportamentul pacientului în timpul procedurii;

EVALUAREA PROCEDURII:
Bilanţ pozitiv:
• Pacientul exprimă stare de confort, nu acuză dureri
• Nu sunt semne de infecţie urinară, urina este limpede

Bilanţ negativ-intervenţii:
• Infundarea sondei cu exudate sau cheaguri de sânge
- Insuflaţi aer sau câţiva ml soluţie dezinfectantă
• Lezarea uretrei şi posibilă infecţie
- Observaţi aspectul meatului urinar şi aspectul urinii
- Măsuraţi temperatura corpului
- Anunţaţi medicul dacă constataţi vreun semn de infecţie
- Recoltaţi o probă de urină pentru a fi examinată la laborator

SPĂLATURA VAGINALĂ
16
 OBIECTIVE:
• Curăţirea regiunii de secreţii
• Îndepărtarea mirosului
• Prevenirea iritaţiei şi escoriaţiei
• Prevenirea infecţiei
• Promovarea confortului.

NECESAR MATERIALE:

• Canula vaginală cu duza perforată (pentru reducerea presiunii

lichidului)
• Soluţie la temperatura corpului (cantitatea şi tipul recomandate
de medic)
• Irigator curat
• Pensă
• Gel pentru lubrifiere
• Tub de cauciuc cu pensă sau tub din material plastic cu clemă
• Tampoane de vată
• Stativ pentru suspendarea irigatorului
• Aleză absorbabilă
• Pled
• Mănuşi sterile

ETAPE:
PREGĂTIREA PSIHICĂ:
• Instruiţi pacienta şi explicaţi procedura şi motivele pentru care s-a recomandat
• Instruiţi pacienta să stea liniştită şi relaxată, să comunice eventualele
senzaţii neplăcute
• Obţineţi consimţământul

PREGĂTIREA FIZICĂ:
• Asiguraţi intimitatea
• Instruiţi pacienta să-şi golească vezica
• Asiguraţi poziţia corectă (ginecologică)

EFECTUAREA PROCEDURII:
• Asamblaţi echipamentul şi verificaţi temperatura lichidului
• Identificaţi pacienta
• Verificaţi recomandarea medicală
• Explicaţi desfăşurarea procedurii
• Verificaţi dacă pacienta şi-a golit vezica
• Aşezaţi pacienta pe masa ginecologică
• Înveliţi pacienta cu un pled şi aşezaţi aleza sub pacientă
• Spălaţi mâinile
• Clampaţi tubul şi puneţi în irigator soluţia la temperatura corpului
• Declampaţi tubul, evacuaţi aerul şi reclampaţi
• Îmbrăcaţi mănuşi sterile
• Spălaţi perineul cu tampoane de vată umezite cu apă caldă
• Începeţi curăţirea dinspre partea anterioară spre spate, folosind tamponul o singură dată
• Lubrifiaţi canula cu gel sau vaselină
• Agăţaţi punga/irigatorul în stativ la o înălţime de 50-70 cm de la simfiza pubiană
• Îndepărtaţi cu o mână labiile iar cu cealaltă introduceţi canula în vagin, înclinând-o spre faţă
apoi spre spatele pacientei; introduceţi aproximativ 8 -10cm (la 10 -11cm se atinge fundul
de sac vaginal)

17
 • Îndepărtaţi pensa şi permiteţi soluţiei să curgă sub forţa gravitaţiei; rotiţi cu blândeţe canula
în timpul irigaţiei
• Clampaţi tubul înainte de terminarea lichidului şi indepărtaţi canula cu blândeţe
• Permiteţi pacientei să stea pe masă câteva minute pentru a elimina lichidul în totalitate
• Spălaţi regiunea vulvară cu apă şi săpun şi uscaţi bine cu un prosop
• Examinaţi aria perineală
• Examinaţi aspectul lichidului; dacă lichidul conţine mucus, puroi sau sânge prezentaţi
medicului
• Îndepărtaţi mănuşile

ÎNGRIJIREA PACIENTEI
• Conduceţi pacienta la pat şi aşezaţi-o într-o poziţie confortabilă
• Verificaţi dacă pacienta are dureri
• Instruiţi pacienta cum să-şi facă singură spălătura dacă este nevoie

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

• Dezasamblaţi materialele
• Spălaţi materialele folosite şi aşezaţi-le în dulap
• Spălaţi mâinile

NOTAREA PROCEDURII
• Data, ora, soluţia folosită, numele persoanei care a efectuat irigaţia
• Orice observaţie legată de starea pacientei sau aspectul local; durere,
iritaţie, scurgeri
• Dacă pacienta a înţeles informaţiile

EVALUAREA PROCEDURII:
Bilanţ pozitiv:
• Spălătura s-a desfăşurat fără incidente, pacienta se simte bine
• Pacienta este cooperantă şi demonstrează înţelegerea informaţiilor primite
• Pacienta este capabilă să-şi efectueze spălătura

Bilanţ pozitiv-intervenţii:
• Pacienta acuză senzaţii neplăcute, durere
- Verificaţi: temperatura soluţiei, presiunea şi viteza de scurgere
- Verificaţi dacă pacienta şi-a golit vezica
- Scădeţi presiunea prin coborârea irigatorului sub 50cm

18
 CLISMA EVACUATORIE High-Volume Colonic Enemas: Using Rubber
Catheter
Definiție
Clismă evacuatoare reprezintă introducerea unei sonde în intestinul gros prin anus pentru a evacua
conținutul intestinal
Scop general al clismei
Evacuator:
▪ Evacuarea conținutului intestinului gros
▪ Pregătirea pacientului pentru examinări endoscopice şi radiologice cu sau fără introducerea de
substanțe de contrast
▪ Pregătirea pentru intervenții chirurgicale
Terapeutic:
▪ Introducerea unor medicamente
Indicații
Clisma evacuatoare simplă:
▪ Pregătirea preoperatorie în intervențiile pe colon și intestin
▪ Pregătirea pentru investigații radiologice
▪ Eliminarea fragmentelor solide de fecale din părțile superioare ale colonului
Clisma prin sifonaj se efectuează pentru îndepărtarea exsudatelor, toxinelor microbiene de pe suprafața
mucoaselor, în pareze, suspiciune de ocluzie intestinală
Clisma uleioasă se utilizează la pacienții cu constipații cronice
Contraindicatiile clismei
▪ Durerea abdominală de origine neprecizată ca și diagnosticul cert de apendicită acută sunt
contraindicații absolute ale clismei de orice fel
▪ Afecțiuni ale rectului sau anusului (fisuri, tromboze etc)
▪ Pacientul operat pe abdomen sau pe colon la mai puțin de 3 luni (pentru acest lucru se cere în
mod expres acordul chirurgului, deoarece clisma poate produce desfacerea suturilor și
complicații care derivă din acest lucru)
▪ Pacienți cardiaci sau cu probleme renale. Pentru aceasta categorie sunt contraindicate clismele
repetate.
Clasificarea clismelor – Tipuri
1. Clisme evacuatorii
▪ simple
▪ înalte
▪ prin sifonaj
▪ purgative
▪ uleioase
2. Clisme baritate pentru explorare
3. Clisme terapeutice
▪ medicamentoase
▪ cu efect local
▪ anestezice
4. Clisme alimentare
▪ hidratante

Materiale necesare
▪ Tavă sau cărucior pentru tratamente
▪ Materiale pentru protecţie:

19
 − Paravan
− Muşama, aleză absorbanta
− Învelitoare/pătură
− Materiale pentru spălarea mâinilor asistentului medical
− Mănuși de unică utilizare
− Recipiente pentru colectare deșeuri rezultate din activitățile medicale
▪ Materiale pentru clismă:
− Trusa de clismă de unică folosinţă
− Pară de cauciuc pentru sugar
− Tăviţă renală
− Bazinet
− Apă caldă (35-37°C) 500-1000 ml pentru adulți, 150 ml pentru copii, 50-60 ml pentru
sugari
− Stativ pentru irigator
▪ Materiale pentru creşterea efectului purgativ:
− Ulei de ricin (4 linguri la 1 l apă)
− Glicerină (40 g la 500 ml apă)
▪ Vaselină pentru lubrifierea canulei
▪ Material pentru toaleta perineală
Pregătirea pacientului
Pregătirea psihică
▪ Explicarea scopului, a modului de derulare a procedurii și a duratei
▪ Explicarea modului de colaborare
▪ Obţinerea consimţământului
▪ Se asigură respectarea intimităţii
Pregătirea fizică
▪ Izolarea pacientul cu un paravan
▪ Evaluarea resurselor pacientului
▪ Dezbrăcarea partii inferioară a corpului pacientului
▪ Așezarea pacientul în funcție de starea generală:
− Decubit lateral stâng cu membrul inferior întins şi cel drept flectat
− Decubit dorsal cu membrele inferioare ușor flectate şi coapsele depărtate (pentru
pacienții adinamici)
− Genupectorală
Tipuri de clismă evacuatoare
− Clismă evacuatoare simplă
− Clismă înaltă
− Clismă prin sifonaj
− Clismă uleioasă
− Clismă purgativă

Efectuarea clismei evacuatoare simplă

▪ Se aşeza aleza sub bazinul pacientului
▪ Se aşeza bazinetul sub regiunea sacrală şi se acopera pacientul cu o învelitoare
▪ Se verifica prescripţia
▪ Spălarea mâinilor şi îmbrăcarea mănuşilor de unică folosinţă
▪ Fixarea canulei la tubul irigatorului şi închiderea robinetului (la nevoie se aplică o pensă)
▪ Verificarea temperaturii apei
▪ Umplerea irigatorului
▪ Deschiderea robinetul şi eliminarea aerului după care se închide din nou
▪ Lubrifierea canulei cu vaselină folosind comprese de tifon
▪ Fixarea irigatorului pe stativ
− Evidențierea orificiului anal cu mâna nedominantă şi introducerea canulei 10-12 cm
prin anus în rect cu vârful orientat anterior spre vezica urinară prin mişcări de rotaţie,
până se învinge rezistenţa sfincterului anal apoi spre planul sacrului (pentru a
respecta curbura rectului)

20
 − Dacă rezistenţa se menţine şi după trecerea de anus, se lasa să se scurgă o
cantitate mică din soluţia pentru clismă, se retrage puţin canula şi apoi se continua
introducerea, rugând pacientul să respire adânc de câteva ori – Nu se forţeaza
introducerea canulei!
− Deschiderea robinetului sau a pensei şi ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm
pentru a favoriza scurgerea lichidului
− Comunicarea cu pacientul pentru ca să inspire adânc, să se relaxeze şi să rețină
soluţia 10-15 minute
− Dacă pacientul acuză durere, disconfort sau crampe abdominale se coboară irigatorul
pentru a scădea presiunea lichidului
− Închiderea robinetului înainte de terminarea scurgerii lichidului (pentru a nu pătrunde
aer în colon)
− Retragerea canulei din rect, detașarea de tubul irigatorului şi punerea ei în tăvița
renală
▪ Schimbarea poziției pacientului din decubit lateral stâng în decubit dorsal și menținerea
câteva minute, apoi în decubit lateral drept câteva minute, pentru ca soluția să pătrundă mai
profund
▪ Evacuarea conținutul colonului se face în bazinet/ploscă sau la toaletă. Se foloseste
bazinetul pentru captarea scaunului, la pat, în cazul pacienţilor imobilizaţi
▪ Realizarea igienei perineului în cazul pacientului imobilizat la pat

Efectuarea clismei înalte= High-Volume Colonic Enemas: Using Rubber Catheter

▪ Se efectuează la fel ca şi clisma simplă
▪ Se înlocuiește canula rectală cu o canulă flexibilă care poate pătrunde în colon la o
profunzime de 30-40 cm
▪ Irigatorul se ridică la 1,5 m pentru a crește presiunea apei
▪ Cantitatea de apă utilizată este 2-3 litri la o temperatură mai scăzută (15-16°C) pentru a
crește efectul purgativ
▪ Pacientul este poziționat pentru fiecare 0,75 l apă în decubit lateral stâng, decubit dorsal,
decubit lateral drept

Efectuarea clismei prin sifonaj

▪ Se efectuează la fel ca şi clisma simplă
▪ Canula este înlocuită cu o sondă semirigidă de 35-40 cm lungime cu diametru de 1,5 cm
prevăzută cu orificii largi
▪ Irigatorul se înlocuiește cu o pâlnie de 1,5 l conectată la tubul irigatorului
▪ Cantitatea de apă utilizată este 6-10 litri la o temperatură mai ridicată (35-40°C)
▪ Pensarea tubului de cauciuc lângă canulă
▪ Lubrifierea sondei şi introducerea ei prin mișcări de rotație până în colonul sigmoid
▪ Ridicarea pâlniei la înălțimea de 1 m şi deschiderea pensei pentru a permite pătrunderea
apei în colon
▪ Înainte de golirea completă a apei din pâlnie se coboară pâlnia sub nivelul colonului, lichidul
de irigație scurgându-se înapoi în pâlnie împreună cu fragmente de fecale, puroi, mucozități
etc.
▪ Evacuarea lichidului de irigație în vasul colector
▪ Repetarea sifonajului de 5-6 ori până se elimină apă curată

Efectuarea clismei uleioase

▪ Se efectuează la fel ca şi clisma simplă
▪ Se utilizează 200-400 ml ulei vegetal încălzit la 37°C care se introduce lent, în 15-20 minute
▪ Se menține uleiul în rect 6-12 ore
▪ Se execută seara, eliminarea se face dimineaţa

Efectuarea clismei purgative

▪ Efectul se bazează pe crearea unui mediu hiperton, atrage apa din țesuturi şi formează un
scaun lichid ușor de eliminat
▪ Se efectuează la fel ca şi clisma simplă

21
 ▪ Se folosește o soluţie concentrată (250 ml apă cu 2-3 linguri MgSO4)

Reorganizarea locului de muncă:

▪ Segregarea selectivă a deșeurilor rezultate din activitățile medicale
▪ Îndepărtarea mănuşilor de unică folosinţă și spălarea mâinilor

▪ Aerisirea salonului
Supravegherea pacientului
▪ Așezarea pacientului într-o poziţie comodă sau într-o poziţie recomandată.
▪ Întinderea lenjeriei de corp şi de pat.
▪ După eliminarea scaunului se verifica starea de igienă a zonei anale şi dacă este nevoie se
ofera pacientului apă, săpun şi prosop
▪ Dacă pacientul este imobilizat se efectueaza toaleta zonei folosind un alt bazinet, urmând
paşii descrişi în fişa "Captarea materiilor fecale în bazinet"
▪ Se verifica aspectul, culoarea şi cantitatea materiilor fecale eliminate

Evaluarea şi notarea procedurii

▪ Notarea procedurii:
▪ Se notează aspectul și conţinutul lichidului de clismă și orice acuze ale bolnavului
▪ Cantitatea, aspectul şi culoarea materiilor fecale în foaia de temperatură sau în planul de
îngrijiri
▪ Consemnaţi eventuale aspecte patologice (culoare, consistenţă, prezenţa sângelui,
puroiului, mucusului)
▪ Comportamentul pacientului pe durata procedurii

Evaluarea procedurii
Bilanţ pozitiv:
▪ Pacientul exprimă confort
▪ Conţinutul intestinal gros este eliminat
▪ Materiile fecale au aspect normal
Bilanţ negativ-intervenţii:
• Canula întâmpină rezistenţă după pătrunderea în anus
- Nu se forţeaza introducerea canulei
- Se retrageţi uşor, se lasa să curgă o cantitate mică de apă şi se continua introducerea
cu mişcări uşoare de rotaţie
• Pacientul acuză dureri, crampe, senzaţie puternică de defecaţie
- Presiunea sau viteza de introducere a lichidului este mare – se opreste câteva momente
introducerea lichidului, se coboara irigatorul sau se regleaza presiunea cu ajutorul
robinetului (dacă există)
• Pacientul este slăbit şi nu poate reţine lichidul
- Se tin fesele pacientului strânse ajutându-l să ţină lichidul

CLISMA TERAPEUTICA (MEDICAMENTOASA)

Calea rectala constituie o cale de administrare a medicamentelor. Introducerea de medicamente pe

cale rectala se practica atunci când nu se pot lua pe cale orală sau în scop de tratament local la:
▪ bolnavii inconştienţi
▪ cei care refuză tratamentul, sau bolnavii care suferă de afecţiuni gastrice, tulburari de
deglutitie sau intolerante digestive.

Scopul clismelor terapeutice şi clasificarea acestora este:

1. pentru anestezia generală a copilului mic (inducţia anestezică)
2. cu ceai de muşeţel (infuzie) pentru tratamentul afecţiunilor inflamatorii ale intestinului pentru
absorbţia gazelor intestinale.
3. cu soluţii de bicarbonat de sodiu 5, 8% pentru dizolvarea mucusului intestinal.
4. pentru calmarea durerilor locale cu soluţii de xilină 1%.

22
 5. dezinfectante cu sulfamide:
− 2-3g sulfamidă în 250ml ceai de muşeţel
− soluţie cu albastru de metilen 1%
6. clisme cu cortizon (antiinflamatoare)
7. clisme epitelizante cu vitamina A soluţie 5ml de 30.000U
Materiale necesare
▪ Materiale de protectie: paravan, musama, aleza, invelitoare, mănuși de unică utilizare
▪ Sonda, canula
▪ Irigator si/ sau Seringa janet
▪ Ulei pentru lubrifiere
▪ Apa pentru clisma
▪ Solutii medicamentoase
▪ Tavita renala

Efectuarea clismei terapeutice

Prin mucoasa rectală se absorb:
− anestezicele
− antiinflamatoarele
− digitalicele
− clorura de calciu
− opiu
− chinina, etc.
▪ Aceste substanţe se dizolvă în apă şi cu ele se efectuează clismele.
▪ Se fac la 1-1,5 ore de la clisma evacuatoare.
▪ Se fac şi sub formă de clismă picătură cu picătură sau microclisme care se repetă de 2-3
ori/zi şi se efectuează cu substanţe dizolvate în 10-15ml apă, ser fiziologic 9%, glucoză 5%.
▪ Clisma se face cu sonda Nelaton la capătul căreia se adaptează o seringă cu soluţia
medicamentoasă. Se poate face şi cu irigatorul

CLISMA EXPLORATOARE
In categoria clismelor exploratoare intra clismele baritate pentru explorarea colonului. Acestea se
fac cu :
▪ substanţe de contrast radioopac
▪ sulfat de bariu (suspensie)
Clisma exploratoare se face după clisma evacuatorie şi un regim hidric.
Clisma baritata reprezinta un procedeu de investigare a intestinului gros si consta in
introducerea unei substante de contrast (bariu) in rect si efectuarea unei radiografii.

Scop
▪ Explorator: detectarea de polipi, diverticuli, ulcere, fistule, procese inflamatorii, cancer
colorectal,boala Crohn, colita ulceroasa
Pregatirea pacientului
▪ Pentru claritatea radiografiilor, este important ca intestinul gros si rectul sa fie bine curatate
de orice materii fecale. Inainte de efectuarea clismei exploratoare (cu bariu) se efectueaza o
clisma evacuatorie simpla.

CLISMA ALIMENTARA SI HIDRATANTA

Se face atunci când există o intoleranţă gastrică sau refuz alimentar. Se practică picătură cu
picătură după o clismă evacuatorie şi apoi la interval de o oră se începe clisma alimentară. Se fac
numai cu soluţii izotonice. Se administrează:
− ser fiziologic 9‰
− hidrolizate de proteine (aminoven, aminosteril)
− alcool în soluţie 3-4 %
− hidranţi de carbon
− săruri minerale
− soluţii Ringer
− glucoză 5%

23
În caz de intoleranţă se răreşte ritmul de administrare sau se adaugă în clismă 5-10 picături de opiu.

CLISMELE LA SUGARI SI COPII MICI

Se fac în funcţie de vârstă:
▪ la sugari până la 6 luni se vor face cu o pară de capacitate 50-60ml
Efectuarea procedurii
▪ Sugarii se aşează pe masa de înfăşat în decubit dorsal cu genunchii flectaţi sau în decubit
lateral stâng cu membrul stâng flectat pe abdomen, iar cel drept întins.
▪ Cu mâna stângă se îndepărtează fesele, iar cu mâna dreaptă se introduce vârful perei de
cauciuc lubrefiat în anus.
▪ Lichidul din pară se introduce încet în rect.
▪ Se scoate apoi vârful perei şi cu degetele se strâng câteva minute fesele pentru
menţinerea clismei în rect.
▪ Se lasă 5-10minute copilul înfăşat apoi se evacuează conţinutul intestinal şi apoi i se face
toaleta locală.

Clismele medicamentoase se fac cu sonde Nelaton numărul 10 şi 12 cm în ritm de 3-6 picături

pe minut. Cantitatea de lichid în clismă nu va depăşit 50ml la sugari şi 150ml la copii mai mari.

UTILIZAREA TUBULUI DE GAZE

Definiție
Utilizarea tubului de gaze reprezintă introducerea unui tub semirigid în colon prin anus
Scop
▪ Evacuator
Indicații
▪ Evacuarea gazelor din colon în caz de meteorism abdominal
Materiale necesare
▪ Tavă sau cărucior pentru tratamente
▪ Paravan
▪ Muşama, aleză
▪ Învelitoare/pătură
▪ Materiale pentru spălarea mâinilor asistentului medical
▪ Mănuși de unică utilizare
▪ Recipiente pentru colectare deșeuri rezultate din activitățile medicale
▪ Tub steril semirigid din plastic de 30-35 cm lungime şi 8-12 mm diametru cu marginile
rotunjite
▪ Tăviţă renală
▪ Bazinet (ploscă)
▪ Vaselină pentru lubrifierea tubului
▪ Comprese sterile
Pregătirea pacientului
Pregătirea psihică
− Explicarea scopului, a modului de derulare a procedurii și a duratei
− Explicarea modului de colaborare, obţinerea consimţământului
− Se asigură respectarea intimităţii prin izolarea pacientul cu un paravan
Pregătirea fizică
▪ Evaluarea resurselor pacientului
▪ Așezarea pacientul în funcție de starea generală:
− Decubit lateral stâng cu membrul inferior întins şi cel drept flectat
− Decubit dorsal cu membrele inferioare ușor flectate şi coapsele depărtate (pentru
pacienții adinamici)
Efectuarea procedurii
▪ Spălarea mâinilor şi îmbrăcarea mănuşilor de unică folosinţă
▪ Se izoleaza patul cu paravan
▪ Se protejeaza patul cu musama si aleza
▪ Se indeparteaza lenjeria in partea inferioara a corpului

24
 ▪ Se lubrifiază tubul cu vaselină folosind comprese de tifon
▪ Se îndepărtează fesele pacientului cu mâna nedominantă şi se introduce tubul prin anus în
rect cu vârful orientat anterior spre vezica urinară apoi spre planul sacrului (pentru a
respecta curbura rectului)
▪ Se introduce tubul 15-20 cm în colon
▪ Se menține tubul de gaze maxim 2 ore în colon
▪ Se retrage tubul din colon
Reorganizarea locului de muncă:
▪ Segregarea selectivă a deșeurilor rezultate din activitățile medicale
▪ Îndepărtarea mănuşilor de unică folosinţă și spălarea mâinilor
▪ Se aerisește salonul
Supravegherea pacientului
▪ Așezarea pacientului într-o poziţie comodă sau într-o poziţie recomandată.
▪ Întinderea lenjeriei de corp şi de pat
Evaluarea şi notarea procedurii
▪ Se notează procedura în fișă
▪ Se notează în dosarul de îngrijire acuzele bolnavului

SPĂLĂTURA OCULARĂ
=Medical Assistant Training: Prepare to Irrigate the Eye and Instill Eye
Medication
Definiţie:
Spălătura oculară este introducerea de lichid de irigare în sacul conjunctival pentru îndepărtarea
secrețiilor sau a corpilor străini.

Scop • Terapeutic:
▪ Îndepărtarea secreţiilor conjunctivale.
▪ Îndepărtarea corpilor străini.

Material necesar
▪ Tavă sau cărucior pentru tratamente
▪ Mușama, aleză
▪ Prosop
▪ Materiale pentru spălarea mâinilor asistentului medical
▪ Mănuşi de unică folosinţă
▪ Recipiente pentru colectarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale
▪ Tăviță renală
▪ Pensă porttampon
▪ Pipetă sterilă
▪ Lichid de spălătură:
− Ser fiziologic încălzit la 37°C
− Soluţie medicamentoasă prescrisă de medic
▪ Comprese sterile
▪ Tampoane de tifon sterile

Pregătirea pacientului
Pregătirea psihică
− Explicarea scopului, a modului de derulare a procedurii și a duratei
− Explicarea modului de colaborare, obținerea consimțământului
− Se asigură respectarea intimității prin izolarea pacientul cu un paravan
Pregătirea fizică
− Evaluarea resurselor pacientului
− Așezarea pacientul în poziție șezândă cu capul în extensie sau în decubit lateral
− Protejarea scaunului /patului cu aleză şi cu mușama
− Protejarea pacientului cu prosopul așezat pe umăr, sub ochiul afectat

25
Efectuarea procedurii
▪ Se spală mâinile şi se îmbracă mănuşile de unică folosinţă
▪ Poziționarea tăviței renale lângă obrazul pacientului, pe partea ochiului afectat, susținerea ei
de către pacient/alt asistent medical şi înclinarea ușoară a capului spre tăviță pentru ca
lichidul să se scurgă în această
▪ Poziționarea unei comprese sterile pe celălalt ochi
▪ Se așeză pe pleoapa superioară și pe cea inferioară a ochiului afectat două comprese mici
de tifon îmbibate în soluția de spălare
− Verificarea temperaturii lichidului de spălătură şi aspirarea lichidului în pipetă
▪ Deschiderea fantei palpebrale de către asistentul medical apucând de cele două tampoane,
cu mâna nedominantă
▪ Picurarea încet a lichidului de spălătură în sacul conjunctival cu mâna dominantă, cu pipeta,
de la o distanță de 6-7 cm de ochiul pacientului
− Solicitarea ca pacientul să își miște ochiul în toate direcțiile
− Repetarea spălăturii de mai multe ori
▪ Îndepărtarea tampoanelor de tifon de pe pleoape
▪ Îndepărtarea compresei de pe celălalt ochi
▪ Îndepărtarea tăviței renale
− Verificarea prezenței eventualilor corpi străini în lichidul de spălătură
▪ Ștergerea lichidului rămas în unghiul nazal al ochiului cu tampoane de tifon
▪ Ștergerea feței pacientului cu prosopul
Reorganizarea locului de muncă:
▪ Segregarea selectivă a deșeurilor rezultate din activitățile medicale
▪ Îndepărtarea mănuşilor de unică folosinţă și spălarea mâinilor
Supravegherea pacientului
▪ Pe toată perioada procedurii se va comunica cu pacientul pentru susținerea psihică a
acestuia și identificarea eventualelor situații de risc
▪ Așezarea pacientului în repaus, după efectuarea procedurii, în decubit dorsal 15-30 minute
şi evitarea curentul de aer
▪ Întinderea lenjeriei de corp şi de pat
Evaluarea şi notarea procedurii
▪ Se notează procedura și se menționează:
− Aspectul, conţinutul lichidului de spălătură și acuzele bolnavului
Accidente/ Incidente
▪ Infectarea celuilalt ochi prin omiterea protejarii cu o compresa sterila
▪ Ranirea ochiului prin atingerea cu pipeta
▪ Lezarea ochiului prin manevre incorecte ale asistentei sau miscari reflexe ale pacientului.

SPĂLĂTURA NAZALĂ= Lavado nasal

Definiție
▪ Spălătura nazală este evacuarea conținutului nazal
prin introducerea de lichid de irigare în cavitățile
nazale. Se poate efectua baia nazală sau dușul nazal
Scop :
▪ Terapeutic
▪ Explorator
Materiale necesare
▪ Tavă sau cărucior pentru tratamente
▪ Mușama, aleză
▪ Prosop
▪ Materiale pentru spălarea mâinilor asistentului medical
▪ Mănuşi de unică folosinţă
▪ Recipiente pentru colectare deșeuri rezultate din
activitățile medicale
▪ Tăviţă renală

26
 ▪ Pipetă sterilă /irigator nazal steril/seringa sterila 10 ml
▪ Lichid de spălătură:
− Ser fiziologic încălzit la 37°C
− Soluţia medicamentoasă prescrisă de medic
Pregătirea pacientului
Pregătirea psihică
▪ Se explică pacientului scopul, modul de derulare a
procedurii și a duratei, a modului de colaborare și se obține
consimţământul
Pregătirea fizică
▪ Se valuează resurselor pacientului și se așează în poziţie
șezândă
▪ Se protejează pacientul cu prosopul așezat sub bărbie
Baia nazală
▪ Se spală mâinile şi se îmbracă mănuşile de unică folosinţă
▪ Poziționarea tăviței renale sub bărbia pacientului și susținerea ei de către pacient sau altă
persoană şi poziționarea în extensie a capului pacientului, ușor într-o parte
▪ Verificarea temperaturii lichidului de spălătură şi aspirarea lichidului în pipetă/seringa
▪ Așezarea pipetei la orificiul nazal și picurarea lentă a lichidului de spălătură în cavitatea
nazală cu mâna dominantă
▪ Se solicită pacientului să pronunțe „aaa” pentru obturarea foselor nazale și ridicarea vălului
palatin, împiedicând pătrunderea lichidului în căile respiratorii
▪ Se solicită pacientului să aducă capul în flexie pentru ca lichidul de spălătură să se scurgă
în tăvița renală
▪ Repetarea spălăturii de mai multe ori pentru fiecare nară
▪ Se îndepărtează tăvița renală
▪ Examinarea lichidul de spălătură
▪ Se șterge fața pacientului cu prosopul
▪ Pe toată perioada procedurii se va comunica cu pacientul pentru susținerea psihică a
acestuia și identificarea eventualelor situații de risc.
Dușul nazal
▪ Se spală mâinile şi se îmbracă
mănuşile de unică folosinţă
▪ Poziționarea tăviţei renale sub bărbia
pacientului și susținerea ei de către
pacient/alt asistent medical
▪ Verificarea temperaturii lichidului de
spălătură şi aspirarea lichidului în
irigatorul nazal
▪ Așezarea irigatorului la o înălțime de
30 cm în raport cu nivelul nasului
bolnavului:
▪ Golirea de aer a tubului irigatorului
▪ Se solicită pacientului să respire pe
gură liniștit, fără a înghiți, fără a vorbi:
▪ Introducerea olivei nazale în nară și
injectarea lentă a lichidului de
spălătură care se va scurge pe
cealaltă nară în tăvița renală
▪ Repetarea spălăturii de mai multe ori
pentru fiecare nară
▪ Îndepărtarea tăviței renale
▪ Examinarea lichidul de spălătură
▪ Ștergerea feței pacientului cu prosopul
▪ Pe toată perioada procedurii se va comunica cu pacientul pentru susținerea psihică a
acestuia și identificarea eventualelor situații de risc.
Reorganizarea locului

27
 ▪ Segregarea selectivă a deșeurilor rezultate din activitățile medicale
▪ Îndepărtarea mănuşilor de unică folosinţă și spălarea mâinilor
Supravegherea pacientului
▪ Așezarea pacientului în repaus, în decubit dorsal 15-30 minute
▪ Întinderea lenjeriei de corp şi de pat.
Evaluarea şi notarea procedurii
▪ Notarea procedurii
− Aspectul, conţinutul lichidului de spălătură
− Acuzele bolnavulu

SPĂLĂTURA AURICULARĂ = Irrigate Ear

Definiție
▪ Spălătura auriculară este introducerea de lichid de irigare în conductului auditiv extern pentru
îndepărtarea secrețiilor sau a corpilor străini
Scop
▪ Terapeutic:
− Îndepărtarea secrețiilor (puroi, cerumen)
− Îndepărtarea corpilor străini intraauriculari
− tratamentul otitelor cronice.
Materiale necesare
▪ Tavă sau cărucior pentru tratamente
▪ Mușama, aleză
▪ Prosop
▪ Materiale pentru spălarea mâinilor
▪ Mănuşi de unică folosință
▪ Recipiente pentru colectare deșeurilor
▪ Tăviță renală
▪ Pensă porttampon
▪ seringa GUYON de capacitate 200ml (100ml)
sterila;
▪ Lichid de spălătură:
− apă sterilă încălzită la 37°C
− Soluţie medicamentoasă prescrisă de medic
▪ Tampoane auriculare.
Pregătirea pacientului
Pregătirea psihică:
▪ Explicarea scopului, a modului de derulare a procedurii și a duratei
▪ Explicarea modului de colaborare, obținerea consimțământului
▪ Se asigură respectarea intimității prin izolarea pacientul cu un paravan
Pregătirea fizică:
▪ Evaluarea resurselor pacientului
▪ Așezarea pacientul în poziție șezândă sau semisezanda
▪ Protejarea scaunului /patului cu aleză şi cu mușama
▪ Protejarea pacientului cu prosopul așezat pe umăr, sub urechea afectată
Efectuarea procedurii
Important!
▪ În cazul dopului de cerumen, cu 24 de ore înainte de a efectua spălătura auriculară se va
instila în conductul auditiv extern – de 3 ori – soluţie de bicarbonat de sodiu în glicerină 1/20
sau apa oxigenata
▪ În cazul dopului epidermic se va instila soluţie de acid salicilic 1% în ulei de vaselină (parafina
lichida).
▪ În cazul corpurilor străine hidrofile (boabe de legume şi cereale) se va instila alcool.
▪ În cazul insectelor vii se fac instilaţii cu ulei de vaselină, glicerină sau se aplică tampon cu
alcool, eter – cu efect narcotizant.

28
 ▪ Spălarea mâinilor şi îmbrăcarea mănușilor de unică folosință
▪ Poziționarea tăviței renale sub urechea afectată, susținerea ei de către pacient şi înclinarea
ușoară a capului spre tăviță pentru ca lichidul să se scurgă în această
▪ Verificarea temperaturii lichidului de spălătură şi aspirarea lichidului în seringă
▪ Deschiderea gurii de către pacient, pentru lărgirea conductului auditiv
▪ Tragerea pavilionul urechii pacientului, în sus şi înapoi, cu mâna nedominantă
▪ Injectarea lichidului de spălătură în conduct, spre peretele postero-superior, cu mâna
dominantă şi apoi evacuarea lichidului
▪ Repetarea spălăturii de mai multe ori, până când lichidul este curat
▪ Uscarea conductului auditiv extern cu tampoane auriculare
▪ Introducerea în conductul auditiv extern a unui tampon de vată
Reorganizarea locului de muncă:
▪ Segregarea selectivă a deșeurilor rezultate din activitățile medicale
▪ Îndepărtarea mănuşilor de unică folosinţă și spălarea mâinilor
▪ Aerisirea salonului
Supravegherea pacientului
▪ Așezarea pacientului în repaus, în decubit dorsal 15-30 minute şi evitarea curentului de aer
▪ Întinderea lenjeriei de corp şi de pat
Evaluarea şi notarea procedurii
▪ Se notează procedura
▪ Se precizează aspectul, conţinutul lichidului de spălătură și acuzele bolnavului

29