Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 6.sondaje-Spalaturi-Clisme
Curs 6.sondaje-Spalaturi-Clisme
Atât pentru sondaje cât şi pentru spălături se va efectua pregătirea psihică a bolnavului, i
se va explica scopul şi necesitatea manoperei, cât şi beneficiul adus prin această manoperă.
Pentru uşurarea şi reuşita tehnicii, bolnavul este sfătuit de către asistentul medical să coopereze.
În caz de refuz a bolnavului, asistentul medical va anunţa medicul, va consemna în foaia de
observaţie şi va invita bolnavul să semneze refuzul.
Este interzisă obligaţia bolnavului la o manevră pe care el nu şi-o doreşte.
În cazul persoanelor inconştiente, decizia de sondaj sau spălătură o va lua medicul.
In caz că se introduce în cavitate apă sau soluţii medicamentoase care vor fi evacuate,
vorbim de spălătură şi se face în scop de a curăţii cavitatea respectivă.
Pentru ca sondele să fie utilizate indiferent de cavitatea unde vor fi introduce, ele trebuie să
fie folosite după reguli bine stabilite pe care orice asistent sau cadru medical care le foloseşte să le
respecte:
• la introducerea sondei, vârful ei se umidifică cu apă sau se unge cu un ulei sau cu un
anestezic local;
• sondele să fie sterile, de unică folosinţă şi utilizate în condiţii de asepsie perfectă;
• bolnavilor li se va cere consimţământul (bolnavi cooperanţi) pentru efectuarea manoperei;
• bolnavii vor fi instruiţi asupra modului de desfăşurare a procesului de sondare şi asupra
scopului acestuia, precum şi asupra felul cum trebuie să se comporte în timpul manoperei;
• bolnavii agitaţi sau cei cu teamă vor fi sedaţi sau calmaţi uşor în aşa fel încât să se poată
colabora cu ei;
• sondajul se va face cu profesionalism şi răbdare pentru a nu face cale falsă la înaintarea
sondei;
• introducerea sondei se face cu mare atenţie şi tact pentru a nu obosi bolnavul;
• la efectuarea de spălături cantitatea de lichid de spălat va fi mai mică decât cavitatea
unde o introducem;
• în caz de orice accident (mici hemoragii, dureri locale, scăderea TA) se va anunţa medicul
• conţinutul cavităţilor se va arăta medicului şi va fi trimis în caz de nevoie la laborator
• persoana care a efectuat sondajul trebuie să fie protejată cu echipament de protecţie
(şorţ, mănuşi de cauciuc şi mască)
• persoana care a efectuat manopera va fi notată în foaia de observaţie şi se va consemna
ora, durata şi materialul extras
• nu va efectua sondajul decât personalul medical calificat care răspunde în faţa organelor
de răspundere profesională
1
SONDAJUL NAZOGASTRIC
Scop
Explorator
recoltarea conţinutului stomacal în vederea
evaluării funcţiei chimice şi secretorii
(chimismul gastric)
pentru studierea funcţiei evacuatoare a
stomacului
Terapeutic
evacuarea conţinutului stomacal toxic
curăţirea mucoasei de exsudate şi substanţe străine depuse
hidratarea şi alimentarea bolnavului
introducerea unor substanţe medicamentoase
Materiale necesare
tavă sau cărucior pentru materiale;
sonde radioopace de cauciuc sau din material plastic sterile;
seringa de 20 ml; seringă Guyon (50 ml) sterilă;
o pensă hemostatică Kocher pentru închiderea sondei
tăviţă renală;
soluţie pentru lubrifiere (gel);
mănuşi de unică folosinţă;
comprese;
eprubete, pungă colectoare pentru colectarea conţinutului
eliminat;
alimente, medicamente în funcţie de scop şi indicaţie;
pahar mat, leucoplast, prosoape, şerveţele de hârtie;
prosop, câmp pentru protecția lenjeriei
recipiente pentru colectare deșeuri rezultate din activitățile
medicale
Sonda Faucher: este confecţionată din cauciuc semirigid cu dimensiuni 1,5m şi grosime 10-
12mm, închis la un capăt şi rotund. Partea rotunjită prezintă două orifi cii laterale. Partea distală
este lărgită în scop de a se putea adapta la ea o pâlnie pentru spălături sau alimentaţie. La o
distanţă de 40, 45, 50 cm de vârful rotunjit şi închis se găsesc marcaje cu tuş negru pentru a se
putea orienta distanţa până unde este introdusă sonda. Când acest marcaj
este la nivelul arcadei dentare sonda este în stomac. Marcajul de 40-50 este
distanţa medie dintre centrul stomacului şi arcada dentară.
2
Se respectă intimitatea pacientului prin izolare cu paravan
Pregătirea fizică:
Evaluarea resurselor pacientului
Așezarea pacientul în poziție șezând sau semișezând; dacă este inconştient se aşază în
decubit lateral stâng cu capul flectat pe spate.
În cazul sondei nazogastrice, pacientul este rugat sau ajutat să-şi curețe nasul și se alege
nara în funcție de permeabilitate, punând pacientul să respire alternativ pe o nară sau alta
Îndepărtaţi proteza dentară dacă există şi plasaţi-o într-un pahar cu apă
Efectuarea procedurii:
Spălarea mâinilor şi îmbrăcarea mănușilor de unică folosință
Îndepărtarea protezei dentare (dacă pacientul prezintă)
Protejarea lenjeriei pacientului cu un prosop sau un câmp plasat sub bărbie
Se estimeaza lungimea necesară pentru ca sonda să ajungă în stomac
procedând astfel:
Măsurarea cu sonda gastrică a distanței dintre lobul urechii şi vârful
nasului și apoi distanța de la lobul urechii până la apendicele xifoid (în
total aproximativ 50 cm la adult)
Marcarea distanței pe sondă (sau se notează distanțele dacă sonda este
gradată
Plasarea tăviței renale sub bărbia pacientului și susținerea ei de către pacient cu o mână
sau se apeleaza la ajutor
Lubrifierea vârfului sondei pentru a asigura înaintarea
Sonda gastrică se poate introduce atât pe gură cât şi pe o nară a nasului.
După ce se introduce capătul rotunjit până la peretele posterior al faringelui,
cât mai aproape de rădăcina limbii i se spune bolnavului să înghită. Cu ajutorul
deglutiţiei sonda va aluneca pe calea naturală spre esofag. Asistentul medical
împinge uşor sonda, care înaintează spre stomac. Dacă apare greaţa se invită
bolnavul să inspire profund pentru a inhiba centrul vomei din bulb. Avansaţi cu sonda
rugând pacientul să înghită până ajunge la primul semn.
Se favorizeaza înghiţirea sondei dând pacientului cantităţi mici de apă cu
paiul (dacă este cazul)
Observarea permanentă a stării pacientului (dacă sonda a ajuns în trahee
pot să apară: tuse, cianoză, tulburări respiratorii)
Înghițirea sondei de către pacient încet, până la al doilea semn
Verificarea poziției sondei prin una din următoarele metode
Introducerea aerului pe sondă cu seringa și auscultația zgomotelor cu
stetoscopul
Aspirarea conţinutului stomacal cu seringa
Introducerea capătului liber al sondei într-un pahar cu apă
Pentru alimentație sau introducerea unor medicamente verificarea trebuie făcută prin
control radiologic
Fixarea sondei cu leucoplast pe nas astfel încât să nu împiedice vederea şi să nu preseze
nasul
Realizarea unei bucle din partea liberă a sondei pentru a permite mişcarea liberă a capului
şi se face a doua fixare
Continuarea sondajului conform scopului şi indicației
Atașarea la sondă a sistemului de aspirație/punga colectoare/recipientul cu alimente/cu
medicamente
Așezarea pacientului în poziție comodă
Pensarea sondei cu pensa Kocher
Închiderea sondei între două folosiri
3
Mobilizarea sondei zilnic printr-o mișcare ușoară de rotire pentru a evita apariția
aderențelor
Schimbarea leucoplastului de fixare şi locul acestuia
Verificarea permeabilității sondei
Asigurarea igienei cavității bucale de 3 ori pe zi
Asigurarea hidratării buzelor
În cazul nutriției enterale, irigarea sondă cu aproximativ 30 ml de apă sterilă înainte și după
alimentație
Supravegherea pacientului după procedură
Așezarea pacientului într-o poziție comodă sau într-o poziție recomandată
Întinderea lenjeriei de corp şi de pa
Reorganizarea locului de muncă
Îndepărtaţi materialele folosite
Goliţi recipientele (dacă este cazul) şi curăţaţi
Aşezaţi materialele în dulapuri sau în alte locuri destinate păstrării
Notarea procedurii
Data, ora efectuării/introducerii sondei, tipul tubajului, durata şi mărimea sondei folosite
Măsurarea și notarea cantității, aspectului, conţinutului (mucos, alimentar, bilios, fecaloid,
sânge), simptomelor premergătoare și orice alte acuze ale bolnavului
Evaluarea procedurii:
Bilanţ pozitiv:
Pacientul este colaborant şi demonstrează înţelegerea informaţiilor
Sonda este introdusă fără dificultate
Sonda este permeabilă
Pacientul nu acuză disconfort major .
Bilanţ negativ-intervenţii:
Pacientul nu colaborează
- Explicaţi-i cu răbdare importanţa procedurii şi la nevoie anunţaţi medicul
- Folosiţi un spray anestezic, dacă medicul recomandă, pentru a îndepărta senzaţiile
neplăcute
Sonda nu înaintează la nivelul orificiului nazal
- Este posibilă o obstrucţie; retrageţi sonda şi încercaţi din nou cu răbdare
Pacientul tuşeşte, se cianozează, prezintă tulburări respiratorii pentru că sonda a ajuns în
trahee
- Retrageţi uşor sonda, lăsaţi pacientul să se liniştească şi încercaţi din nou manevrând
sonda cu blândeţe
Pacientul acuză disconfort, iritaţie, senzaţie de vomă, greaţă
- Sfătuiţi pacientul să respire profund pentru a combate greaţa
- Ajutaţi pacientul să-şi susţină sau susţineţi tăviţa renală, în caz de vomă
- Anunţaţi medicul în caz de iritaţie şi aplicaţi măsurile stabilite de acesta
Sonda se încolăceşte în stomac
- Apreciaţi corect prin măsurători profunzimea la care va fi introdusă sonda
- Retrageţi puţin sonda până la diviziunea 55-60 sau până la al doilea marcaj
4
SONDAJUL DUODENAL
Sondajul duodenal este rar indicat.
Reprezintă introducerea unei sonde până în duoden (dincolo de pilor) pentru extragerea
conţinutului:
în vederea unor teste de diagnostic
drenarea căilor biliare
introducerea unor lichide hidratante şi nutritive, a unor medicamente
aspiraţie continuă la bolnavii chirurgicali.
Materiale necesare:
Tavă sau cărucior pentru materiale
Sonde sterile Einhorn (sau Miller-Aboit)
2 seringi de 20 ml, seringă Guyon, perfuzoare
Mănuşi de cauciuc de unică folosinţă
Pensă pentru clamparea sondei
Leucoplast
Aleză, prosop
Pernă cilindrică sau un sul dintr-o pătură
Tăviţă renală
Materiale în funcţie de obiectiv: stativ cu eprubete, soluţie de Sulfat de magneziu 33%,
hârtie de turnesol, medii de cultură, ulei de măsline, novocaină, soluţii pentru hidratare sau
alimentare, medicamente, recipiente pentru colectarea lichidului de aspiraţie sau pungi
colectoare
Paravane pentru izolare
Pahar cu apă
Pregătirea bolnavului
se face pregătirea psihică.
tubajul se execută în patul bolnavului sau în sala de tratamente. Bolnavul este izolat de
ceilalţi bolnavi prin paravane, în cazul efectuării tubajului duodenal sau gastric în salon
cu 24 ore înaintea tubajului duodenal bolnavul nu mănâncă alimente solide numai lichide,
apoi în ziua tubajului el rămâne nemâncat
se face la ora dejunului
Execuţia tehnicii la bolnavul conştient
se aşează bolnavul si se introduce sonda ca şi la tubajul gastric,
dupa ce sonda a ajuns in stomac pacientul trece din pozitia semisezanda in decubit lateral
drept cu hipocondrul drept pe o pernă rotundă si sta in acest fel 5-10 minute (in acest fel
sonda se "aseaza" pe curbura mica a stomacului) şi pentru a putea înaintea spre pilor
se avanseaza cu sonda inca 15-20 cm
se aspira; aspectul bilios al aspiratului ne confirma ca sonda a ajuns in duoden• după ce
sonda a ajuns în duoden prin ea curge în câteva minute sucul duodenal format din suc
duodenal şi bilă galben aurie
Pentru a verifica existenţa sondei în duoden se practică:
• insuflarea cu aer cu o seringă de 20ml. Când sonda este în stomac bolnavul simte aerul în
stomac
• injectarea cu lapte: se introduce 10 ml lapte pe sondă. Dacă sonda este în stomac se poate
extrage înapoi în seringă laptele, dacă este în duoden nu se poate extrage
• controlul radiologic: se vizualizează oliva bulbară pe ecranul radiologic (în cazul în care tubajul
duodenal se face cu sonda Einhorn cu olivă)
Incidente şi accidente:
• încolăcirea sondei în stomac
• spasmul pilorului. În acest caz se introduce 20-30 ml bicarbonat de sodiu 10% sau lapte
• obstacol anatomic pe căile extrahepatice
• spasmul sfincterului Oddi
• coagularea bilei
• lipsa secreţiei biliare (hepatite)
5
ÎNDEPĂRTAREA SONDEI GASTRICE SAU DUODENALE
Responsabilități
Îndepărtarea sondei gastrice intră în competența asistentului medical
Scop
Se îndepărtează sonda la terminarea procedurii de sondaj sau lavaj gastric sau duodenal
Materiale necesare
Tavă sau măsuță pentru materiale
Pensă Kocher
Șervețele de hârtie
Mănuși de unică folosință
Tăviță renală
Prosop
Pahar cu apă
Pregătirea pacientului
Pregătirea psihică:
Se informează pacientul despre procedură pentru a obține colaborarea
Se obține consimțământul informat
Pregătirea fizică:
Se așeză pacientul în poziție semișezând sau șezând în funcție de starea generală
Aplicarea unui prosop sub bărbia pacientului
Efectuarea procedurii:
Se verifică recomandarea medicului privind îndepărtarea/schimbarea sondei
Spălarea mâinilor și îmbrăcarea mănușilor de unică folosință
Pensarea sondei cu pensa Kocher
Îndepărtarea leucoplastului cu blândețe de pe nas şi faţă
Pacientul este rugat să inspire şi să rămână în apnee
Prinderea sondei între degete, pensarea ei, retragerea lentă până aproape de
faringe, apoi cu o mișcare rapidă îndepărtarea ei
În timpul extragerii, sonda poate fi ghidată cu cealaltă mână folosind șervețele sau
prosop de hârtie, prinzând capătul liber
Supravegherea pacientului
Pacientul este rugat să respire normal
Se oferă un pahar cu apă pentru clătirea gurii
Se așează pacientul într-o poziție comodă sau recomandată
Reorganizarea locului de muncă
Îndepărtaţi materialele folosite
Măsuraţi (dacă este cazul) lichidul eliminat
Îndepărtaţi mănuşile, spălaţi mâinile
Notarea procedurii
Procedura este notata
Ora îndepărtării sondei şi comportamentul pacientului, cantitatea, aspectullichidului
Evaluarea procedurii:
Bilanţ pozitiv:
Îndepărtarea sondei a decurs fără incidente
Pacientul exprimă stare de confort
Bilanţ negativ-intervenţii:
Pacientul exprimă disconfort din următoarele cauze:
- Sonda nu a fost închisă şi pensată, conţinutul s-a scurs în faringe
- Preveniţi prin executarea corectă a extragerii;
Prezintă iritaţii din cauza lezării mucoasei prin compresiune sau a asperităţilor vârfului
sondei
- Preveniţi prin controlul repetat al aspectului mucoasei
6
- Folosiţi sonde de dimensiuni corespunzătoare vârstei pacientului, scopului şi
recomandării medicale
Retragerea sondei
Anunţaţi pacientul când trebuie extrasă sonda
Introduceţi câţiva ml de aer pentru a goli lumenul sondei şi includeţi cu o pensă
Coborâţi extremitatea liberă a sondei sub nivelul stomacului pentru a evita scurgerea
eventualelor resturi din lumen în faringe sau în cavitatea bucală
Retragerea sondei în 3 paşi
Rugaţi pacientul să inspire şi să rămână în apnee timp în care retrageţi sonda până la
nivelul stomacului
Rugaţi din nou pacientul să inspire şi procedaţi în continuare ca la retragerea sondei
nazogastrice
Oferiţi pacientului un pahar cu apă pentru clătirea gurii
Ingrijirea pacientului
Observaţi faciesul şi respiraţia pacientului
Asiguraţi igiena orală cât timp se menţine sonda
Verificaţi permeabilitatea sondei
În cazul hidratării sau nutriţiei închideţi sonda între două administrări
Asiguraţi-vă că pacientul stă într-o poziţie adecvată şi comodă
După retragerea sondei ajutaţi pacientul să-şi clătească gura cu apă de mai multe ori
Reorganizarea locului de muncă
Îndepărtaţi materialele folosite
Curăţaţi materialele refolosibile şi depozitaţi-le in locul corespunzător
Evaluarea procedurii:
Bilanţ pozitiv:
Pacientul este colaboram şi demonstrează înţelegerea informaţiilor
Sonda este introdusă fără dificultate
Obiectivul sondajului este îndeplinit
Bilanţ negativ-intervenţii:
Pacientul nu colaborează.
- Explicaţii cu răbdare importanţa procedurii şi la nevoie anunţaţi medicul
- Folosiţi un spray anestezic, dacă medicul recomandă, pentru a îndepărta senzaţiile
neplăcute
Sonda nu înaintează la nivelul orificiului nazal
- Este posibilă o obstrucţie; retrageţi sonda şi incercaţi din nou cu răbdare
Pacientul tuşeşte, se cianozează, prezintă tulburări respiratorii pentru că sonda a ajuns în
trahee
- Retrageţi uşor sonda, lăsaţi pacientul să se liniştească şi încercaţi din nou manevrând
sonda cu blândeţe
Pacientul acuză disconfort, iritaţie, senzaţie de vomă, greaţă
- Sfătuiţi pacientul să respire profund pentru a combate greaţa
- Ajutaţi pacientul să-şi susţină sau susţineţi taviţa renală, în caz de vomă
- Anunţaţi medicul în caz de iritaţie şi aplicaţi măsurile stabilite de acesta
Sonda se încolăceşte în stomac, nu trece de pilor
- Preveniţi prin înghiţire foarte lentă
- Combateţi spasmul piloric prin administrarea medicamentelor antispastice (la
recomandarea medicului) sau prin neutralizarea acidităţii gastrice cu sol. De NaHC03
10% -20-40ml
7
SPĂLĂTURA GASTRICĂ
Definiție
Prin spălătură gastrică se înțelege evacuarea conținutului stomacal și curățarea
mucoasei gastrice de exudate și substanțe străine
Spălătura gastrică se practică introducând în stomac o sondă de calibru mare care permite
într-un prim timp să se verse în stomac mai mulți litri de apă pentru a evacua conţinutul
Scop
Evacuarea conținutului stomacal toxic
Indicații/contraindicații
Indicații:
Intoxicații alimentare
Intoxicații cu substanțe toxice
Stază gastrică însoțită de procese fermentative
Pregătire preoperatorie de urgență
Pregătire pentru gastroscopie
Contraindicații:
Intoxicații cu substanțe caustice
Hepatite cronice, varice esofagiene
Afecțiuni cardio-pulmonare decompensate
Ulcer gastric în perioada dureroasă
Cancer gastric
4. Materiale necesare
Paravan
Tavă sau cărucior pentru tratamente
Sonda Faucher sau sonde gastrice mai mici sterile, adaptate vârstei
Pâlnia de 1 l – 1,5 l
Seringă de 50 ml pentru aspirație
Seringă de 20 ml pentru insuflație
Cană de 5 , lichid pentru spălătură în funcție de scop
Vas colector gradat de cca 5 l
Soluţie pentru lubrifiere (aqua gel)
Eventual deschizător de gură, ustensile de intubație şi aspirație pentru pacient inconștient
2 șorturi impermeabile, pentru asistentul medical și pentru pacient
Bandă leucoplast
Cărbune animal, soluții antidot după caz
Eprubete pentru recoltare, în caz de intoxicații
Prosop, câmp pentru protecția lenjeriei
Scaun, pahar cu apă, servețele de hârtie
Tăviță renală, stetoscop biauricular,pensă Kocher
Mănuşi de unică folosință
Recipiente pentru colectare deșeuri rezultate din activitățile medicale
Pregătirea pacientului
Pregătirea psihică:
Asistentul medical identifică pacientul și se verifică recomandarea medicală
Se informează pacientul asupra necesității procedurii
Se explică pacientului modul de derulare a procedurii și că poate avea senzație de vomă
Se instruiește pacientul să asculte comenzile asistentului medical
Se obține colaborarea şi consimțământul
Se asigură respectarea intimității prin izolarea pacientul cu un paravan
Pregătirea fizică:
Se evaluează resursele pacientului
8
Pacientul este așezat pe scaun cu fața spre lumină, dacă starea permite
În cazul pacienților inconștienți sau comatoși se asigură poziția decubit lateral stâng
Se îndepărtează proteza
Se oferă pacientului tăvița renală şi este rugat să o ţină sub bărbie cu ambele mâini
(imobilizează mâinile şi captează salivă)
Efectuarea procedurii
Asistentul medical aduce vasul colector lângă pacient
Se spală mâinile și se îmbracă mănuşi de unică folosință
Protejarea lenjeriei pacientului cu un prosop sau un câmp plasat sub bărbie
Îmbrăcarea pacientului cu șorțul de cauciuc
Măsurarea cu sonda gastrică a distanței dintre lobul urechii şi vârful nasului și apoi de la
lobul urechii până la apendicele xifoid (aproximativ 50 cm la adult) și marcarea locurilor
măsurate pe sondă (dacă sonda nu este gradată)
Se umezește sonda cu apă pentru a asigura înaintarea
Se aşează asistentul în partea dreaptă a pacientului şi se fixează capul acestuia între
torace şi antebraț
Se solicită pacientului să deschidă gura şi să respire profund
Se introduce capătul rotunjit al sondei până la peretele posterior al faringelui, aproape de
rădăcina limbii, pacientul fiind invitat să înghită
Se supraveghează permanent starea pacientului pentru a evita pătrunderea sondei în căile
respiratorii (atenție la facies, respirație, apariția tusei)
Sonda înaintează încet în esofag spre stomac până la diviziunea 45-50 cm la arcada
dentară
Se adaptează pâlnia la capătul liber al sondei
Se coboară pâlnia sub nivelul toracelui şi se umple cu lichid la temperatura de 25-26°, 300-
500 ml
Se ridică ușor pâlnia deasupra capului pacientului pentru a permite pătrunderea lichidului în
stomac
Înainte de terminarea coloanei de lichid din pâlnie, aceasta se coboară sub nivelul
stomacului pentru a permite întoarcerea lichidului din stomac conform principiului
sifonajului
Se golește conţinutul pâlniei în vasul colector
Se repetă procedura de 4-5 ori până când lichidul eliminat este curat, fără resturi
alimentare sau alte substanțe, cantitatea de lichid folosit fiind de 3-5-10 l în intoxicații
Se detașează pâlnia
Se pensează bine capătul liber al sondei pentru a nu permite conţinutului din lumenul
sondei să curgă în faringe sau cavitatea bucală de unde ar putea fi aspirat
Retrage sonda lent până la nivelul faringelui apoi cu o mișcare rapidă se îndepărtează
Se oferă pacientului un pahar cu apă să-şi clătească gura
Se șterge gura şi bărbia pacientului
Se îndepărtează tăvița renală
9
Segregarea selectivă a deșeurilor rezultate din activitățile medicale
Se golesc recipientele și le curăță/dezinfectează
Se îndepărtează mănuși de unică folosință și se spală mâinile
Se aerisește salonul
Evaluarea şi notarea procedurii
Se notează data, ora ,toleranța pacientului la procedură, aspectul, conținutul, mirosul
lichidului de spălătură
Bilanț pozitiv:
Pacientul este colaborant și demonstrează înțelegerea informaţiilor
Sonda este introdusă fără dificultate
Sonda este permeabilă
Pacientul nu acuză disconfort major
Bilanț negativ /Ce faceți?
Pacientul nu colaborează și demonstrează neînțelegerea informaţiilor:
Asistentul medical explică cu răbdare importanța procedurii și la nevoie anunță medicul
Se poate folosi un spray anestezic la recomandarea medicului pentru a îndepărta senzațiile
neplăcute
Pacientul tuşeşte, se cianozează, prezintă tulburări respiratorii pentru că sonda a ajuns în trahee:
Se retrage sonda, se oferă pacientului un moment de relaxare să se liniștească și se
încearcă din nou manevrând sonda cu blândețe
Pacientul acuza senzație de voma, de iritație și stare de disconfort:
Pacientul este sfătuit să respire profund pentru a combate greața; se anunță medicul în caz
de iritație și se aplică măsurile stabilite de aceasta
Observații
spălătură gastrică nu este dureroasă dar este neplăcută
Nu necesită spitalizare
În caz de intoxicații, primul lichid eliminat se captează separat pentru a se putea face
examinări!
După efectuarea spălăturii, înainte de retragerea sondei, la indicația medicului se
administrează pe sondă antidot sau purgativ care va rămâne în stomac
10
SONDAJUL VEZICAL LA FEMEIE
Definiție
Sondajul vezical (cateterismul uretro-vezical) reprezintă introducerea unei sonde/cateter
vezical prin uretră în vezica urinară pentru evacuarea urinii.
Principii
Procedura se execută cu respectarea regulilor de asepsie și antisepsie
Selectarea tipului de sondă și a grosimii ei în funcție de uretra ce trebuie cateterizată
Golirea lentă a vezicii cu pensarea sondei pentru 1-2 minute după evacuarea a 150-200 ml
urină (risc de hemoragie „ex vaquo”);
Scop
Diagnostic:
Prelevarea de probe sterile pentru examene de laborator
Depistarea modificărilor patologice de la nivelul uretrei și vezicii urinare
Determinarea reziduului vezicalIntroducerea unei substanțe de contrast în vederea
cistografiei
Terapeutic
Evacuarea conţinutului vezicii urinare când aceasta nu se produce spontan
Captarea urinei în caz de incontinență urinară
Monitorizarea diurezei
Realizarea spălăturii vezicale
Pregătirea preoperatorie
Introducerea unor medicament
Materiale necesare
Paravan
Tavă sau cărucior pentru tratamente
Sondă uretro-vezicală sterilă (sonda Foley cu 2 căi și balonaș
este cea mai frecvent utilizată)
Ser fiziologic sau apă sterilă
Seringă sterilă de 5-10 ml
Pensă Kocher
Soluţie antiseptică pentru mucoase
Soluţie sterilă pentru lubrifierea sondei (aqua gel)
Tampoane şi comprese sterile
Tăviță renală
Bazinet (plosca)
Mănuşi sterile
Câmp steril
Leucoplast, foarfecă
Mănuși de examinare
Materiale pentru toaleta organelor genitale
Mușama, aleză
Pungă colectoare de urină
1-2 recipiente sterile pentru recoltarea urinei
Substanțe de contrast/medicamente în funcție de scop şi indicație
Recipiente pentru colectare deșeuri
Pregătirea pacientului
se informează pacientul despre derularea procedurii;
se obţine colaborarea şi consimţământul;
se aşază pacientul în decubit dorsal cu picioarele întinse uşor depărtate cu o pernă tare
sub bazin.
11
Efectuarea procedurii:
Identificaţi pacienta
Verificaţi recomandarea medicală
Spălarea mâinilor şi îmbrăcarea mânușilor de unică folosință
Dezbrăcarea părții inferioare a corpului pacientei
Poziționarea bazinetului sub șezutul pacientei
Efectuarea toaletei regiunii vulvare cu apă şi săpun
Îndepărtarea bazinetului
Acoperirea pelvisului cu un câmp steril, lăsând abordabil meatul urinar
Schimbarea mănușilor de examinare cu cele sterile
Manopera se efectuează în pat, care este protejat cu un paravan.
Bolnava este aşezată în decubit dorsal cu genunchii ridicaţi, flectaţi şi
coapsele îndepărtate.
Sub fese se aşează o pernă, apoi se acoperă bolnava rămânând descoperită numai
regiunea vulvară.
Dezinfectarea orificiului uretral cu soluție antiseptică, folosind 3 tampoane
Prinderea sondei între police, index și degetele mediu şi inelar ale mâinii dominante
Lubrifierea sondei cu lubrefiant sterilAsistentul medical stă în partea dreaptă a bolnavei .
Cu policele şi indexul mâinii stângi se îndepărtează labiile, punândui-se în evidenţă meatul
urinar uretral care se alfă sub clitoris.
Se şterge cu tampoanele orificiul uretral de mai multe ori de sus în jos, în direcţia anusului.
Tamponul se utilizează numai la o singură ştergere apoi se aruncă. După două trei ştergeri
se întoarce sonda dintre degetele mediu şi inelar, aducând-o cu ciocul în sus şi va fi prinsă
ca un creion.
Se introduce apoi sonda prin meat la o adâncime de 4-5cm. Paralel cu înaintarea sondei
extremitatea distală a sondei va fi lăsată arcuind în jos.
Prezenţa sondei în vezică o confirmă apariţia urinei pe ea. Este bine ca sonda vezicală să
fie prelungită cu tubul de la punga urinară colectoare.
Extragerea sa se face cu ridicarea extremităţii libere.
Continuarea sondajului conform scopului și indicației
Se introduc 5-10 ml de ser fiziologic /apă sterilă pe calea balonașului pentru a-l umfla și
poziționa sonda în vezică
Atașarea la sondă a pungii colectoare /recipientului pentru recoltarea urinei
Poziționarea pungii colectoare la marginea patului pacientului
Reorganizarea locului de muncă:
- Segregarea selectivă a deșeurilor rezultate din activitățile medicale
- Îndepărtarea mânușilor și spălarea mâinilor
- Aerisirea salonului.
Supravegherea pacientului
Pe toată perioada procedurii se va comunica cu pacientul pentru susținerea psihică și
identificarea eventualelor situații de risc
Supravegherea sondei
- Verificarea poziției sondei
- Verificarea permeabilității sondei
Supravegherea pacientului după procedur
- Îmbrăcarea pacientului
- Așezarea pacientului într-o poziție comodă, recomandată
- Întinderea lenjeriei de corp şi de pat
12
Observații
- Dacă sonda rămâne în vezică pentru mai multe zile, se foloseşte sonda foley, la care după
introducere folosind ser fiziologic steril se umflă balonaşul care fixează sonda în interiorul vezicii;
- Capătul exterior al sondei se adaptează la o pungă colectoare sau între două micţiuni se
clampează cu o pensă
Pregătirea pacientului
se informează pacientul despre derularea procedurii;
se obţine colaborarea şi consimţământul;
se aşază pacientul în decubit dorsal cu picioarele întinse uşor depărtate cu o pernă tare
sub bazin.
Efectuarea procedurii: Primul sondaj vezical la bărbat se face de către medic, procedura poate fi
făcuta de către asistentul medical pe baza unui protocol stabilit şi semnat de medic
13
se verifică recomandarea medicală;
se aşază pacientul în poziţia recomandată;
se protejează patul cu aleză şi muşama;
se spală mâinile şi se îmbracă mănuşi de unică folosinţă;
se efectuează toaleta glandului cu apă şi săpun;
se dezinfectează meatul urinar folosind 3 tampoane, ser
fiziologic şi soluţie antiseptică;
se schimbă mănuşile cu cele sterile;
se prinde sonda cu mâna dominantă;
se lubrifiază în întregime şi extremitatea liberă se introduce
încet la o adâncime de 10-15 cm;
în timpul introducerii sondei, penisul se ţine în poziţie
verticală, se respectă traiectul fiziologic al uretrei;
se continuă sondajul conform scopului.
Se introduc 5-10 ml de ser fiziologic /apă sterilă pe calea balonașului pentru a-l umfla și
poziționa sonda în vezică
Atașarea la sondă a pungii colectoare /recipientului pentru recoltarea urinei
Poziționarea pungii colectoare la marginea patului pacientului
Reorganizarea locului de muncă:
- Segregarea selectivă a deșeurilor rezultate din activitățile medicale
- Îndepărtarea mânușilor și spălarea mâinilor
- Aerisirea salonului.
Supravegherea pacientului
Pe toată perioada procedurii se va comunica cu pacientul pentru susținerea psihică și
identificarea eventualelor situații de risc
Supravegherea sondei
- Verificarea poziției sondei
- Verificarea permeabilității sondei
Supravegherea pacientului după procedur
- Îmbrăcarea pacientului
- Așezarea pacientului într-o poziție comodă, recomandată
- Întinderea lenjeriei de corp şi de pat
Notarea procedurii
Data, ora, scopul sondajului
Numele persoanei care a efectuat procedura
Aspectul şi cantitatea urinii eliminate / colectate
Evaluarea procedurii:
Bilanţ pozitiv:
Pacientul exprimă stare de confort
Sondajul s-a efectuat fără incidente
Bilanţ negativ-intervenţii:
Sonda nu se poate introduce
- Alegeţi sonda mai subţire
- Controlaţi dacă poziţia sondei este corectă
- Verificaţi dacă pacientul nu are malformaţii/stricturi ale meatului urinar
Sonda a fost desterilizată în timpul manevrelor
- Schimbaţi sonda
Pacientul acuză dureri, sângerează
- Anunţaţi medicul
Sonda este înfundată cu cheaguri de sânge sau mucus
- Încercaţi şi desfundaţi prin aspirare
- Schimbaţi sonda
14
SONDAJUL VEZICAL - ÎNDEPĂRTAREA SONDEI
Materiale necesare
Tavă sau măsuță pentru materiale
Pensă Kocher
Mănuşi de unică folosință
Tăviță renală
Seringă de 10/20 ml
Efectuarea procedurii
Se verifică recomandările medicului privind îndepărtarea/schimbarea sondei
Se explică procedura pacientului/pacientei
Se așează pacientul în poziție decubit
Se spală mâinile, se îmbracă mănușilor de unică folosință
Se atașează seringa sondei și se aspiră serul fiziologic dezumflând balonașul sondei
Se extrage sonda
Se introduce împreună cu punga colectoare după ce s-a golit, în containerul special pentru
colectarea deșeurilor medicale
Se îndepărtează mănușile și se spală mâinile
Se așează comod pacientul/pacienta
Evaluarea şi notarea procedurii
Procedura se notează în Dosarul de ingrijiri
Se notează eventualele reacții negative ale pacientului/paciente
15
SPĂLĂTURA VEZICALĂ
OBIECTIVE:
Introducerea printr-o sondă a unei soluţii medicamentoase în vezica urinară, pentru
îndepărtarea exsudatelor patologice şi pentru pregătirea în vederea unor explorări
(cistoscopic, pielografie);
Profilaxia şi tratamentul complicaţiilor în cazul sondei a demeure.
NECESAR MATERIALE:
Materialele pentru sondajul vezical
Soluţie pentru spălătură 1l, recomandată de medic (Rivanol 0,1-2%, nitrat de Ag 1-4%
Seringa Guyon
ETAPE:
Se face ca la sondajul vezical
EFECTUAREA PROCEDURII:
Executaţi paşii de la sondajul vezical evacuator
Adaptaţi la sondă seringa Guyon şi introduceţi 80- 100ml soluţie încălzită la 37 grade cu o
presiune moderată
Detaşaţi seringa şi lăsaţi lichidul să se scurgă
Repetaţi operaţia de câteva ori până când lichidul eliminat este limpede
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
La fel ca la sondajul vezical
Închideţi sonda Foley sau adaptaţi o pungă colectoare dacă pacientul are sonda
permanentă
NOTAREA PROCEDURII
Data, ora, soluţia folosită, aspectul lichidului
Comportamentul pacientului în timpul procedurii;
EVALUAREA PROCEDURII:
Bilanţ pozitiv:
Pacientul exprimă stare de confort, nu acuză dureri
Nu sunt semne de infecţie urinară, urina este limpede
Bilanţ negativ-intervenţii:
Infundarea sondei cu exudate sau cheaguri de sânge
- Insuflaţi aer sau câţiva ml soluţie dezinfectantă
Lezarea uretrei şi posibilă infecţie
- Observaţi aspectul meatului urinar şi aspectul urinii
- Măsuraţi temperatura corpului
- Anunţaţi medicul dacă constataţi vreun semn de infecţie
- Recoltaţi o probă de urină pentru a fi examinată la laborator
16
SPĂLATURA VAGINALĂ
OBIECTIVE:
Curăţirea regiunii de secreţii
Îndepărtarea mirosului
Prevenirea iritaţiei şi escoriaţiei
Prevenirea infecţiei
Promovarea confortului.
NECESAR MATERIALE:
ETAPE:
PREGĂTIREA PSIHICĂ:
Instruiţi pacienta şi explicaţi procedura şi motivele pentru care s-a recomandat
Instruiţi pacienta să stea liniştită şi relaxată, să comunice eventualele
senzaţii neplăcute
Obţineţi consimţământul
PREGĂTIREA FIZICĂ:
Asiguraţi intimitatea
Instruiţi pacienta să-şi golească vezica
Asiguraţi poziţia corectă (ginecologică)
EFECTUAREA PROCEDURII:
Asamblaţi echipamentul şi verificaţi temperatura lichidului
Identificaţi pacienta
Verificaţi recomandarea medicală
Explicaţi desfăşurarea procedurii
Verificaţi dacă pacienta şi-a golit vezica
Aşezaţi pacienta pe masa ginecologică
Înveliţi pacienta cu un pled şi aşezaţi aleza sub pacientă
Spălaţi mâinile
Clampaţi tubul şi puneţi în irigator soluţia la temperatura corpului
Declampaţi tubul, evacuaţi aerul şi reclampaţi
Îmbrăcaţi mănuşi sterile
Spălaţi perineul cu tampoane de vată umezite cu apă caldă
Începeţi curăţirea dinspre partea anterioară spre spate, folosind tamponul o singură dată
Lubrifiaţi canula cu gel sau vaselină
Agăţaţi punga/irigatorul în stativ la o înălţime de 50-70 cm de la simfiza pubiană
17
Îndepărtaţi cu o mână labiile iar cu cealaltă introduceţi canula în vagin, înclinând-o spre
faţă apoi spre spatele pacientei; introduceţi aproximativ 8 -10cm (la 10 -11cm se atinge
fundul de sac vaginal)
Îndepărtaţi pensa şi permiteţi soluţiei să curgă sub forţa gravitaţiei; rotiţi cu blândeţe
canula în timpul irigaţiei
Clampaţi tubul înainte de terminarea lichidului şi indepărtaţi canula cu blândeţe
Permiteţi pacientei să stea pe masă câteva minute pentru a elimina lichidul în totalitate
Spălaţi regiunea vulvară cu apă şi săpun şi uscaţi bine cu un prosop
Examinaţi aria perineală
Examinaţi aspectul lichidului; dacă lichidul conţine mucus, puroi sau sânge prezentaţi
medicului
Îndepărtaţi mănuşile
ÎNGRIJIREA PACIENTEI
Conduceţi pacienta la pat şi aşezaţi-o într-o poziţie confortabilă
Verificaţi dacă pacienta are dureri
Instruiţi pacienta cum să-şi facă singură spălătura dacă este nevoie
NOTAREA PROCEDURII
Data, ora, soluţia folosită, numele persoanei care a efectuat irigaţia
Orice observaţie legată de starea pacientei sau aspectul local; durere,
iritaţie, scurgeri
Dacă pacienta a înţeles informaţiile
EVALUAREA PROCEDURII:
Bilanţ pozitiv:
Spălătura s-a desfăşurat fără incidente, pacienta se simte bine
Pacienta este cooperantă şi demonstrează înţelegerea informaţiilor primite
Pacienta este capabilă să-şi efectueze spălătura
Bilanţ pozitiv-intervenţii:
Pacienta acuză senzaţii neplăcute, durere
- Verificaţi: temperatura soluţiei, presiunea şi viteza de scurgere
- Verificaţi dacă pacienta şi-a golit vezica
- Scădeţi presiunea prin coborârea irigatorului sub 50cm
18
CLISMA EVACUATORIE High-Volume Colonic Enemas: Using Rubber
Catheter
Definiție
Clismă evacuatoare reprezintă introducerea unei sonde în intestinul gros prin anus pentru a evacua
conținutul intestinal
Scop general al clismei
Evacuator:
Evacuarea conținutului intestinului gros
Pregătirea pacientului pentru examinări endoscopice şi radiologice cu sau fără introducerea de
substanțe de contrast
Pregătirea pentru intervenții chirurgicale
Terapeutic:
Introducerea unor medicamente
Indicații
Clisma evacuatoare simplă:
Pregătirea preoperatorie în intervențiile pe colon și intestin
Pregătirea pentru investigații radiologice
Eliminarea fragmentelor solide de fecale din părțile superioare ale colonului
Clisma prin sifonaj se efectuează pentru îndepărtarea exsudatelor, toxinelor microbiene de pe suprafața
mucoaselor, în pareze, suspiciune de ocluzie intestinală
Clisma uleioasă se utilizează la pacienții cu constipații cronice
Contraindicatiile clismei
Durerea abdominală de origine neprecizată ca și diagnosticul cert de apendicită acută sunt
contraindicații absolute ale clismei de orice fel
Afecțiuni ale rectului sau anusului (fisuri, tromboze etc)
Pacientul operat pe abdomen sau pe colon la mai puțin de 3 luni (pentru acest lucru se cere în
mod expres acordul chirurgului, deoarece clisma poate produce desfacerea suturilor și
complicații care derivă din acest lucru)
Pacienți cardiaci sau cu probleme renale. Pentru aceasta categorie sunt contraindicate clismele
repetate.
Clasificarea clismelor – Tipuri
1. Clisme evacuatorii
simple
înalte
prin sifonaj
purgative
uleioase
2. Clisme baritate pentru explorare
3. Clisme terapeutice
medicamentoase
cu efect local
anestezice
4. Clisme alimentare
hidratante
19
Materiale necesare
Tavă sau cărucior pentru tratamente
Materiale pentru protecţie:
Paravan
Muşama, aleză absorbanta
Învelitoare/pătură
Materiale pentru spălarea mâinilor asistentului medical
Mănuși de unică utilizare
Recipiente pentru colectare deșeuri rezultate din activitățile medicale
Materiale pentru clismă:
Trusa de clismă de unică folosinţă
Pară de cauciuc pentru sugar
Tăviţă renală
Bazinet
Apă caldă (35-37°C) 500-1000 ml pentru adulți, 150 ml pentru copii, 50-60 ml
pentru sugari
Stativ pentru irigator
Materiale pentru creşterea efectului purgativ:
Ulei de ricin (4 linguri la 1 l apă)
Glicerină (40 g la 500 ml apă)
Vaselină pentru lubrifierea canulei
Material pentru toaleta perineală
Pregătirea pacientului
Pregătirea psihică
Explicarea scopului, a modului de derulare a procedurii și a duratei
Explicarea modului de colaborare
Obţinerea consimţământului
Se asigură respectarea intimităţii
Pregătirea fizică
Izolarea pacientul cu un paravan
Evaluarea resurselor pacientului
Dezbrăcarea partii inferioară a corpului pacientului
Așezarea pacientul în funcție de starea generală:
Decubit lateral stâng cu membrul inferior întins şi cel drept flectat
Decubit dorsal cu membrele inferioare ușor flectate şi coapsele depărtate (pentru
pacienții adinamici)
Genupectorală
Tipuri de clismă evacuatoare
Clismă evacuatoare simplă
Clismă înaltă
Clismă prin sifonaj
Clismă uleioasă
Clismă purgativă
20
Evidențierea orificiului anal cu mâna nedominantă şi introducerea canulei 10-12 cm
prin anus în rect cu vârful orientat anterior spre vezica urinară prin mişcări de
rotaţie, până se învinge rezistenţa sfincterului anal apoi spre planul sacrului (pentru
a respecta curbura rectului)
Dacă rezistenţa se menţine şi după trecerea de anus, se lasa să se scurgă o
cantitate mică din soluţia pentru clismă, se retrage puţin canula şi apoi se continua
introducerea, rugând pacientul să respire adânc de câteva ori – Nu se forţeaza
introducerea canulei!
Deschiderea robinetului sau a pensei şi ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm
pentru a favoriza scurgerea lichidului
Comunicarea cu pacientul pentru ca să inspire adânc, să se relaxeze şi să rețină
soluţia 10-15 minute
Dacă pacientul acuză durere, disconfort sau crampe abdominale se coboară
irigatorul pentru a scădea presiunea lichidului
Închiderea robinetului înainte de terminarea scurgerii lichidului (pentru a nu
pătrunde aer în colon)
Retragerea canulei din rect, detașarea de tubul irigatorului şi punerea ei în tăvița
renală
Schimbarea poziției pacientului din decubit lateral stâng în decubit dorsal și menținerea
câteva minute, apoi în decubit lateral drept câteva minute, pentru ca soluția să pătrundă
mai profund
Evacuarea conținutul colonului se face în bazinet/ploscă sau la toaletă. Se foloseste
bazinetul pentru captarea scaunului, la pat, în cazul pacienţilor imobilizaţi
Realizarea igienei perineului în cazul pacientului imobilizat la pat
21
Efectuarea clismei purgative
Efectul se bazează pe crearea unui mediu hiperton, atrage apa din țesuturi şi formează un
scaun lichid ușor de eliminat
Se efectuează la fel ca şi clisma simplă
Se folosește o soluţie concentrată (250 ml apă cu 2-3 linguri MgSO4)
Aerisirea salonului
Supravegherea pacientului
Așezarea pacientului într-o poziţie comodă sau într-o poziţie recomandată.
Întinderea lenjeriei de corp şi de pat.
După eliminarea scaunului se verifica starea de igienă a zonei anale şi dacă este nevoie se
ofera pacientului apă, săpun şi prosop
Dacă pacientul este imobilizat se efectueaza toaleta zonei folosind un alt bazinet, urmând
paşii descrişi în fişa "Captarea materiilor fecale în bazinet"
Se verifica aspectul, culoarea şi cantitatea materiilor fecale eliminate
Evaluarea procedurii
Bilanţ pozitiv:
Pacientul exprimă confort
Conţinutul intestinal gros este eliminat
Materiile fecale au aspect normal
Bilanţ negativ-intervenţii:
Canula întâmpină rezistenţă după pătrunderea în anus
- Nu se forţeaza introducerea canulei
- Se retrageţi uşor, se lasa să curgă o cantitate mică de apă şi se continua introducerea
cu mişcări uşoare de rotaţie
Pacientul acuză dureri, crampe, senzaţie puternică de defecaţie
- Presiunea sau viteza de introducere a lichidului este mare – se opreste câteva
momente introducerea lichidului, se coboara irigatorul sau se regleaza presiunea cu
ajutorul robinetului (dacă există)
Pacientul este slăbit şi nu poate reţine lichidul
- Se tin fesele pacientului strânse ajutându-l să ţină lichidul
22
Scopul clismelor terapeutice şi clasificarea acestora este:
1. pentru anestezia generală a copilului mic (inducţia anestezică)
2. cu ceai de muşeţel (infuzie) pentru tratamentul afecţiunilor inflamatorii ale intestinului
pentru absorbţia gazelor intestinale.
3. cu soluţii de bicarbonat de sodiu 5, 8% pentru dizolvarea mucusului intestinal.
4. pentru calmarea durerilor locale cu soluţii de xilină 1%.
5. dezinfectante cu sulfamide:
2-3g sulfamidă în 250ml ceai de muşeţel
soluţie cu albastru de metilen 1%
6. clisme cu cortizon (antiinflamatoare)
7. clisme epitelizante cu vitamina A soluţie 5ml de 30.000U
Materiale necesare
Materiale de protectie: paravan, musama, aleza, invelitoare, mănuși de unică utilizare
Sonda, canula
Irigator si/ sau Seringa janet
Ulei pentru lubrifiere
Apa pentru clisma
Solutii medicamentoase
Tavita renala
CLISMA EXPLORATOARE
In categoria clismelor exploratoare intra clismele baritate pentru explorarea colonului. Acestea se
fac cu :
substanţe de contrast radioopac
sulfat de bariu (suspensie)
Clisma exploratoare se face după clisma evacuatorie şi un regim hidric.
Clisma baritata reprezinta un procedeu de investigare a intestinului gros si consta in
introducerea unei substante de contrast (bariu) in rect si efectuarea unei radiografii.
Scop
Explorator: detectarea de polipi, diverticuli, ulcere, fistule, procese inflamatorii, cancer
colorectal,boala Crohn, colita ulceroasa
Pregatirea pacientului
Pentru claritatea radiografiilor, este important ca intestinul gros si rectul sa fie bine curatate
de orice materii fecale. Inainte de efectuarea clismei exploratoare (cu bariu) se efectueaza
o clisma evacuatorie simpla.
23
ser fiziologic 9‰
hidrolizate de proteine (aminoven, aminosteril)
alcool în soluţie 3-4 %
hidranţi de carbon
săruri minerale
soluţii Ringer
glucoză 5%
În caz de intoleranţă se răreşte ritmul de administrare sau se adaugă în clismă 5-10 picături de
opiu.
24
Decubit lateral stâng cu membrul inferior întins şi cel drept flectat
Decubit dorsal cu membrele inferioare ușor flectate şi coapsele depărtate (pentru
pacienții adinamici)
Efectuarea procedurii
Spălarea mâinilor şi îmbrăcarea mănuşilor de unică folosinţă
Se izoleaza patul cu paravan
Se protejeaza patul cu musama si aleza
Se indeparteaza lenjeria in partea inferioara a corpului
Se lubrifiază tubul cu vaselină folosind comprese de tifon
Se îndepărtează fesele pacientului cu mâna nedominantă şi se introduce tubul prin anus în
rect cu vârful orientat anterior spre vezica urinară apoi spre planul sacrului (pentru a
respecta curbura rectului)
Se introduce tubul 15-20 cm în colon
Se menține tubul de gaze maxim 2 ore în colon
Se retrage tubul din colon
Reorganizarea locului de muncă:
Segregarea selectivă a deșeurilor rezultate din activitățile medicale
Îndepărtarea mănuşilor de unică folosinţă și spălarea mâinilor
Se aerisește salonul
Supravegherea pacientului
Așezarea pacientului într-o poziţie comodă sau într-o poziţie recomandată.
Întinderea lenjeriei de corp şi de pat
Evaluarea şi notarea procedurii
Se notează procedura în fișă
Se notează în dosarul de îngrijire acuzele bolnavului
SPĂLĂTURA OCULARĂ
=Medical Assistant Training: Prepare to Irrigate the Eye and Instill Eye
Medication
Definiţie:
Spălătura oculară este introducerea de lichid de irigare în sacul conjunctival pentru îndepărtarea
secrețiilor sau a corpilor străini.
Scop • Terapeutic:
Îndepărtarea secreţiilor conjunctivale.
Îndepărtarea corpilor străini.
Material necesar
Tavă sau cărucior pentru tratamente
Mușama, aleză
Prosop
Materiale pentru spălarea mâinilor asistentului medical
Mănuşi de unică folosinţă
Recipiente pentru colectarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale
Tăviță renală
Pensă porttampon
Pipetă sterilă
Lichid de spălătură:
Ser fiziologic încălzit la 37°C
Soluţie medicamentoasă prescrisă de medic
Comprese sterile
Tampoane de tifon sterile
Pregătirea pacientului
Pregătirea psihică
Explicarea scopului, a modului de derulare a procedurii și a duratei
25
Explicarea modului de colaborare, obținerea consimțământului
Se asigură respectarea intimității prin izolarea pacientul cu un paravan
Pregătirea fizică
Evaluarea resurselor pacientului
Așezarea pacientul în poziție șezândă cu capul în extensie sau în decubit lateral
Protejarea scaunului /patului cu aleză şi cu mușama
Protejarea pacientului cu prosopul așezat pe umăr, sub ochiul afectat
Efectuarea procedurii
Se spală mâinile şi se îmbracă mănuşile de unică folosinţă
Poziționarea tăviței renale lângă obrazul pacientului, pe partea ochiului afectat, susținerea
ei de către pacient/alt asistent medical şi înclinarea ușoară a capului spre tăviță pentru ca
lichidul să se scurgă în această
Poziționarea unei comprese sterile pe celălalt ochi
Se așeză pe pleoapa superioară și pe cea inferioară a ochiului afectat două comprese mici
de tifon îmbibate în soluția de spălare
Verificarea temperaturii lichidului de spălătură şi aspirarea lichidului în pipetă
Deschiderea fantei palpebrale de către asistentul medical apucând de cele două
tampoane, cu mâna nedominantă
Picurarea încet a lichidului de spălătură în sacul conjunctival cu mâna dominantă, cu
pipeta, de la o distanță de 6-7 cm de ochiul pacientului
Solicitarea ca pacientul să își miște ochiul în toate direcțiile
Repetarea spălăturii de mai multe ori
Îndepărtarea tampoanelor de tifon de pe pleoape
Îndepărtarea compresei de pe celălalt ochi
Îndepărtarea tăviței renale
Verificarea prezenței eventualilor corpi străini în lichidul de spălătură
Ștergerea lichidului rămas în unghiul nazal al ochiului cu tampoane de tifon
Ștergerea feței pacientului cu prosopul
Reorganizarea locului de muncă:
Segregarea selectivă a deșeurilor rezultate din activitățile medicale
Îndepărtarea mănuşilor de unică folosinţă și spălarea mâinilor
Supravegherea pacientului
Pe toată perioada procedurii se va comunica cu pacientul pentru susținerea psihică a
acestuia și identificarea eventualelor situații de risc
Așezarea pacientului în repaus, după efectuarea procedurii, în decubit dorsal 15-30 minute
şi evitarea curentul de aer
Întinderea lenjeriei de corp şi de pat
Evaluarea şi notarea procedurii
Se notează procedura și se menționează:
Aspectul, conţinutul lichidului de spălătură și acuzele bolnavului
Accidente/ Incidente
Infectarea celuilalt ochi prin omiterea protejarii cu o compresa sterila
Ranirea ochiului prin atingerea cu pipeta
Lezarea ochiului prin manevre incorecte ale asistentei sau miscari reflexe ale pacientului.
26
Materiale necesare
Tavă sau cărucior pentru tratamente
Mușama, aleză
Prosop
Materiale pentru spălarea mâinilor asistentului medical
Mănuşi de unică folosinţă
Recipiente pentru colectare deșeuri rezultate din activitățile medicale
Tăviţă renală
Pipetă sterilă /irigator nazal steril/seringa sterila 10 ml
Lichid de spălătură:
Ser fiziologic încălzit la 37°C
Soluţia medicamentoasă prescrisă de medic
Pregătirea pacientului
Pregătirea psihică
Se explică pacientului scopul, modul de derulare a
procedurii și a duratei, a modului de colaborare și se
obține consimţământul
Pregătirea fizică
Se valuează resurselor pacientului și se așează în poziţie
șezândă
Se protejează pacientul cu prosopul așezat sub bărbie
Baia nazală
Se spală mâinile şi se îmbracă mănuşile de unică
folosinţă
Poziționarea tăviței renale sub bărbia pacientului și susținerea ei de către pacient sau altă
persoană şi poziționarea în extensie a capului pacientului, ușor într-o parte
Verificarea temperaturii lichidului de spălătură şi aspirarea lichidului în pipetă/seringa
Așezarea pipetei la orificiul nazal și picurarea lentă a lichidului de spălătură în cavitatea
nazală cu mâna dominantă
Se solicită pacientului să pronunțe „aaa” pentru obturarea foselor nazale și ridicarea vălului
palatin, împiedicând pătrunderea lichidului în căile respiratorii
Se solicită pacientului să aducă capul în flexie pentru ca lichidul de spălătură să se scurgă
în tăvița renală
Repetarea spălăturii de mai multe ori pentru fiecare nară
Se îndepărtează tăvița renală
Examinarea lichidul de spălătură
Se șterge fața pacientului cu prosopul
Pe toată perioada procedurii se va comunica cu pacientul pentru susținerea psihică a
acestuia și identificarea eventualelor situații de risc.
Dușul nazal
Se spală mâinile şi se îmbracă
mănuşile de unică folosinţă
Poziționarea tăviţei renale sub bărbia
pacientului și susținerea ei de către
pacient/alt asistent medical
Verificarea temperaturii lichidului de
spălătură şi aspirarea lichidului în
irigatorul nazal
Așezarea irigatorului la o înălțime de
30 cm în raport cu nivelul nasului
bolnavului:
Golirea de aer a tubului irigatorului
Se solicită pacientului să respire pe
gură liniștit, fără a înghiți, fără a
vorbi:
27
Introducerea olivei nazale în nară și injectarea lentă a lichidului de spălătură care se va
scurge pe cealaltă nară în tăvița renală
Repetarea spălăturii de mai multe ori pentru fiecare nară
Îndepărtarea tăviței renale
Examinarea lichidul de spălătură
Ștergerea feței pacientului cu prosopul
Pe toată perioada procedurii se va comunica cu pacientul pentru susținerea psihică a
acestuia și identificarea eventualelor situații de risc.
Reorganizarea locului
Segregarea selectivă a deșeurilor rezultate din activitățile medicale
Îndepărtarea mănuşilor de unică folosinţă și spălarea mâinilor
Supravegherea pacientului
Așezarea pacientului în repaus, în decubit dorsal 15-30 minute
Întinderea lenjeriei de corp şi de pat.
Evaluarea şi notarea procedurii
Notarea procedurii
Aspectul, conţinutul lichidului de spălătură
Acuzele bolnavulu
28
Important!
În cazul dopului de cerumen, cu 24 de ore înainte de a efectua spălătura auriculară se va
instila în conductul auditiv extern – de 3 ori – soluţie de bicarbonat de sodiu în glicerină
1/20 sau apa oxigenata
În cazul dopului epidermic se va instila soluţie de acid salicilic 1% în ulei de vaselină
(parafina lichida).
În cazul corpurilor străine hidrofile (boabe de legume şi cereale) se va instila alcool.
În cazul insectelor vii se fac instilaţii cu ulei de vaselină, glicerină sau se aplică tampon cu
alcool, eter – cu efect narcotizant.
29