Tema2.2 [RASCOALA DE LA 1821 DE SUB CONDUCEREA LUI TUDOR VLADIMIRESCU wole ras: - Criza reqimului fanarict, manifestata prin cresterea presiuni din partea strainilor si degradarea institufilor statale, ducea la crosterea opoziiel din partea boierimii pamintene. Problema | -Inconsecventa reformelor (desfintarea gerbiei) din 1746 In Muntenia agrara | $1 1749 In Moldova (vezi C. Mavrocordat) \ Interne “Contradictile antagoniste dintre {ardnimea aservita gi boierime. = Cresterea poverii fiscale ce apas’ tZrénimea liberé. Numeroasele obigati de rent (claca, dma, diferte dani si abuzurile boierimiifaceau aceste obligaii si mai dificil. = Monopolul comercial otoman, vamile inteme gi alte piecici in calea dezvoltari feconomice a Tarior Romine aveau ca urmaro cresterea nemultuminior din partea negustorior st orasenilor. - Influenta revolutici de a 1789 din Franfa asupra migcaritrevolutionare ce a cuprins Intreaga Europa. ! Externe |. - Schimbarea raportulul de forte dintre marile puteri in Europa de sud-est. Criza de auloritate @ Imperiului Otoman in fata expansionismului tari. = La Inceputul secolului al | - Rascoala antiotomana a sibilor din 1804-1616. XiX:lea Tntreaga peninsula | Intre romani gi sirbi existau relafii economice $i Balcanicé era cuprinsa de un | culturale strinse. puternic clocot revolutionar. | - Lupta pentru eliberare nationala in Grecia. Printre ‘membri societitii secrete Etoria se aflau si boieri din Principatele Romane. ‘Jarznimea nemulfumita de ridicarea numeroaselor obligati de renta, COragenimea presata de privilegile acordate boierimi Negustorimea strimtorata de monopolul comercial otoman, Forfole [—— motrice |-— O parte a boierimilconstrinsa de privilegile mai mari ale demnitarilor greci. Societate pattiotica a grecilor, Infnjata in 1814 la Odesa, de Nicolai Seutes, cu} cit varrese bas mote rind 5 Tare Ronse ores ‘Miscare de eliberare national a grecilor, condusé de unul din apropiati tarului rus, {generalul Alexandru Ipsilant - ful fostului domn al Tarii Romanesti, Constantin, Tudor | - S-a nascut inte 1770 gi 1780 In satul Vladimit din judetul Gor) intro familie de Viadimirescu | mogneni. Acrescut in casa drogatorului Glogoveanu, impreuna cufeciorul acestuia, primind o educate aleasa. i “Tn timpul razboiului ruso-ture din 1806-1812 a comandat o ceata de voluntari || clteni(panduri) Pentru uptele purtate impotivaturcilor a fost decorat cu o sabie | i cu ordinul Sf. Viadimir clasa a trea. l -Intre 1814 $1 1815 s-aaflat ia Viena, unde atras de capitanullordache Olimpiotu | ‘accepta sé colaboreze cu Eteria fara a deveni membru al acesteia, fEgduind ca |i va decianga 0 rascoala a roménilor, odata cu cea a grecilor. I (© bastinurarea scoala 4B ianuarie, 1821 | -Aincetat din viata domnul Tarii Romanesti Alexandru Sulu. La Bucuresti se [if constituie un Comitet de guvernamint (obladuire). “Comet! de gwvemarint (crgore Brincoveanu, Gigore Ghice, Barbu ji \Vacarescu) a nredinat ul Tudor Vedimirescu msinea do @ricica poporul romnnesc inpotva fanaroio. "pecastaimprjurare a ost consierat un pri bunpentualnceperéscoala armata. ‘1Qianuarie _- Tudor paraseste Bucuresti si se Indreapta spre Oitenia, 23ianuarie _- Tudor lanseaza "Proclamaja de la Pades" -primul program al rascoalei. — -‘Norodul romanesc s8 se rscoale impotriva tuturor asupritorilor”. Proclamatia [~~ “Sse aleaga dintre capetenile noastre cei care pot s8 fie buni si care S8 j lucreze cu nol dimpreuna pentru folosul obsti. |__ -Confiscarea paminturilor boierestigiimp2irtirea acestora la térani, dar s8 nu se |! atinga de ale celor ce se alatura actiunil sale. LL. - Desfintarea privilegilor boieresti si abtinerea “dreptati si slobozenie’”.nh ~ Document | ~Pulerea domnuiui sa se bazeze “corerite norodului | fundamental | Pe¥oinla pepo roménesc” A eevoter | 7 Egatatea tturor in fata eal idebrusne'- matte 1621) "| ~en Gapnden | ~Destinieren prvdagior de class Caer ge_ | - Puterea potted datinuta de domn st aia | Adunarea poporui an = Formarea armatei nationale. = Respectarea autonomiei tar. Ceoruara Ae npaanecss ete In sour timp toata Muntenia a fost 4821 | conacelorboierestisimanastirastiin Ottenia. | cuprinsa de réscoala. 1 Drumut trlumfal_ | - Ocupind Craiova si numind oameni de ai sai in conducerea meleagurior ‘spre Bucuresti | oltene, Tudor trece Oltul si se indreapta spre Bucuresti {4-21 marie) | ~Cetele, timise de divanul boierese impotriva rasculatilor, tec de partea lor. “Tnconjurat de faima (in popor era numit Domnul Tudor) side spriinul locuitor- Jor, Viadimirescu ajunge la Bucuresti si se asaza cu tabara la Cotroconi. Februarie 1821 | - Alexandru losilant, In fruntea detagamentelor de voluntar, trece Prutul si intra in lagi, unde este bine primit de domnul Minai Sutu Ea asigurat pe domnul Moldovei de sprjinul care urmeaza acorde miscéiieteriste Rusia LL wario 1801 | = tei tree Micovals se indeapta spre Bucuresti. Contele ‘capodetis condamna'in ume fal migearea ful Tudor agra dectra codu cur deta Petersburg pin area vupetorelonane i Pancaele Romane in acelasi ‘timp: a atenuat caracterul social al mic, dindu-i un caracter general, tntru schimbarea situalie! existente; sa Indepértal de eters pozitiei lui Tudor | civil care ar fi justificat Schimbarea | - Pentru a evita un razboi [— i interventia miltara a Port: 1821 tralativele cu inatulcler | _neatimarea averit siboieri dregatori = Bolefil recunosteau c8 miscarea lui Tu- dor este folositoare pentru Patri. 1237 Gbaie? eee eae its = Tudor le-a recunoscut drepturile si Onoud | "Tofi contnbuabili sa recunoasca vrerelnica stapinire - aga procum 2 pioclamatie | fécut-o gi el - si s8-gi plateasca impozitela curente; numai ostasit ced urmeaza sint soul”. Intrarea lui Tudor - Intro atmosfera solemnd, tn fruntea unei armate de 6000 panduri $i 2500 ‘in Bucuresti arnauti, Tudor intra n Bucuresti, finind in mina, nu sabia, cio pline -sema al (21 marie) —_belsugului si al paci. E — - Tudor @ fost stépin al capital’ timp de aproape dous luni ‘Activitatea |— ~ Cheam ia oaste tarénimea 5 ntareste foticatile orasulu. Ja Bucuresti | ~A iniaturat nepaminteni din dregatorile pubice si bisonicost | — - A lichidat o parte din vamile interne “creat o armata de 6000 soldat 25 martio | - A. ipsilanti soseste la Colentina gi core bucurestenitor doua milioane lei pentru 1821 | Intretinerea armatei sale. 'Au loc tratative intre Viadimirescu gi Ipsilanti in timpul earora se produce o rupturs Inte alia Tudor jl invinuiaste pe Ipsilanti de faptul c& nu a adus | “Eunu sintdispus s8 vars ‘dupa cum fagaduise interventia gi 2jutorel Rusiei. Ei nu | singele roménilor pentre ‘proba intenjia acestuia de a transforma Muntenia in | Grocia, teatru de rzbo! impotriva Turciei. (7. Viadimirescu) - Tudor inainteazé grecilor cerinja de a trece Dunarea (la 6 aprilie grecii declansasers insurectia antiotomana in Pelopones). Interventia_ | - Turcii pentru 2d#0bi migcdrea grecior,trec cu ostinle peste Dunare in Tare militara otomana | Romaneasca. fs | - rusia, prin ambasadorul sau la Constantinopol, aconsfintt acest act. 27 mai 1821. -Odala cu apropierea armate turcesti, Tudor cu 4500 de panduri-pariseste capitals, luind drumul Pitestior. = Ipsilanti cu voluntarii se retrage spre Tirgoviste. ‘ilui Tudor (@iunie 1821) - Citiva capitan de pandurl -nemultumiti de discipiina de fier din mata lui Tudor gi de asprimea cu care era pedepsit ful (numai dupa) plecarea de la Bucuresti au fost judecali 23 de oameni) find indemnati dde conducatoriiEteriel - se indeparteaza de Tudor. In runte ou lordache ‘Olimpiotul (vechiul “prieten’) acestia Lau répit si Lau adus la Ipsilanti, unde Tudora fost schingiuit anol ucts, trupul find aruncat intr-ofinting, Infringerea | - In coud batali tn regiunea Dragasanilor, oastea eteristlor $i pandurilor & rascoalei | fostinfrinta 42-18 iunie | _- Ipsilanti se refugiazé in Austria, unde cancelarul Metternich ordona sa fle © arestat (moare In 1828) - A fost pregatita de un nucleu conducator,a dispus de | - Rascoala lui Tu: forte armate si a aplicat o strategie si tactica unica, dor Viadimirescu Importanta | — - A detinut puteroa de stat sa activat dupa un program | constituie ineputul storie’. poli. tunel epoci not in 'A formulat si consolidat ideea unitai legaturilor dintre | dezvoltarea Tarilor romani din Tara Romaneasca gi Moldova ("..sintemde | Romane, si a un neam, de o lege si supt acaeasi stépinire") insomnat semnalul ‘Aavut un lerg ecou in rindultuturor romanilor aati sub | de inceput al luptet dominalle straing, in special in Basarabia. pentru dezrobirea | -A pus capat dominatielfanariote in Tarlie Romane. | poporului romén. (— - Revolutia marcheazé momentul de inceput al perioadel de renastere nationala Tema 2.9 | PRINCIPATELE ROMANE INTRE 1821 SI 1848 pasabilvea domo piminiene 4821-1822 = Ocupatia militaré otomand a Tarilor Romane. Coringole - Restabllrea domnillor pamintene. - Tureii aproba delegatilor boieriior | - Excluderea grecilor din functille civile si | doarprimete dou moldoveni si munteni | ecteziastice din Principate. solicitari, Aflindu- ‘aflatla Istanbul | -Int8irea prwvilegilor boteresti prin concentrarea | se in r@zboi cu (aprile 1822) puter in miinile unui grup restrins de boieri mar. | grecil, ei i-au 1 julfe 1822 Domnitle 4 pamintene = Restructurarea institulilor existente. eliminat din Funct = Dreptul exclusiv pentru paminteni de a ocupa | in tot cuprinsul functi publice etc imperiuu Sultanul a decis restablirea domnillor pamintene ~Tara Romaneasca | - Reforme fiscale, juridice, economice. Grigore Dimitie Ghica | -A promovat o politica de colahorare cu boierimea mic& (1822 -1828) siorasenimea, influentate de idelle de libertate din apusul Europei. = Moldova + Reforme fiscale,juridice, economice. Joan Sandu Sturdza | - A suslinut miscarea carvunarilor din Moldova (analog (1822 -1828) ‘al denumiri conspiratorior din Italia -carbonari, pentru ca se Imbracau in vinzaitori de carbune ca s8 se poat ntti pe ascuns). - Moldova - stat parlamentar, cu un pariament numit “Statul Tari” Projectul de (monarhie constitutionala cu predominarea politica a boierimii mick Constitujieal sia ordgenimi). ‘sarvunarilor = Liberiates individual. ~ Egalitatea cetaeniior in fata leg. A fost prezentat Portiiotomano, dar din cauza rezistentel ‘mari bolerim si aturcilor na fost acceptat Tne = 0=M