MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA

IP CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN ECONOMIE ŞI FINANŢE

CATEDRA FINANŢE

REFERAT

ETICA AFACERILOR – O CONDIŢIE A DEZVOLTĂRII

UNITĂŢII ECONOMICE

A elaborat:
Eleva/ul grupei IPF2005G,
Oxana URSU

A verificat:
Nicoleta TOMA,
gr.didactic II

Chişinău – 2022
INTRODUCERE

Cultura şi arta definesc un popor, îl face diferit de vecinii săi, îi creează identitatea, îl face
cunoscut în lume. Puţini ştiu unde se află Moldova, mult mai mulţi cunosc aşa notorietăţi precum
Maria Bieşu, Eugen Doga, etc.

“O naţiune fără o generaţie în creştere bine pregătită şi instruită nu are viitor.”

O naţiune sănătoasă este garantul obţinerii unor realizări frumoase, iar una din căile de
menţinere a sănătăţii sunt activităţile din domeniul sportului. Sportul este deseori elementul care
uneşte naţiuni, care aplanează conflictele existente, lucru ştiut de pe vremea primelor Olimpiade
greceşti.

Pentru realizarea unor obiective ale politicii sociale , privind serviciile culturale , artistice ,
sportive , autoritatile publice ofera o parte din resursele financiare publice pentru actiuni sau
intretinerea si functionarea institutiilor specializate in aceste domenii . Aceste resurse financiare
destinate culturii , religiei , actiunilor cu activitatea sportiva si de tineret contribuie la
imbunatatirea calitatii factorului uman prin cresterea nivelului cultural , cultivarea gusturilor si
idealurilor morale si estetice , educatia spirituala , activitati sportive destinate intretine o anumita
stare a individului din punct de vedere moral , estetic , din punct de vedere al conditiei fizice .
Aceste resurse financiare intra in componenta " investitiei in resurse umane " , si influenteaza
pozitiv activitatea economica si sociala , dar contribuie si la cresterea economica . Aceste
cheltuieli publice pentru cultura , religie si actiuni cu activitate sportiva au in componenta diferiti
factori ; in unele tari apar toate impreuna , iar in alte tari apar sub forma cheltuielilor pentru "
recreare , cultura si culte ".

Cu toate ca este generate de o munca de creatie literara , artistica , se desfasoara o activitate

cu caracter economic : din vanzarea acestor bunuri create se incaseaza venituri care sunt folosite
pentru autofinantarea activitatii institutiei .

Concluzionând cele expuse mai sus se poate de constat că activităţile din domeniul culturii
şi artelor, a sportului şi activităţi pentru tineret sunt importante pentru prosperarea şi afirmarea
unui stat. Cu toate că activităţile date implică cheltuieli care deseori nu pot fi recuperate sau mai
corect spus sunt cheltuieli pe termen lung, efectul cărora se resimte peste mai mulţi ani din
momentul efectuării acestora, neglijarea lor poate duce la sărăcirea spirituală şi mentală a unui
popor.
Cheltuieli publice-Ansamblul cheltuielilor anuale de natura publica ale tarii ce se finanteaza pe
baza resurselor bugetului public. Ele reflecta efortul financiar public pe anul respectiv, prevazut
in bugetul de stat, bugetele locale si bugetul asigurarilor sociale de stat.

Institutiile si actiunile catre care sunt indreptate aceste resurse financiare sunt;

 Institutiile culturale (bibliotecile, muzeele, casele de cultura, patrimoniul cultural, presa,

editurile).
 Institutiile artistice (teatre, institutii muzicale, case de filme), actiunile sportive si de
tineret, actiunile pentru petrecerea timpului liber.

Activitatea desfasurata de aceste institutii se poate concretiza in anumite bunuri materiale (care
au si o valoare spirituala) cum sunt cartile, filmele, discurile, picturile, sculpturile sau se prezinta
sub forma unor servicii culturale, spirituale, artistice, sportive, cum sant concertele, spectacolele
de teatru, opera, campionate sau concursuri sportive s.a.. Aceste caracteristici influenteaza
sistemult de finantare a actiunilor respective.

In cazul producerii de bunuri materiale, se desfasoara o activitate cu caracter economic, chiar

daca este generata de o munca de creatie literara, artistica, din vanzarea acestor bunuri create se
incaseaza venituri care sunt folosite pentru autofinantarea activitatii institutiei.

Realizarea serviciilor culturale, artistice si sportive se poate face in mod gratuit sau cu plata
(taxe, tarife sau preturi) care nu acopera intotdeauna valoarea de piata a serviciului respesctiv. De
aceea, in aceste cazuri, institutiile respective pot sa nu realizeze deloc venituri, sau sa incaseze
venituri modice, care nu acopera costul serviciilor, iar pentru continuarea activitatii acesteia au
nevoie de subventii din bugetul statului sau din alte surse. Institutiile cultural-artistice pot fi
publice, de importanta nationala sau locala, sau pot fi cu proprietate particulara, apartinand unor
firme sau persoane particulare.

Prin cheltuieli publice statutul acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate
prioritare in fiecare muncă. Pentru realizarea unor obiective ale politicii sociale , privind servicii
culturale , artistice , sportiv , regulamentele publice oferă o parte din resursele financiare publice
pentru acțiuni sau intreținerea funcționarea instituțiilor ce se specializează în aceste
domenii.Aceste resurse financiare destinate culturii , religiei , acţiunilor cu activitatea sportive si
de tineret contribuie la optarea calității factorului uman prin creșterea nivelului cultural ,
cultivarea gusturilor şi idealurilor moral şi estetice , educaţia spirituală , activitatea sportive.

Surse de finantare a cheltuielilor pentru cultura si arta.

Institutiile si activitatile cultural artistice, culte, actiunile sportive si de tineret se finanteaza de la
bugetul statului fie integral, fie partial, prin acordarea de subventii in copletarea veniturilor lor
proprii. Bugetul de stat reprezinta sursa cea mai importanta de sustinere din punct de vedere
financiar a acestor institutii si actiuni. In unele tari dezvoltate, ca Franta, Germania, Norvegia,
resursele financiare publice alocate culturii, artei, sportului reprezinta 9%-12% din totalul
cheltuielilor social-culturale si intre 1%-5% din PIB. Un aspect caracteristic il reprezinta faptul
ca finantarea bugetara a acestor institutii se realizeaza in proportie de 80%-100% prin
intermediul bugetelor colectivitatilor locale.

Multe instituții de cultură și artă reprezintă o componentă foarte importantă a sistemului de

protectie sociala datorita ponderii mari a resurselor bugetare in acoperirea necesităților financiare
, ele oferind membri societăților servicii în mod gratuit sau cu tarif redus .

Finantarea cheltuielilor publice pentru cultură , religie , artă și sport nu se realizează numai prin
bugetul public , ci și prin venituri proprii ale instituțiilor respective , obținute din activități
specifice sau alte activități . Exemple ar fi instituții artistice de spectacole , instituții muzicale
care obțin venituri din activităţitaceai proprie ( inchirieri , expoziții ) .

Alte finanțări foarte importante le reprezintă donațiile și sponsorizările , fiind resurse ce

acoperă o parte din cheltuielile instituțiilor de artă , cultura sau activitățile sportive și de tineret.
In orice tara legislatia fiscala prevede o serie de facilitati care opereaza in cazul in care persoane
fizice sau juridice sprijină material sau financiar activități culturale , artistice , religioase ,
sportive , activități destinate protecției drepturilor omului , acțiuni umanitare etc. In anumite tari
dezvoltate sunt destinate fonduri impresiionante artelor contemporane si avangardei artistice .
Bineinteles , in cazul cheltuielilor publice pentru cultură , religie , activitate sportiva si de tineret
este urmărită utilizarea cat mai eficientă a fondurilor alocate , dar efectele acestei acțiuni sunt in
special nemateriale , resimțite indirect , pe termen lung , aşadar dificil de determinat .
Sunt anumiți factori specifici ai acestor acțiuni , cum ar fi :

 Numărul de biblioteci, case de cultură, muzee , teatre ;

 Numărul de cititori, vizitatori, spectator.
 Numărul de manifestări sportive : numarul si tirajele publicatiilor , producții
cinematografice, care, prin calcularea și analizarea lor permit realizarea unor aprecieri si
concluzii privind corelatia intre dinamica acestora si dinamica resursel sau financiar
alocate .
Nr. Indicatori 2021 2022 Modificarea
(+;-)
Absolută Relativă
1 PIB mil. lei 241 871
2 Numărul populației 2.597.100 2.604.000
3 Cheltuieli publice totale mil. 85945,4 96208.9
lei
4 Cheltuiel publice în domeniul 1967.9 2187.8
cultură, artă și sport mil. lei
5 Ponderea cheltuielilor publice 0.9 0.9
cultură, artă și sport în PIB%
6 Ponderea cheltuielilor publice 2.6 2.3
cultură, artă și sport în totalul
cheltuielilor publice%
7
8
Bibliografia

I. Legi şi acte normative

II. Manuale, monografii şi lucrări didactice

III. Webografie
https://www.scrigroup.com/legislatie/administratie/Cheltuielile-publice-pentru-cu72989.php
https://ru.scribd.com/document/72168408/Cheltuieli-Publice-Pentru-Cultura
https://administrare.info/economie/10065-cheltuieli-pentru-cultur%C4%83-%C5%9Fi-art
%C4%83