Sunteți pe pagina 1din 42

Lqr.

Hffi tf,,trtr

"i*t"+
Niceea, iubitul meu ora| de bastind. traia odar; un om, pe nume Muc cel mic. Eram copil pe vremea aceea. dar

4 6/n

imi aduc bine aminre de el. Poare, fiindca din pricina lui am miocat de la tata o b6tdie sord cu moaftea. Cind l-am cunoscut, Muc cel mic era un holtei batrin, dar nu mai
inalt de citiva cori; pe deasupra, avea li o inlaFFre tare ciudati: un cap mare, mare de tot, mai mare decit vreun alt cap de om, fi un trup mic fi pt6pind. Muc trdia intr-o casd uria;d, singur-singurel fi tot singur iqi facea de mincarei nu se ardta pe ulit; decit o data pe lund, qi dac6
pe Ia vremea prinzului nu s-ar fi z;ril. ridicindu-se un fum gros

din hornul

casei sale, nimeni n-ar fi ftiut dacd Muc el mic mai trdieite ori nui seata se plimba pe acoper$ qi, de irs' din ulit5,'ti se pdrea cd un cap uria5 umbld de unul si* irr i"i,i.' li-iri""u"". Tutu rautacioii eram noi, bdrelri, pe i."m"u uce"u, cit era ziulica de mare ne tineam numai de n6zbitii. Ziua cind Muc cel mic ili pdrdsea casa era o

adevdrat6 sdrbdroare Pentru noii ne stringeam din vreme in fala casei lui ;i il alteptm; u;a se descfudea li in prag se ivea un cdp mare cu un tuban li mdi mile, urmdt de un trupsor pirpiriu, imbrdcat ru o fetegea mi( 6, ponositd de sub care se zareau ni;te ;alvari [agi, inciqi cu un briu lat, in briu era infrDt un harrger lung, atit de lung, cd anevoie ili puteai da seama daca Muc atimd de hanger sau hanoerul de Muc. DJcum pdsea pe uli1a, porneam sd chiuim de vuia vEzduhul; ne zvirleam tichiile in aer ;i lop6idm nebmelte in

d
i{* 5rr

iurul lui. Dar Muc ne intimpina dind grav din cap qi cobora cu pa;i domoli uli1a, tir;iindu-;i

tdlpile- asta din pricina papucilor lui nemaivdzut de mari. Noi, bdielii, ne luam dupd el strigind inlr-una: ,Muc cel mic, Muc cel mic ln l-am {dcut $i o strigatura hazlie, pe care i-o cintam adesea; suna cam ala:

Hai la joac,i, nu
Casd

Muc, Muc, Muc, micule Muc!


Capul tdu pereche n-are: Unas ca un ceaun. Muc, piticul nostru bun, Sari si ia-te dupii noi ! Prinde unul, prinde doi, Muc, Muc, Muc, piticu[ Muc !

ta e mare, mare!

std cuc!

AEa ne desfatam adesea pe socoteala lui $i trebuie sd mdrturisesc, spre ru$lnea meq cd eu eram capulrdutdglor: ll tr;geam
mereu de mica 1ui feregea ;i odatd l-am cdlcat pe papucii lui uriagi, iar bietul Muc s-a impiedicat in ei $i a cdzut. Intimplarea aceasta mi s-a parut nespus de hazlie, dar mi-a trecul curlnd pofta de ris cind l-am

vdzut pe Muc cel mic


indreptindu-se spre casa tatAlui meu. A intrat in

acolo un timp.

Muc a ie5it, de mind pi i;i lua rEmas bun de Ia el cu multe plcdciuni. Nu prea md simleam in apele mele, afa cd am ramas o bund bucard de weme in ascunzdtoarea mea. In cele din urma insd, foamea care m-a rdzbit s-a dovedit mai tare decit frica de bdtaie, Fi, pocEit, cu capul plecat, m-am infatisat inaintea tatdlui meu. Am atlat cd l-ai supdrat pe bunul Muc!spuse el as. pru. O s6-{i spun povestea lui 5i n-o sd mai rizi de el. Dar, inainte fi dupa ce ti.o voi spune, ai s6-,ti primeFti papara obqnuita.

cas6 Ia noi !i a zabovit Eu am stat pitit dupd poartd pind cind insolit de tatal meu, care il finea cuviincios

"Papara lovituri pe c6re tatd,

obl5nuit6u erau

parea lui de pitic il ldsa s6 creascE -$i La paisprezece ani, Muc era incd un copil vesel, dar ta.
tdl s{u, om zgtrcit la zimbet, avea pentru el numai vorbe de dojand: ba cd e copildros, ba cd e incd necopt Ia minte, ba cd e
prosl.,.

grijd. scoase leava lungE a pipei sdle, de5urub6 mustiucul fi, mai minios ca oricind, imi trase cu ea o bdtaie stras_ nicd, Dupi ce isprdvi cu toate cele doudzeci si cinci dL lovituri, $i imi porunci cd dltddata sd md port cu luare_ aminte, incepu sd-mi spuna povestea lui Muc cel mic , Tatal lui Muc, pe care-l chemase de tapt Mucrah, . fusese un om de vaz6 in Niceea, numdi cd era tare s6rac. Trdia_aproape tot arit desingurdtic ca fi acum feciorui iui. Pe Muc nu.l prea avea la inimd ii era rusine de infdti-

din

cele

pacate,

le numdra cu multd

douazeci si cinci de

la voia

intimpldrii.

nul

a c6zut rau de tot

lntr-o bund zi, batrisi

gur pe lume, neltiutor ti


sdrac. Neamurile, ciinoase,
sese

de aici i s-a tras moartei. Muc cel mic a ramas sin.

carora tatAl lui [e rama-

il

dator pind peste cap, gonird din casd pe sdr.

manul bdiat, povA(uinduJ totodatd sA plece ln lumea largd

sa-si caute norocul. Muc cel mrc se gAti bucuros de drum, o singurd rugaminte ar fi avut $i e[ sa i se daluiascE straiele tatdlui sdu. Ruga i'a tost implnitd pe data. Straiele nu i se potriveau de loc, cdci pdrintele lui fusese un om voinic si inalt. Muc nu statu insd mult pe ginduri , le retezd poalele 5i le imbrdcd' De strimtat insA iitase sa le strimteze pi de aceea vesmintele sale, cu care mai umbli fi astazi, pareau atit de eiudate; tubanul uria|, briul lat, salvarii larqi mica feregea albastrd' toate erau mostenire pdrinteascE. Ei, 5i Muc {i infipse in briu han' gerul lung cu inflorituri al tatAlui sdu' iii lud un bdl $i
ourcese

'

Colindd vdios ziulica inlreagd, cd doar plecase in cdutdrea norocutui... De zdrea in praf weun ciob scinteind la soare, il vira iute ln buzunar, in credinta cd se va schimba pe data in ced mai frumoasdnestematd; de vedea strdlucind in depdrtare cupola vreunei moschei sau oglinda sclipltoare aunui lac, i5i incfupuia cd a $i-aiuns in tara minunilor. Dar, vai ! Dd curn se apropid, ndfticirile piereau cd un vis, iar'oboseala 5i foamea ii aminteau cd se afld incd pe lumea asta. Doud zile Fi douA nopti rdtdci el amdrit Fi fldmind, dar de noroc toi nu dadu; hrana ii erau doar roadele cimpului, iar culcup, pdmintul iare. In zorii celei de. a treia zi' d. pe o inal{inie, zari o cetate mare. Semilunile sclipeau de pe minaretele sale qi steagurile filfliau in felurite culori pe acoperiluri, fdclndu-i parcd semn sd se apropie. Uimit, Muc se opri $i cuprinse cu privirea cetatea fi impreturimile ei. ,Aici e norocul lui Muc cel mic I i;i zise el.
10

la

drum.

#
zidul ei abid spre amidz;, pentru c6 nu_l mai tineau piciod_ rele fi din timp in_ timp simtea nevoia sA poposeoscd la umbra cite unu.i palmier, ca sd-li mai tragd sufletul. ln sfirlit- atunse in .fa1a porlilor I lg netezi riica lui fereoea. hldfur6 mai _bine turbanul, sninse briul pi infipse terneinic in_elhangerul sdu, Iung; apoi scuturd col6ul de pe papuci, Iud bdlul $i pA$i hotdrir in cetare.

Acum ori niciodatE l. Si, cu todte c; era jstovit, sarj in sus de buc'rie. Ifi adrrn6 apoi toale purerile li se indreuA rntracoto. Uesi cetated p6rea foarte aproape, ajunse la

nici o usd care

Batu indelunq ul4ele in sus li'n ios, dar nu v ,zu glas sd- i se deschidd $i nu auzi nici un bea oupa care s6J imbie: nlntrd, micule Muc, mdninca fl orum! oofta inimii 5i odihneSte-1i picioarele ttudite de atila '""- f"i asi, Mui aiunse in fata unei case mari' mult Fnd' drEtoase. "otinar.d iind se uita la ea cu mai si tocmai ." al"ii# o fereastra qi in ea se ivi o barina care strigd cu glas cintatr

Stdchinufd-i Plind, Plin'i I

Hai, oecine, hai,

oectnd

Cite unul, cite doi, Masa-i Pusa Pentru ooL Vecineilor, Iugula' Plinii, Plina-i sttiichlnuta'

;'i;;;;i:-Muc stdtu o clipa pe ginduri dacd..s6 in d'n'U "ii.i orimelsca invitatia' dar l;i lud numaidecit inima it';;tii; ui-u'"iiot"u pisi-1u' Elu cunolteau desigur mai 6ine ta el drumul sPre bucatarie' '-'- F. s"ara. Muc-se intr'lni cu batrina pe care o vazuse
oofteste.

Si oe ooarta casei dddu buzna induntru o droaie de

la fereastrd. Flmeia se uitd [a el incruntatd li-l intrebd ce

"'""tI Ai chemat toala lumea la masd flamind. am venit li eu.

li' fiindca

sint tare

Bitrina rise qi'l inrebd: ciudat?Toatd lumea $ieca eu -be unde'vii, om dxtesc bucate numai pentru drdgulele mele de pisici' oaspeli fi doat din cind in cind le mai chem fi niscalva de prin vecini.
12

Atunci, Muc cel mic ii povesfi batrinei cil de greu o dusese dupd moartea pdrintelui sdu li o- rugd sd-i ingdduie sd mdnince fi el laolalt6 cu pisicile. Induiogatd de trista lui poveste, femeid il pofti in casa qi-i dddu sd mdnlnce fi sd bea pe sdturate. Dupd ce prichindelul mai prinse puter,, ea i[ privi lung qi grdi, - Muc, rdmii in slujba mea I N-o sd te ostene$ti prea mult, iar eu o sa am griid de tine. Muc cel mic se invoi bucuros, cdci mincarea plsicilor ii era pe plac. Slujba erd uloar6, dar.ciudatd. Sta. pina Ahav[i avea doi cotoi Fi patru pisici. In fiecare di-

mineata, Muc cel mic Ie pieptana blana

p"-ojir"ur"p". Ci;d stap;a

si le dddea cu pleca de aclsd, Muc se in' qriiea de pisici: [e punea strdchinule cu mincare' $i noap' tea le culca pe perine de mdtase pi Ie invelea cu macate de catifea.Stapina Ahavli avea$ciliva cdteii Pe ace$tia insd nul alinta ca pe pisicile ei, pe care le iubea de parcd ar fi fost propriii ei copii. lvluc cel mic traia .aici tot atit de singuratic ca li in casa parinteascd: nu dadea ochi cu altcineva decit cu toata numai intre stdDlna lui - incolo se invirtea ziulica ciini sl Disici. O vreme a dus-o bine, mincare' cit ii trebuia,'tai treaba, pulin6. Bdtrlna se ardla indeaiuns de mullumita de sluga ei. Pe zi ce trecea, pisicile deveneau insE tot inai zvapaiaG' se zbengiriau 5i zburdau Prin odai ca nil-

te zAnatice, rdstumau tot ce le ie$ea in cale, sPdrgeau vase din cele mai frumoase; de cum simfeauinsa pe scara pasii stdDinel Ahavti, se ghemuiau pe perinu{ele lor li mi$cau din codita, ca 5i mm nimic nu s-ar fi intlmplat. La vederea harababurii din casa, stapina Ahavli se facea foc ;i DarA, si toard vina o arunca pe Muc' Degeaba cAuta el id se dezvinovateasca. Mironositelor de pisici ea le dddea mai multa crezare decit iurdmintelor de nevinovd{ie ale
uoei slugi.

Muc cel mic eta tare mihnit - nu-qi aflase norocul nici de astd datd; se gindi sd paraseascd sluiba aceasta. lncd din cea dintii cAldtorie a lui v6zuse cit de amar e
traiul

fel oarecare simbria, cdci st5pina Ahdvti de fdg6duit Fo


fagadlia, dar de dat nu i-o dddea. Se gdsea in casa st6pinei

f;r6 bani pi de aceea

hotdri s6-fi dobindeasca intr-un

Ahavli o cdmard totdeauna incuiatd' in care Muc nir intrase

niciodatd. O auzise de multe ori pe ,st6plnd-sd cotrobaind oe acolo si tare-ar fi wt Muc sd dtle ce taine ascunde'

h"r.i.
sj

drum. numai ce-i veni in minte cdmara cea terecatA' Nu .r-J"'. ii-tatn"itd acolo vreo comoara? Darula era bine zsvorita si nu era chip sd aiungi Ia comoard' lntr-'o dimlneala,dupd ce stdplnaAhavti plecd,de aasd'

suiia si chibzuind cum s6-ii facd rost

de-

bani pen-tru

pentru un cdtelus vitreqit de ea - $i cdre il indrdgise pe Muc Uunatlt"i tui-'it upucd pe bdiat cu dinlii de Flvari $ijncepu sa-l trdg6, de Parca i-ar fi fdcut semn sd se id dupd el' Muc'

"!-iiii'pia"Lu in odaia de culcare a stdpinei

sd se ioace cu -ca(elu[ul, il urmd Aiunse Ahav{i' indintea,unei uiile oe care el n-o bdqase in seamd pina atunci' lJfa era lniredes"hisa. CaleluS-ul intra, Muc- dupa el'ti nu mica -ii tu mirarea cind se trizi in incdperea fivnitd' ln zadar cautd ttgh.tele i nici md de a;a ceva'-Straie "iL".ipti"i"ia. de care mai ndstrufnice, erau lmprd-stiate vechi, vase, care Deste tot. Mai cu osebirq ii atrase privirea un vas de cle{tdr tu izvoade me5teSugite. II ridicd, il intoarse pe toate p64ile'" dar. vail Vasul avea un cdpdc aiezdt ufor deasupra fl' oln nebdgare de seam6, Muc scdpa capacul care se t6cu
Hndari.

Bdiatul inlemni de spaim6. Soarta ii erd Pecetluit6' Trebuia sd fudd cir mdi qrabnic, dae6 nu voia cd batrina s6.l snopeasciin batai, lniinte de a pleca, Muc iii arunca privirea spre lucrurile sl6pinei Ahavli - doar-doar o gasi ceva de trebuinld! Ochii i se oprird asuPra unor conoutr mad, mari dc tot. Nu erau prea frumo5i, -dar pdpucii pe ii ut"u el in picioare se ldcuserd ferfeni[d; afar6 de "ur" condurii il atrigeau Fi pmtru faptul c6 erau mari, qi ista,
16

el nad6iduid cd in felul acesta oamenii il vor socoti {l pe e[ un barbat in toatd firea. lpl zvirli cit colo vechii lui papuci li incalta condurii cei mari. lnf-un coll era rezemat un toiegel cu m6ciulia_ cd un cap de leu; stdtea acolo fdrd nlci o intrebuin{are. ll IuE qi pe el gi o zbughi drn camer6. Alergd spre oddita lui, iii imbracd mica feregea, sfinse mai tare turbanul mo$tenit de la tatdl sdu, {i dupd ce-Fi lnfipse hangerul in briu, o 1u6 [a sdndtoasa cit il lineau
picioarele. Din casa

lugea mincind pdmintuli abia de-ii mai tragea, bietul


el, suflerul. De cind era nu alergase atil de

in

ulild, djn ulild afdra din cetate, fugea,


de

parcd

opreasca. i5i d6du seama cd

nu e lucru curat cu condurii zbura cu ei, nu altceva. Cercd in fel ;i chip sd se

o putere nevdzutE si ii era cu neputin(d sa se

iLrte- il impingea
mal

opreascd, dar

parcA ar

in zadar. Deznidaiduit incepu sd strige, de strunit ni$te cai ! - Pm..- Ho... Prrr I Ca prin farmec condurii se oprira' iar Muc se trinti' isrovit, Ia pAmint. Mult s-a mai bucurat Muc cel mic cu condurii luil Asadar, tot dobindise el ceva de pe urrna sluibei sale - se ali:sese cu un lucru care sd-l aiute in cdutareu n6lsqului. Bucuros, dar sleit de puteri, Muc adormi degrabd, tr,rpul lui micut aveaun cap-nu glumd, 5i nu'i era u;or de loc sd si-l lina pe umeri. ln yis i se arata prietenul lui, cdtelupul stdpinei Ahavli, cel careJ aiutase sd gaseasca conduriii se fdcea cd-i spune: ' o in- Dragul meu Muc, nu qlii sd dai condurilor trebuintare cu fdlos' de ai sd te rdsucesti cu ei de trei ori p"-"t'"li"ii-"i-si zbori unde vrei; iai cu toiegelul ai sd gdsefti comori, cdci acolo unde se af[6 ascuns aur, -toie' ielui ciocdneste de trei ori in pdmint: iar acolo unde se ifla argint, numai de doua ori. Aga visd Mtrc cel mic. Clnd sa trezi ili amilti de visul 1ui nastrugnic $i se gindi sd facd o incercare. Incalld condurii, ridicd piciorul 9i incepu sd se rAsuceasca pe c6lcli. Oricine ar incetca sa se invhteascd de trei ori in ;lr pe un cdlcii, incdl(at cu nifte conduri uriaSi, nu s-ar mira cti o asemenea ispravd Muc n-a izbutit s-o faca dintr-o dat6; $i apoi, mai trebuie pus la socoteal6 qi capul lui greu, careJ trdgea ba intr-o part'e,

fi

ba in alta.

S6rmamrl pitic cdzu de citeva ori cu nasul in pd' mint, dar nu se dddu bdtut, se mai apucd o dat6, 9i lncd o data de aceeapi treab6, pind ce izbuti. Se ini/irti apoi
18

l*' 6.
ca o sfirleazd pe un cdlcii pi

'ri

i;i dori sd ajungd undeva pe aproape, intr-un ora$ mare. Nici n-apuca bine sd-li ispraveasca gindul, cd se inal(d in vdzduh, pu$at de eondurii ndzdrdvani, care visleau prln nori atit de iute. incit, pinA sa se dezmeticeascd, Muc se trezi intr-o piata intinsd, cu o mullime de tarabe, printre care forfotea o sumedenie de oameni. Colinda el incolo pi incoace, pina socoti cd e mal cuminte s-o ia pe ulite mai neumblate, caci prin piatd, in inghesuialS, il cdlcau pe conduri ba unul, ba altul. Mai, mai sd-l dea gcamadd I In invdlmd;eald, hangerul sau ascu(it lmpungea oamenii, aqa incit cu chiu cu vai prichindelul scdpd nebatut. Muc cel mic incepu sd chibzuiasca cum Fi-ar putea agonisi citiva banug. E drept cd avea un toiegel care

ii

descoperea comorile ascunse, dar cum

s6

dea

5i a;a sil ciptige bani; era insd prea_ mindru s-o fac6. Pind Ia urmd, tot de iuleala picioarelor sale isi (rduse aminte. Cu condurii n6zdrdvani ar putea s6-$i aqoniseasc6 cele de trebuin{d - i5i zise el - $ hotdri sa inire undeva tn slulbd ca ltafeta. Socotind cd impdratul .o astfel de slulbi mai bine ca din aceastd cetate platefte oricare altul, afla unde este palatul lui. Un siraier, cale statea deveghe la porlile palatului, i[ intrebd pentru.ce-a veniu Auzindu-l pe Muc ca e in cdutarca unei sluibq il trimise la pdzitorul robilor. Muc ii spuse ;i acestuia, fErA zdbavd, p6sul lui: cum cd ar !'rea $i el sd intre in slulba, ca ;tafetd a impdratului. Pazitorul robilor cdtd lung la el

el de un asemenea loc in care sd fie ingropat aur 9i argint? La nevoie, ar fi putut face pi altceva, sa-$i arate oamenilor

fdptura lui hazlie,

ci

fi

spuse,

Cu picioarele tale lungi de o qchioapd, vrei sd sluietti ca ftafeta a imparaiului? Piei din fala mea I N-am chef sd-mi

pierd timpul cu toti zdnaticii

Muc cel mic sldrui insd, spunind cA e gala sa se ia la intrecere cu cea mai bund stafeta impdrateascS, Vorbele lur ii pdrurd nespus de hazlii pazitorului de robi, care po-

runci cd, pind in searA, sA fie pregatit totul pentru intrecere. Dupd ce il duse pe Muc la bucdtdrie $i porunci sA I se dea sd mdnince si sd bea pe saturdte, pdzitorul de robi se infdtifa imparatultii qi-i povesti despre crudatul orgulel gi despre cererea lui. lmpdratul, un om hitru, se bucurd cd pazitorul de robiil oprise pe Muc Ia curte-va avea astfel prileiul de-a petrece pu{in pe socoteala piticului. Porunci apoi sa se rinduiasc6 toate cele de trebuinF pe paiiltea din
spatele palatului, pentru ca intreaga eurte sa poatA lua parte

-g
la intrecere. Dupd ce ii mai aminti o datd s6-l ingriieasca
de la curte desprealergarea care urrna sdaibilocinseara aceea. Aceqtia la rindul lor trimiserd vorbA curtenilor. Vestea se rAspindi indatd qi, cind se inserd, toatd curtea era adunaH, cu mic, cu mare, pe paji5tea unde fusese lndltata o podin6, pentru ca lumea sd poat,i vedea cum aleargd
piticu{ cel ldudaros. Imparatul se sui pe podina inconfurat de fin fi fitcele sale, iar Muc cel mic pd$i pe paiifte qi facu o temenea in fala inalgmilor lor. Prichindelul fu tntimpinat cu chiote pi risete.NdstruEnica fdpturdl Un trup nevolnic, un cap mare, qalvari targi, un hanger lung infipt intr-un briu lat, picioare mici incdllate cu conduri uriagi cum sd nu te pufneascd bine pe pitig impdratul dadu de veste prinlilor $i prinfeselor

' ". -ti8ti.{ll '6atf


. -tw-?,qt ljF.1i'F.r

risul la vederea lui. Dar Muc cel mic nu se fisticl de loc la auzul dsetelor. Mindru, rezemat in toiegelul saur i$i aftepta potrivnicul. Dupd dorinla lui Muq pazitorul de robi alesese pentru intrecere pe cel mai bun alergdtor al imParatului. Acesta se inf6!i;6 de asemenea pe pdiiite tl amindoi, Muc $i alergdtorul, stateau $iaiteptau semnalul de pornire. Potrlvit rtrrduielli, cind prin(esa Amarla rldic6 vdlul, amindoi zvicnird din loc, pomind de'a lungul paiigtel ca doud sdgeg slobozite din acelaqi arc. La lnceput, Muc fu intrecut cu mult de potrivnicul lui, apoi insii, cu conduril sai zburatori, il aiunse din urma cit ai elipi dtn ochi. il intrecu Ft alunse la tlnt6
22

dinaintealuminatei tale fete numai o "lndl(imeaa meptegugulul incercare meu, Binevoie$te a ingddui sE mi se dea o sluiba de qtafeti Ia curtea indllimii talel' lmpEratul grdi:,Muc, tu.veifi $tafeta mea de frunte; vei sta aproape de impdratul tAu, vet pri. ml simbrie o sutil de galbeni pe an $i vei minca la masE cu cei mal de seama slulitorl ai meln

in vreme ce celalalt se apropia, giftind. Privitofit furd cuprinqi de o mare mirarei se a$ternu o ticere adincdi abia cind impdratul incepu sE batd din palme, mullimea izbucni in chiote $i strigate: oTrdiascd Muc cel mic, invingdton:ll" Muc cel mic fu adus in fap impdratului. fuuncindu-se la picioarele acestuia, el il rug6, tal Am filcut

Muc qel mic crezu cd de astd data ig gdsise norocul. Era pltn de voie bund. Se bucura de mare trecere la im. parat, cdci ii indeplinea treburile cele mai tainice li mai grabnice $lpetoate le ducea la capdt cumultdgriiagcu
Ceilalu sluiitorl ai impEratului nuJ vedeau insd cu ocfu buni nu Ie pldcea sd impartd bundvoinla stapinului cu un pitic care nu Ftia altceva decit sd alerge. Puneau la cale tot felul de uneltiri impotrlva lui, dar toate dddeau gre$, cdci impilratul ardta o incredere nemdrginitd celei dintii ptafete ale sale care-i ducea toate ve$ile de tain6.
(La asemenea inalta cinstire aiunsese Muc,)
nespusA repeziclune.

Muc ;tia despre toate aceste uneltiri. dar avea o inimA prea blinda ca sd se r6zbunq chibzuia cum sd se

qi aduse aminte de toiegel, de care, in prea maiea sa lericire. ultase, DacE ar afla o comoar6, isi zicea Muc. curtenii ar line mai mult la el. Auzise $optiidu_se de mai multe. ori cA .pe wemuri, cind ndvdlisert du$manii tn tard, tatal lmparatului $i-ar fi ingropat multe din iomorile iale. se mai spunea ca bariiul' u pur""r-- ai"--"rli-Iuir,j lara a apuca sd destEinuiascd fiului sdu unde era tainita Ior. De atunci, Muc nu mai pleca far6 toieqel. naddiduirid cA intr-o zi avea sE dea de locul unde sd afla aicunsa

facd mai folositor dusmanilor sdi, pentru ca ei sdJ indrdqeascd,

comoara batrinului imParat. lntr-o seard, plimbindu'se prin grddina Palatulul. aiunse departe, intr-un coif razlel

simti cA toiegelul ii salta in minil 5i Prinde sd cio-

Ei,

deodatd,

cdneasctl de trei ori in pdmint, PricePu numalJe-

cit

despre ce

era vorba.
sd

Scoase hangerul, cresta cu

el pomii dimPreiur' ca

cunoasca Iocul, Ft se luriid inapol spre Palaq fAcu rost

de o cazma $i a$epta
se innopteze.

sa

mult de furca lui Muc cel mtc Bratele lui erau firave, iar cazmaua - mare $i greai qe duoa doi.ra ceasuri de truda, abia de sdpase o groapa cazmaua se izbi de ceva tareli.se a"i-"oU.l" sffrsit, auzl un zdngEnit' Muc incepu sa sape.mai iute' mdl lnotf' iit. oina dddu de un capac mare, de tier' Atuncl cobon in oroaoa s{ vadd ce se ascunde sub capac $l gasl

Comoara ii dddu ins6

8liJ""ti"i ct galbeni. Dar cr: slabelel.puteri n! "' sA ridice oala, a5a cd i;i umplu mai iilii -buzunarele Dutu
s.o ia

cu aalbeni, vtii Ft in briu, puse $i in mica lui teregea' lacind-din ea o leqatura plind cu aurr pecare aDid putu

A"*
26

noto" de conduri, cact altfet nu s-ar

fur

soinare.-Acoperi la urmd cu griid ce-mai ramas'3' ft Putut urni

dln loc cu atita aur. Aiunse intr-o clipd la palat, se stre. curd in_ iatacul sau $i piti galberui sub pemele divanului. Muc cel mic era incredintat ca, stdpinind atlta banet, to[t dufmanil siti de Ia curte o's6l iie de acum inaintd cei mai buni prieteni. Cit de nestiutor in ale vietil era bietul Muc, crezlnd cd prietenii adevdrati prin dur se dobtnfqc- Vail Mat bine qi-ar fi gatit coirdurti de drum, $-ar fi luat in spinare bocceaua cu aur gi s-ar fi facui
nevdzut.

Aurul pe careJ ddruia in dreapta sl ln stinda ii pe cetlal{i curteni sEJ pizmuiascA si mai mult. - Face bad falsi, zicea maiele bucdtar Ahuli.

fAeu

scri$nea Pitzitorul
Ahmet.

irnparaq - ll ingeala Pede robi

Dar du;manul siu cel mai aprig' vistiemicul care' pesemne, nu o data ddduse
iama

cu

mina-i Prea lungil

prin vistieria lmpardteascS'spu-

se Pe gleau,

. ' '

- E un ho1"cu totii $i' Se sfdtuira

lntr-o bund z! Korhu6 marcle pahdrnic, se tutfa|i$a mihnit Ia impdrat. Amaracirnea i se citea pe fafd, a|a ca impAra-

tul iI intreb6 de indat6 ce


oe sullet.

are

iare indurerat, cdci am plerdut - Vai I raspurse el, sint bundvoinla $apinului meu. astea, Korhup il lntreba imparatut' - Ce vorbe sint De cind n-am mai lasat sd strdluceasca soarele marinimt-

ei mele asupra ta? --

cu.aur pe cdpbtenia

paharnic li raspunse ca lrnpdratut il coplege;te gtafetelor, iar preacredincio;ilor sdi sfetnici nu le mai aratd milostivirea sa. - - Mult se minuna impEratul la auzul dstor vorbe 9i po' runci sa i se dea seama indati despre lalbenii pe care-i

U*"td

28

*:tn,;

imparle Muc in dreapta g lnstinga. Uneltitoriiiistrecurara lesne in minte bdnuiala cd Muc ar fi furat aurul din vistieria tdrii. lqa ceva se brodea de minune pentru vistiemiq cdci nu-i prea pldcea sd dea socoteala de banii vistieriet. lrnpd. r6tu[ porunci ca Muc sd fie urmffit in tainil, spre a fi prins asupra faptului, ln noaptea ce urmd acestei nef.efiste zile, Mue lud cazmaua-aun:lscosera pe sfirqite din pricina ddrniciei sale si se fririfi h grddina palatului,. spre comoara

.r.':!,9_fxs*1

idinuitA. Strd.ierii,

in

frunte

iriill:l!&f rr :,

cu

fi

il

marele bucdtar Ahuli cu vistiernicul Arha{, urmarir6 pas cu Pas {i'


galbeni

in clipa cind lua


pra lui,

din oald qi iqi umplea feregeaua, se ndpustirA asu'

ll legari zdravin
trezisera din

qi-[ duserd infala impdra-

tului. lmpdratul, nemultu-

mit fiindcdl

somn, intimPlnd Plin de minie pe cea dintii qtafetd a sa $t ii puse bietului Muc tot felul de inrebad. La picloarele lmPdratului z6cea oala dezgropatd, cazmaua 5i feregeaua. pftnA cu aur. Vistiemicul ipuse ca atit el, cit $ str6ierji l-au vdzut oe Muc cum se trudea sd inqroape oala ln p6rnlnt' ' lmpdratul il intrebd pe -Muc dacd e adevdratd invinuhea ce i se aduce {i ii ceru sdm6rturiseascd deunde anume a luat aurul pe care voiasi-lingtoape in gradina' Muc cel mic, qUindu-se nevinovat' spuse cd el gasise ulcica cu aur in gradina gi c6 nu voia nicidecum s-o lnoroaoe. ci. dimDotriv6, s-o dezgroape. 'Li

auzul icestor vorbe,

intr-un ris
10

cu

hohote,

dar lmpdratul se fdcu foc

iott cet de fala

izbucnird

tn

faF
shigi

acestei uriage neobrEzdri


I

a tui Muc cet mic Ai

- Newednfcule, curn, dupd ce al fr:ral mal vrel sdJ $i min{l proste$te ti mif$av pe stApinul tiu? Vistiernlce Arha[ rdspundel Acest atn lipsegte din vistierla mea? VisUenrfcul ardtd cd lucn:l e neindoielnlc. Ba, mai rnult, Eia dat deama cd lipse;te aur, nu de putlnd weme, din vistierla irnDArdteasca. Poate sil iure cd Muc este hotul. Imparatul poruncl ca Muc cel mlc sd fte terecat ln lanfurl 5i zvirlit in turr! lar vistiemicului lt dddu aunrl pen. uu aJ pune la loe tr vistierie. Vesel de rzbinda lui, Arhat pleca acas4 unde igi numilrd galbenii sclipitori; omul acestd

mirFv nu
gasise

spuse ins6 niciodata nlmanui ca pe fundul oalei

un rdvap in cate era scrlsl

o pane din vlstierla mea. Blestemul irnparatesc sal aiunga


pe cet care va gqsi aunrl qi nuJ va da de lndatd ftulut meul Sadi lmparat."

"VrtfrnaEul

a ndvdlit in tard. De aceea ascund aict

ln temnita sa, Mue cel mic era frdmlntat de ginduri neqrei stia prLa bine cd cel careJ furd pe imparateosln'
dttia'moarte. totu$i nu voia sd dea

impdrat taina toiegelului. Vezi bine, se temea ca imparatul sd nul rdpeasca roiegelul $i condurii Din pAcate, condurii ndzdrAvani nu-i puteau veni intr-aiutor' caci' terecat

in

vileag fa{d de

ln lanturi cum era. oricit s-ar fi zbatut,


se Dutea rAsucl.

de rEsucit pe cdlcii nu

chibzui cd tot mal bine ar fi sa traiasca fdrd toiegelul fermecat decit sd-l pdstreze si sa moarai trimise vorbd imparatului cdJ roaqd si-i ingddute o lntllnire tainicd fi ii dezvalui insugi' rile toiegelului sau. Mai intii' imp6ratul nuJ crezu, dar Muc fEqadui cd, de nu va fi omoril il va incerqa in tala

A doua

zi, cind i se vesti insA osl'nda la moarte'

Iui. lrnpEratul ii dddu cuvintul sau impardtesc cdJ va l6sa in viata dacE se adeveresc spusele lul fi porunci sa sF 'li ingroa'pe in pdmint niSte galbeni, fara 5tirea lui Muc. ceru apoi sa gdseascd galbenil cu toiegelul siu' Cit al clipt din ochi, toiegelul ciocdni de trei ori in pdmint -pe locul cu pricina $i numaidecit aurul fu scos la iveald. Impdratul inielese cd vistiernicul

it inqelase qi, dupd obiceiul

locului,

trimise un qtreang de mdtase, ca sd-fi fac6 sinCit despre Muc cel mic, ii spuse, - E drept ca !i-am fdgdduit viala, dar se pare cd nu stdpinelti numai taina acestui toiegel ti, dacd n-ai si mdrturiseiti de unde vine puterea ta de a dlerga ca nimenl altul, vei rdmine intemnilar pind Ia sfitlitul vietii tale. Muc se sdturase de temnitd numai dupd c singurd noapte petrecuta ln turn. De adeea ti marturisi lrnparaiului cd tot meftefugul sAu statea in condurii ndzdravani, fdra a spune cE, pentru al folosi,era nevoie sd teinvirtegi de trei ori pe cdlcii. Impdratul fdcu Si el o incercarei incdltd condurii $i numaideclt o lud la goand prin grddind. fu

gur

li

seama.

1t

fi dat orice sd se opreascd, dar nu cunoptea taina conduriIor, iar Muc cel mic, bucuros cd se poate r6zbuna, il l6sd
sd fug6, sa fugd, pind
tinta.

il

vAzu cdzind la pdmint fard mnoq-

Cind ipi veni in fire, impdrdtul se minie cumplit pe Muc cel mic, care il ldsase sa alerge pind era aproape
s5-si dea sufletul: - Am fAgdduit sa re scot din temni(6 $i sA.ti las vidta, dar, dacd nu vrei sa fti spinzuat, sd piei din tara mea in doudsprezece ceasuri.

Porunci apoi ca toiegelul sd fie infriat, impreund cu condurii, in vistieria sa. Mai s6rac ca oricind, Muc cel mic porni Ia drum, blestemindu-li prostid cdreJ fdcuse sd tragd nddejde cd putea dobindi un loc de frunte la curtea impdrAteasc6.

Tara din care fusese gonit nu era pred intins6, afa c6' dup6 opt cedsuri, se afla peste hotare, dqi mergea tare qreu fdrd condurii lui dragi " Treclnd hotarul, pdr6si drumul mare pentru a se adinci intr-o Dddure deas6 unde voia sd trdiascd de atunci in' colo. ieparte de lume, cdci nespus il mai mihniserd

oamlnii. in inima pddurii gasi un loc pe placul s6u' un piriu limpede, siraiuit de smochini mari, umbrofi $i-o pajiqte cu iaiba moale care il imbia sd rdrnlnd acolo. 5e

irrni ios- hotarit sd stea asa, nemincat, $

sa-si a{tepte sfir-

situl, Coblesit de aceste ginduri negre, Muc adomi' Cind ie trezi inia, foamea li dEdea ghes, si se gindi atunci

mori de foame $i cd mai

cd e prea chinuitor

sd

cuminte at fi sd caute primpreiur ceva de-ale


gurii.
.

i[

In pomul sub care furase somnul zAri niite


mincd

smochine atit de frumoase, cd-i lasa gura apd. Se ucd ln pom, culese citeva

fi le

Apoi cobori spre


ca sd-$i potoleascd

cu

pofta.

pirlu

Dar tare se mai cind ln oglinda apei iFi z6ri capul lmpodobit cu

setea. sPerie

doud urechi uriale li ru un nas gros qi lrrng. Uluit,

isi

apucd urechile cu miinile lunci. mai lunqi de un cot.

fi

intr-adevdr urechile erau

ciudat, cdci i-am dat norocului cu copita' caun-mdgarl' Se olimba incolo si incoace pe sub pomi pi, o'nd i se fdcu iarasi foame. culesb din nou citeva smochine-altceva tot

''"Llrechi ?e mdgarl lqa-mi Eebuie, striga e[ in$i

nu iaruu dL mincare pe acolo. Dupd ce se sdturd de smoihine, Iui Muc ii veni ln minte ca ar putea sd-ii ascundd urechile sub turbanul sdu mare' ca sa nu arate att de caraqhios, Dar cind se pipdi la cap, i;i dddu seama ca urechilJcele lunqi pieriserd. Se indreptd ln grab6 spre pi.iu, pentru a se n&edinla cd-i adevdratr i5i vdzu chipul sdu obisnuit, dintotdeauna; nasul cel lung Pi hid
pierise $i e[. Acum, micul

petrecut lucrurile: nasul $ urechile i se lungiserd din

Muc pricepu cum

s-au

pricina smochinelor Pe care le luase din Pomul gel dintii, iar smochinele

din cel de al doilea Pom il lecuiserd; !i mai intelese cd soafla riilostiva ii ddruise din nou o Putele
prin care sd,5i dobindeascd fericirea. Culese deci din amindoi pomii atitea smo-

chine cite putea duce


se lntoarse

gi

in tara Pe care

cel dintii ttg care-i


in cale

pardsise

nu de mull ln
iesi

schimbd straiele ca sa nu-l cunoascd cineva $i meNe mai departe spre cetatea imptuateascd. Era tocmai wemea cind poamele incep sd dea in pirg. Muc cel mic ;tia cd mare[e bucdtar cumptud bucuros astfel de bundtdli pentru ospdturile lmp6rdtelti $i de aceea aiteptd

i;i

la portile

palatului. Nu trecu mult qi marele bucatar iesi in curte. Cerceta

placul indltimii sale. Cit ceri pentru tot co;ulelul ? fi pe Muc cel mic ceru un pre[ potrivit ;i facurd tirgul. Marele bucdtar dddu cosul unui rob gi plei6 pai departe. Pini una alta, Muc se idcu nevdzui, cdci se temea cd peste pulind vreme vlnzdtorul a cdrui marfd era pricina

|i ii

cdzurd ochii pe co;ule1ul lui Muc. O I Ce trufandale I spuse el. Cu sigurantd ca vor

mdrfuriti negu+dtorilor adunali la po4ile palatului

La masd, irnpdratul se ardtA foarte vesel, nemaicontenind cu laudele pentru mincErile gustoase g6Ute de marele sdu bucdtar $ pentru griia cu care $tia sA aleagd
53

nEpastei care avea sd dea peste capetele celor de la curte va fi cautat $i osindit.

#,;or1&.g
.,.,]*
.,'tirlt

r*:6md*ls .ffia,lsmil @ :l@&' i$li ,;M|

bundtdtile cele mai anevoie'de gdsit. Dar marele bucStar zimbea fudul, ttiind prea bine ce mai avea de adus [a masd' De aceea aruirca din I'lrfrrl buzelor doar clteva cuvinte I -Ei. urma aleqeln sau, "Om trdi 5i-om vedealn sthnind iiimra orintes=elor. ln sfirsit porunci sd fie aduse smochinele. frumoiselq imbieto6rele smochine, care fi.rd intlm-

oinaie de toti cei de fatd cu uo

'

- Ce toapte slnt I Ce Bucdtare, e$ti un om $ iumitate,


bundvointa mea
I

"A-a-a-a gustoase I se minuna lmpdratul'

l"

ai doblndit cu ptiso$nF

urtf"l d. bunatali - lmpd4i cu mlna lui smocfune me' senilor. Fie"ate priinl qi prinl6sa primi sle doud, fiecare doamnE de onoaie, vi2ir qi iga - cite una i pe- celelalte regele [e puse dinaintea sa $i lncepu sd [e infr:lece cu
Ihcomie.

Souirind aceste

vorbqlmpdratul-de felul sdu zgircit

Tofi privird cu mirare spre lrnparat: pe cap ii crescusera nist6 urechi urlas.e, iar nasul i se lungise pind peste barbie SL uitard apoi unii Ia allii uimili' lnsPdimtntall cdci capetele tuturor erau gatite cu acestb podoabe ciudate' E lesne de lnchipuit groaza de care a fost cuprinsd curtea. Furd chemati in graba tog vracii din cetate' care se imbulzira cu felurite hapuri $i atfii; dar urechile uriape si nasurile tot Docite rdmlneau. Un vraci incercd sd re@ze urechile unuia din prinli; zadamicd treabd, cdci ele ii cres-

Amarfa.

Var, tata' ce cludat aralil strigd deodatd prin{esa

'

curd pe datd la [oc.

ln ascunzdtoarea unde se pitise, Muc afld despre toate cele intimplate ta palat pi se hot6rl sa tracb la ac40

liune. Din banii luafi pe smochine, isi cumpard un vesnlnt ca de inva(ar, ifi lipi o barb,l facutd din iar de capra si, astlel garit, de puteai sd iuri c; e un cdrluar adevdrat. ie infagfd la palat cu un paner de smochjne in minj. Vraciul cel strdin ceru sd i se ingiduie li lui sd dea o minj de aiutor celor cdzuli in nenorocire. Cuflenij il primird, fdr6 pred mult.i incredere. Muc dadu unuia din prinli sA m;-

si-minunel pip6indu-$i urechile si nasul, prin(Ul vdzu cd acestea erau ca Fi mai indinte, de mdrime
nince_o smochin;

il lr'5 obisnuitd. Atunci impdratul, fdra sa spun6 o vorbd, de mind De Muc si se indreptd cu el spre ia-tacul sdu 1".i" J*'"ni* o u'.sd ce dadea in victierie ii ii fdcu semn
lui Muc sdl ^-' "
urmeze.

aici se atla comorile mele - spuse -'f"lai At"gu ."-ii dorelte inima, numdi scap;-md de pacostea asta"rusinoasd care a dat peste mine I ** 'V;;b;6 acestea ii rnerserd la inimd lui Muc^ cel mic ,i-i rastnar!- it utechi ca viersul cel mai dulce' lndatd ce ndzdrdvani ;i toiegelul .fermecat' iaiitu il;;-i;i ptelacindu'se "ond*ii
dar urnbla cu luare-aminLe prin incdpere,

impdratul'

uimi! de comorile impdrdtesti. Cum ajunse insd Ia conduii sdi, ii inc6l(a iute, apucd roiegelul, i$i smulse barba calp6 li arEtd imp;ratului chipul cunoscut a lui Muc cel prigonir de el. - impErat mi$avl $6i el. Ai rasplatir cedinfa slugii tale prin nedreptate. Rdmii osindit sd porti roata vid{a uechile acestea slute, care s;-ti aminreasci in fiecare zi de Muc cel mic. vorbind asdel, se rdsuci pe cdlcii, i;i dori in gind . $i, sd plece indatd_de acolo ;i nici n-apuc; impirarul s6 strige intr.aiutor cd Muc era deparle.
1i

De atunci, Muc iqi duce traiul pe meleagurile noasue, un trai lndestulat, dar singuratic, caci e supdrat.pe oameni. Dupd incercdrile prin care a hecut, Muc a dobindit multa intplepciune li, cu toata infdgiarca lui neobi$nuilA, e un om vrednic de laudd Ei nu de batiocurd. Aici se isprdvi istorisirea tatdlui meu. Imi pdru rdu cd md purtasem grosolan cu bunul pitic $ tata md ierta de a doua parle a pedepsei, care trebuia sE urmeze. Le'am sous si orietenilor mei minunata poveste a vie{ii lui Muc 'indtaqit cu totii atit de mulg inclt nici unul n'a ,i l-uitt inai ris de el.-Ba, dimpotrivd, de atunci inainte l-am socotii vrednic de cinstire, fdclnd totdeauna in fd{a lui teme' nele adinci, de parc6 ar fi fost un cadiu sau un muttiu.

EDITURA TlNERETULUI