CAPITOLUL 11 CAPITOLUL 11 Masini-unelte cu comanda numerica 11.1 Definirea notiunii de masind-unealta cu comandad numerica Masinile-unelte automatizate dupa program de comanda nu- meric au aparut pentru prima data in Statele Unite ale Americii, in anii 1949-1950, in legdtura cu necesitatea prelucrarii pieselor de forme complicate ale avioanelor si elicopterefor. Pana la aceasia data, pentru prelucrarea acestui gen de piese se foloseau proce- dee de copiere dupa gablon sau model, realizarea acestora fiind dificila si necesitand un timp de executie indelungat. Prin automatizarea dupa program numeric @ unei magini- unelte se intelege comanda acesteia pe baza de numere. Aceasta inseamna ca toate informatiile ce trebuie furnizate masinii-unelte la prelucrarea unei piese (informatii geometrice gsi tennologice} sunt exprimate numeric iar magina-unealt@ sa inteleaga limbajul acestor numere $i s& execute prelucrarea piesei pe baza lor, in mod automat, fara interventia operatorului uman. Acest lucru se realizeaza cu un echipament special cu care se doteaza masina- unealt& cu comand& numerica, cu care sunt transmise gi prelucra- informatiile numerice si care nu se mai regdseste la nici una din- tre masinile-unelte automate prezentate in capitolele precedente. Aga cum se observa din figura 11.1, echipamentul de co- manda numerica (ECN) se ataseaza masinii-unelte conventionale (MUC), ceea ce face posibil ca o aceeagi magina-unealta (strung, masina de frezat, masina de gaurit, masina de alezat si frezat, etc.) sa poata fi dotata cu echipamente de comanda numerica pro- venind de la diversi producatori, dar care s&@ realizeze functiile masinii respective. Echipamentul de comanda numerica are in componenta sa un dulap electronic si traductoarele de masurad a deplasarii reale a elementelor mobile ale maginii (sanii, mese, suporti) dupa diferite axe de cocrdonate. Programul de lucru {informatiile de comanda) se pot intro- duce in echipamentut NC pe trei cai: e Automat, prin intermediul benazii perforate BP de pe care in- 260Masini-uneite cu comanda numerica formatiile sunt citite cu un cititor de banda perforata (Blocul de introducere date BID); + Manual, prin intermediul unui panou prevazut cu taste, co- mutatoare, butoane, etc.; : ¢ Prin calculator, in cazu! echipamentelor de comanda moder- ne, la care 81D este un bloc de interfata adecvat. Calculator —CN MUC + aod G Echipament [=| electric sal electrohi- draulic Masina- unealta _ Manual (Panou) | Panou Fig. 11.4 Informatiile introduse prin programul NC sunt transmise si prelucrate de catre dulapul electronic gi apoi sunt furnizate echi- pamentului electric sau electrohidraulic al maginii conventionale care executa comenzile corespunz&toare asupra circuitelor de lu- cru gi celor auxiliare ale maginii-unelte. Pe de alta parte, informa- tille privind deplasarea reala a elementelor masinii sunt furnizate de cdtre traductoarele de m&sura a deplasarii, prin legatura inver- sa, catre blocul de comparatie (de diferenta) al echipamentului, care compara deplasarea reala cu cea programata, migcarea in- cetand cand cele doua valori coincid. Echipamentele de comanda numerica, in general, trebuie sa realizeze functii caracteristice comenzii numerice a maginilor- unelte. Aceste functii sunt: 261CAPITOLUL 11 + Citirea informatiilor codificate de pe banda perforata; + Decodificarea datelor (trecerea informatiilor din forma in care sunt transpuse pe banda perforata in alte forme (co- duri) potrivite pentru prelucrarea acestora In echipament; « Memorarea informatiilor pentru o perioada de timp gi. furni- zarea acestora la cerere, in momente determinate: * Compararea datelor programate cu valorile reale ale aces- tor date (calculul diferentei intre acestea); * Jnterpolarea datelor geometrice pentru a putea comanda un numar mare de puncte controlate la traiectoria sculei (la conturarea numerica); + Calculul corectiei de scula; + Conversia marimilor (din numeric in analogic); forma nume rica este folosita in ECN, pentru comanda circuitelor masinii fiind necesara forma analogica a semnalului; in cazul primelor tipuri dé echipamente de comand4 numeri- ca (echipamentele NC clasice), functiilie comenzii numerice erau realizate cu ajutorul unr blocuri functionale. Acestea au.in com- ponenta elemente de logica combinationala si secventiala, legate intre ele astfel incat s& realizeze ja iegire functia logicd dorité {conversia codurilor, memorarea informatiei numerice, compara- rea marimilor, etc.). Odat& cu progresele inregistrate in industria calculatoarelor electronice gi scaderea pretului acestora, a devenit posibiia realizarea unor echipamente NC cu minicalculatoare ingloobate (echipamente de tip CNC-Computerized Numerical Contral}. in ca- zul acestora functiile comenzii numerice sunt realizate pe baza unor algoritmi de calcul gi nu prin structura hardware a blocurilor functionale. Aceste echipamente pot fi prevazute cu blocuri de in- lerfaja in vederea legarii !a un calculator electronic de la care s& primeasca programul de‘lucru prin transmisie directa; desigur ase- menea echipamente dispun gi de cititor de banda perforata pentru introducerea datelor pe acesta cale. 11.2 Particularitéti constructive si avantaje ale MUCN Realizarea unei masgini-unette cu comanda numerica nu pre- supune numai atasarea !a masina-unealta conventionala a echipa- mentului de comanda numerica, ci este necesar s4 intervenim cu unele solutii constructive asupra acesteia, masuri care sa aducd 262Masini-unelte cu comanda numerica la egalitate performantele de precizie si productivitate ale masinii cu performantele ce le confera echipamentul de comanda numeri- ca Masina-unealta cu comanda numerica trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte: « Reducerea la minimum posibil a fortetor de frecare intre elementele cu miscare relativa (lagare, ghidaje, transmi- sie gurub-piulifa), ceea ce conduce ta reducerea uzurii acestor elemente gi, deci, a jocurilor dintre ele; aceasta determina p&strarea precizie migcarii elementelor res- pective. Avand in vedere necesitatea unor deptasari cu viteze mici a saniilor (la prelucrarile de conturare nume- rica), trebuie evitata aparitia fenomenului de migcare sa- cadata (stik-slipp), determinata de intreruperea peliculei de fluid * Precizie ridicata a migcarilor de translatie gi de rotatie, care se obtine prin eliminarea jocurilor de montaj gi realizarea chiar a unei prestrangeri. + Deformatii termice cat mai reduse, deformatii care deter- mina modificarea pozitiei relative dintre scula gi piesa gi, deci, eroare de prelucrare. « Capacitate ridicata de amortizare a vibratiilor, deci prelu- crarea la calitati de suprafaja superioare a pieselor. + Rigiditate ridicata a sistemului portant al masinii-unelte, deci deformatii elastice reduse. Pentru a raspunde acestor cerinte, in constructia masinii- unelte cu comanda numeric sunt prevazute o serie de solutii care nu se regasesc la masina-unealta conventionala si anume: « Lagaruirea axelor principale cu lag&re de rostogolire sau hidrostatice, cu posibilitatea controlului si reglarii precise a jocutui din lagar, ceea ce conduce la cresterea preciziei migcarii de retatie, la cresterea coeficientului de amortizare a vibratiilor, la cresterea rigiditatii lagaru- hui si la reducerea incalzirii, deci reducerea deformatiilor termice ale subansamblului, deformatii care au pondere deosebita in balanta erorii de prelucrare. « Utilizarea unor ghidaje de rostogolire gi a unor ghidaje hidrostatice avand efecte asupra preciziei miscarii de translatie, asupra coeficientului de amortizare a vibra- tiilor, asupra reducerii incalzirii prin micsorarea coefi- cientului de frecare, asupra rigiditatii ghidajului. + Utilizarea transmisiei surub conducator-piulita cu bile cu 263CAPITOLUL 11 recirculatie sau chiar a piulijelor hidrostatice, avand ca efect principal transmiterea fara joc a migcarii la snii, in ambele sensuri de deplasare, ceea ce este foarte important in cazul conturarii numerice cand, in functie de panta profi- lutui piesei, au loc frecvente schimbari de sens ale migcarii de avans. Utilizarea unor motoare de actionare cu turatie reglabila continuu, in limite largi-reversibile (motoare de curent con- tinuu, motoare asincrone comandate prin convertizoare de frecventa, motoare pas cu pas}, ceea ce permite scurtarea lanturilor cinematice de avans gi, deci, cregterea preciziei cinematice Utilizarea unor sisteme de schimbare automata a unui numar mare de scule, ceea ce face posibila executarea unor procese tehnologice complexe, cu un mare numar de operatii. Desi de aparitie relativ recenta (50 de ani), maginile-unelte cu comanda numericd au cdpatat o raspandire foarte larga, la in- ceputuri, in special in tarile industriale avansate, cu dezvoltare puternica a industriei electronice gi apoi $i in celetalte tari ale lu- mi Acest lucru se Gatoreaza avantajelor insemnate ce le aduce utilizarea maginilor-unelte in sistemele de fabricatie pentru prelu- crari mecanice $i anume: 264 Se infatura necesitatea unor sabloane sau modele utilizate in copierea clasica, care se confectioneaza foarte greu, la costuri ridicate si un timp indelungat, ceea ce facea proce- deul avantajos numai la productie de serie mare sau masa; Programele numerice transpuse pe benzi perforate sau transmise direct de la calculator au o densitate mare a in- formatiilor, ceea ce permite programarea numerica si pre- lucrarea automata a unor piese cu proces tehnologic com- plex, care nu se pot programa pentru prelucrarea pe alte tipuri de magini-unelte automate; Programele numerice se elaboreazé intr-un timp scurl, ceea ce permite trecerea rapida la prelucrarea unui alt tip de pie- sd. Aceasta a deschis calea pentru trecerea ta tipul de pra- ductie moderna, flexibiia, cu adaptare rapida ta civersifica- rea produselor cerute de o piald internationala deosebit de dinamica; comanda numerca asigura flexibilitate maxima a proceselor de fabricatie in serii mici $i mijlocii, coroborata cu obtinerea unei productivitati ridicate; Programele numerice inlatura posibilitatea aparitiei unorMasini-unelte cu comand& numerica erori de regiare, determinate de oboseala operatoriior u- mani, crescand prin aceasta calitatea pieselor prelucrate; masinile cu comand numerica permit chiar optimizarea pro- gramelor de prelucrare si introducerea unor corectii in cazul cand este necesar; Utilizarea maginilor cu comandaé numerica de tip CNC per- mite imbundtatirea organizarii proceselor de fabricatie, pu- tandu-se realiza conducerea automata a intregului proces de fabricatie cu ajutoru!l unui calculator de proces; Utilizarea unei ierarhii de calcuiatoare conduce la posibilita- tea automatizarii $i a activitatilor ingineresti de projectare $i programare a prelucrarii gi de planificare si programare a fabricatiei; se poate ajunge la sistemele CIM, in care toate activitatile sunt automatizate, iar transmiterea informatiilor se face direct, prin retea de calculatoare, fara suport de informatii; Masinile-unelte cu comanda numerica aduc cu ele gi trans- ferul muncii din zona sa aptitudinala intr-o zona intelectua- 14, personalul fiind implicat in activitati de programare si monitorizare a procesului. 11.3 Fluxul de informatii la prelucrarea pe MUCN La prelucrarea mecanica a unei piese pe o masina-unealta, in general, trebuie sa furnizam maginii-unelte o serie de informa- tii de lucru, care se impart in doua grupe principale: Informatii asupra formei piesei, adica acele date care deter- mina traiectoria punctului, a liniei sau a suprafetei de actiu- ne dintre scula gi piesa Ja prelucrarea acesteia. Aceste in- formatii sunt stabilite de inginerul proiectant si sunt continu- te in desenele de executie, fiind denumite date geometrice; Informatii asupra tehnologiei de prelucrare, prin care sa se ajunga la forma dorita: parametrii regimului de agchiere (vi- teza de aschiere sau turatia arborelui principal, viteza de avans, adanciniea de agchiere), numarul sculei, tipul aces- teia, succesiunea fazelor de lucru individuale. Aceste date sunt stabilite de inginerul tehnolog pe baza datelor din de- senul de executie $i se numesc date tehnologice. Daca prelucrarea piesei va avea loc pe masini cu comanda numerica, aceste date trebuie sa suporte o serie de prelucrari 265CAPITOLUL 11 pentru a fi inmagazinate sub forma codificata pe benzi perforate si introduse in echipamentul de comanda numerica. in consecinta, putem vorbi de un fiux al informatiilor specific maginilor-unelte cu comanda numerica, prezentat in figura 11.2. Prelucrarea externa a datelor are ca obiectiv final obtinerea benzit perforate BP. Astfel, datele din desenul de executie DE si din figele tehnologice FT, avand in vedere si caracteristicile magi- nii-unelte, sunt utilizate pentru intocmirea planului de lucru PL, care contine, in succesiunea tehnologica adoptata, fazele de lu- cru; pentru fiecare faz4 sunt precizate deplasdrile dupa axele de coordonate, datele tehnologice gi auxiliare. In continuare, aceste date sunt transpuse codificat in tabelul-program TP $i, apoi, se in- troduc in masina de perforat benzi MPB, rezultand banda perfara- ta. Acest flux este valabil in cazu! programarii manuale. Dacé se apeleaza la metodologia programarii numerice asistate de catcula- torul electronic CE, vom avea fluxul paralel, prin calculator, cu po- sibilitatea obtinerii benzii perforate sau a transmisiei directe a programului de fa calculator. Cat priveste prelucrarea interna a datelor de catre MUCN, este bine sa clasificam informatiile de lucru dupa modul cum ac- tioneaza ele efectiv pe masina-uneaita in: informatii de comutatie si informatii de deplasare. Astfel, dupa preiuarea informatiilor de ia plocul BID de introducere a datelor, blocul de decedificare gi distributie BDD separa informatiile: informatiile de comutatie “c” sunt transmise blocului memoriilor de comutatie A, 8, C, D, E, iar informatiile de deplasare "d” sunt transmise blocului memoriilor x, y, 2, ..., pentru fiecare axa comandata numeric a masginii. Informatiile de comutatie din memoariile A, B, C, D, E actio- neaza, la momentele stabilite prin program, ca simple procese de comutatie (pornirea/oprirea motorului de actionare M, cuplarea/ decuplarea unor cuplaje din cutia de viteze CV, pentru schimbarea turatiilor arborelui principal, comutarea caputui revolver CR pentru schimbarea sculei, pornirea/oprirea lichidului de racire/ungere LR, etc.). Informatiile de deplasare "d" din memoriile de deplasare se constituie in marimile programate xX,, ys, 2, ale deplasarii dupa axele de coordonate, marimi care se compara in blocurile 2 cu marimea reala Xr, yr. Zr, ..., furnizate de traductoarele de masura 4 ale deplasarilor saniilor 4 dupa axele de coordonate. Daca intre cele doua méarimi exista diferenta xp-xr, Yp-yr, aceasta se constituie ca semna! pentru elementul de actionare 3 gi migcarea saniei continua pana ta coincidenta valorii programate cu valoarea 266Masini-unelte cu comand& numerica reala masurata. DE Prelucrarea externa a 4 datelor v Prelucrarea interna a datelor Fig, 11.2 267CAPITOLUL 11 in schema din fig. 11.2, este vorba de circuite de reglare numerica (cu legdtura inversa de la traductor la blocul de compa- rajie). Exista i posibilitatea realizarii comenzii numerice in circuit deschis, la care nu exista traductor de m&sura gi bloc de compa- ratie. Deplasarea programata xp, yp, Z» se introduce direct in ele- mentul de actionare 3 al saniei. Pentru a obtine o precizie cat mai mare, elementul de executie este, in cazul acestor circuite, un motor electric pas cu pas, marimea programata fiind data sub for- ma unui numar de impulsuri, precizia fiind controlata prin acest numar gi prin frecventa acestora. 11.4 Tipuri de circuite numerice Generarea suprafetei unei piese pe o masina-unealta se re- alizeaz& prin miscarea relativa dintre scula si piesa. In functie de forma curbelor generatoare gi directoare, aceasta miscare relativa presupune executarea a doua sau mai multe miscari ale elemente- lor maginii (sanii, suporti, mese) dupa diferite directii (axele de coordonate ale maginii). In functie de modul cum se executa aces- te miscari, masinile-unelte cu comanda numerica se impart in doua grupe: « Masini-unelte fara dependenta functionala intre migcarile s&niilor dupa axele de coordonate (masini de gaurit in coor- donate, masini de alezat gi frezat, strunguri, etc.); + Masini-unelte cu dependenta functionala intre migcarile sa- niilor dup& axele de coordonate (masgini de frezat profile, strunguri pentru profile, masini de rectificat profile, masini de taiat cu flacara, etc.). La randuf lor, masinile-unelte fara legatura functionala intre miscari se pot subimparti in: « Masini-unefte cu comanda numerica la care scula nu actio- neaza asupra piesei in timpul deplasdrilor dupa axele de coordonate (masini de gaurit in coordonate, magini de recti- ficat interior in coordonate); « Masgini-unelte cu comanda numerica la care, in timpul de- plasarii sAniilor dupa axele de coordonate scula actioneaza asupra piesei (strunguri pentru strunjire cilindrica in trepte, masini de rectificat cilindric in trepte, masini de frezat con- ture paralele cu axele de coordonate). Modul de lucru ai celor trei categorii de magini-unelte cu comanda numerica este prezentat in figura 11.3. 268Masini-unelte cu comanda numerica in figura 11.3 a, se prezinta prelucrarea a doua gauri intr-o placaé P, pe o magina de gaurit in coordonate. Dupa pozitionarea sculei in punctul A (x1, yy), prin deplasari dupa axele x $i y, gl e- xecutia gaurii A, ne vom deplasa rapid paralel cu axa y panain Cc gi apoi rapid pe segmentul CB dupa axa x. Deoarece miscdariie de pozitionare sunt migcari auxitiare gi tendinta este de a reduce cat mai mult posibil timpii auxiliari, echipamentele de comanda nume- rica moderne realizeaza gsi deplasari rapide la 45°. Deci pozitiona- tea din A in B (coordonatele punctului D nu trebuie introduse prin program ci sunt determinate automat de catre echipament). Masi- nile-unelte din aceasta categorie vor fi echipate cu echipamente pentru comenzi numerice de pozitionare sau comenzi numerice punct cu punct in figura 11.3 b este prezentata prelucrarea prin strunjire a unui arbore cilindric in trepte, la care, in timpul deplasarii unui punct al sculei dupa axele de coardonate z si x, scula actioneaza asupra piesei. Maginile-unelte din aceasta categorie se echipeaza 269CAPITOLUL 11 cu echipaments pentru comanda numerica a curselor sau pentru prelucrari liniare. Prefucrarea unui profil cu ajutorul unei freze deget intr-o placa P (fig. 11.3 c) presupune dependenta intre migcarile de ayans ale saniilor dupa axele x si y. Altfel spus, pentru ca viteza de avans a frezei deget dupa profil sa ramana constanta, compo- nentele acestei viteze dupa axele x si y se modifica de la un punct la altul, in functie de unghiul tangentei la profil. Maginile-unelte lucraad dupa aceasta schema vor fi echipate cu comenzi nume ge conturare. In afara maginilor de frezat, se poate reatiza contu- tarea numerica si pe strunguri sau magini de rectificat exterior. Pretucrarea profilelor in plan ca In figura 41.3 c, poarta de- numirea de conturare in 2D. In afara acesteia, mai exista contura- tea in 3D sau in 2'!y D. in cazul conturarii in 3D, se prelucreaza suprafete spatiale prin deplasari ale sculei dependente functional dupa axele x, y si z. Conturarea in 2/2 D realizeaza prelucrarea suprafetelor spatiale "pe felii". Se sectioneaza suprafete cu plane parafele cu unul din planele de coordonate si se executa traiec- torii de conturare plana 2D dupa curbele de intersectie dintre a- ceste plane gsi suprafata, % D referindu-se la migcarea de pozitio- nare a sculei dintr-un plan de intersectie la urmatorul. Desigur, distanta dintre aceste plane va fi determinata de calitatea doritaa suprafetei si de raza varfului frezei deget cu care se prelucreaza (freze deget cu cap semisferic). Observatie: Clasificarea masinilor-unelte cu comanda nume- rica dupa criteriu! dependentei intre migcari nu trebuie inteleasa in mod rigid. Astfel, un strung nu-| vom echipa niciodata numai cu echipament pentru prelucrari liniare, ci cu un echipament care re- alizeaza gi functia de prelucrare prin conturare numerica. [n cel mai complex caz, masinile-unelte de alezat si frezat trebuie echi- pate cu echipamente pentru toate cele trei scheme de prelucrare (de pozitionare, la prelucrarea gaurilor, de prelucrare liniara side conturare numerica), 11.5 Elemente specifice privind prefucrarea interna a datelor functie de tipul comenzii numerice Elementele specifice in prelucrarea interna a datelor nu se refera la informatiile de comutatie, care actioneaza la fel indife- rent de tipul comenzii numerice, ci la informatiile de deplasare. 270