Capitolul 1

Los Angeles , 1993

El a fost un vampir foarte bătrân, obosit de trai, obosit de venit la viaţă doar
în întuneric de noapte.
Pentru trei sute de ani a rătăcit singur nesfârşitul drum al vieţii sale,
existenţa lui fiind menţinută în detrimentul altora, până la apariţia băncilor
de sânge ce a făcut posibilă satisfacerea foamei fără sa-i atace pe cei
nevinovaţi şi neștiutori.
Şi totuşi, au fost momente, ca acum, când nevoia de a bea sânge cald dintr-
o fiinţă să fie copleşitoare.
Stătea în umbre în afara Ahmanson, uitându-se la grupuri de oameni
fericiţi şi bine îmbrăcaţi ieşind de la teatru, ascultând conversaţia lor despre
spectacol. El a văzut spectacolul de nenumărate ori, poate pentru că ar
putea atât de uşor simpatiza cu fantoma de la Operă. Ca tragicul erou Sir
Andrew Lloyd Webber, de asemenea, a fost forțat să trăiască în umbră,
niciodată nu putea să meargă vara în căldura soarelui, niciodată capabil să
dezvăluie adevărata lui identitate.
Şi aşa, se afla la periferia de mortalitate, respirând parfumul sângelui celor
care treceau pe lângă el. Ei mergeau grăbiţi, inconştienţi că un monstru îi
priveşte, bând nenumăratele mirosuri ale umanităţii lor, simţind fericirea,
necazurile şi temerile lor cele mai profunde.
A aşteptat până când au plecat toţi şi apoi a început să urmeze unul dintre
numeroşii oameni ai străzii care cerşeau pe la patronii de teatru. Au existat
sute, mii probabil, de oameni fără adăpost pe străzile din Los Angeles. În
orice noapte ai putea găsi o duzină sau o lungime în afara Ahmanson,
sperînd pentru un ban ca să-şi cumpere o sticlă şi câteva ore de uitare. O
grimasă a jucat peste buzele lui când şi-a atras prada.
După seara asta, a rămas cu unul mai puţin dintre cerşetorii care bântuie
Hope Street.