Proiect ISP

I.Ghid proiect de an la specializarea ISP Cuprins

II.Continutul proiectului: ...................................................................................................................... 3 Capitolul 1.Date initiale ........................................................................................................................... 4 Capitolul 2.Analiza proiectului de productie ............................................................................................. 5 2.1. Structura de dezagregare a produsului (SDP)................................................................................. 5 2.2.Structura de dezagregare a lucrarilor (SDL) .................................................................................... 7 2.3.Planul de productie director (PPD) ................................................................................................. 9 Capitolul 3.Parametrii de programare si conducere a productiei. ........................................................... 12 3.1.Determinarea tipului de productie . ............................................................................................. 12 3.2.Stabilirea formei de organizare a productiei . ............................................................................... 12 3.3 Calculul numarului de masini unelte............................................................................................. 14 3.4.Calculul lotului de fabricatie optim ............................................................................................... 17 3.5.Stabilirea lotilui de fabricatie economic. ....................................................................................... 22 Capitolul 4.Programarea si producerea productiei in conditii de resurse nelimitate si fara date impuse. 23 4.1.Determinarea calculului optim de transport economic. ................................................................ 23 4.2 Durata ciclului de productie. ........................................................................................................ 24 4.3 Perioada de repetare a loturilor ................................................................................................... 25 4.4 Calculul costului de productie ...................................................................................................... 25 4.5.Elaborarea programelor de lucru.................................................................................................. 29 Capitolul 5.Programarea si conducerea productiei in conditii de resurse limitate si date impuse............ 32 5.1.identificarea resurselor de productie ........................................................................................... 32 5.2.Structura oganizatorica a proiectului de produtie. ........................................................................ 34 5.3.Elaborarea retelei logice a proiectului .......................................................................................... 35 5.4. Managementul in functie de timp. .............................................................................................. 37 5.5.Programarea i conducerea proiectului prin resurse (managementul in func ie de resurse) ......... 40 5.6. Calculul costului de productie in cazul loturilor diferite (selectarea scenariului optim)................. 41

II.Continutul proiectului:
1. Memoriu tehnico-economic: - parte scrisa si grafica conform ghidului de proiect 2 .Parte grafica finala - planul de productie director - programele de lucru conform varianta I - reteaua logica a proiectului de productie - calculele C.M.D. si C.M.T. cu si fara date impuse - tabloul marginilor si drumul critic - planul de incarcare pe resurse - planul de sarcini si programe de lucru conform variantei II - amplasarea optima a resurselor in atelier

III.Programul de desfasurare a actiunilor in cadrul proiectului de ISP.

A.Semestrul I . Saptamana 1 Activitate 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

2.1 3.1 3.3 4.1 4.3 2.3 3.5 4.4 4.5 4.5 4.6 revizuire finalizare 2.2 3.2 3.4 4.2 4.4

Capitolul 1.Date initiale

1.1. Cele trei repere sunt: 1,2,4 1.2. Beneficiar: S.C.SNC.SRL Executant: Universitatea Ovidius

Cadrul legislativ: contractual (comanda ferma de la beneficiar la executant, semnat de ambele parti pentru sectia de fabricatie) Volum de prodictie: produs (stabilit anual de catre beneficiar): 800 bucati/an Conditii si termene de livrare : livrarea se produce catre beneficiar, trimestrial (in ultima saptamana a fiecarui trimestru) in cantitatiile: trimestrul 1: 180 bucati trimestrul 2: 220 bucati trimestrul 3: 220 bucati trimestrul 4: 180 bucati Analiza de ansamblu a unui produs P este de 2 saptamani.

Capitolul 2.Analiza proiectului de productie

2.1. Structura de dezagregare a produsului (SDP) Orice produs poate fi considerat un sistem care poate fi dezagregat la randul sau in structuri de ordin inferior denumit subsisteme. La randul lor subsistemele pot fi dezagregate in ansambluri si acestea in subansambluri. Activitatea logica de dezagregare poate fi efectuata pana la nivelul entitatilor individuale din sistem denumite conventional piese sau repere. In felul acesta se realizeaza SDP. In mod formal SDP se poate reprezenta sub forma unei arborescente si se poate interpreta astfel: - coborand semnifica este compus din - urcand semnifica face parte din Folosind notiunile prezentate anterior se elaboreaza plansele pentru proiectul analizat.

2.2.Structura de dezagregare a lucrarilor (SDL) O problema majora in programarea si conducerea productiei (PCP) consta in identificarea cu o precizie maxima a tuturor lucrarilor necesare realizarii produsului. Din acest motiv se pune problema elaborarii unei structuri de dezagregare a lucrarilor care de fapt este o reprezentare structurala a tuturor activitatilor ce conduc la obtinerea produsului. In cadrul acestui proiect al carui obiectiv este programarea si producerea fabricatiei a 3 repere, SDL are ca punct de plecare fisele tehnologice ale fiecarui reper in parte. Acestea sunt prezentate in continuare. Codificarea operatiilor din procesele tehnologice si a resurselor utilizate. 1.Codificarea operatiilor CODij COD reprezinta initiala operatiei tehnologice care se realizeaza pe o anumita resursa de productie Ex: strunjire realizata pe strung : S gaurirea pe masina de gaurit : G instalatia de tratament termic : TT debitari pe ferastraul circular : D bancul de control : C frezari pe masina de frezat : F rectificare pe masina de rectificat plana : Rp rectificare pe masina de rectificat rotunda : Ron seping : Rb i reprezinta codul reperului pentru care se realizeaza codificarea T1,T2,T3 j reprezinta codul operatiei tehnologice de acelasi tip Ex: S11; S12;F11;F12;C11 2.Codificarea resurselor din procesul de productie Rk unde : R - resursa

k reprezinta codul resursei care se utilizeaza in urmatorul mod: cate o singura resursa din fiecare tip astef incat sa se poate realize procesele tehnologice.

SDL pentru reperul R1

Nr. op. 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Denumirea operatiei Debitare Rabotare Frezare de degrosare Frezare de finisare Rectificare de degrosare Gaurire - Alezare Strunjire interioara Rectificare de finisare Control final

COD Op. D11 Rb11 F11 F12 Rp11 G11 S11 Rp12 C11

Tu Min/buc 7.2 10.5 9.5 6.8 7.6 5.8 5.2 4.8 4.2

Tpi Min/lot 16 18 22 22 20 18 22 20 18

Resursa Denumirea resursei Ferastrau alternativ Speing Masina de frezat Masina de frezat Masina de rectificat plan Masina de gaurit Strung normal Masina de rectificat plan Banc de control

COD Op. R1 R2 R3 R3 R4 R5 R6 R4 R7

SDL pentru reperul R2

Nr. op. 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Denumirea operatiei Detensionare Frezare talpa Gaurire - Alezare Strunjire de degrosare Strunjire de finisare Detensionare Frezare canale Rectificare canale Control final

COD Op. TT21 F21 G21 S21 S22 TT22 F22 Rp21 C21

Tu Min/buc 9.4 8.5 6.5 12.4 10.8 9.4 8.5 14 5.8

Tpi Min/lot 16 24 18 22 22 16 24 28 20

Resursa Denumirea resursei Instalatie de tratament termic Masina de frezat Masina de gaurit Strung normal Strung normal Instalatie de tratament termic Masina de frezat Masina de rectificat plan Banc de control

COD Op. R1 R2 R3 R4 R4 R5 R6 R7 R8

SDL pentru reperul R4

Nr. op. 1 2 3 4 5 6 7 8

Denumirea operatiei Debitare Strunjire Rabotare Frezare stanga Frezare stanga Gaurire - Alezare Rectifiare Control final

COD Op. D41 S41 Rb41 F41 F42 G41 Ru41 C41

Tu Min/buc 6.6 15.4 17.6 6.6 19.8 15.4 11 4.4

8

Tpi Min/lot 15 20 20 24 24 15 20 20

Resursa Denumirea resursei Ferastrau alternativ Strung normal Seping Masina de frezat Masina de frezat Masina de gaurit Masina de rectificat rotund Banc de control

COD Op. R1 R2 R3 R3 R4 R5 R6 R7

2.3.Planul de productie director (PPD) Planul de productie director este documentul fundamental ce sta la baza programarii si conducerii productiei (PCP) .PPD trebuie sa permita cunoasterea urmatoarelor elemente: - termenul de livrare - durata de asamblare - cantitatea bruta si cantitatea neta din fiecare reper in parte astfel incat sa poata realize numarul total de produse cerute de beneficiar - livrare de produse catre beneficiar si livrare repere catre sectia montaj. Pentrul proiectul de fata datele sunt urmatoarele: - cantitatea de produse livrata la beneficiar - durata de asamblare este de 2 saptamani (80 de ore) - cantitatea bruta (CB) pentru fiecare reper in parte se calculeaza conform SDP in functie de numarul de ansambluri, subansambluri - stocurile (S) pentru repere reprezinta data initiala si este data de managerii de proiect. - cantitatea neta (CN) rezulta din luarea in seama a stocurilor si este data de relatia: CB S = CN = Ng in care: Ng - volumul de productie L - livrarea L = CN - se realizeaza catre beneficiar la nivelul de produs si catre montaj la nivelul de reper PPD realizat pe baza tuturor elementelor prezentate mai sus; se prezinta in tabelul anexat. 

 in care : Tpk coeficient al tipului de productie k - indicele operatiei analizate

Tuk - timpul unitar al operatiilor k [min/bc] Rg ritmul mediu de fabricatie [min/bc]

Fn = z*Ks*h Fn fondul nominal de timp Z= 250 zile / an Ks = 1 schimb/ zi h = 8 ore zile lucrtoare /an Ks numarul de schimburi pe zi 2000 ore / an

Ritmurile se vor calcula cu o zecimala. Tinand cont de timpii mutori corespunzatori fabricatiei fiecarui reper dat in SDL rezulta urmatorii coeficienti ai timpului de productie. 

 Pentru R1

Pentru R2    

 

 

Pentru R4

 
10

Tabelul 3.1 Nr. op 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Reperul 1 12.33 8.45 9.34 13.05 11.68 15.31 17.07 18.5 21.14 Coeficientul tipului de productie Reperul 2 11.09 12.27 16.04 8.41 9.65 11.09 12.27 7.45 17.98 Reperul 4 19.13 8.20 7.17 19.13 6.37 8.20 11.48 28.70

11

Capitolul 3.Parametrii de programare si conducere a productiei.

3.1.Determinarea tipului de productie . Coeficientul tipului de productie se determina cu relatia:


3.2.Stabilirea formei de organizare a productiei . Structura tipologica a productiei corespunzatoare fabricatiei celor 3 repere se prezinta sistematizat in tabelul urmator: Tabelul 3.2 Reper R1 R2 R3 M serie de masa Sm serie mica M 0% 0% 0% SM 22.2% 33.3% 50% Forma de organizare Smij 66.6% 66.7% 37.5% Sm 11.1% 0% 12.5% U

SM serie mare U unicat

Smij serie mijlocie

Conform tabelului 3.1 se determina forma de organizare pentru fiecare operatie in parte, dupa cum urmeaza: daca TPk >1 => productie de serie serie mare serie mijlocie serie mica serie de masa

1 < TPk < 10 10 < TPk < 20 TPk > 20 daca TPk 1

Tpk coeficientul tipului de productie se determina pentru cei 3 parametrii

12

Pentru R1 sunt

2 operatii de serie mare 6 operatii de serie mijlocie 1 operatie de serie mica

Pentru R2 sunt

3 operatii de serie mare 6 operatii de serie mijlocie 0 operatie de serie mica

Pentru R1 sunt

4 operatii de serie mare 3 operatii de serie mijlocie 1 operatie de serie mica

Pentru R1 9 op 100% 2 op x%  serie mare

9 op 100% 6 op .x%  serie mijlocie

9 op 100% 1 op .x%  Pentru R2 9 op 100% 3 op .x%  serie mare serie mica

13

9 op 100% 6 op .x%  Pentru R4 8 op 100% 4 op ...x%  serie mare serie mijlocie

8 op 100% 3 op .x%  serie mijlocie

8 op 100% 1 op .x%  serie mica

Seria mijlocie este preponderenta si din aceasta cauza forma de organizare este mixta.

3.3 Calculul numarului de masini unelte Relatia de calcul este urmatoarea: [buc]

a = partea intreaga a mk b = partea zecimala a mk mak = a + 1 reprezinta numarul de masini adoptat reprezinta gradul de incacrcare a masinii unelte
14

mk = numarul de masini unelte Rg = ritm mediu de fabricatie Intrucat numarul de masini unelte trebuie sa fie un numar intreg pozitiv, rotunjirea lui mk se face la valoarea : mak = a+1 (numarul de masini unelte adoptat). Pentru fiecare loc de munca se va calcula gradul de incarcare determinat cu relatia: precum si gradul mediu de incarcare cu relatia: Valorile pentru mk, mak si Kik se vor gasi centralizate in tabelul 3.3

Pentru R1

 

 

 

Pentru R2

 

  

  

Pentru R4

 

 

15

mk = a + b
=> mak = a + 1 => mak = 1

Gradul de incarcare Kik se calculeaza cu relatia:  Pentru R1 Ki1 = 0.081 Ki2 = 0.11 Ki3 = 0.107 Ki4 = 0.077 Ki5 = 0.086 Ki6 = 0.065 Ki7 = 0.058 Ki8 = 0.054 Ki9 = 0.047

Pentru R2 Ki1 = 0.090 Ki2 = 0.081 Ki3 = 0.062 Ki4 = 0.11 Ki5 = 0.10 Ki6 = 0.090 Ki7 = 0.081 Ki8 = 0134 Ki9 = 0.050

Pentru R4 Ki1 = 0.052 Ki2 = 0.121 Ki3 = 0.139 Ki4 = 0.052 Ki5 = 0.156 Ki6 = 0.121 Ki7 = 0.087 Ki8 = 0.034

Gradul de incarcare mediu Kim se calculeaza cu relatia :

Pentru R1


16

Pentru R2

 Pentru R4

 Tabelul 3.3 Nr. op. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 R1 mk mak 0.081 1 0.11 1 0.107 1 0.077 1 0.086 1 0.065 1 0.058 1 0.054 1 0.047 1 Kim1 = 0.076 Kik 0.081 0.11 0.107 0.077 0.086 0.065 0.058 0.054 0.047 R2 mk mak 0.09 1 0.081 1 0.062 1 0.11 1 0.1 1 0.09 1 0.081 1 0.134 1 0.055 1 Kim2 = 0.089 Kik 0.09 0.081 0.062 0.11 0.1 0.09 0.081 0.134 0.055 mk 0.052 0.121 0.139 0.052 0.156 0.127 0.087 0.034 R4 mak 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Kim4 = 0.095 Kik 0.052 0.121 0.139 0.052 0.156 0.127 0.087 0.034

3.4.Calculul lotului de fabricatie optim Datele initiale pentru determinarea lotului optim sunt: Z = 250 zile / an Ks = 1 schimb / zi h = 8 h/ zi de schimb
17

Sk = 3,5 lei / h Srk = 4 lei / h Ak = 3,5 lei / h Rg = 150 % p=5 E = 0.2 Cm = 2,5 5,5 lei / bucata Cm = costul semifabricatului Lotul de fabricatie reprezinta cantitatea de piese identice lansate in fabricatie pentru care se consuma acelasi timp de pregatire incheiere.Relatia de calcul este:  Ng volumul de productie Cm costul de semifabricat ales in partea de date initiale C1 costurile curente care se determina cu relatia: C1 = Cm + Cr + Cif + Cind  Sk retributia orala a operatorului direct productive Cif costurile de intretinere si functionare a utilajelor pe durata de lucru analizata  ak cota orara a cheltuielilor de intretinere si functionare a utilajelor mak numarul de masini unelte adoptat Cind costurile indirecte (regia) care se calculeaza cu relatia: [lei/buc] Rg = 150 % - reprezinta regia [lei/buc] [buc]

Cr costurile cu retributia orara a operatorului direct productiv

CL reprezinta costul total curent la nivel de lot CL = A + B

18

A reprezinta costurile de pregatire incheiere a fabricatiei si de lansare a lotului

P - coeficient ales conform normativelor in vigoare raportat la salariul mediu si normative de lansare Srk reprezinta salariul orar pentru reglori B reprezinta costurile de intretinere si functionare a utilajelor pe durata pregatirii incheierii fabricatiei

Z reprezinta coeficientul ce tine cont de ritmul fabricatiei si timpii unitari pe operatii consecutive

E reprezinta un coeficient ce cuantifica pierderile cauzate de imobilizarea capitalului circulant in productie si este egal cu rata de interes medie a pietei de capital E = 0,2 Pentru R1  Sk = 3,5 lei/h Cm = 2,5   ak = 3,5 lei/h Rg = 150 % Srk = 4 lei/h

C1 = Cm + Cr + Cif + Cind

19

C11 = 2,5 + 3,59 + 3,59 + 5,38 =15,06 lei/buc CL = A + B

CL = A + B = 12,32 + 10,26 = 22,58

 E = 0,2

 Pentru R2

= 504 bucati

 Sk = 3,5 lei/h Cm = 3   ak = 3,5 lei/h Rg = 150 % Srk = 4 lei/h

C1 = Cm + Cr + Cif + Cind

20

C12 = 3 + 4,97 + 4,97 + 7,45 =20,39 lei/buc CL = A + B

CL = A + B = 11,63 + 11,08 = 22,16

E = 0,2   Pentru R4  Sk = 3,5 lei/h Cm = 4   ak = 3,5 lei/h Rg = 150 % Srk = 4 lei/h = 277,89 bucati

C1 = Cm + Cr + Cif + Cind


21

C14 = 4 + 5,64 + 5,64 + 1,46 =23,74 lei/buc CL = A + B

CL = A + B = 11,06 + 9,21 = 20,27

E = 0,2   = 187,11 bucati

3.5.Stabilirea lotilui de fabricatie economic. Lotul de fabricatie economic se determina cu ajutorul lotului de fabricatie de fabricatie determinat anterior.Astfel: valorile obtinute din calcul se rotujesc astfel incat sa se obtina submultipli intregi ai volumelor de productie (Ng1, Ng2,Ng4) N01 se transforma in Ne1 numarul de loturi lansate in fabricatie se calculeaza cu relatia: nL = se urmareste ca numarul de loturi lansatein fabricaties fie egal pentru cele 3 repere (pentru a reduce costurile de lansare in fabricatie). Ng2 = 1150 Ne2 = 230 Ng4 = 950 Ne4 = 190

Ng1 = 1350 Ne1 = 450 NL1 = 3

NL2 = NL4 = 5
22

Capitolul 4.Programarea si producerea productiei in conditii de resurse nelimitate si fara date impuse.
Ipoteze simplificatoare. Aceasta varianta de analiza a proiectului se realizeaza luand in consideratie un numar nelimitat de resurse. Din punct de vedere al managementului de proiect un numar nelimitat de resurse presupune ca acestea sunt tot atatea cate activitati (operatii tehnologice) avem in intreg proiectul (insemnand 3 repere lansate simultan in fabricatie fiind egala cu suma tuturor operatiilor tehnologice).In aceasta varianta nu se atribuie date impuse de tipul: nu dupa sau nu innainte.

4.1.Determinarea calculului optim de transport economic. Lotul de transport nu se determina decat in cazul unei forme de organizare mixte. In celelalte forme paralela, successive se determina sub forma unor loturi de transport, fabricatia realizanduse pe loturi de transport. In cazul organizarii mixte deplasarea pieselor de la un loc de munca la altul se realizeaza sub forma unor loturi de transport. Marimea acestor loturi de transport se face cu relatia:  Ct - reprezinta costul de transport pe intregul flux de fabricatie Ct = 3 lei Lotul de transport este format de Nt01, Nt02, Nt03 Lotul de transport economic se determina astfel: valorile obtinute (Nt0) se rotunjesc astfel incat sa se obtina submultipli intregi ai lotului economic de fabricatie (Ne).Acesta este alcatuit din Nte1, Nte2, Nte4. Ne = Ne1 = Ne2 = Ne1 = = 450 = 450 = 230 = 190
23

NL1 = 3 NL2 = NL4 = 5

  = = = = = = =181,26 = 101,35 = 71,53

Nte1 = 190

Nte2 = 115

Nte4 = 95

4.2 Durata ciclului de productie. Se calculeaza conform formei de organizare adoptata. Relatia de calcul pentru organizarea mixta este: [min]

minute ore

minute ore

minute ore

24

4.3 Perioada de repetare a loturilor Tr = perioada care separa lansarea a 2 loturi consecutive  nL numarul de loturi lansate in fabricatie 

Forma de verificare: Ne * Rg = Tr

4.4 Calculul costului de productie Costul de productie in fabricatia unei piese se calculeaza cu relatia: CT = C1+C2+C3+C4 in care: C1 = costurile curente (tin cont de marimea lotului de fabricat) C2 = costurile fixe ( nu tin cont de marimea lotului de fabricat)  C3 = costurile de imobilizare a capitalului circulant [lei / buc]


25

C4 = costurile de analizare a resurselor C4 = am = rata de amortizare a resursei am = 0,2 n = numarul total de resurse pentru fiecare reper in parte plecand de la premiza ca se utilizeaza un numar de resurse egal cu numarul de operatii tehnologice pentru fiecare reper in parte Vmed = 30000 RON Kam reprezinta coeficientul mediu Kam = M *kam

Pentru R1

C11 = 11,06 lei / buc C12 = C13 =  lei

 E = 0,2

lei

unde : am = 0,2 n=9

Kam = 0,2 Ng = 1350

26

lei lei

Pentru R2

C21 = 20,39 lei / buc C22 = C23 =  lei

 E = 0,2

lei

unde : am = 0,2 n=9

Kam = 0,48 Ng = 1150 lei lei

27

Pentru R4

C41 = 23,74 lei / buc C42 = C43 =  lei

 E = 0,2

lei

unde : am = 0,2 n=8

Kam = 0,48 Ng = 950 lei lei

28

4.5.Elaborarea programelor de lucru Programul de ordonantare reprezinta programul de lucru al resurselor care permite livrarea produselor la beneficiar stabilite contractual. Elaborarea unui astfel de program se face pe baza parametrilor principali de programare si conducere a productiei, tinand cont de planul de productie director. Elaborarea programului de ordonantare necesita calcularea unor decalaje Dk,k+1 cu urmatoarele relatii: Tuk Tuk+1 Tuk > Tuk+1 rezulta rezulta Dk, k+1 = Nte Tuk Dk, k+1 = Ne

Calculul decalajelor.

Pentru R1

29

Pentru R2

Pentru R4

30

Decalajele sunt trecute in tabelul de mai jos. Tabelul 4.1 Ri Dk,k+1 D1,2 D2,3 D3,4 D4,5 D5,6 D6,7 D7,8 D8,9 R1 1,5 2,75 4 1,5 3 1,75 1,5 1,5 R2 2,5 2,75 1,75 3,5 3 2,5 2,25 5,5 R4 1,5 3,25 5,75 1,5 5 4 3,5 -

Calculul zilelor pe lot.

Pentru R1

Pentru R2

Pentru R4

31

Capitolul 5.Programarea si conducerea productiei in conditii de resurse limitate si date impuse.

5.1.identificarea resurselor de productie Varianta a doua de analiza a proiectului presupune urmatoarele specificatii: Numarul de resurse este limitatceea ce inseamna ca vom avea cate o singura resursa din fiecre tip astfel incat procesele tehnologice sa poata fi finalizate Datele impuse in partea a douavor fi de tipul nu innainte si de tipul nu dupa Reteaua logica a proiectului in variant a doua va cuprinde toate activitatile si legaturile dintre acestea, iar startul si finisul de proiect vor fi precizate prin 2 moduri de inceput respective sfarsit. Aceste moduri reflecta faptul ca procesarea reperelor se realizeaza simultan, pe numarul de resurse dat, acest proiect derulandu`se ca o comanda.Innainte de lansarea in fabricatie a pieselor seful de proiect analizeaza sarcinile de productie si stabileste resursele necesare,astfel pentru fiecare operatie se aloca resursa corespondenta, cu o anumita intensitate, in functie de disponibilul de capacitate din perioada considerate.O prima imagine asupra resurselor implicate in realizarea productiei de fabricatie rezulta din organigrama arborescenta prezentata mai jos.
Fier str u alternativ FA 400

R1 100% R2 100% R3 100% R4 100% R5 100% R6 100% R7 100% R8100% R9 100%

Ma in de frezat universal FU 32

Seping SH 600

ATELIER DE PRODUC IE

Ma in de rectificat plan RP400

Banc control BC

Strung normal SNB 400

Ma in de g urit G16

Instalatie de tratament termic

Ma in de rectificat rotund RU 320

32

Modul de reprezentare al organigramei sugereaza faptul ca in atelierul de prelucrari mecanice, mai exista si alte resurse de productie, dar care sunt neimplicate in fabricatia reperelor date.Acest tip de organigrama se numeste strutura de dezagregare a resurselor (SDR). Desi aceasta organigrama este sgestiva, aceasta nu exprima toate informatiile necesare derularii proiectului.Din acest motiv SDR va fi urmata de o fisa denumita fisa SDL-SDR care contine toate informatiile necesare realizarii elementului fundamental din managementul de proiecte si anume reteaua logica a procesului de prductie.

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

OPERATIE COD Durata (zile/lot) D11 7 Rb11 10 F11 9 F12 6,5 Rp11 7,5 G11 5,5 S11 5 Rp12 4,5 C11 4 TT21 4,5 F21 4,5 G21 3,5 S21 6 S22 5,5 TT22 4,5 F22 4,5 Rp21 7 C21 3 D41 3 S41 6,5 Rb41 7 F41 3 F42 8 G41 6,5 Ru41 4,5 C41 2

COD R1 R2 R3 R3 R4 R5 R6 R4 R8 R1 R2 R3 R4 R4 R5 R6 R7 R8 R1 R2 R3 R4 R4 R5 R6 R7

RESURSA Sarcina(zile/m.u.) 7 10 9 6,5 7,5 5,5 5 4,5 4 4,5 4,5 3,5 6 5,5 4,5 4,5 7 3 3 6,5 7 3 8 6,5 4,5 2

Intensitate 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

33

5.2.Structura oganizatorica a proiectului de produtie. Aceasta strutura permite sa se identifice toate responsabilitatile ce recurg din SDL.Aceste responsabilitati revin sefului de atelier, sefilor de echipa si operatoilor directi de la posturile de lucru.In cazul proiectului de fabricatie analizat structura organiatorica a atelierului este formalizata prin organigrama arborescenta de mai jos.

Operator 1 FA 400 Operator 2 SH 600 Operator 3 Fu 32

ef echip 1

EF ATELIER

Sef echipa 3

Operator 4 RP400 Operator 5 BC Operator 6 SNB 100 Operator 7 TT

ef echip 3

Operator 8 G16 Operator 9 RU 320

34

5.3.Elaborarea retelei logice a proiectului Pentru a elabora re eaua logic a proiectului se porne te de la SDL i se ine seama de toate particularit ile fabrica iei pe loturi a mai multor repere ce solocit acelea i resurse. Aceste particularit i sunt: - leg turile de dependen ntre 2 opera ii consecutive ale aceluia i reper sunt de tipul sfr it-nceput - datorit deplas rii reperelor n loturi de transport, exist perioade de suprapunere n execu ia unor opera ii succesive. Aceste perioade sunt cuantificate n durate negative ale leg turii (opera ia k+1 ncepe n avans fa de opera ia k cu perioada x zile, iar pe leg tur apare x zile ). n cazul n care opera ia k+1 se ralizeaz cu o ntrziere de y zile fa de opera ia k, durata leg turii va fi pozitiv . - prelucrarea reperelor pe acelea i resurse n aceea i perioad presupune introducerea unor leg turi de tip nceput-nceput la startul de proiect i de sfr it-sfr it la finish de proiect sau nchidere de comand . Vom presupune ca prelucrarea simultana a celor 3 repere functioneaza similar unei comenzi lansate in serviviul productiei. Se introduc legaturile de tip inceput inceput intre primele activitati ale celor 3 repere si legaturi de tip sfarsit sfarsit intre ultimele activitati ale celor 3 repere. Avand in vedere aceste restrictii reteaua logica pentru proiectul de fata va fi prezentata mai jos.

35

RE TEAU LOG IC A P

RB11 R2 -5,5
36

10z 100% -7.25 F11 -5z 9z

F 12 R3

D11

7z

5.4. Managementul in functie de timp. Acesta cuprinde: calcul datelor CMD si CMT, stabilirea marjelor active, stabilirea drumului critic dar si calculul datelor CMD si CMT cu date impuse si stabilirea marjelor calcului cu date impuse. Managementul in functie de timp, fara date impuse. Calculul marjelor fara date impuse
Tabelul 5.1

Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

COD D11 RB11 F11 F12 RP11 G11 S11 RP12 C11 TT21 F21 G21 S21 S22 TT22 F22 RP21 C21 D41 S41 RB41 F41 F42 G41 RU41 C41

CMD to + 0 to + 1,5 to + 4,25 to + 8,25 to + 9,75 to + 12,75 to + 14,5 to + 16 to + 17,5 to + 0 to + 2,5 to + 5,25 to + 7 to + 10,5 to + 13,5 to + 16 to + 18,25 to + 23,75 to + 0 to + 1,5 to + 4,75 to + 10,5 to + 12 to + 17 to + 21 t0 + 24,5

CMT tf 21,75 = to + 27- 21,75 tf 20,25 = to + 27 - 20,25 tf 17,5 = to + 27 - 17,5 tf 13,5 = to + 27 13,5 tf 12 = to + 27 - 15 tf 9 = to + 27 - 9 tf 7,25 = to + 27 7,25 tf 5,75 = to + 27 5,75 tf 4,25 = to + 27 4,25 tf 27 = to + 27 - 27 tf 24,5 = to + 27 24,5 tf 21,75 = to + 27 21,75 tf 20 = to + 27 - 20 tf 16,5 = to + 27 -15,5 tf 13,5 = to + 27 13,5 tf 11 = to + 27 - 11 tf 8,75 = to + 27 8,75 tf 3,25 = to + 27 3,25 tf 26,75 = to + 27 26,75 tf 25,25 = to + 27 25,25 tf 22 = to + 27 - 22 tf 16,25 = to + 27 -16,25 tf 14,75 = to + 27 -14,75 tf 9,75 = to + 27 - 9,75 tf 5,75 = to + 27 5,75 tf 2,25 = to + 27 2,25

M 5,25 5,25 5,25 5,25 5,25 5,25 5,25 5,25 5,25 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25

37

Managementul in functie de timp in prezenta datelor impuse In cadrul proiectului avem urmaroarele date impuse: -masina de gaurit nu poate sa inceapa activitatea inainte de t0+8 -masina de rectificat plan trbuie sa termine activitatea nu dupa t0 + 30 Pentru a trata aceste date impuse este necesar sa precizam tipolaogia tuturor datelor impuse pe care le intalnim in proiecte.aceste date impuse corespund schemei urmatoare:

38

Calculul marjelor cu date impuse

Tabelul 5.2

Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

COD D11 RB11 F11 F12 RP11 G11 S11 RP12 C11 TT21 F21 G21 S21 S22 TT22 F22 RP21 C21 D41 S41 RB41 F41 F42 G41 RU41 C41

CMD to + 0 to + 1,5 to + 4,25 to + 8,25 to + 9,75 to + 12,75 to + 14,5 to + 16 to + 17,5 to + 0 to + 2,5 to + 8 to + 9,75 to + 13,25 to + 16,25 to + 18,75 to + 21 to + 26,5 to + 0 to + 1,5 to + 4,75 to + 10,5 to + 12 to + 17 to + 21 t0 + 24,5

CMT tf 30 = to + 38 30 tf 28,5 = to + 38 - 28,5 tf 25,75 = to + 38 - 25,75 tf 21,75 = to + 38 21,75 tf 20,25 = to + 38 20,25 tf 17,25 = to + 38 17,25 tf 15,5 = to + 38 15,5 tf 13,5 = to + 38 13,5 tf 12 = to + 38 12 tf 34,25 = to + 38 34,25 tf 31,75 = to + 38 31,75 tf 29 = to + 38 29 tf 27,25 = to + 38 27,75 tf 23,75 = to + 38 - 23,75 tf 20,75 = to + 38 20,75 tf 18,25 = to + 38 18,25 tf 16 = to + 38 16 tf 10,5 = to + 38 10,5 tf 34 = to + 38 34 tf 32,5 = to + 38 32,5 tf 29,25 = to + 38 - 29,25 tf 23,5 = to + 38 - 23,5 tf 22 = to + 38 - 22 tf 17 = to + 38 - 17 tf 13 = to + 38 13 tf 9,5 = to + 38 9,5

M 8 8 8 8 8 8 8 8,5 8,5 3,75 3,75 1 1 1 1 1 1 1 4 4 4 4 4 4 4 4

39

5.5.Programarea i conducerea proiectului prin resurse (managementul in func ie de resurse) In cadrul acestei etape se elaboreaz planurile de sarcini ale resurselor i programelor de lucru pentru realizarea proiectului. Planurile de sarcini se ob in prin ncarcarea calendarelor resurselor cu activit i din ntrg proiectul. Tehnica utilizat pentru eliminarea suprainc rc rilor din planurile de nc rcare este aceea de lisaj. Dup realizarea lisajului se proiecteaz pe o scar CMT, CMD ob inndu-se programele de lucru CMD CMT.

40

5.6. Calculul costului de productie in cazul loturilor diferite (selectarea scenariului optim). In atelier se gasesc loturi de repere diferite, care se prelucreaza pe resurse comune. Costul se va raporta la o anumita unitate conventionala (bv).  (lei/bc)

in care p - numarul de repere diferite,fabricate simultan pe aceleasi resurse de productie. Costurile cu retributia lunara a operatorilor direct productive, Cr, se determina tinand cont de timpul efectiv de utilizare a fiecarei resurse in parte:  (lei/bc)

in care Si - retributia orara a operatorului direct ice deserves resurselor de roductie I, in lei/h hi - numarul orelor de utilizare pentru fiecare resursa I, in vederea prelucrarii tuturor reperelor j. Costuri de intretinere si functionare , Cif : (lei/bc) Costuri de regie , Cind. (lei/uc) in care Rg - regia sectiei in care se prelucreaza loturile de piese Nj Costuri fixe A si B se determina la nivelul lotului echivalent NT:  (lei/lot) in care : p = coefficient ce tine seama de cote de parte a costului pentru activitati administrative de lansare a loturilor. Tpii - timp de pregatire incheiere consumati la fiecare resursa in vederea prelucrarii loturilor Sri - retributive orara a operatorilor pentru fiecare resursa mi - numarul de resurse de acelasi tip (lei/lot) L = A+B
41

(lei/lot)

(lei/bc) Costurile de imobilizare a capitalului circulant (lei/bc) NgT = suma volumelor de productie ale tuturor reperelor j (buc) (lei)

in care: NT - lotul echivalent

in care: Tc se determina direct prin programe de lucru sau planurile de sarcini ale resurselor de productie 

In care: Rg ritm mediu de fabricatie  Costul de amortizare a resurselor C4 

(min/buc) 

(lei/bc)

Calculul costului total CT = C1+C2+C3+C4 (lei/bc)

42

 (lei/bc) (lei/bc) (lei/bc) (lei/bc) (lei/bc) (lei/bc) (lei/bc) C1= Cm + Cr + Cif + Cind= 3,16 + 0,51 +0,51 + 0,76 = 4,94 lei/bc NT=969 (lei/lot) (lei/lot)  (lei/lot) L=A+B L = 35,98 + 30,56 = 66,54 (lei/lot) (lei/bc) (lei/bc) (lei/bc) (lei/bc) (buc) NgT = 3450 (lei)
43

(lei)    

   

 (lei/bc) (lei/bc)

CT = C1+C2+C3+C4 CT = 4,94 + 0,06 + 0,12 + 8,29 = 13,41

(lei/bc) (lei/bc)

44