83 8. TEORIA CUANTICA A EFECTULUI ZEEMAN {In mecanica cuamticd se foloseste modelul vectorial al atomului in care vectorii moment cinetic orbital si de spin efectueazd o migcare de precesie in jurul momentului cinetic total J (vei sectunea 63). In prezenta unui e&mp magnetic extern pot aparea dou situati distinct: * Campul magnetic este slab astfel incat despicarea Zeeman datorati cimpului magnetic este ‘ici in comparatie cu despicarea spin-orbita * Campul magnetic este intens astfel incat efectul Zeeman anomal redevine normal, astfel inedt descompunerea complexa trece intr-o descompunere in tei raze. Acest fenomen se numeste efectul Paschen-Back. . Ce Insearnnd cmp intens sau slab depinde de atomul emititor, Astfel pentru hidrogen un cimp de 0.8 este deja intens pe cAnd pentru ltiu unde despiciile sunt de Z*=81 ori mai mari, abia un cdmp de 5 T este intens 8.1 Camp magnetic slab Jn acest caz interactivnea dintre vector LsiS este mult superioaréinteractiuni cu cémpol (siS separat ci doar vectorul lor rezultant J, magnetic. De aceea, nu este indicat si studiem vectorii Vectorul moment cinetic total J efectueaza o migcare de precesie in jurul directiei cémpului magnetic inetic J Hi corespunde un moment extern. Aceasta migcare se datoreazd faptului ci’ momentului ‘magnetic astfel incat atomul se comport ca un magnet si ca un titirez: Campul magnetic exterior inde St alinieze acest moment magnetic cu directia sa, dar proprictatile giroscopice ale atomului il Impiedica. Pe de alté parte vaioarea numericé a momentului cinetic total si proiectia sa pe directa ‘cimpului se conserva ast! incat singura migcare posibild este de precesie, Pulsatia precesiei vectorului J relativ la Beste mult mai mica deci pulsaia precesiei vectorilor Zsi$relativ a J Energia atomului aflat in cmp magnetic este: Urnog =H, B (8.1) Aceast energie se scrie in mecanica cuanticd ca o energie suplimentard. de perturbatie, egal cu valoarea medie a factorului perturbator calculaté pentru o stare neperturbata: \84 Une =-{a,-B)=-(a 8 2 Deoarece nici campul nici unghiul dintre ZZ, si B nu variaza problema se reduce la calculul valorii medii (Z;) pentru o stare neperturbati adica in absenta cfmpului magnetic. Pentru a calcula aceasta vectorii moment cinetic $i toti vectorii Valoare medie vor reprezenta in absenta campului magnetic t moment magnetic fri s& mai finem cont c& vectorii moment magnetic sunt orientali in sens opus vectorilor moment cinetic corespunzitori datorita sarcinii negative a electronului: 4-87 e A--s<1, a, : 83) 2m, Me Din figura 8.1 observam c& directia_ momentului . magnetic total: By=h+h, 4) nu coincide cu directia momentului cinetic total +S . Deoarece vrem sa calculam (A) in absenta d= cAmpului magnetic, tinem cont ca in aceasta situatic directia vectorului J este constant. Vectorii Zsi5) efectueazi 0 migcare de precesie in jurul lui J, antrenand astfel 0 migcare de precesie a momentelor INES magnetice i, /2, si Z, tot in jurul lui J. Descompundnd vectorul fi, in dou’ componente 72, si i,, observim ca in timpul misearii 2. imine constant pe cand 7, vari- Fig 8.1 Modelul vectorial atomnului az astfel Incat (ji,,) = 0. Rezulta ci (7i,) = (Z2,) si problema se reduce la caleulul (aa) Din figura 8.1 observim cé: ronofilrnef il f-afa}ar afd] os unde am finut cont c& £ si $ au modulul (valorile proprii) "a= Jf{U+1)h,, s°n= fale +i)n . Cosinusul se evalueaza cu ajutorul teoremei cosinusului (vezi sectiunea 6.3, ec. (6.9)). Rezulta asttelinlocuind relatiile (8.6) si (8.7) in (8.5) rezulta: My Zr oo{ i} 25" oof 8 unde am introdus notatia: Pentru factorul Landé g si inlocuind j*, I+, * cu valorile lor obtinem pentru g expresia: 14 Hite s(s4 1-041) (8.10) 241) Valorile factorului Landé g calculate cu formula (8.10) sunt date in Tabelul 8.1 pentru starile g= ‘unui atom cu un singur electron de valenta pentru care s=1/2 intotdeauna si pentru care termenii spectrali sunt dubleti Tabelul 8.1 Factorul Landé g pentra diferiti ermeni spectrali [ies [FIR a a ~ Pp D [F (a= no 8! = ee VID (8.1) variatia de energie in cmp magnetic este: AE sp Ung =~) 2) Deoarece (fi) este paralel cu vectorul J , Ay = 1, tof fast incdt variatia de energie in camp magnetic devine: 1 of fi) ss boo{ Zi] (8.13)86 ‘Asa cum am aratat in sectiunea 3.2, proiectia momentului cinetic orbital pe o axa oarecare, care poate fi chiar directia unui camp magnetic, este cuantificata, iar cuantificarea se face cu ajutorul numarului ‘numarul cuantic magnetic asociat proiectiei cuantic rhagnetic m. In cazul de fata, sof i) Ly olf), oj. Prin momentului cinetic total J pe axa cimpului magnetic B- care ia 2j+1 valori, urmare variatia de energie in camp magnetic ia valorile: AE neg = Hua) cof i] =m fagB. (8.14) Deoarece m; ia 2j+1 valori, variatia de energie va lua 2j+1 valori astfel incat fiecare nivel se separa in 2j+1 subnivele apropiate, Astfel, nivelul *S, se despicd in doua subnivele deoarece j=1/2, iar 2j+1=2, nivelul *Pi: se despica tot in doua subnivele, iar nivelul *Pypse despica in 2*3/2+1=4 subnivele. A me a2 12 203 an 4 32 2 us 12-3 wo 24 Fig. 8.2 Bfectul Zeeman anomal pentru linia galbena a sodiului Energia radiatilor emise de atom in prezenta cémpului magnetic este: Alv+ Av)=(E, + AE, )—(E, + AE,)= E,-E, + AE, ~ AB, =hv+(m)g,—m;2;)upB V+) bg m8 fg B= (8.15) Prin urmare frecvenjele emise de atom in prezenta cAmpului magnetic sunt:nye 87 oe ti =niesbue . (8.16) v+Ai 41. Vor exemplifica aceste reguli Regulile de selectie (pe care nu le demonstram aici) sunt Am Pentru dubletul galben al sodiului cu care debuteaz& seria principala a sodiului (vezi sectiunea 7.1 Pentru definitia serie principale). Acest dublet este compus din doud raze cu lungimile de unda 1425896 A corespunzind tranzitiei "Py 4751 225890 A corespunzind tranzitiei "Pip +?Sin. Tranzitiile corespunzitoare in cémp magnetic sunt reprezentate in figura 8.2. La marginea Tiniei sunt serise m, si valoarea produsului m,g. Observim ci prima razi 4; va avea in camp magnetic patru componente, iar a doua razit Ay gase componente. Prin urmare, dubletul galben de sodiu se despic& in camp magnetic in zece componente. Starile de singlet constituie un caz particular deoarece daci $=0 atunci L, e=1 gi wy =, Energia in cmp magnetic va depinde acum nu de my ci de my. in aceasta situatie, mia 2141 valori : i, Js .0 vurlll),-h Vatiatia de energie in cmp magnetic ia in acest caz.valorile Mga, = mfg (17) astfel incdt energie radiatilor emise de atom in prezenta cimpului magnetic este Av+ Av)=(E, +AB,)~(E, +AE,)= B, - Ey + AE, —AB, = hu+ AmstyB B18) Deoarece regulile de selectie pentru my sunt dmj=0,+1 .valorile posibile pentru Av sunt - Heb (8.19) - Av h care reprezinta cele trei frecvente objinute in cazul clasic (vezi seetiunea 3.5, rel. (3.52)). Ajungem astfel din nou la efectul Zeeman normal, Prin urmare, ix eéimp slab se obfine despicarea liniilor spectrale in trei componente pentru tranzifii tntre stari de singlet (S=0). 8.2 Camp magnetic intens in 1912 Paschen si Back au descoperit ca in camp magnetic foarte intens efectul Zeeman anomal redevine normal. fn cémp magnetic intens despicarea Zeeman este mult mai mare decat separafia naturalé, spin-orbita, a razelor. Prin urmare, in camp intens energia de interactiune a momentelor magnetice /i, si ,cu cémpul magnetic este mult mai intensi decat interactiunea dintre88 momentele cinetice Zsi5 corespunzitoare. Din acest motiv nu mai are sens s& vorbim de vectoral J deoarece fiecare dintre vectorii L si se vor comporta independent unul fafa de celalalt. Energia de perturbatie a unei stiri stationare de energie Ein acest cémp magnetic intens este: BE ig = (a8) -(a, i) (8.20) tunde( )inseamna media pe o stare neperturbatd, care este fn acest caz o stare in care nu existé « in acest caz, ZsiS sunt constanti ca si proiectiile lor pe © axd (care interactiune intre vectorii L si aici este directia cmpului magnetic). Proiectiile constante pe directia cdmpului inseamna c& vectorii TiS au o migcare de precesie in jurul directici cémpului magnetic B independent unul de celdlalt. Pulsatia precesici este diferita deoarece factorul giromagnetic este he pentru momentul cinetic e oe : orbital si pentru momentul cinetic de spin (vezi relatia (8.3)). 4 Tinand cont de precizirile anterioare, energia de perturbatie a unei stiri stationare de energie E devine: ai) la ~e pg ne e e AE neg = (2,8) ~(,B) = -—< LB -—* Sh =—* 1,84 §, B= mpt,B+2m,uyB_ (821) il) iG Sthe na t unde am finut cont de sarcina negativi a electronufui si de faptul cd L, =mh.S,=m,h, iar - ‘magnetonul Bohr. . Energia radiatiilor emise de atom in prezenta campului magnetic este: 4 H(v+Av)=(E, + AB,)-(E, +AE,)= E,~E, + AE, ~AE, =hv+(Am,u,B+2Am,u,B). (8.22) Tindnd cont de regulile de selectie pentru m gi m, care sunt Am/=0, +1 gi 4m,=0 objinem: “9348 h care sunt cele trei freevenge obfinute in cazul clasic (vezi sectiunea 3.5, rel. (3.52)). Ajungem astfel din ‘ow la efectul Zeeman normal in care linia spectralé se descompune fn treilinii in prezenta cdmpului A (8.23) magnetic.