EXPERIMENTUL STERN-GERLACH - MOMENTUL CINETIC $I SPINUL 1.8 EXPERIMENTUL STERN-GERLACH — MOMENTUL CINETIC $I SPINUL ‘Vom discuta, in continuare, un experiment de o importanja funda- mentali, realizat de O. Stem si W. Gerlach, in 1922, cu scopul de a misura momentele de dipol magnetic ale atomilor. Rezultatele au demons- trat, odati mai mult, incapacitatea mecanicii clasice de a descrie fenomenele atomice si au confirmat necesitaten unei teorii cuantice a momentului cinetic, dup cum a fost sugerat de modelul lui Bohr. Pentru thceput, si infelegem cum de este posibil ca un atom si. , » Posede un moment magnetic, fn "i121 Momentul magneti dipolar produs de 0 modelul lui Bohr al atomului de hidrogen, un electron ocup o orbité circulard, rotindu-se cu un moment cinetic orbital L. © sarcind electricd in miscare este echivalent& cu un curent electric, astfel incét un electron ce.se misc& pe o orbitd inchis& formeaza o bucld de curent, si aceasta la réndul ei, creaz& un dipol magnetic (Duffin, 1968). De fapt, orice model de structurd atomic am propune, este de asteptat ca electronii si posede ‘moment cinetic si, in consecinfé, atomii s8 posede momente magnetice. Un curent electric circular de marime J ce delimiteazi o mic arie pland A, di nastere unui moment magnetic dipolar ok= Idk (1.106) unde directia lui dA este in Iungul normalei la plantil buclei de curent, dupa cum se vede din figura 1.21. Curentul J produs de un electron ce se migcd cu viteza v pe un cere de raz 1 este dat de iS a.107) deoarece aria fnchisd este ‘nr?, avem of = evr/2 = eL/2m, si cum sensul curentului este opus sensului de rotafie a electronului of= (ez) 1.108)58 ELECTRO} TON! $I ATOMI PARLE CRON, FOTONI SATOMI Regula de cuantificare a lui Bobr (1.73) sugereazi c& fi este o unitate naturala a momentului cinetic orbital, aga incat vom putea scrie 4 = =n, (Lin), (1.109) unde eh My a (1.110) Deoarece (L/h) este adimensional, 4, are dimensitinile unui moment ‘magnetic. Este cunoscut sub numele de magnetonul Bohr sare valoarea numeric& Hp = 9,27 x10 JT", (LLL) {n general, un sistem de electroni ce posed un moment cinetic orbital total, J, are un moment magnetic of antiparalel cu J, si este scris sub forma ot= — gun (I/n), (1.112) unde g este 0 constanta adimensionala riumité raport giromagnetic, s Interacfia cu un cmp magnetic Daci un atom cu un moment magnétic'oW este plasat intr-un cmp magnetic &, energia de interactie (energia potential) este (vezi Duffin, 1968) W=-oh- B. (1.113) Sistemul este supus unui ciplu de forte, I, unde T=0kx B (4) si unei forge nete F, unde -Vw. us) (Combiniind (1.113) cu (1.115) vedem cd F are componentele = 04 28; = 0¢ 22 = ot 2B Reno AR Si Rot c.116) Tntr-un cémp magnetic uniform, asupra unui dipol magnetic mu actioneaza nici o fort neti, ci doar un cuplu de forte care face ca dipolul si efectueze 0 miscare de precesie cu o frecventi-unghiulari constantd. Aceasté freevenys j unghiulard este pentru un electron de pe o orbitEXPERIMENTUL STERN-GERLACH - MOMENTUL CINBTIC $1 $PINUL 59 oy = Be : 117) Accasta este numiti frecvenfa unghiularé Larmor. Pe de alth paste, intrun cmp magnetic neomogen asupra atomului acfioneazi o ford’ neta proportional cu mirimea momentului magnetic, Experimentul Stern-Gerlach In 1921, Stern a sugerat c& momentele magnetice ale atomilor pot fi misurate detectind devierea unui fascicul atomic produsi de un astfe! de imp Reomogen. Experimentul a fost efectust, un an mai térziu, de catre Stem ¢ Gerlach. Schema aparatului este dati in figura 1.22. 2 Zz Prout Placd lester polare colectoare te Fig1.22 Instalatia folosits de Stern-Gerlach, it atomi de argint. Este produs un fascicul, prin incllziea vaporilor metalici intro incinta, care este sitet tate Teginne vidaté in care vaporii de argint patrund printr-un mie orificiu, Fascicuiar Bom fi colimat cu un sistem de fante si trecut printre poli unui magnet, poli « $aos, forma permite producerea unui camp neomogen, asa cum ese aden ia figuré. In final, fasciculul este detectat, ajungind pe o placa rece. Densitatea raterilului depus este proporfionald cu intensitatea fascieulului gi cu mince intervalului de timp in care fasciculul cade pe placa, Folosind poli magnetici de forma celor din figura 1.22, forta asupra fiecdrui atom este dati de (vezi (1.116)) 2h, F= 00 24, F=f 2A, (1.118) , oy oz Jn primele experimente s-au folo iO Magnetul este simetric faté de planul XZ, iar fasciculul este cuprins in acest plan. Aceasta inseamn’ ci 29% /Ay ~ 0. De asemenea, in afara efectelor de margine, 99%/Ax = 0, astfel cd singura fort care actioneazA asupra atomilor din fascicul este cea de pe directia Z,f 60 ELECTRON, FOTONI $1 ATOMI SOL CRON: FOTONT $1 ATOM Deoarece directia momentului magnetic of al atomilor din fasciculul incident este complet aleatoare si deoarece este de asteptat ca dupa directia Z fiecare valoare a lui 07%, si fic cuprinsd in intervalul ~aM/< of, < of, materialul depozitat pe placa colectoare va fi rispindit peste o regiune dispusd simetric in jurul punctului de deviere zero. Rezultatul surprinzator obtinut de Stern si Gerlach in experimentele lor cu atomi de argint, a fost faptul c& depunerea de pe placa avea forma a doud linii separate si distincte (vezi fig. 1.23), dispuse simetric in jurul punctului de deviere zero, Rezultate similare au fost obfinute pentru atomi de cupra si aur, iar ulterior, pentru sodiu, potasiu $i hidrogen. j Plc calecare Degas dt : L., Desa tcl b 5 Fig 1.28 Rerulatte experiment Stem Gerah pent rin. Cuantificarea componentei momentului magnetic dupa directia definita de cémpul magnetic este denumiti cuantificare spayiald, Aceasta presupune cf si Componenta momentului cinetic dup’ o anumité directie este cuantificatd, astfel cl ea poate lua doar anumite valori. In general, pentru fiecare tip de atom, valorile Jui of, vor fi cuprinse in domeniul de la (o%,)may la — (2&@)max» $i, ia mod ‘corespunziitor, valorile lui Z, vor fi cuprinse intre — (L,)max $i (Zg)nax. Dac notin cu a multiplicitatea observati a valorilor lui of, (si deci ale lui ,), atunci putem {incerca si-1 interpretim pe ot si si deducem valorile permise ale fui Z folosind ‘modelul Jui Bohr. Intr-adevar, cuantificarea Bohr a momentului cinetic sugereaz i momentul cinetic orbital exist numai in unitafi itregi de f. Putem postula cd ‘mirimea momentului cinetic orbital poate lua doar valorile L = Jf, unde J este un numér intreg pozitiv sau zero, Astfel, valoarea maxima a lui L, este +f, iar valoarea sa minima este ~ Jf. Daca si L, este cuantificat sub forma L,=mh, aus) unde m este un numar intreg pozitiv sau zero, atunci numérul_m trebuie s& ia valorile - ,—1+1,...,1~1, 4 iar multiplicitatea a trebuie sd fie egal cu (21+ 1). Numérul m este cunoscut sub numele de numdr cuantic magnetic. De fapt, dup cum vom vedea in capitolul urmitor, acest rezultat se dovedeste a fi corect in mecanica cuanticd, cu diferenfa cA valorile permise ale momentului inetic orbital total sunt de forma L = .Ji(F+1)h eu =0, 1, 2,... si nu de formaEXPERIMENTUL STERN-GERLACH - MOMENTUL CINETIC $I SPINUL 61 Zp ih suserati de modetul Bobr. Cu toate acestea, rezultatele lui Stem si Gerlach pentru argint nu Se potrivesc cu aceasté schem’, deoareve multiplicitatea alorilor componentei Z a momentului cinetic pentru argint este 2. Acereis Faseamné cf (21+ 1) =2 adicd 7 1/2, caré ma este un numa intreg. Spinul electronului Explicafia acestui rezultat Goudsmit si G. E, care componenta lui of, dup o directie dati poate lua doar doud vilori: + om, Fatem postula ci acest moment magnetic este datorat unui, moment einer intrinsec, sau spin al electronului, pe care fl vom nota cu S. Prin analogie cu. (1.112), vom avea 2% = ~g,14S/h, (1.120) * unde g, este raportul giromagnetic de spin. Dac& introducem numénil cuantic de spins, analog eu J, asa inc&t multiplicitatea componentei spinutui dupa o directie até si fie (2s+1), atunci trebuie si avem i. valorile posibile ale Componente; spinului $ dup directia Z vor tebui si fle +t A/2, iar marimea 3 spinului va fi /s(s+ 1h - Astfel, rezultatele experimentului Stern-Gerlach Pot fi explicate dacé presupunem ef momentul cinetic orbital al unui atom de 1 “argint este egal cu zero, dar ci momentulsiu cinetic de spin este dat de 2 iar sgt c momentul magnetic al unui electron esie datorat partial Mmomentului sa cinetic orbital, si partial ™momentului su cinetic de spin, astfel incat putem scrie ot= ~ up(L+g,S)/n. (1.121) lui o@ pentru atomul de hidrogen au ardtat c& “portl giromagnetic pentru spinul electronului este g,= 2, Descopérirea acesteiELECTRONL, FOTONI $1ATOMI 62 o " 1. al electronului, protonului, neutronului, el este semiintreg (adica s = +) iar peatra alte particule elementare el poate fis = 1, Momentul cinetic Jn general, momentul cinetic total al unui atom este obfinut prin {insumarea vectoriald 2 tuturor momentelor cinetice de spin si orbitale ale clectronilor pe care fi confine. Dacé momentul cinetic total este J, atunci o misuritoare a componentei Iui J dupé directia Z va avea doar (2/ + 1) valor Posibile, date de mjf, unde numiral cuantic magneiie m, poate lua numai valorile ~j, J + 1yuj ~ 1,4. S-a constatat cj poate lua numai valori intregi sau semifntregi; j =-0, } 13... Pent un moment cinetic a cérui component pe 0 Girectie dati are multiplicitatea (2 + 1), 0 misuritoare a mlrimii momentulai cinetic 4% valoarea J7(G+IMi. Astfel, intr-un ex- periment Stern-Gerlach, un fascicul de atomi_cu un moment cinetic de marime ViG+) va produce (2 + 1) puncte pe ecranul .de detectie, dispuse simetric in jurul punctului de deviere zero. O alt proprietate a momentului cinetic in mecanica cuantica (pe care o vom discuta in capitolul 2), este existenfa unei limitari in precizia cu care pot fi misurate simultan doud (sau trei) componente ale unui moment cinetic. Daca se cunoaste cu precizie valoarea componentei Z, valorile componentelor dup X si ¥ vor fi nedeter- minate, dar in medie vor fi zero. Aceasti situafie este reprezentati, adesea, folosind un ‘model vectorial tn care vectoral momentul cinetic J de iungime J jG+I)R, are o precesie in jurul axei Z, astfel incdt J. are tuna dintre cele (2/+ 1) valori mjft. Aceasta Fig. 1.24 Precesia momentului cinetic J in : ioc dune pn estrS,_ este arta fn figura 1.24 pent azul j=