PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ

Prof. Ionita Flori

Liceul Tehnologic Dimitrie Bolintineanu
DISCIPLINA:Biologie
CLASA:a IX-a
TEMA: Regnul Monera (Procariota)
DURATA:1 oră
SCOPUL LECŢIEI:Cunoaşterea de către elevi a morfologiei şi fiziologiei bacteriilor în vederea
înţelegerii rolului pe care îl îndeplinesc în ecosisteme şi în reintroducerea în circuitul biologic al unor
substanţe.
TIPUL LECŢIEI:Lecţie mixtă
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: La sfârşitul lecţiei elevii trebuie să fie capabili:

O 1--să identifice componentele structurale ale celulei bacteriene

O2-să clasifice bacteriile din punct de vedere morfologic și după criterii fiziologice
O3- să explice modul de realizare a nutriţiei autotrofe si heterotrofe
O4- să explice rolul bacteriilor fermentative si al celor chimiosintetizante.
O5- sa clasifice bacteriille patogene si sa dea exemple de bacterioze.
FORME DE ACTIVITATE CU ELEVII:frontală şi individuală
RESURSE MATERIALE: videoproiector, tablă inteligentă, laptop, atlase, manuale, fişe de evaluare
RESURSE PROCEDURALE: conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire, explicaţia, observaţia.
BIBLIOGRAFIE:
1) Mohan Ghe, Ardelean A – Biologie pentru clasa a IX-a, Editura. Corint, Bucureşti, 2004
2) Gavrilă L, Toma N – Biologie pentru clasa a IX-a, Editura Economica Preuniversitaria, Bucureşti,
2004
3) Ariniş I – Biologie pentru clasa a IX-a, Editura All, Bucureşti, 2004
4) ***Dicţionar Oxford de Medicină – Editura All, Bucureşti, 2005
5) ***Bolile importante - Larousse Medical, Editura Rao, Bucureşti, 2002
PROIECTAREA CONŢINUTULUI
Nr. Etapele lectiei Obiective Activitatea profesorului Activitatea elevilor
crt. operationale
1. Moment Verificarea frecventei Elevii spun absentii.
organizatoric elevilor si a materialului
didactic necesar
2 Captarea si pastrarea Profesorul le explica Elevii sunt ataenti la
atentiei. elevilor ca vor afla tipurile explicatii.
de bacterii si rolul acestora.
3 Reactualizarea Formulează întrebări Elevii răspund la
 cunoştinţelor invatate din lecţia anterioară despre întrebările formulate de
anterior “Virusuri”. profesor.
Corectează, completea- ză
şi evaluează răspun-
surile elevilor.
Profesorul dirijează
conversaţia astfel încât
să stabilească legătura
cu noua lecţie.
2 Prezentarea Se reactualizează
subiectului lecţiei, cunoştinţele privind
dirijarea directă şi clasificarea organismelor
O1
indirectă a proce- vii în cele 5 regnuri.
sului de învăţare Profesorul prezintă elevilor
caracterele gene
rale ale organismelor din
Regnul Monera.
Prezintă elevilor mediul de
răspândire a bacterii-
lor.
Care este organizarea
celulară a celulei bacteriene Celula procariotă este
(celulă de tip procariot? alcătuită din perete
celular, membrană
Se reactualizează celulară, citoplasmă şi
cunoştinţele privind nucleu.
compoziţia chimică a
peretelui celular al celulei
procariote.
Profesorul completează
schema tablei cu Elevii îşi completează
clasificarea tipurilor schema în caiete.
morfologice de bacterii.
Cere elevilor să prezinte
O2
modul de nutriţie autotrofă Elevii explică că nutriţia
în funcţie de tipul de autotrofă se face prin
energie utilizată. fotosinteză şi
O3
Prezintă elevilor tipurile de chimiosinteză.
 nutriţie heterotrofă.
Se reactualizează Elevii explică modul de
cunoştinţele despre realizare a procesului de
diviziunea celulară directă. amitoză.
Profesorul completează
O4
schema tablei cu Elevii îşi completează
clasificarea bacteriilor schema în caiete.
fermentative.
Care este rolul bacteriei
Rhizobium leguminosarum Bacteria fixează azotul
în simbioza cu rădăcinile atmosferic pe care îl
leguminoaselor? cedează plantei.
Profesorul clasifică
bacteriile
chimiosintetizante şi
explică rolul acestora în
redarea anumitor elemente
chimice circuitului lor în
natură.
Profesorul completează
schema tablei cu
clasificarea bacteriilor Elevii îşi completează
patogene şi a bolilor schema tablei.
O5
produse de acestea.
Cum pot fi prevenite aceste
bacterioze?
Prin păstrarea regulilor de
igienă, izolarea
bolnavilor, consum de
fructe şi legume, folosirea
unor mijloace de barieră
pentru prevenirea unor
boli cu transmitere
sexuala (gonoree,
sifilis .).
3 Conexiunea inversă Care sunt principalele tipuri
morfologice de bacterii?
4 Evaluarea Profesorul distribuie
elevilor fişele de evaluare.
5 Tema pentru acasă Pentru data viitoare veţi
învăţa lecţia din manual de
la paginile 11-12.
Principalele tipuri
morfologice de bacterii
sunt:
- bacilii
- cocii
- spirilii şi spirochetele
Elevii rezolvă testele din
fişele de evaluare.
Elevii vor rezolva tema
studiind atât notiţele cât
şi informa-
ţiile suplimentare
din manual.
 SCHEMA TABLEI
REGNUL MONERA (PROCARIOTA)
Procariotele sunt organisme unicelulare sau coloniale, fără nucleu tipic, mitocondrii şi dictiozomi.
Prezintă un echivalent al nucleului numit nucleoid.
Nutriţia este autotrofă sau heterotrofă.
Se reproduc asexuat prin amitoză.
Din Regnul Monera fac parte : bacteriile şi algele albastre-verzi.
Bacteriile sunt organisme unicelulare: solitare sau coloniale.
Răspândire: sunt răspândite pretutindeni : - cele libere: în sol, apă, aer
- cele parazite: în corpul plantelor, animalelor şi
omului
Dimensiunile: – sunt cuprinse în medie între 1-5 microni
Organizarea celulară: celula este formată din PC, membr. celulară, citoplasmă şi nucleoid
PC conţine: lipopolizaharide, lipoproteine, subst. specifice (mureină, ac. mureinic, ac. diaminopimelic)
Morfologia bacteriilor:- există 3 tipuri morfologice de bacterii:
-în formă de bastonaş= bacili, de formă sferică=coci –: în formă de ciorchine= stafilococi: în formă de
şiraguri= streptococi
- de formă spiralată sau elicoidală: în formă de virgulă= vibrioni: spirală rigidă= spirili: spirală flexibilă=
spirochete
Nutriţia poate fi:- autotrofă – prin fotosinteză (ex: bacteriile cromogene purpurii)
- prin chimiosinteză (ex: bacteriile nitrificatoare)
- heterotrofă – saprofită (ex: bacteriile de putrefacţie)
- parazită (ex: bacteriile patogene umane)
- simbiontă (ex: bacteriile fixatoare de azot)
Reproducerea se face:
- asexuat – prin amitoză
- sexuat – prin conjugare
- în condiţii nefavorabile formează spori
Bacteriile prezintă 2 grupe: A. Arhebacteriile – bacterii. metanogene,- – bacterii. halofile
B. Eubacteriile = bact. propriu-zise
Clasificarea Eubacteriilor după criterii fiziologice:
1) bacterii fermentative – produc fermenţi cu ajutorul enzimelor proprii
- fermentaţia alcoolică (Pseudomonas aeruginosa)
- fermentaţia lactică (Lactobacillus sp.)
- fermentaţia acetică (Acetobacter pasteurianum)
2) bacteriile fixatoare de azot – trăiesc în simbioză cu rădăcinile pl. Leguminoase în nodozităţi ex:
Rhizobium leguminosarum
3) bacteriile de putrefacţie – descompun cadavrele => reciclează substanţele în ecosisteme
4) bacteriile chimiosintetizante:
- bacterii nitrificatoare (Nitrosomonas) – redau N circuitului său în natură
- bacterii sulfuroase – redau S circuitului său în natură
- bacterii feruginoase – redau Fe circuitului său în natură
5) bacteriile patogene – produc boli numite bacterioze:
- bacilul Koch – produce TBC’: - Clostridium tetani – produce tetanosul :