Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 90 vizualizări

    Cuvantari Duhovnicesti Arhimandritul Sofronie PDF

    Încărcat de

    Alin Radu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat

    S-ar putea să vă placă și

    Cuvantari Duhovnicesti Arhimandritul Sofronie PDF

    Încărcat de

    Alin Radu
    90 vizualizări143 pagini

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    90 vizualizări143 pagini

    Cuvantari Duhovnicesti Arhimandritul Sofronie PDF

    Încărcat de

    Alin Radu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 143
    Arhimandritul Sofronie CUVANTARI DUHOVNICESTI Volumul al doilea Traducere din limba rasa de Terom Rafal (Noica) Tiparita ou binecuvntarea Inalt Preasfnttal ANDREL Ahiepiscop al Alba Tuli itu Reintregitea ‘Alba luli, 2008, » 2008 World copyright of Arhimandrite Sophrony's ext Ayxonnuie Beeaus. To Bropolt » ISHN forthe compet et §74679 266. ISBN forthe volume: 1 824679 304 STAVROPEGIC. MONASTERY OF ST. JOHN THE BAPTIST, ESSEX. GB, Compiated and edited by: ieromonk Nikola Sakharov presbyera Naha Rosina Compilation nd editing © Monastry of Tob the Bais. No raslations to be made from the orignal or wasltions of ‘he orginal withou writen permission from the Monastery. (© 2008 pene ei de a ira Referers, Abs fla, Romina, “Trader de leromonahal Rafal Noa, 2008 petra prezenta traders ‘STAVROPEGIC MONASTERY OF ST. JOHN THE BAP- IST. TOLLESHUNT KNIGHTS, ty MALDON ESSEX, cM 982.6. SOFRONIE SAHAROY, arhimandsit Conia dubovniet /Avsimandtal Sofie; din 8 {Teton Raa Nos - Alf, Reinga, 208, vl Isanonsaas2-687 VoL, 2008 Index. ISBN 975-606 $00.022-4 [Rafi Nosh. etm rad) Banos 1 DESPRE PROGRAMUL MANASTIRUT! Programal mind: pce poranllo lui Hrs. Tragedia egoismal $1 Dieurea lui Zaviso Senn al precene egoizmal in no, Crimea dau Arle spre mannire Despre maarea sa dit mea cease, 3 sinsdlegdra sr cu fra. Alegerea Tibi petra cwsontr. Cum 30 apropi de Da rece. Rugdcinea 4 petecerea i Dumneseu. co Sens al monahias Bine v’am regisit pe toi si pe Hecare. Telul mew ceste de a Vi ajuta si luptai impotriva rutindnit view ‘monahale, pentru a rimne cu adevirat cu mintea acolo tunde este Hristos: la dreapta Tatu. insé mijloacele pe care le am a dispoztie sn tare sirace. Sfingii Parigi, asemenea Sedrarului si celorlalti nevoitri, zc e& monahol tebuie si petreact necurmat ‘eu mintex in Dumnezen. Viaja lui de zi cu 2, plind de sumedenii de chipusi si simmint, ne intrerupe in Areptarea mint cftze Dumnezcu. Data tecuté am vo- rit despre cum trebuie sf ne constientizim, taind in Jumea aceasta in mijlocul unei mulfimi de oament, Una dintre cele mai importante sarcini in programul ‘monshismului este ca, prin paza poruncilor lui Hrists, sie ajunga la starea nepatimiri,adicksfinfenia: acolo Te a6 (4 Ang. 1989), dp umerotaes c Avhimandritl Sofromie unde ici un fenomen duhovnicese nu ne mai poate smulge viziunit nepitimasului Dumnezeu. Daca vom ‘orb despre nepatimire ca ela viet noaste sea sens al venieit noasire ac, in-mandstire, tor chipul viet rnoasze se va schimba, ‘Rezaltatul deri a fost acetac& omul a ,c&zut" de la chip al lui Duranezeu, chip al Fiingei Absolut, in ‘aces cuget pe care acum iT numim egoism. Egoismul hea devenit semnul cidesii si prezenta. in noi a piereaniei ~ mosrtea. Gu toute of desconeriea Dummer et data in forma lui EG BU SANT CEL CE SANT" omit evil BGO, -EU" este eval mai miinunat care denumeste persoana, iar persoa- ‘nan tedisteinchisA in propel sau ego. Egoismul este de-a dreptulpricina tragedillor din viata omulu, din viala omeniti pe pamant, Este starea conirari celeia a cage ne chet’ porunea Tui Dumne poruneit ne este de Dumnezeu siubim to aproa- pele, ot improuni-omul ca insusisinele, Bineintles, fam in vedere infelesul Evanghelilor, iar nu at Vechi- ului Legamint. Vechiul Lepamint zicea: ,S8 iubest pe aproapete tau ca insu pre sine. 51s unit pre ‘rajmasi inst Domnul a poruneit: .Dard Eu zic vous Iubiti pre vrajmasii vost Astfelineit, desi Vechiul [Legtmént ne-a dat multe pide de stiri deosebit de inal (e ale rugaciuni gi vedenic,rotusi ele rman departe de ick: Dari Eu 2ic vowa: Tubiti pre rajmasit voss, In cartea despre Stare Suan ew seriu eA aceastl ponuncd a hui Hritos di tuturor Celorate porunci 6 HaNiUFLahsolud. vécinicd si ne | Girmutita, Din pricina ef crestinismal ranne penteu fume cao .anoarte” ~ moartea egoismul. Side aceea ice Donn, Veli fi writ de ft din pricina Mea [Exe foarte posbil e8 pina si poi, monahit. obosim sine istovim din pricina acestuicuvin, care ncidecum ni ni se di al ti, Ne ifovim in rugdeiune pana la heputin(2, pentru @ pi porunea lai Dumneveu. Tree fmt, zeei de ani ~ si si atingem ceea ce dovim. Din aceastd ifovedla se naste sila. Dar. rogu-vl, aveti in vedere: acea sild este glasul mort infiunirul nostu! Deyi este grew a vorbi despre porunca iui, pentru ca toqi-ne aflim departed inalimea cuvantui tui Dumnezeu, ttusi mai bine st vorbim despre ea, deci despre orice alteeva, Altmintert totul va devent desert, 1 atunci nu vom primi nimiea pent viaka nates cea in Dumnezov, care este viata vécinc ‘nul din semnele egoismului nostru ete presenta Jn noi a unui oareeare simtamant al zavisie. De acest simyimnt trebuie 8 fugi ea de ciuma mori. Adevées ta viad cresting ne slobozeste de invdie. In Evanghelie fallim minunata pild a Filui Risiptor. Cand Dum- nezet a git ospi in ceruri pentru cl ful cel etzut sa inors in sinul Tatalu, atunct ful cel varstnic. care nu eunoscuse cdderea, dint dats 2 cizut prada acestei ‘visti, Eu toat vila mea tudese pentru Tine, iar Tu 8 Arhimanrta Sofronie ‘mie nicicdnd nu micai gatt asa ceva!” lar Tat ris- punde: .Tot ce am Eu este al tu. $i, dreptaceea, tre- buie sf ne bucurim de mintuite.. fat, fratele care era mort si triste, a revenit la noi lar dacd vom crede stick Tot ce are Dumnezeu va fi al nostru, atunci imunecata patima a zavistiei nu-si va ala loc in noi. Voi siti din Evangheli: Pilat a vizut e& din pricina vaviste\ bau predat pe Hristos: nu dintr’o adevirata relegiuire, ci numa pentru c& stimnise in ci zavistia prin dumnezeiestle Sale minuni. Precum ede, accas- {W zavistie La omordt pe Dumnezeu! Tot ex omoara pe fratele! $i aga, cand se iveste In noi feo migeare de-a zavistii, trebuie s4injlegem cA sintem sub stipanitea Jnunecate! mori. Noi ins trebuie sf taim astfelincit ru numai si nu zavistuim, dar chiar sf ne bucurim de fiecare data cind cineva, oricine arf, ne depigeyte in cova, far dacd vom avea atitudines cea dreapt,atunct aceasta patima care nimiceste total in viafa oamenilor ru va afla loc in no, ae ehipul viii noasie va deveni cu totul altul, Atunci usor se va infiripa unimea du Iulia viaga fries noastre va fi cu adevarat pind de prezenta dumnezeiasc. Tnainte de mutarea mea de aci voiese si inseriu aceasta in inimile voaste, pentru ca voi cu adevirat si trai in Dumezeu si nimic altceva si fie in cugetul vostra, Nu lisaji pe nimeni x8 smulga din cugetul Yount duhovnicese nicidecum dragostea lui Hristos, ‘are nu cunoaste zavistie, ei se bucurd de mantvirea Cusdnearea ind 9 fiecdrui om. Aceasta duce Ia faptul de a vi ruga si fere, Astel vom putea sluji oamenilor,aducindu-le Cu \intul Viet, al Viet Véeinice, si ingine sé ne mint im prin aceasta, lar cind au vor mai f inte noi neite legeri si suepiri ale vieii noaste dinlduntru, atunci, ‘vind paterea unimil in noi insine, vom putea primi pe alli ce se itore la dreapta-slvire. $i cit vreme vom Fun, lcrarea noasea va fi cu adevératluerdtoate, Dar de ne vom dezbina, nu ne Vor putea sivdrsi slujrea precum se cuvine, ‘Cand incepem a vorbi despre Dumnezeu ne aflim pe tirmul maelui ocean. $i nu este sfiritacestei viel Cuvantarca a weia u si acest cuvdnt. $i, in acelayi timp. fiecare cwvant te: ‘ule, esenjial, s& oglindeascaintregu: tt astfel precum Dumnezeu pururea unul este, si ficcare lucrare a la Dumnezeu I intigeaza in intregime, El nu Se imbucs- ‘este. Not ins Il impr, edi nu stom fn putere a ‘cuprinde itregul. $i iat, si siti e& pentru mine acum auunarea voastd este cel mai iubit loc de pe pian. s Ia ea {mi este gindul cel mai mult inaintea mutirit mele de ac, Rugdciunea mea in tt acestiteizeet de ani a fost numai ca Domnul si auza rugaciunea Staejuul: Daruiest tuturor noroadelor pamatului a Te cunoaste in Duhul Sn. Amin, Si aga, tturor v4 infiyigez rugiminea meas in aceasth insemnathclipa a viet mainastti noaste, si constientizalicumva e& sintem chemati de Dumnezeu Unul side dragostea pentru El. Multumesc e8 ati ascul tat. Inima mia slabit gi nu mai am putere a vorbi. Ag dri si vorbese ca o flacdr, dar nu-mai iese. Sot un cebune care se singe, da... Dar cand aceasta lac se atinge de noi devenim in stare a ti si iadul, gi lm. irda Taal Rugiciunes mea este 8 noi tof s& ne iubim gi si re ineredinjim unul altuia desAvirsit ~ oricare ar fi celilalt. Nu este potienealé increderit aunt cand sin. {em una in luerazea noast (Fra ins Condacel Conical Cand sau npg Limbite, despotic line Cel Pred, ard eid ew i pari inbile cle de fo, intr nine pret a cea .") uw ArhimandritedSafronie toute. Dacd mintea noastra i inima nu vor tinde cate clipa cea de pe unma a intlnirii cu Dumnaezeul Cel Vie, penn avie(u vécini in Elsi cu El auc via noas- {8 va deveni rutina: ne vor sticastaea suflteasca gi re vom certa pentru fleacuri uitind cele inate. Dar de ‘v precumpant in noi acest avint,atunct mile zazanit entra nimicutt ne Vor mai avea aga mare inriurne supra Vieii notre precum vedem wneori ine’ pina Taint de a prdsi pe ucenici sa se ina fa Tal, Hristos a zis: Dept accea, mergind, invajati toate sneamurile, botezand pre ei fotra numete Tata si al Fiat 91 a Sfanttui Duh, tnvagind pre dani st pa- easel toate cite am poruncit vous: $1 iata Eu cu voi Sint in toate zilele, pin la sfiesonia veacului, Amin”! Vedeti cum gindea, cum cugeta Hristos! la pentru ce imi este ait de pretioast mica noasth obste: pentru ci aich se ald 0 oarecare nizuiny spre a cuprinde .toate neamrite”. ft sant multémitor lui Dumnezeu pentru «cvea ce deja ne-a dat. $25 doi ca voi toi si pastry cu ‘adewirat in eugetl vostry darul acesta dela Durmnezea pentru rugdciunile tui Silvan. ‘Apo’ Apostoul Pavel continua ..{in Hristos] nu ste parte biehateasea, nici Femeiased™. In oe sens nu este? in sensul cel mai inal. Tn tinderea noastra cate Dumnezev ,genul” este un fenomen nu dint inceput: ‘ste una din greuttile pe care trebuie si Te deptsim. Lar lune’ vom (i 0 viald normald. Totusi, precum ne-a Cuvdntarea a patra 35 ardta experieni, acest progres", cei mi mui nt Dot cuprinde cv mintea. si chia Uinue cei evlavioi “endinj lor este de aciua la ce este mai pes: ce gui est le plus bas. Desigur. 1 sintem in primejia dea cde, dar ack Dumnezou ne di aliceva, stun de ce Sa lepdim’? Tats pil: pe Apostolsl Pavel fart ml i osindea, dar el zie e& -mumai noud ni se ings duie a avea 0 femee, un ajtor, iar elo apostlt se ingiduie.-"" Tot aga 31 judeeite asupra ost roast’, ei vor sine edu’ la nivel cel mai de jos, in srospl. Dar cind omul vitd de aspect genului din ‘aja noasr nein mite numa princpiul persou- nly ise ina cu mintea cate Duraezeu, atu este ‘vorba de un dar de la Dureza, ir de veo josnics cutezana a ses. “Atunci cum pot, cei ce inca gndese dup up. ase vga Maieii Domi? Sar zice ed, lege de Mica Domaulu, ined udiste in mul acest clement om snes. Da in elite, la dept vorbing, Ea este eal mat inal chip l lui Dumnezeu cae est ada, dincolo de astel de fenomene neinsemnae. De ce nu am rise not cu lari, eu frcd a past pe aceasta eal, pentu a infelege mareyia Maicii Domuli? Atunei ne vom euga nu ca Notre Dame, ci ca Png coli indursnezite ssemnatoare cu Dansneze la cel a ial ive insite de a ven ac n'am pndit 8 i rg semi serif ce inehare vi se infigeaed in aceast clips Seal con 9 5 oat . iri ena 6 Arhimandritl Sofronie pentru a va vorbi despre cele ce va frdmanta in chip Feal, practic, $i iat, am primit un bileelscrs pe fran- fuzenle eu litere mari: Question: La relation entre homme et fe monde matériel. (0 astfl de intrebare ar putea fi tema unui doctorat, si nu este cu puting s& dspunzi in citeva minute. Cind ov prmitbileelul mi-am amncit de clipa c&nd triam. inr’o chilie 1a un kilometu de mindstire, penteu a putes tio via de nerurburare. Odatacind ieseam din Usihastirional” meu, Starejul Siluan ms intrebat “Ei, cume? Bui expand Eu mi rog, gi mise pare cuit de lume, dar imi sie eupul Ani Siluanzice $i trupul nostra oe este, nu aceast lume? Ja. gindiji-vis ani de-a rndul imparjim aceeasi mas de obste care se pregiteste pent noi tof. lar {rupul, desi fiecare il are pe al siu propri, se aleatu- iegle din aeleasiclemente cag ale celotlali. lar aceas ts scurta convorbire cu Stareful ne dezvaluic tocmai acest gind, si in acelai timp ne descoperd o priveliste ‘riggs trupul nostra, aletuit din aceleagi sth, este parte din acelasiuriag pom — omenire. Cu alte cuvinte flacd nu ne uit propriul up ~ it toemai.umea"! Tarde vom cugeta in acest chip, viata noastl va inceta mai fi rutind gi vor incepe a constientiza cele despre Tbe Legare om ies marr” n.) Cuvarareaa para ” care vorbeste Siluan, plrintele nostru: ugiciunes pen ‘nv intregul,arup", pent inreg Adam ‘Va voiu spine un Tuer infrcosat. Cand tri ca 33 ‘restni in jumea aceasta, ne convingem ci gindirea Tumi niciunde nu coincide eu Hrisos, iar feel nostru 4e a gindi nicicum nv coincide cu gandires lumi. Nu

    S-ar putea să vă placă și