a
SUBIECTULI 70 de puncte
Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea "aspunde la ceringele formulate.
Textul 1
Din aiua aia, Bernat m-a admirat. Pentru cel mai stupid lucru pentru care ma putea admira:
nu-i greu si-fi amintesti obiectele, si sti si le descr si si le clasifici, Nu-fi trebuie decat un tata
nebun dupa asemenea lucruri. Cum de sti?
— Lacul, forma, aerul... ;
— Toate viorile-s la fel,
— S-o crezi tu. Fiecare vioara este o istorie. Fiecirei viori trebuie si-i adaugi lutierul care a
creat-o si toti violonistii care au cantat la ea. Vioara asta nu-ia ta.
— Cum si nu? E a mea.
— Nu. E invers. 0 si vezi,
Imi spusese tata intr-o zi, cu Storioni’ in mand. Mi !-a oferit parca sovaind si a zis, fira si
stie bine ce zice, atentie, ci-i un obiect unic in lume. In mainile mele, Storioni parca era viu. Mi
Sa pirut ca-i simt o vibratie suava, intima. $i tata, cu ochii strilucitori, imi spunea: gandeste-te
4 vioara asta a tri intimplari pe care nu le stim, sunetul ei a risunat in sili gin case pe care
niciodatd n-o si le stim, a trit toate bucurile si durerile violonistilor care au folosit-o. Discutile
Pe care le-o fi auzit, muzica pe care o fi trit-o.. Sunt sigur cl ne-ar putea spune multe povesti
tulburitoare, a incheiat cu o extraordinara dozi de cinism pe care eu atunci nu-l puteam percepe.
— Lasi-mi si cint la ea, tata!
— Nu, Pana nu termini anul opt de studiu, Atunci o si fie a ta, Ma auzi? A ta.
Jur ca Storioni, cdnd a auzit vorbele astea, a vibrat mai puternic decit inainte. N-aveam cum
si stiu daca de bucurie sau de tristefe.
— Ver tu... cum si-fi spun; ¢ 0 fipturi vie, chiar are si-un nume al ei, ca tine gi ca mine,
Adria si-a privit tatal cu precautie, parca incerca si-si dea seama daci-si ride sau nu de el.
— Nume al ei?
— Da
cum o cheama?
— Vial.
— Sice inseamna Vial?
— Ce inseamna Adria? | ;
Pai... Hadrianus este numele unei familii romane care era originara din Hadria, pe malul
Adriatici.
— Nu asta vreau si zic,fir-ar si fie.
— Tu m-ai intrebat ce ins...
— Da, da, da... Fi, vioara se cheama Vial si gata.
A. Teste de antrenament pentru Evaluarea Nationals. | 179 aaenit de ce Vial? ; ia rispunsul si mu voia s4 recunoases,¢,
Adria I-a privit dezamagit, se eschiva, nu stia risp\ ney,
Jaume Cabre, Con
ascundea asta. "ey
incre ul este lutieri cremo
*Storioni ~ Lorenzo Storioni (1744-1816) este considerat unul dintre utimii maestri i cremoneg a 4
al XVIII-lea.
Textul 2
ai is 0 data cutia, treca,
Dimineata, dupa ce a ficut focul in soba, Costache a mai Cau y da coi Usd
degetele peste vioara cu trei corzi ~ un fel de instrument de jucérie, ere,
pentru un baiat de 5 ani, Te
A asteptat cu nerabdare ca George sit se trezeasci, si se spele si si mndnce, ap. oe cea
inchis fereastra si ropotele ploii au scizut in intensitate, a luat cutia gi ia intins-o, Aiatul erg
Ssezat pe sciunelul de lang vatri — a deschis cutia si, dupa ce privit vioara cAteva secunde, a rid
C200 $i, cu o migcare scurti, a aruncat-o direct in foc. Maria inlemnise in Picioare, in spatele i
Costache — barbatul rimisese cu zambetul impietrit pe fafa, fard replica. Am zis c& imi doresc g
Wioari, nu o jucdrie, a zis baiatul,ridicandu-se calm, O vioari cu cine! strune, la care si cént, nu si
mA joc, a zis aproape soptit, ca Pentru sine, apoi a parasit inc&perea. [...]
A fost una dintre putinele dati cind Costache si-a cilcat pe mandrie si a ascultat-o pe nevas-
(sa, Pan’ la finalul iernii nu a mai pomenit nimi¢ de viosre aceea, ca si cum nici n-ar fi existat,
La inceputul Primaverii, dupa cinci zile cu treburi prin Iasi, a revenit de acolo cu o vioard adeva-
ratd, Nous. De data asta a apucat si-i vada ochii. Tranemites cea mai profunda bucurie pe care 0
observase vreodata. [...]
In fiecare dimineari, dupa ce o ajuta pe maicé-sa prin Bospodiric, exersa dowd ore, retras in
camera din spate ~ ciupea corzle si verifica sunetele, incerednd ot Te lege unele de altele, recon-
struind melodiile populare auzite prin sat care ii rimisesera Perfect intipatite in memorie sau
Prinzind broaste si pisiri pe strune — sunetele ieseau perfect, prin simplul joc al corzilor. Apoi
iesea si se juca singur prin curte, urmarind ba un fluture coada-randunicii, ba 0 gaina cu Pui, imi-
and cotcodicitul ameningitor ~ sau se strecura in livada gi ficea slalom printre copaci teigand
cu urechea la 2gomotul vocilor caze, pe cealata uli, cresteau gi descresteau ritmic, vocs cpa
veseli si liberi care nu aveau nicio salamandri sub pat. “opi
Se intorcea si se inchidea in camera. Lua vioara gi o privea indelung, intorcind-g Pe toate
Partile, atent la fiecare detaliu. O stergea cu carpa din bumbac, apoi exens ned doua ore, ais
pranz. Erau parti care nu-i ieseau deloc, aga ca, dupa ce manca si flicea o plimbare Pana la Tine
Pentru desert (avea mereu mimligl rece pe care i-o ungea cu magiun),revenea in "lcoarea camer
rei siricicioase, cu lut pe jos, reludnd lucrul. Serioztatea cu care relua de Renumarate on ro
sunet o ficea uneori pe maicd-sa sd izbucneasca in ris, retrigindu-se pe varfuri in SPatele wan :
unde-1 pandea, mulfumita ci € acolo, in casa, la loc sigur.
(an Coman, kneson. Cate yy
LA
"Pecipisy
VD aamdisle do invstare 2 puncte
2 puncte
i, ir i
erat ©) emotionat $i visstor
ny, fer) didactic gi calculat. q 5
My fC 1) empatic si indulgent.
; ; Raspunsulcorect: |_|
n Saiefn a litera corespunzatoare réspunsului corect, valorificand textul 2. 2 puncte
i Duma ce a Primi o vioard adevarata,copiul George Enenen eee unul singur
EBB R) minimum 4 ore pe zi, ©) maximum 4 ore pe i.
) cand igi aducea aminte. "
) dou’ ore pe zi,
Raspunsul corect: |_|
2 puncte
) intr-0 zi fe ianna, ©) intr-0 zi de vara.
'b) intr-o zi de toamna. d) intr-o zi de primavara.
Raspunsul corect: [|
p IE Noteaza ,x”
in dreptul fiecdrui enunt per
° 'ntru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazandu-te pe informatiile din cele dou’ texte
6 puncte
Enuntul
| Corect | incorect |
i ct oarecare. i
t la vioara Storioni, [ff |
Numele viorii era Hadria.
in mainile lui Adi
nile lui Adria, vioara Storioni pare un
Tatdl ii permite fiului s4 cante imedi
ie cantecele populare auzite in sat. [- |
Copilul George Enescu exersala vioard intr-o cameré uxoas. =)
[Gil Formuteazs o idee principala si o idee secundara din textul 1. 6 puncte
Prezinta, in 30 - 70 de cuvinte, un element de continut comun celor doua texte date, valorificdnd cate
© secventa relevanté din fiecare text. Gas
Ti crezi ca manifestarea talentului unui copil depinde de interventia celor din jur? MotiveazS-tispun-
Sul, in 50 ~ 100 de cuvinte, valorificand unul dintre cele doud texte date, la alegere. 6 puncte
TDi Asociazs fragmentul din volumul Enescu. Caiete de repetiti, de Dan Coman, cu un alt text studiat la
Css sau citt ca lectura suplimentar8, prezentand, in 50 ~ 100 de cuvinte, o valoare moralscuurals
net
Comuné, prin referire la cate o secventé relevanta din fiecare text. puncte
a
‘A. Teste de antrenament pentru Evaluarea Nationali | 181 5 rect.
EJ Scrie in casets litera corespunzatoare raspunsului c
in hiat ambele cuvinte din seria: . .
goin lat amb ; ©) -ploii bucurie: .
Sea d) . transmiteau’, ,descresteau"
) ,vioara’,,jucarie”
Raspunsy,
c 7 Scrie in caseta litera corespunzatoare raspunsului corect.
Exista doar cuvinte formate prin derivare in seria:
©) sincéperea’,,vreodat
d) ,nerdbdare’,,scdunelul”
a) ,jucarie’ ,cateva’
b) ,inlemnise’,,spatele”,
EY sctie in casets litera Corespunzitoare rspunsului corect. ‘a
gail structri subliniate in secventa, Adiga privttatal cu precautie, parc incerc
daca-siréde sau nu de el este:
a) sé vada, ¢) sdinfeleaga.
b) sd aleage, 4d) saidelibereze.
Raspun:
EX sctie in caseta litera corespunzétoare rispunsului corect.
Existd o relatie de paronimie intre cuvintele subliniate in secventele/enunturile din seria:
2) 1a Incheiat cu o extraordinard doza de cinism"; Mama mia confiscat 0 doza de suc,
) ,Baiatul era agezat pe scdunelul de langa vatis". Oomense intorcla vatra satului.
©) «Hadrianus este numele unei familiromane care ers ori
) ,atent la fiecare detaliu’; Nu trebuie sé neglijam aménuntele discutiei,
[EJ selecteazé, din fragmentul urmstor, trei
Preciza: ,— Vezi tu...cum sd-ti spun; e o faptura vie,
[ET Alcatuieste un enung interogati, in care cuvantul care are functia sintacticd de ¢o
fete - . e A ne
isional in enunful_,Pand la finalul iernii nu a mai pomenit nimic de vioara aceea sa fie
ziti E
mod. a
a zitional:
Cuvantul care are functia sintacticd de complement prepozit
Enuntul interogati
dite dn tewStare
RASpUNSUI cong”
2p
sul core,
2punce
iginara din Hadria’; Ce tinuté originald!
e nr
Raspunsul corect: __
rare crasPetsonale aflate in cazuridiferite, pe care lev
chiar are s-un nume al ei ca tine sica mine?
6 puncte
plement prepo-
S-ar putea să vă placă și
- Nada FlorilorDocument11 paginiNada FlorilorRaluca NicoletaÎncă nu există evaluări
- EN VIII 2021 Limba Si Literatura Romana Var 03Document10 paginiEN VIII 2021 Limba Si Literatura Romana Var 03Raluca NicoletaÎncă nu există evaluări
- EN VIII 2021 Limba Si Literatura Romana Bar 02Document2 paginiEN VIII 2021 Limba Si Literatura Romana Bar 02Raluca NicoletaÎncă nu există evaluări
- VARIANTA5 PT SiteDocument3 paginiVARIANTA5 PT SiteRaluca NicoletaÎncă nu există evaluări
