Sunteți pe pagina 1din 10

Cesiu

Mandrut George si Sandru Mario


1. Cesiul este un element chimic din grupa metalelor alcaline cu simbolul Cs și cu numărul atomic 55. Din punct de
vedere fizic, metalul este moale, de culoare argintie-aurie, cu un punct de topire de 28 °C (82 °F), aceasta făcându-l
unul dintre singurele cinci metale care se pot afla în stare lichidă sau într-o stare de trecere dintre starea lichidă și
cea solidă la temperatura camerei. [note 1] Cesiul este un metal alcalin și are proprietăți fizico-chimice asemănătoare
cu cele ale rubidiului și ale potasiului.Metalul este foarte reactiv și piroforic, reacționând cu apa la o temperatură de
cel puțin −116 °C (−177 °F). Este elementul cu cea mai mică electronegativitate având un izotop stabil (Cesiu-133).
Metalul este extras din polucit, în timp ce radioizotopii (în special cesiu-137) sunt separați din combustibilul nucleat
epuizat.Cesiul a fost descoperit de către doi chimiști germani, Robert Bunsen și Gustav Kirchhoff în anul 1860 cu
ajutorul liniei sale spectroscopice. Prima utilizare pe scară redusă a elementului a fost cea de "reducător"
(sau getter) în tuburi cu vid și în celule fotoelectrice. În 1967, perioada specifică de tranziție între cele două niveluri
hiperfine ale stării fundamentale ale izotopului cesiu-133 a fost ales de către Sistemul internațional de unități la baza
definirii etalonului pentru secunda. Încă de atunci, cesiul a fost utilizat, pe scară largă, ca oscilator
cuantic pentru ceasuri atomice.
Din anii 1990, cea mai însemnată utilizare a elementului este aceea de substanță de umplutură pentru
lichidele de forat folosite pentru a atenua găurirea din timpul forării. Cesiul mai are o gamă largă de aplicații în
producerea electricității, în aparate electronice și în chimie. Radioizotopul cesiu-137 are un timp de înjumătățire
de aproximativ 30 de ani și este folosit în medicină, măsurători și hidrologie. Deși elementul nu este foarte toxic,
este periculos și exploziv, iar izotopii săi prezintă un risc ridicat în caz de scurgere radioactivă.

Istoric:
În 1860, Robert Bunsen și Gustav Kirchhoff au descoperit cesiul în apa minerală provenită din Dürkheim, Germania.
Datorită liniilor spectroscopice de culoare albastră intensă, cesiul și-a primit numele după cuvântul latin caesius, ce
înseamnă albastru-celestin. Cesiul a fost primul element descoperit cu ajutorul spectrului, la un an după
inventarea spectroscopului.Pentru a obține o mostră pură de cesiu, 44.000 de litri de apă minerală a fost evaporată,
rămânând 240 kg de soluție concentrată de săruri. În cele din urmă, cesiul a fost precipitat sub formă de sulfat sau oxalat.
După conversia cesiului în azotat și după extracția cu etanol, s-a obținut un amestec cu sodiu.
Cesiu
Informații generale
Nume, Simbol, Număr Cesiu, Cs, 55
Serie chimică Metale alcaline
Grupă, Perioadă, Bloc IA, 6, s
Densitate 1900 kg/m³

Culoare alb-argintiu

Număr CAS 7440-46-2


Proprietăți atomice
Masă atomică 132,94 u
Rază atomică 267 pm
Rază de covalență 225 pm
Rază van der Waals 343 pm
Configurație electronică [Xe][6s1]
Electroni pe nivelul de energie 2, 8, 18, 18, 8, 1
Număr de oxidare 1
Oxid bazic
Structură cristalină cubică cu fețe centrate
Proprietăți fizice
Fază ordinară solid

Punct de topire 28,45°C ; 301,6 K

Punct de fierbere 670,8°C ; 943,95 K

Energie de evaporare 63,9 kJ/mol kJ/mol

Informații diverse

Electronegativitate (Pauling) 0,7

Conductivitate termică 35,9 W/m·K-1 W/(m·K)

Prima energie de ionizare 375,7 kJ/mol kJ/mol

A 2-a energie de ionizare 2234,3 kJ/mol kJ/mol

A 3-a energie de ionizare 3400 kJ/mol kJ/mol


Cei mai stabili izotopi

Ed
Simbol AN T1/2 MD PD
MeV

133Cs 100% stabil cu stabil cu 78 neutroni neutroni

134Cs sintetic 2,0648 ani

135Cs urme 2,3×106 ani

137Cs sintetic 30,17 ani


Cesiul este un metal foarte moale (are cea mai mică duritate pe Scara Mohs dintre toate elementele, de
0,2), ductil, de culoare alb-argintie, ce prezintă o tentă argintiu-aurie în prezența oxigenului. Are un punct de
topire de 28,4 °C, devenind astfel unul dintre singurele metale lichide la temperatura camerei, iar mercurul este
singurul metal cu temperatura de topire mai mică decât cesiul. În plus, metalul are și cel mai redus punct de
fierbere, după mercurul, dintre metalele, 641 °C. Compușii săi au culoarea albastră în timpul arderii într-
o flacără deschisă.
NFPA 704

3
3
2
W

Codul NFPA 704 pentru cesiul metalic

Bibliografie
•V Vasilescu Biofizica medicala EDP 1977
Cesiul formează și aliaje cu alte metale alcaline și cu aurul și amalgamuri chimice cu mercurul. La temperaturi
sub 650 °C, acesta formează aliaje cu cobaltul, fierul, molibdenul, nichelul, platina, tantalul și wolframul. Poate
forma, totodată, și compuși intermetalici fotosensibili cu stibiul, galiul, indiul și toriul. Cesiul se poate
amesteca cu celălalte metale alcaline (excepție litiul), iar aliajul cu compoziția 41% cesiu, 47% potasiu și
12% sodiu are cel mai mic punct de topire dintre toate aliajele metalelor, de −78 °C. Au mai fost studiate și alte
amalgamuri: CsHg 2 (ce este de culoare neagră și posedă luciu metalic) și CsHg (ce este galben și posedă tot
luciu metalic).

S-ar putea să vă placă și