_TALCUITOR AL SCRIPTURIT DENYSSA - TA sf. GRIGORIE minte goala“, ci Facea acest lucru situandy, sein cadrul unei traditii exegetice si pce De asemeng, multicudinea conexiunilor si raporturilor pe care le ate acy insusi de talcuire a Scripturtl, conexiuni si ee semng. te de noi deja, fac din exegeza biblica aS ancului Grigori un exercitiu teologic atotcuprinzator. De aceea, chiar daci in aceasta parte a lucrarii noastre vom descrie Procedee, prin. cipii sau metode exegetice, acestea trebuie mereu situate in contextul vast in care, de alcfel, le-a folosit insusi Sfintul Grigorie. Desprinse de aici, ele vor parea inevitabil inutiliza- bile sau, la confruntare cu spiritul analitic, scientist, patruns in teologie din epoca yluminilor‘, chiar subiective, neloiale fati de ,beneficiarii* exegezei. Scripturii cu © » lat 11.1. TRE] COORDONATE ALE TALCUIRI SCRIPTURII Conceptia generala a Sfantului Grigorie despre til- cuirea Sfintei Scripturi, desi unitara, e totusi alcatuité din impletirea a mai multe fibre teologice. Dintre acestea, unele sunt izvorate direct din Sfanta Scriptura si din exegeza ei, altele reprezinta fie corolarele teologice ale primelor, fie x prima rodul experiengei practice a citirii si ralcuirii Sfintel “or mle ami srr St Grigorie, tei elemente ttingie ames ae aa “ tilcui Scriptura, osten ‘i fee pou Domnulu , i > eala pe care o necesita aceasti inde artite. Dy ae poate a rarer Sfancul Grigorie in mai oul ? 1, bunaoara, in j jile a Ecclesiast: ,Cel cea dat ard, in introducerea la Omiliile St potunca dea cerceta Scripturile ne 4 Scanned with CamScannerPARTEA A DOUA da si puterea trebuitoare (...), caci osteneala tilcuiri; . carti este la fel de mare pe cAt fi este si folosul,“” ne ae exegeticd a oricarui text presupune deci ca taleuitorul a in vedere si sa tind seama de fiecare dintre aceste trei cen te; porunca, osteneala gi ajutorul haric, Le vom analiza aici pe fiecare in parte. a) Porunca in textul citat mai sus vedem ca Sfantul Grigorie face trimitere la cuvantul MAntuitorului ,,cercetati Scripturile* (In. 5, 39). El ingelege acest cuvant ca pe o porunca de a le sitalcui. Dar Sfantul Grigorie nu vede acest lucru ca pe un ordin distant, dat de stapan slugilor sale care trebuie, do- cile, si-l implineasca. Aceasta pentru ci poruncii de a ral- cui Scripturile Sfantul Grigorie fi asociaza o alta porunca a Domnului: ,Cautati si veti afla“ (Mt. 7, 7). Astfel ci cel ce se apuci de talcuirea Scripturii, ascultand glasul Domnului si avand credinta in El, nu se poate si nu afle roade, cata vreme Cel ce a poruncit ,nu numai ca nu e mincinos, ci diruieste din prisosul darurilor Sale chiar mai mult decat a figiduit“”, In spatele poruncii de a cerceta Scripturile si de acduta ingelesul lor, Sfancul Grigorie vede deci o modalitate prin care Dumnezeu ni Se impartiseste in insugi actul chu- Uarii ingelesurilor, al calcuirii. de rilcuire Pentru Sfintul Grigorie, insdsi lucrarea ce me are valoarea rezultatelor. El echivaleazd aceasts lucrare cu aflarea deja in posesia lamuririlor de care devenim pm Constiengi. ‘Tocmai cercetarea, cautarea este Pe 0 Grigorie deja gisire, ,cici intre ciurare $1 aflare ual OE, } pp. 197-198, "DR p. 130, ° “3 Scanned with CamScannerSE GRIGORIE DE NYSSA - TALCUITOR AL SCRIPTURIT 11, Dar pentru ca cea ce n PI mai mult decat 0 simpla inlanquire de idei care limperese jntrucatva textul, fiind chiar si o impartasire harica dumne. zeiasca, din acest motiv cautarea, cercetarea textului biblic nu este epuizabila si, de aceea, ,vremea a ita de a cauta pe Domnul consti in a nu ne = gasim prin talcui ee g Pp UTE este nu are limite, adevarat potriv opri din aceasta cdutare Existi un paralelism simetric intre viaga duhovniceases si structura ei si talcuirea textului biblic. Dup& cum cel ce incepe viata duhovniceasca are deja in el pe Hristos in mod deplin prin Sfintele Taine, indiferent la ce varsti duhovni- ceasci s-ar gsi, tot asa si in talcuirea Sfintei Scripturi avem rezultatele in mod latent inca de la inceputul cautarii. La ele ajungem treptat, pe masura ce stéruim in talcuirea insofita de toate celelalte elemente, care, pentru Sfintul Grigorie, fac textul si ne griiasca, si-si descopere treptat adancimile. Asadar, porunca de a cerceta Scripturile are, pentru Sfintul Grigorie, pe langa o dimensiune teologic-exegetica, una du- hovniceasci, de zidire. Scopul poruncii nu e de a satisface cu- riozitatea omeneasca sau de a pune mintea omului la luctu aide wl pune in situaria de a putea primi folos sufletesc din ioe indeletnicire. indemnul pe care Sfantul Apostol Pavel il da uceni i sau Ti a4 + an Tim. 4 oa Timotei, ,indeletniceste-te cu cititul (l loin, » este ingeles de Sfantul Grigorie ror in legiturt talcuirea Scripturii: ,Cred ci a . = ot erat th evidentd mare fol » ca € potrivit — scrie el — sa-ti scot ta marele fol ‘. x, : e - cia marelui Pavel Os sufletesc ce izvoraste din aceasta pou" avel 4-ti } nq , spre a te imboos ances dea Domnul intelegere intru toa tmolina Basi in tor cuvantul si cunostinga.“!? Astfel & pilnirea poruncii aduce atat o imboostire tn x (jn tot ———en atat o imbogatire in stiintd im OEVII, p. 259. eae "2 Idem " DP, p. 130. -132- Scanned with CamScannerPARTEA A DOUA cuvantul"), cat siun folos sufletesc (cunostinta’), izvorat din faptul ca Dumnezeu Insusi Se datuieste celor care fl cauta, in cazul de fata prin talcuirea biblica', Aceasta daruire si im- partisire a lui Dumnezeu sufletului celui ce se indeletniceste cu cititul trebuie ingeleasa, desigur, in contextul bisericesc in care scrie Sfantul Grigorie si care presupune o viata liturgica activa si o adanca inradacinare in Traditia Bisericii, b) Osteneala talcuirii Ca orice porunca dumnezeiasca, si porunca cercetarii Scripturilor cere 0 anumita osteneala pentru a fi implinita. De aceasta osteneala face Sfantul Grigorie amintire in mai multe randuri. Ea vizeaz& simultan doua aspecte: cel intelec- tual, apoi cel de natura duhovniceasca. In al saptelea Cuvant la Fericiri, Sfantul Grigorie leaga putinta de talcuire de ca- pacitatea talcuitorului de exprimare si de cuprindere a taine- lor. Astfel c& nu avem de-a face cu un demers exegetic ce se deruleaza doar in spatiul inrelegerii rationale, ci de unul care se adreseazi deopotriva inimii. Chiar si aceasta acumulare de invaraturi este tot o osteneali. Intotdeauna osteneala ral- cuirii este pusd de Sfantul Grigorie in legatura cu folosul ce se naste din talcuire. In deschiderea Omiliilor la Ecclesiast el scrie ca ,marimea folosului e la fel cu durerea contemplatiei* (ioov éxwv ui péyeder TIS MbéAELaS TOV TOVOV Te Gewoiac)"®. Sfantul Grigorie stabileste aici un princi- ‘Pentru sensul duhovnicese, experiential al termenului paulin ,cunos- tinge" (1 Cor, 12, 8, 2 Cor. 8, 75 11, 65.2.) se poate vedea: VM, p. 58, 855 ras 2 fed. Langerbeck, 1986, GNO VD; Guest la fra Teodor, » 736 s.a. Pentru distinctia dintre ,cunostinga" si »ingelepciune™ in S*egeza patristic, lerom. Lect. Agapie Corbu, ,«Cuvancul ingelepciunii» St ecuvantul cunostingein (1 Cor. 12, 8) — despre teologia duhovniceasca Bs gaisursiv, Alara Banatulu, XI (2000), 4-6, pp: 21-30. > P 197; PG 44, 617. “133° Scanned with CamScanner-ALCUITOR AL SCRIPTURIT | GRIGORIE DE NYSSA * mineutica biblica, anume ca atata folos poate obgine cineva dintr-un text biblic si, eventual, trans mite altora, cata durere a indurat ostenindu-se spre intele. gerea ,theoretica® (cart! Oewoiav) a cextului hee inseamng aceasta intelegere theoretica”, yom vedea mai incolo. Acum retinem doar ci ea este legata de sensul duhovnicesc al textu- lui biblic, altul decat sensul literal. ‘Am subliniat si mai sus importanya ideii de folos in sctierile si gindirea Episcopului Nyssei. Ea este atat de mare, jncdt e suficienta pentru a justifica orice fel de exegeza. Ajunge ca prin ea sa se obsina folosul sufletesc scontat. Referindu-se la modul in care Sfintul Pavel talcuieste Vechiul Testament, Sfantul Grigorie scrie ca ,el se foloseste de orice talcuire dupa plicere, urmarind ceea ce este de folos“'®, Am aratat mai sus ci folosul avut in vedere de Sfantul Grigorie este »impartasi- rea [prin har] de Dumnezeire“” si, astfel, osteneala care aduce acest folos are un sens ascetic. De aceea, Sfantul Grigorie racterizeazi aceasti osteneala cu termenul drastic de TOVOS (durere)!®. Pandantul acestei osteneli ascetice, in care intra, repetim, atat stradania intelectuala, cat si cea duhovniceasca, este Oeweict, contemplatia. Osteneala este deci necesara $1 nu poate fi eliminata fara a deforma contextul gandirii exe ee Grigorie. Find inainte de goate de relatia strains de cauzaltace fea Grigonis ‘ ae fie”. De ean Fl itate dintre asceza si contemp! ae ste si folosul. In acest context, Oewola™ piu duhovnicesc de err "© CC Prologul, p. 114, DRY, pp. 368-369, fermen care va da in termin : cl $uiortovia (vubire de dusere"), eve ingle asetice ca mijloace pre de Neingelegetea aspectului ostenito ici filocalici pe ce exprima disponibiliratea spt timire si contemplagie (OEWOt™™ ral exegezei a dus la neinselese™ e nev" “134° Scanned with CamScannerPARTEA A DOUA 5 mai mult decat simpla discernere a sensului este chiar un contact haric cu Dumnezeu Despre ea vor vorbi mai pe larg intr-unul miatoare. Aici retinem doar legatura pe care o face intre aceasta perspectiva ermineutica enelii la care ¢ chemat exegetul, Din nou, a sa sunt imbinate strans cu viata duhovni- esupune ea. Am putea spune chiar ca, din insdsi osteneala duhovniceasca face parte din ansamblul ermineuticii Sfantului Grigorie. Ca aga stau lucrurile 0 dovedesc mai multe texte ale sfintului Grigorie. Astfel, in Tratatul la titlurile Psalmilor, sfincul Grigorie leaga de jnaintarea in viaga virtuoasa insasi putinga de ingelegere a textelor sfinte. Fara aceasta viaga vit- tuoasi nu e cu putinea ingelegerea lor: ,Asadar, s4 inaintam Jumina ei si cilmacim si «20 Or, pentru impli confor- se gestusest® "E gunownices es je cut El. ow din cal jrolele ur sfincul Grigorie gi necesitatea ost exeger teologi: ceasca, cu CO ce pr aceast perspectiva, mereu in viata cea virtuoasi si in tainele istoriei, cici alefel nu vom ingelege..- dl, viata virtuoasi inseamna altceva decat o s mare moralisti la un cod. Ea inseamna deplina integrare 2 omului in duhul vierui evanghelice. ig st cS exegetul si se inarmeze cu osteneala asce- cfu peneru a putea si se adanceasca in tainele Meme inter weal din insasi natura acestei adanciri. Cara ° activitane mara pe baza propriei Geweiat Pe Mteles c& ny pane a Duhului Sfant“!, este de '@ sine poate accede la ea in afara m loacelor sta- met od’ exegetica gi, ca o consecingi, In desconsiderares unei bung iti di a Drccepe putatele tilcuirilor patristice. Ignorarea lui pratt din x ppepetea gi ee conduce la theoria® a dus, in cele din urmsy la | ep P 170, ul lui sheoria si a rezultatelor el. =Dt Vv wi ‘ Mihoc, ,Actualitatea...", art. Ct, p> 68: bh “35° Scanned with CamScannerSf, GRIGORIE DE NYSSA - TALCUITOR AL SCRIPTURIT sericd pentru a dobandi harul Duhului, 2g staruie intru ostenelile virtutii fi vine Tepede Duhului™, scrie Sfantul Grigorie. Din acest motiv, Sfantul Grigorie trece studierea (ue. én) Sfintei Scripturi incre faptele de nevoinga ascetici cy care se indeletnicea Sfantul Efrem Sirul: tornicite in Bi numai celui ce fn ajutor harul »Faptuirii si contemplatiei le urmeaza indeletnicirea cu f- ecare virtute in parte: cu credinga, cu nadejdea, cu dragos- tea, cu vietuirea cucernici dupa Dumnezeu, cu cercetarea (ueAét) dumnezeiestilor Scripturi, cu curatia suflecului sia trupului, cu lacrimile, cu vieguirea pasnica, cu retrage- rea din loc in loc...“%. Intre toate aceste nevointe, numite si vircuti, Sfintul Grigorie incadreaza, asadar, si cercetarea Scripturilor. ingelegand acest aspect al exegezei in schema marsului duhovnicesc, asa cum a fost trasati de Sfintul Grigorie, se poate vorbi despre o lucrare de pregitire a ascezei in raport cu talcuirea si cu ,theoria“ biblicd. Pentru Sfintul Grigorie, treptele urcusului nu sunt separate prin diferenta a ceea ce est contemplat, pentru ci Dumnezeu este realitatea contemplati re ici ne pe men trebuitoare pe tot parcursul oP areas condigie constant suisului, este osteneala ascetic? ©) Ajutorul dumnezeiesc Al treile: ae 7 nies pe care il vizeaza Sfantul Grigori ¢ ees an i referi la tilcuirea biblica in general es yutorul dumnezeiesc de care are trebuinta exeB™ tul pentru a , putea patrunde in tai ae — PA a put eee * DN, p 466, Patrunde in tainele Sfintei Scripeuti si le Nyssa 2 Despre “Bre viata Sfintului Parinte Efrem Sirul, PG 46, 825. -136- Scanned with CamScannerPARTEA A DOUA tilcui. Acest ajutor haric nu anihileaza puterile si cunostintele pe cate le are exegetul. Buna in tratatul Despre facerea [ui Sfancul Gr igorie arata ci o conditie pentru intelegerea or biblice este salisluirea in exeget a Adevarului lui Hristos, dar aceasta salasluire nu il scuteste de oboseala exegezei. Astfel ca acesta, ajutat de in- 24 om paradoxuril insusi, adi pe rilcuitor susi Adevarul-Hristos, inainteaza »prin sfat si presupuneri® Vedem deci ci libertatea, inventivitatea si eruditia nu sunt anihilate de caracterul haric al exegezei. Ca Hristos este, in ultima instanga, adevaratul calcuitor al Sfintei Scripturi prin intermediul exegetului uman, o spune foarte limpede Sfaintul Grigorie in Comentariul Ia Fericiri, unde leaga putinga talcui- riide venirea Cuvantului la cei ce talcuiesc: |Daci deci va veni si la noi mana Cuvantului sine va sustine pe noi, care ne scufundim in adéncul talcuirilor, in aman- doua intelesurile amintite, vom scapa de frica, flind prinsi de mana cu putere de Cuvantul Care ne cAlauzeste.“? Dar pentru a putea fi calauzit de mana Cuvantului*, exegetul trebuie si fie inspirat de acelasi Duh ca si aghiogra- ful sau cel pufin si se afle angajat in procesul duhovnicesc traind ,cucernic in Iisus Hristos* (2 Tim. 3, 12). Deoarece ra stipinit de duhul smeritei cugetari, dar si pentru ca ve- dea bogitia de sensuri ale Sfincei Scripturi, Sfantul Grigorie spune adesea despre talcuirile sale ca sunt doar niste incer- Giri de studiu, pe care cititorul are libertatea dea le accepta sau nu, El se situeazi adesea pe aceasta pozitie @ celui ce ype temeiul presupunerilor‘ face diferite afirmatii. lar acest lucru j duhovnicesti, Eu socotesc cA a : : i pe in fapt sesizarea oceanului de sensur nee: : ae, fa cérora Sfintul Grigorie marcuriseste: ww FOXvI p46, * DEVI, p.379. “137° Scanned with CamScannerSE. GRIGORIE DE NYSSA - TALCUITOR AL SCRIPTURIT e bine si lasam talcuirea intelesului acestora acelora Care ay uterea si cerceteze prin Duhul adancurile lui Dumnezey (I Cor. 2, 10), daci e cineva de felul acesta ca si poaté «graj tj. ne in Duhul» (1 Cor. 14, 2), cum zice Apostolul.“*® Vedem din acest text ca Sfantul Grigorie leaga exegeza deo harisma, cea a glosolaliei (1 Cor. 14, 2). Prin aceasta el nu identificg exegeza cu glosolalia, ci, pentru a face o comparatie, se folo- segte de imaginea acestei harisme, in care Duhul transmitez prin cel harismatic diferite taine. Din aceasta pricina putem spune ca, pentru Sfintul Grigorie, autoritatea unei talcuiri fine si de autoritatea moral-duhovniceasca a interpretului. Acelasi lucru il afirma legat de exegeza pe care Sfintul Apostol Pavel insusi o face Vechiului Testament. Astfel, el a putut tilcui tainele credingei gia pucut lamuri sensul duhov- nicesc al Legii lui Moise, deoarece ,,i s-au descoperit tainele raiului prin Duhul®”, Fiind ridicat la aceeasi experienta ca si Moise, Sfantul Pavel a putut si ne dea o buna tilcuire acestuia. Nu doar Apostolul neamurilor s-a bucurat insi de asemenea lamuriri ale tainelor Sfintei Scripturi, ci si sfingii Asa e Sfantul Efrem Sirul, care a patruns in tainele Vechiului si Noului Testament find ajutat de Duhul?’, _ Chiar daca tilcuirile Apostolilor sau ale Sfingilor nu- cuprind toate tainele Sfintei Scripturi, totusi aceste talcuiri ne sunt de mare folos, deoarece ne transmit duhul in cate dup nani, Rone 5 ul Grigorie spune wAr fi i 5 4, e n nee és Prisos si descriem amanungit cuvant de cuvant re din titlurile psalmilor, de aceea, in urma celor spus¢ mai tnainte, i : — nen tainte, pentru cine doreste, su i ssicele $te, sunt usor de ingeles gi & * VM, p.77. * Hi 27 VM, p.79. . : * Despre viaga Sfintului Parinte Efrem Sirul, PG 46, 829. -138- 4 Scanned with CamScannerPARTEA A DOUA urmatoare, aga inc&t sunt de pirere ci nu trebuie si mai Jungim vorba.“”? : Astfel, chiar daca exegetul nu se afla la masurile de sfingenie ale Sfintilor Apostoli sau ale Sfintilor Parinti, totusi poate nadajdui in ajutorul dumnezeiesc siin reusita tileuirii odata ce a prins ritmul intern gi duhul acesteia din talcuirile sfingilor. Prin aceasta Sfantul Grigorie nu indeamni la o re- petare a solutiilor exegetice ale inaintasilor, ci la o continuare in acelasi duh a muncii de talcuire a Scripturii. Ajutorul dumnezeiesc dat exegetului are, prin urmare, doua aspecte si reprezinta de fapt si talcuitor, cura fasluirea lui Hristos in firea lui prin insasi aceasta siligluire si inspi- rarea lui prin acelasi Duh care |-a insuflat si pe aghiograf. Un prim aspect al ajutorului este caracterul siu nemijlocit, vizand in mod direct statura duhovniceasca a talcuitorului si masura in care [] intrupeaza in sine pe Hristos. Al doilea as- pect al ajutorului dumnezeiesc este caracterizat de mijlocirea unui anume duh gi ritm al exegezei prin intermediul scrieri- lor si talcuirilor Apostolilor si Sfingilor, pe care preluandu-l, interpretul poate inainta mai departe in intelegerea Scriptu- tilor, Legat de primul aspect amintit, al salasluirii lui Tisus in talcuitor, Sfantul Grigorie spune ca aceasta salasluire este sio curatire de catre Iisus a puterilor de ingelegere duhovni- Ceasc si o deschidere a simrurilor duhovnicesti, astfel incdt Cxegetul si poata prinde adevaratele adancimi ale textului: »$i urechile noastre au nevoie de degetele lui lisus pentru © prin pipairea dumnezeiasca a Cuvantului si ni se spele auzul de orice necuratie cu care fusese astupat, eliberind astfel puterea de auzire corecti a sufletului nostru- ———— 2 TPXI, p. 177, OEVIN, p. 268, “139° Scanned with CamScanner