PROBLEMA ENERGIEI ENERGETICA GENERAL: EOLIENE Prof. unie. P. STROESCU Dintre izvoarele de ener- gie pe care le putem folosi in prezent datorita unei tehnici perfectionate, ener- gia hidraulied si cea co- liani an fost eunoseute din antichitate ; ele nt fost atilizate eu sneces chiar 6u mijloacele tehnice imperfecte ale timpurilor de atunei, Contributia lor la desvoltarea_omenirii a fost important timp de mi- lenii, Masina eu abur giapoi motorul en ardere intern’ precum si descoperirea zicimintelor de materii prime energo-termice, au determinat treptat 0 trecere pe al doilea plan a acestor prime surse de energie si in special a celei coliene. Reconsiderarea insti si striduinta pentru o utilizare in conditii optime, en mecanisme mo- derne din ce in ee mai perfectionate, a acestor dou’ surse naturale de energie este cu atat mai indicat, cu cit imensele gi inepuizabilele energii ale apelor gi_ale vantului le avem direct la indemini, fird necesitatea vreunei prelueriri, fari nicio operatic de extrac de transport. Utilizarea acestor douk feluri de energie permite o captare direct si transformarea in Iueru util, chiar la fata loewhui, prin, ins’ prezenta pe loc a dispozitivelor de ut turbinele hidranlice si motoazele eoliene. Costul intrefinerii si exploatarea a instalafii, in special al ‘celor ‘eoliene, este mai redus decat al instalatiilor de utilizare a celor- alte surse de energie in centralele termo- clectrice. In ce priveste motoarele eoliene durata lor de viath este incomparabil mai mare decat 2% masinilor centralelor termoelectrice si chiar a celor hidraulice, deoarece in aer materialul respeetiv mu are de suportat niei temperaturi inalte si nici efecte de eavitatie, coroziuni ete. Am ayut ocazia dea vizita 0 gospodiirie de stat, unde in virful unui turn de piatra, inalt numai de vreo sapte metri si in care se afla gi un re- zervor de api, functiona in conditii foarte bune © modest’ roatti coliant metalied, eare furniza singuré intreaga cantitate de api necesar’ gospodiriei ; roata de vant, fusese montat’ acolo prin anul 1901 si—datorita devotamentu- Jui ingrijitorului ei —'nu se ficuse in tot acest timp niciun fel de reparatie, exceptind vop- sirea ei la cite 4—5 ani, Era ingrijita si supra- Vehigata de citre un paznic, a cfrui sarein& consta in ao bloca inix’o pozitie convenabila pe timpul furtunilor mari san atunei cénd Se expune, tn tint! generate, cate de vatorificarea energie trata importanta st aifieltaite utilizar éner- {lel eollene sl se° preconlzeaza folosirea’1o- falda motoratul eotian, fle tzolat, fie com= inate cet termic sail hidrauti,’ Se. aratd nevola studialal potentialulut energetc eotian af RPR. (intensttatea sf frecventa vantarilor, hpunclete geografice etc) precum si folosirea Afocumentajel sovietice” pentru a’ 3e putea trece ta reaiizarea unor instalatt eotiene de Imare putere sf creareaunor centrale. aero electrice conectate cu centralele (ermoelectrice St hidroetectrice, roblemele ridi- rezervorul de ap& era plin, vanturilor. Se aang precum si de a-i turna cate 4 — 5 litri de ulei in cutia de ungere, eam de douk ori pe an. ‘Atat din acest exemplu cat si din altele vamute gi cercetate, reiese—dup’ pi- rerea noastirat — et durata existenfei unor astiel de robuste roti coliene bine intretinute poate depiisi en mult suta de ani, Nu a lagi lucru s’ar putea spune pentru motoarele termiee sau cele hidraulice. Tn ceeace priveste energia apelor, datorita efectelor mai directe, ea gi-a mentinut mai bine itia in decursul vremurilor, iar azi este ridicat& cu mult interes la locul de cinste, ce ise cnvine. Dovads —atétea mari centrale hidroelectrice existente in U.R.S.8. si in firile de democratic populara si din ce in co mai multe, in curs de construire si de proiectare. In ceeace priveste energia eoliand ins, cu toate argumentele atit de promifiitoare, ea intimpina ined mult rezistent’ si pitrunde eu mult mai grew Ia locul ce i se euvine ; aceasta se datoreste intr’o anumit’ misuri si sub un anumit aspect si felului si prineipiului de utili- zare, care trebue just infeles si numai astfel adoptat. Folosirea cu succes a energiei eoliene presu- pune in prealabil o cunoastere aprofundatt atit a mediului respeetiv, acrul, eft gi a con- difiilor in care acest mediu poate deveni un factor energetic, adici cunoasterea regimului Ini de miscare, 4 regimului vénturilor, Tn atmosfera libera in migeare, energia eolian este in adevir imensi, ea este inst mult disper- sat in spafiu, pe cAt& vreme acea a apei, la aceleasi valori energetice, este mult mai locali- zat’ in spatiu, datorit® masei sale spe mai mari fati’de cea a aerulu Aga se gi explicd necesitatea marilor diametre ale motoarelor de vint, fafa de cele ale motoa- relor hidraulice. Dar, in afar de acest prim aspec folosirii energie eoliene, chestiun zinta’ si alte difieultat Este vorba de data aceasta de frecvenfa vanturilor, precum si de viteza medie. Freeventa vantului este foarte neregulati, alternand chiar cu zile intregi la sir de un calm atmosferie perfect, iar pe de alti parte insigi viteza _medie a vantului in funetie de timp, este in general si pretutindeni foarte miei. Uxist& totusi pe glob, in fiecare ari, anumite regiuni mai favorizate din acest punct de al problemei mai pre- 1vedere, unde atat freeven{a cht si intensitatea medie @ vantului este in adeviir propice pentra © utilizare serioasit. Aceste exceptii geografice sunt aga numitele ,,vaduri eoliene”* Tn U.R.SS,, aceste vaduri eoliene sunt azi mai bine determinate si energia vantului este aci pust la o serioasé contributie. Astfel exist’ anumite regiuni in U-R.8.S., unde — transfor- mand energia vantului in’ electricitate — se poate obtine pe o suprafa{ de 1 km? o energie anual de 60.000 — 1000 000 kWh. Deobicei, aceste vaduri eoliene exist pe coastele mirilor si oceanelor, pe varful mun- tilor, in anumite vii avind’directia vantului dominant Tocal, precum sila mari indltimi in atmosferi. Un motiv, care fréneazi mult avéntul folosirii energiei coliene, rezidi in marile dificultagi de rezolvare convenabili a problemei de acumulare a energiei eoliene captati cu aero-motoarele, atunei cénd ele pot fune- tiona, Necesitatea acumulirii energiei eoliene apare ca o consecinti atdt a neregularitiii freevenfei vantului, eit si a vitezei sale medii prea mici in multe eazuri Pentru utilizarile de miei proporfii, locale, ale energie: eoliene, una din metodele cele ‘mai obignnite de acumulare const’ in amenajarea anor bazine sau lacuri artificiale. Aceasta api, astfel acumulati in timpul funetion.irii aero- motoarelor, poate servi pentru irigarea unor suprafete de sol productiv, cum sunt cele ale gospodiriilor agricole do’stat sau ale gospo- Giriilor agricole colective. Castelele de api servese pentru aceleasi scopuri edt si pentru asigurarea adiparii cu api potabili a vitelor unor astiel de gospodarii, pentru cazuri de ineendiu, ete. Investitiile ins&, pentru construiren si intre- finerea unor astfel de castle de api sau bagine, reprezinta 0 anumiti greutate finan- ciari, adesea de nesuportat pentru utilizatori Po de alt’ paste, pe timpul zilelor de vara, aceasth api acumulath se impurifies, mai eu seami cea din ‘acurile artificiale. ‘Tot sub aceasta forms de acumulare, sau fieut proiecte, in care apa pompatd din sol de acro-motoare si refulat intr’un lae de acumulare ¢ destinata si serveased prin edidere la actionarea unor turbine hidraulice, atunei cand vantul lipseste. O alts forms de acumulare este acea electric’. Investitille necesare ins pentru realizarea bateriilor de acumulatori electrici edt si chel- tuelile de intretinere a unor astfel de’ insta- lati sunt mari. S'au_mai Meut propuneri de acumulare a energie: eoliene si sub forma comprimarii in butelii metalice a oxigenului_ si hidrogenului provenit din clectroliza apei, efectuats de eitre grupele clectro-eoliene in timpul funetio- nirii lor, Deasemenea, an existat propuneri gi de acu- muliri termice in rezervoare special izolate, confinind api inedlzita tot de eitre agregate 2 clectro-eoliene. Dar si aceste metode, pe Ting’ un randament propriu foarte mic, prezint& dificult&ti foarte mari din punet de vedere finaneiar. Dupi cum vedem, problema acumulkirii ener- giei coliene apare in momentul de fati ca o problema cu mult mai dificikica cea a aero- motorului insigi, Se poate deci afirma ci problema utilizixii energie’ vantului consta din problema acro- motorului phis problema acumulirii energie’ produse, Desi inrogistrind mari realiziri in U.R.SS., problema energieieoliene in ansamblul ei nu este ined rezolvata satisfitcitor si rimane deschisi pentru cereetiitori, pentru oamenii de stiinta si tebnica. Acestora le-revine sarcina studiului intens si aprofundat, in vederea rezolvarii complete a acestor dowi importante probleme gemen problema motorulai eolian, in sine, si problema acumulirii energiei eoliene dat de aero-mo- torul respectiv. Suecesul este ins posibil, intr’o forma acceptabild si realmente practiea, att printr’o perfectionare a modului de adaptire i acro- motoarelor la sitizafia reali a frecventei incon- stante a vanturilor, edt si printr’o adecuaté interpretare a felului si seopurilor de utilizare a acestei energii eoliene. Sub acest aspect, folosirea energiei eoliene va putea intra in rindul celorlilte feluri de energie, eu un aport de un real folos in anu- tite imprejuriri si in anumite punete geogra- fice ale tirii, puténd realiza astfel economii in consumul sutselor energetics din categoria celor mai pretioase. Tn niciun caz insi, 0 astfel de sursii energetioa inepuizabili nu trebue abandonata skin eauza unor dificultafi care pot fi in cele din urm inkiturate. Greutitile trebne invinse. Cx si cele lalte bogatii naturale, sursele de energie trebue cucerite prin Inpti, prin mune perseverenti. Cu toate disponibilitatile existent ale atator surse de energie pe care le utilizim azi, nu putem si trecem cu vederea yi fuptul ed timp de tre pitrimi ale anului calendaristic, pe deasupra eapetelor noastre, zi si noapte, se iroseste In van o energie eoliantd uriasi, se pierd nefolosite zeci de milioxsy CP, eare — daci ar putea fi captaté micar in parte si transformat& tn Tvert mecaniv util — ne-ar fi de un nepretuit folos. Unii specialisti au_aritat ca eneyia eoliank de pe glob poate fi evah ade eateva ori suma tuturor energiilor provenite tin celelalte surse cunoseute pani azi. Dupa alti cerectitori, vantul ar fi eapabil si furnizeze anual 3/4 din energia globali. pe care ar putea s’0 procure petrohil si gazele timp de 2.000 de ani. Faptul ed aceasti energie eoliana este extrem de rispndit& in spatiu si faptul c& de ea nu putem dispune in permanent, dupi un plan preci, constitue — dup cum am mai aritat —marea difieultate; dar -toemai ir invingeres, micar parfialt, a acestei dificultiti, consti problema care este deschis si care trebue atacat privind Inerurile intr'un mod realis adie formulindi-ne 0 conceptic gi o interpre: tare adecvata situatie’ de fapt, adecvat’ rea- rita Energia vantului trebue utilizat, nu ea un isvor permanent de energie, ei ea 0 contributie enrgeticd intermitent’, neregnlati, anxiliars, compensatoare si eeonomisitoare a celorlalte surse de energie. Aceastt conceptic trebue si stea la baza politicii de utilizare a energici vantului si la aceasti conceptie trebue adaptatd metoda utili zirii energici eotiene, Pentru a ilustra efectul pozitiv al aplieérii acestei conceptii de utilizare a energiei vantului, combinatd eu energia termied, yor ankte cA, Ia 0 mare fermi de stat funetioneaz’ — pentru procurarea unei cantitati destul de mari de Ap% necesara vitelor si irigatiei terenului de culiuxt — un modest motor de vant, avind zoata eu un diametru de numai 3 m, in com- binatie alternati en un motor eu explozie de cirea 3 OP. Datorité unei bune intretineri si judicioase utilizari, aceasti mic& roati eoliand a furnizat acelei_gospodarii in eursul aunlui 1949, cirea 80% din cantitatea de apa necesara, restul de 20% find completat de etre motoral ex explozie care a innetionat in timpul de calm atmosieric, Astfel, 804%, din apa furnizati Ia acea fermi, in 1949, a costat foarte putin si numai 20% a fost furnizaté cu costul de combustibil, de nzura si de intrefinere a motornlui ex explorie, Acesta este mm exemplu mic, izolat, dar care © perfect susceptibil de a fi generalizat si aplieat xi pe o searé mai mare, In spiritul acestet concepfii de contributie parfialt a energie’ eoliene, combinati eu utili- varea energiei termice sau hidraulice, s’an faent studi sila noi in tart. Valorificarea acestor studii inst, privind ap! carea prineipiului pe o sear mai mare, depinde de existenta unui potential eolian real la noi, de existenta nnor reale vaduri coliene si de cunoasterea perfect a acestora. Printr’'un vad eolian real, se inteloge o regiune geografied. fie de ses, fie muntoasi, hantuitts cel prtin cx o freevent’ de 80% din timp, de vanturi a civor vitezi medie si’ depaseased valoarea a 3. fms. deci care si fie de cirea 6 mj. O viter& de 4 su chiar 4m s este prea mick pentruca si se poatd trece la investifiile nece- sare pentru inflintarea unor statinni de aero motoare pe 0 searh mare. Un aero-motor destinat. si luereze intr'un vant de maximum 3—4 mjs reprezint& o instalatie foarte costi- sitoare, et un randament extrem de mie. Acelasi motor eolian ins, luernd intr’un eurent de acr cu o vitez mai mare, devine o instalatie modest insk ¢u_un randament mare, Sa ilustrim aceste afirmatii en exemple. Printr’un cere imaginar in spatiu, avand un diametru de 10 m, de exemplu, gi considerat intr’'un plan perpendicular pe direetia vantului, va putea trece pe secundii, fie o energie cinetic’ coliani extrem de mica, fie o energie care sii poati fi Inath serios ‘in consideratie, dup firia vaneului. ‘Astfel pentru. un vant de 3 mjs, energia cinetich a masei de aer, exprimati in CP, ce ar trece prin acest cere imaginar, in unitate de timp, va fi de 1,77 OP; pentru un vant de 6 mjs aceast& energie va fi de 14,16 OP; ly un vant de 12 m/s vom dispune de 113,28 OP si in dine pentru o vitezi de 24 m/s energia va fi de 906 CP. Energia cineties ereste en cubul vitezei. . ‘Trebue s& aritam ins, ci, in realitate, un acromotor cu diametrul de 10 m nu va reda la arborele situ exact aceste puteri gi aceasta pentru trei_motive : Mai intai orice motor eelian « caracterizat printr’un coeficient propriu de utilizare, repre- zentind randamentul Ini aerodiuamic. Acest coeficient, desi foarte mare pentru motoarele eoliene moderne studiate in laboratoarele aero- dinamice, e intotdeauna mai mic decit uni- tatea, In al doilea rand discul miturat de paletele aeromotorului, ise en diametrul de 10 m mu este lovit in réalitate de vana de aer in migcare avand acelasi diametru, ci deo van fluid’ din amonte cv un diametru mai mic. Pi fa aeromotornlni in cercul nostru imaginar Iuat, ca exemplu, produce aga zisul ,cfect de astu- pare” care face ea piturile cireulare concen- trice marginale ale vanei de aer ce vine spre aero-motor si nu treaci prin interiorul cercului de 10 m diametra, ei si-1 ocolease’ pe dinatara. Astfel vana de aer a edrei energie cinetic’ vine ‘si antreneze aero-motorul nostru, are in amonte un diametrn mai mie de 10 m, Nnmai daca, ar lipsi aero-motorul, intreaga van& de aer din amonte ew diametrul de 10 m ar putea tra- versa acest cere imaginar, firk nici o ocolire, Tn fine, in al treilea rand, ca o consecinti a fenomenului de mai sus, Viteza vantulni pe discul miturat de palete este mult miegorata fafi de acea de la infinitul amonte, din cauza evaziirii vinei pe care o produce ,,efectul de tupare”. Relatia lui Bernoulli cdintre viteze si presiuni precum gsi legea continuitatii gi conservirii debitului ne explicd ugor acest Tneru. Toate acestea fac ea, in cele din urmi, motorul colian si nu poaté reda la arborele siu_deeit, circa 0,5 ai din energia vanei de aer in migeare, pe care noi am calenlat-p si indieato mai sax pentru cele citeva viteze. ‘Totusi, chiar acest randament final al motoa- relor eoliene este mult superior celui al motoa- yelor termice; prin studii gi cereetari experi mentale ar fi posibil ca el sh mai fie ameliorat. In acest. scop s’at putea de exemplu, in primul rind, experimenta aplicarea la paletele 3acro-motoarelor, a dispozitivelor de hipersus- tentafie ale aripelor de avion, ca: fante de word, de atac, fante mediane de profil, voleti cu fant, aspiratia ,,stratului limits” pe extra- dosul _paletelor, ,suflajul”stratului, Aceast% problemi constitue una din preoeu- pirile noastre, Svar mai putea, in al doilea rind, incepe o serie de cercetiri experimentale al ciror seop A fie acela de a face ca, prin sectiunea cireulard muituratd de un acro-motor, si traverseze mase de aer Iwate din amonte, dintr’o sectiume en mult mai mare ea a acro-motorului. “Aceasta ar echivala atét cu o mirixe a vitezei aerului in planul de rotatio al aero-motorolut, edt si cu atragerea unei cantitiifi mai mari de energie din spatin edtre acesta. Si aceastd posibilitate constitue una din preocuparile noastre preeum si a altor cer- cetiitori. Toate acestea nu vor putea inst reprezenta mare Iucru, fri existen\a in realitate a unui anumit potential eolian natural, fri existen{a amor reale vaduri eoliene naturale dotate ex © vitez medie de cel putin 5—6 mys. Cunoastem noi existenta in fara’ noastri a unor asemenea vaduri? Cunoastem poten- fialul energo-colian al tirii? Tn parte si imprecis ! Stiinta nu se poate muljwumi azi eu informa- fille neprecise ale localnicilor din diversele regiuni ale {Arii, Pe baza acestora, preeum si pe baza celor efteva exemple reale date de existenta unor roti eoliene care funetioneazi in tari, se poate intreprinde en perspective fru- moase, investitii locale pentru realizarea unor modeste aero-motasre care si deserveased dife- rite gospodarii lipsite de posibilitatea folosirii energici hidranlice sau prea mult izolate gi depirtate de centralele termo sau _hidvo- electrice, Pe scar mare insi, eare pretinde mari inves- tifi, nu se poate intreprinde nimie inainte de en- noasterea si stabilirea unei harti precise a van- turilor eare bantue tara noastra. Documentele existente ln Tnstitutul Meteoro- logic Central ar putea da oarecare indicatiuni ; cum insi aceste documente nu au fost aleatuite deedt pe baza unor cerinfe climatologice si nu in condifiunile cerute de tema energetic’, cle nut pot satisface sufieient cerinfele problemei puse. De altfel nici nn s’a pus vreodatt Insti- tutului Meteorologic, problema acroenergetica. In vederea valorificivii energici coliene in fara noastri, se impune deci in primul rand 0 acfiune de determinare tn cele mai bune con- ditiuni a potentialului colian al farii noastee, ‘Acest Iucru nu ¢ posibil decat prin asezarea in numeroase si diverse regiuni ale {irii a unor anemografe automate care si fie montate in varful unor statpi de lemn, la o inaltime de 8—10 metri si care st inserie ineontinuu, zi si noapte, caracteristicile vantului, Un asemenea anemograf, care sk poati fi fabrieat in serie Ix noi in fari, a fost deja studiat. 4 Remitatele vor fi traduse sub forma unei harfi-a vanturilor din R.P.R.; cu ajutoral acestei hirti ne vom putea da seama daci ale cazul si trecem la realizarea pe seath mare 2 instalatiilor eoliene, sau dact trebue si ne mul jumim’ eu instalafii modeste, acolo unde nu se dispune ugor de alte surse de energie, adi in locuri mai izolate, unde energia colian: poate fi utila. Presupundnd ins ci in adevair am dispune de astfel de vaduri eoliene, earacterizate printr’o i precum gi printr’o vitezt medie de cirea 6 m/s, cu tilul de curiozitate, este interesant a vedea ce energie s‘ar putea culege din vint, de edtre un anumit numér de aero-motoare care ar forma o cén- tral eolian’. ‘Respectindu-se anumite distante intre ele- mentele eoline respective, care si asigure evitarea oriedror interactiuni aerodinamice reciproce, diunatoare, s’ar putea foarte bine ¢a pe un teren cu aria de 1 km? si se instaleze un numér de cirea 150 aero-motoare eu dia- metrul de 10 metri fieeare. Pentrn un vant cu intensitatea de 6 m/s un astfel de aero-motor va putea furniza 0 putere de cirea 6 KW, veeace ar reveni la 900 KW pentru intregul ansamblu. Pentru vanturi de o durat% mai seurth dar de o intensitate mai mare, ca de exemplu de 10 m/s, aceasté centraki 'eoliant ar furniza © putere de cirea 4500 kW In ceeace priveste ordinul de mirime al investitiilor necesare unei astfel de realizar, el nu poate fi evaluat deeat pe baza unul proect. In orice eaz, odata acest fond de inve- stitii stabilit, el va trebui comparat en ace! necesar pentru o central’ hidro sau terme- clectrick de aceeasi putere, tinandu-se bine infeles seama in bilan{ul final si de cheltuelile orespmnziitoare de exploatare. In orice caz, ostul de iniretinere gi derata de functionare sunt hotirit in favearea instalafiilor eo- iene. Presupunand ins& cazul ed in tara noastr’s nu am dispune de astfel de yaduri eoliene care 4 permité folosirea pe scar’ mare a energie vantului, atunei fird a abandona compleet acest izvor de energie, va rimine ca si bene- ficiem de el pe o scari mai mici. Gospodiriile agricole colective si fermele de Stat vor fi astfel de beneficiari si in special acclea caro geogra- ficeste sunt izolate de marile centre si departate de anumite centrale termo sau hidroelectrice, ori_de liniile de transport de erergic. Intr'un astfel de caz, aceasta este forma sub ¢ trebui es oamenii nostri de stints si continue studiul problemei eoliene. Si sub acest aspect problema prezinta multe teme interesante de studiat, asupra earora nn putem insista in cadrul articolului de fafa. Tn orice caz va trebui si se tind’ 1a stabilirea a donk sau trei tipuri de roti eoliene rurale, edt mai derodinamice posibil, edt mai perfec- fionate, care sk poaté fi insi ugor construitein conditii economice acceptabile in orice atelier mecanie sau de timplirie Tn afard de satisfacerea necesitafilor de ali- mentare ew api pentru irigatii, pentru incendiu, ete., astfel de modeste motoare eoliene ar mai putea furniza si curentul electric pentru lumi- hatul acestor colectiviti{i, preeum si forfa mecauied pentru micinat si alte trebuinte care se pot satisface Birk un plan riguros saa o cadenta stabiliti. Apoi pentru agriculturd, in anumite eazui si locuri, astfel de roti de’ vant ar msi putea fi_utilizate in combinatie eu existenfa perde- lelor forestiere de protectie. So stie eh rolul acestor obstacole forestiere este aeela de a frina viteza vantului, atét de diunitoare recoltelor. Aceasti ininare nu reprezint decit acumularea in aceste obstacole a wnei mari cantita{i din energia vantului, {a4 ca ea s% fie recuperat util. Ori si motorul colian coustitue tot un obstacol de franare a vitezei vantului cu simpla deosebire e% energia eolian’ absor- Dit’ de el este redati sub o formé util. © combinatie a acestor dou feluri de ob- stacole ar putea fi utili in anumite imprejurari. Este bine eunoscat fenomenul aerodinami ck atat in vecinstatea superioart a vartului acestor perdele forestiere, cit si in avalul unor spirturi, a unor intreruperi a acestora, viteza vintului devine, local, mai mare decdt in infinitul amonte, adicé decdt in cimpia liberd. Avandu-se in vedere c& puterea unui motor colian ereste ew eubul vitezei vantului gi e% deci © eit de mied erostere a acestei viteze se poate traduce practic printr’o simtitoare erestere a puterii motorului de vant, ar fi interesant si se plaseze in aceste locuri din vecinatatea per- dclelor forestiere, motoare eoliene. Aci ele ar functiona in conditii mai bune decdt in eimpia liber’. Am studiat aceasta chestione, misuritorile filente pe teren de catre anumifi coreetiitori eat si din cele din laboratorul aero- dinamic, rezult% eX in astfel de puncte din preajma’ perdelelor forestiere, viteza vantulti cregte eu 20% si chiar mai mult, dup’ impre: juriri. Aceasti cregtere de vite locala este suficient de spatial’ pentru a incadra complect motoare eoliene avand un diametru de 4—6 m. Caleulindu-se rezultatul funetionirii unor ase- menea aeromotoare plasate in astfel de puncte s'a gisit o crestere cu 75% a puterii respective. Aceasta reprezinté un frumos aport supli- mentar. Un aeromotor care in cdmpia liber’ ar furniza, de exempln, la un vant oarecare 0 putere de 2 OP, plasat intr'unnl din punetele veeine wnei perdele forestiere, aya cum s’a ariitat mai sus, ar furniza 0 putere de 3,5 CP, datorité unei canaliziri favorabile a vautului in aceste locuri. Rolul unor astfel de aero-motoare ar fi deci dublu: atunei cind snfli vintul, si pompeze apa din sol si chiar sii o pulverizeze asupra tere- nului adipostit de perdelele forestiere gi in acelasi timp sf frfneze, in colaborare cu per- delele forestiere, viteza vantului. In acest: mod insigi vantul uscat diuniitor recoltelor va. pro- dace si va spulbera o ploae artificiala in minia- tur asupra terenului protejat. Experienta pe teren ne va arita ims’ ce se poate obtine in realitate, in acest: mod Si fiindes s'a reamintit eu aceastis ocazi efectul pe care il produce v tezei vantului asupra cresterii puterii unui motor colian, crestere care este o funetic de valoarea la ewh a acestei viteze, gisim prilejul de a sugera cereetitorilor nostri. adoptarea unui prineipin nou in coneeptia ansamblului motor colian plus agregatul antrenat (generator elect sau pomp hidrauliel). Acest principlu ar consta in abandonarea actualei formule de a se utiliza un aero-motor numai pe o gam’ redusi de viteze ale vantului (cam dela 2 —10 m/s) gi de a se adopta prineipiul utilizarii Ini pe aproape intreaga gami de varia{iuni ale vitezei viutului, de la 3 — 30 m/s, de exempln. Energia culeasi intr’o ori de functionare pe un vant forte, poate echivala cu acea a functio- nirii eontinui pe timp de o lund de zile, ew un vant normal, slab. Th acest ea7 aero-motoarele mu vor mai trebui si fie blocate sau canmflate pe timpul vantu- rilor tari, ci isate si absoarbi oeazional, Ia maximum, tot ceeace se poate din energia eolian’. Pentru aceasta, aero-motoarele vor trebui sii fie foarte robust construite si solid ancorate Ia sol. Aceasta nu e o problemi grea. Marea greutate in adoptarea noi formule const& in rezolvarea problemei de realizare a unor generatori electrici si a unor pompe hidran- lice care sk se adaptaze eu un randament acceptabil la 0 mare variafie a tnratiel lor. Problema ar mai putea fi rezolvat& si prin intrarea in joc, in mod automat, a dows sau trei de astfel de generatori sau de pompe, dupé taria vantului. In orice caz, poate e& sar gist © solutie chiar sub forma nnui compromis acceptabil. ‘Dar si aci ne lovim iarisi de problema formei de acumulare « energie’ viintului. Problema acu- niularii acestei energii abundente trebue reluata studiat in acelasi timp. Formula imediata si cea mai simpli este, pentru moment, tot acea a marilor bazine d acumulare sau_a castelelor de apa. In ceeace priveste bravarea de citre motorul eolian, a rafalelor violente, pe timpul funetio- narii lui la vanturi foarte puternice, metoda cea mai simpli, cea mai usor realizabili din punet de vedere mecanic si funetional si cea cu efect mai rapid, este acea x autoayeztirii paletelor rotoare in ,,drapel”. coNncEUait 1, Energia colian’ este 0 sursi it de energie. Adesea ea devine imen 2. Utilizarea energici eoliene prezint& anu- mite dificultiti a) energia coliand este prea dispersata in spafiu, fat care cere utilizarea unor masini portanta 5de captare si de transformare in Inert: mecanic, de dimensiuni prea mari sau intr’un numir prea mare atunci efind se utilizeazi motoare coliene de dimensiuni acceptabile ; b) freeventa vanturilor este in general foarte neregulata ; ¢) viteza’ medie a vanturilor este in general prea mica la inltimile dela sol, usor abordabile ; d) ea 0 consecinté a cauzelor de mai sus, utilizarea practic’ a energiei eoliene impune ccumularea ei sub o formi adecuati spre a autea fi apoi utilizat’ dup trebuint si atunei pand atmosfera xe afl in stare calma. Pro- stei aeumuliri nu este ined suficient rezolvati, 3. Ca o exceptie de la regula general, exist totusi aproape in toate firile anumite regiuni ai favorizate, dar putine la numir, unde aceasti energie eoliand este aproape perma nent si mulfumitor de intensd. Aceste regiuni sunt asa numitele ,vaduri edliene”. 4. Motorul eolian modern, perfectionat din punet de vedere aerodinamic, are un randament superior fapi de alte feluri de motoare si este susceptibil de a fi ines perfectionat. Potentialul energetic eolian general al tarii_noastre precum si ,,vadurile eoliene” din R.P.R. nu sunt ined precis si stiintifie ennoseute. . Piri cunoasterea acestora si fri a fo osi bogata documentatie sovieticy, intemeiatt pe realiziri in conditii atmosferice de multe ori similare color dela noi, nu este rational de a se proiecta si a se trece la realizarea wor instalatii eoliene de mare putere, 7. Pentru moment se poate folosi energia eo- lian& pe o scart miei, cu instalatii modeste si ieftine, in gospodariile agricole colective, in fermele de stat, izolate geograficeste de centralele hidro sau’ termoelectrice gi care nt dispun nici de energia unor rauri mici apro- piate. In acest caz energia eoliani se pretea: numai in vederea irigatiilor modeste si a ob- finerii unor eantitati de apa potabili necesari acestor feluri de gospodirii, preeum si pentru alte trebuinte mecanice care se pot adapta unei funefionari intermitente. 8. Inainte de a ne gandi laproiectarea si la realizarea unor instalafii eoliene de mare putere care cer investitii mari, este absolut necesar a se determina potentialul eolian al tarii noastre, atiit ca intensitate, ca freeventi, cit si ca puncte geografice (vaduri eoliene). Exte vorba de ales tuirea unei hirfi a vanturilor in R.P.R. . Acest Iucrn nu e posibil in mod stiintitic decdt eu ajutornl punerii in, servic a unui mare numér de ,,anemografe” eu funetionare automat, care sii fie rispandite pe teritoriul tarii in diferite puncte, fixate fiind pe stalpi de lemn Ia o inalttime de cirea 8—12 m de la sol, in pling si liberd bittae a vantului. 10. De rezultatele unei astfel de munei de prospectiune eolian’ va depinde solutia pro- hlemei folosirii energiei eoliene si a temelor legate de ca: perfectionarea aero-motorului, perfectionarea acumulirii energiei eoliene, crea. rea whor centrale aeroelectrice conectate eu centralele termo sau hidroelectrice, ete LL Stndiul, proectarea si realizarea usoara si ieftin in taré a unor anemografe antomate cu inseriere continu’, de tip original, formeaza primul punet al programului de activitate in atacarea problemei eoliene. BONPOCH BETPODHEPTETHKI Peswue Mogaranorea 2 o6ix vepras nonpoesc saxopnenkaitan serpoadeprua. ‘enue a datpyaneuna mpi menos.gonaucn nerpovore xunratex Yeaaupacres aua- srpooMepraN N upeArAraeTeR MecTHOC RenOABsORANKC Nuormpon inno nam xoNGuNspoRsAHO © TENORS NAM rucapanaueeeaN juaratexeM ; yrabiguaeTex neobxoxNwocTS necaexonAUNE DeTpooueprensuee koro MOTeMUARA PLHP. (cara ar uepuossoers verpon, reorpasuiceete TOVKE, 2 T. x.) A TaK:Ee N uemoLgoAM CO- DeveRoM AORYACUTAMU AIK MepexOAA x oeyu{eeTMION ITpoyeTANoLOK GorswO NOMAOeT u coopymtenia netpoascutpaveckux cramuul upucoeaumesaax x TOC a TIC,CENTRALE ELECTRICE TERMOENERGETICA. CU MOTOARE DIESEL Ing. COSTIN MOTOIU In perioada anterioar’ anului 1944, Sau instalat Ta noi in {ari centrale electrice cit motoare Die- sel, totalizind circa 25% din totalul puterii instalate si produednd 14, din totalul energie. Cauzele care au stat za acestei desvoltiri sunt urmztoarele : a) lipsa de preocupare a regimului_ bur- ghezo-mosierese pentru o politica de utilizare justi a combustibililor superior precum_ § tendinta de a. realiza cu investifii _minime instalatii_rentabile si rapid amortizabile ; }) stadiul inapoiat al clectrifiedrii tari, lipsa unor mari centrale termo si hidroolectrice si a unei intinse refele de transport; specificul consumatorilor din orasele {ri noastre impu- neau in majoritatea cazurilor o eurbi de sareini in care predomina luminatul, cu puteri cerute mici si cu 0 utilizare foarte slabi datorita varfurilor si golurilor pronuntate si feea necesari instalaren de centrale electrice locale, de puiere miei, dar ew posibilitéti foarte variate de acoperire a eurbei de sareini. In aceste centrale, motoarele Diesel isi giseau un larg eémp de aplicare, in tara noastr’ combu- stibilii liehizi find din abundent& si putand fi transportati eu ugurinf& in orice punet al tari Tn articolul de fata, se anolizeszi problemele speciale de constructic a centralelor electrice cu motoare Diesel yi se studiazi rolul si pozifia centralelor Diesel in lumina politiei energe- tice de rational folosire a combustibilului, cuprinsi in plamul de electrifieare a R.P.R. ne 1, PROBLEMA, ECHIPAMENTOLUY Folosirea_motorului ew interna pentru producerea de energie electricd 8’ Hieut ined din primi ani de inceredri in con- strnetia acestor masini, Tipurile de motoare folosite au fost motoarele cu gaze si motoarele Diesel. Motoarele cu gaze s'au intrebuinfat: pe scard largé ia sfargitul secolului XIX; astizi inst, din cauza dimensiunilor mari si_din eauza inferioritayilor, din punctul de vedere al ran- damentului, fat% de motoarele Diesel, ele sunt practie eliminate find folosite exceptional numai acolo unde, in urma unni proces tehno- logic, se dispune de gaze combustibile ca re surse energetice seeundare. Primele motoare Diesel au apirut in centra- lele electrice imediat dup% anul 1900, si la inceput s’au construit de tipul in 4’ timpi combustie Se aratd loca! centratetor eleetrice cu motoare Diesel in cadrul politiit energetice « RP.R., avantojele tor pentra alimentarea izolate sia marilor santiere precum st ca cenirale de varf, de rezervd si de slguranfa. Se frateazd problime constructive, pament, de alimentare cu combusttbil sl recu- perarea caldurii prin apa de ractre in ‘cen tralele electrice cu motoare Dicsel. avand pateri reduse, sub 500 CP. Constructiv aceste motoare imprumutau ma- joritatea clementelor dela maginile eu abur verticale de tip marin. Printre primele motoare Diesel adaptate pentru producerea de energie elec tried, au fost _motoarele construite de fabrica de motoare din Petersburg, azi uzinele ,,Ruski Diesel” Leningrad. Perfectionirile tehnice aduse motoarelor Die- sel peutru centrale eleetrice in deewrsul celor 50 ani care au urmat au urmérit in densebi urmitoarele obiective : crearea unui motor robust necesita revizii eat mai putine ; — reducerea dimensiunilor motorului pentru a obfine economii de materiale si a reduce pretul ; — imbunitafirea randamentului motorului, reducind consumul de combustibil. centrelor de echi- si sigur, care a) Caracteristici constructive ale motoarelor Diesel pentru centrale electrice Cel mai mare motor Diesel constrait pan’ in prezent are 0 putere de 22.500 OP, unititile curente de motoare pentru centrale electrice nedepasind deobicein 3500 CP. Numéral de cilindri 1a aceste motoare este limitat constructiy la 12; in mod uzual se realizeazi insk motoare de 6, 8 si 10 cilindri. Dintre aceste motoare, in ultimul timp motoa- vele cu 6 cilindri la care fortele de inerfie de ordinul I sunt complet echilibrate, au o ris pandire foarte mare. In tehnica modern, mo toarcle ew 5. 7, 9 cilindri, utilizate uneori in (reeut-nu se mai construes Din motive de siguranta in exploatare gi de duraté a motorului, motoarele Diesel intre- buinfate la antrenarea generatorilor electrici sunt lente, avand turatii sedizute. In trecut, aceste motoare Iueran la turatii intre 115. si 187 rot/min., arareori atingdndu-se 300 rot/min Ja unititi: mic ‘Tendinta general actuala este accia a crey- terii turatiei. Imbunitifirile constructive ale organelor mobile, folosirea wnor materiale cu tent mai ridieata preeum gi perfectio- narea ungerii motorului, permit astizi st se ridice turatia si s& se admita viteze de trans lafie mai mari pentru piston, precum gi viteze mai mari in lagire, fark a avea coeficienti de uzuré prea rapizi. Tn aceasta privinta, tehnica constructiei_motoarelor stabile pentru cen- trale electriee a fost influentaté sia uri evolufia motoarelor Diesel marine,Pentru aceeasi putere, motoarele mai rapide au dimensiuni mai mici si o grentate mai re- dusi decdt_motoarele lente. Din aceasti cauzi © primi evonomie de material 1a_cons- tia motorului. Se economiseste totodaté i investitia in construetii deoarece motorul rapid are nevoe de un spafitt mai redus pentru montaj si deservire. Din ecauza greutatii mai mici a motorthui precum gi din cauza greutatii mai miei a pie- selor in migcare, fundatiile motoarelor rapide sunt mai reduse ea dimensiuni si mai putin adanci decat fundatiile motoarelor lente, ceeace aduce serioase avantaje in ceeace priveste con- strucfia centrale’ si posibilitatile de amplasare pe diferite terenuri. Bi a Bi 1 OG Zito 0 eh HD ow Fig. 1. Turajia motoarelor Diesel pentru centrale electric, Jn fig. 1, este redati turafia motoarelor jesel folosite in centrale electrice. Zona hasu- fille uzuale. ‘Dimensiunile de gabarit ale motoarelor Diesel inclusiv generatorul sunt aproximatiy wmi- toarele : Tabeta 1 Puterea . kW 500 1000 3000 sooo | ‘Turatla STrotimin 330 "2d Tungtea, m 138 Gitimeas 00m a Tnaltimea ™ af Aceste dimensiuni condifioneazii suprafata sélii in care wrmeazi a se instala_motorul. Pe vertical’, motorul Diesel necesit’ 0 cot minima pentru a face posibili extragerea din cilindru a pistonului sia bielei, ceeace dea- semeni condifioneacét indltimea clidirii respectiv iniltimea de ridicare a ‘podului rulant. Piesele cole mai grele ale unui motor Diesel care determing puterea maginilor de ridicat ajutitoare pentru montaj sunt: batiul moto- rului, statorul si rotorul generatorului. ‘La un motor modern de 1000 CP, piesa cea mai grea este de-eea 8 tone, iar la un motor de 3000 CP, piesa cea mai grea este de cca 20 tone. In timpul exploatiirii, greutatea maxima a pieselor care se monteazi si demonteazi in mod curent este cu mult mai redust, ea atin- 8 wind cca 1500 kg ln motornl de 1000 CP si 3000 kg motorul de 2000 CP. Avind in vedere aceste sarcini, este necesar ca motoarele instalate in centrale electrice en putere unitara mai mare decdt 500 CP, sii fie deservite eu ajutornl podurilor rulante ‘dimen- sionate pentrn sarcina maximi de montaj — eventual avénd un al doilea carlig dimensionet pentru sarcina maxima din timpul exploatirii. Pentru motoarele Diesel mai mici, este uecco- uomicé investijia in poduri rulante speciale pentru deservirea motorului. Jn acest cax, practica a ariitat e& este suficient& la revizii folosirea seripetilor instalati deasupra moto- rului, fixarea lor ffcAndu-se pe un profil metalic montat la suficienth inSljime deasupra axului motoralui, Motoarele Diesel se constrnese de tipnl in patru timpi-pentra puteri pind ly 1500 CP. ‘Motoarele mai mari sunt de obiceiu motoare in doi timpi. Din punct de yedere al folosirii in centrala clectricd, motoarele in patrn timpi suut mai grele in’ La grentate egal ele desvolti, apro- ximativ 60% din puterea motoarelor in doi timpi, Motoarele in 4 timpi au inst 0 funetio- nare foarte regulatit si sigura. Motoarele in doi timpi, eu toate ci sunt mai simple, din cauza ine&resrii termice mai mari condue 8 exploa- tare Ja dificultéti mai mari decét motoarele in patru timpi, in special in’ ceeace priveste injectoarele si clapetele de acr. Consumm ‘de combustibil Ie motoarele in doi timpi este eu 2—5% mai mare decit con- sumul motoarelor in patra timpi care Inereazi cu un randament superior. Consumul de ulei este deasemeni mai mare la motoarele in doi timpi fat de motoarele in patrn timpi, o parte din uleiul de uns find evacuat din’ cilindre in momentul baleiajului, odati cu gazele arse. Sistemul de alimentare cu combustibil si sistemul de injectie au suferit, in decursal des- voltrii motoarelor Diesel pentru centrale elec- trice, modificéri simtitoare. Pind in annul 1930 s’an utilizat la motoare injectia pneumatics (motoare en _compresor) care realiza impristierea si pulverizarea com- bustibilulai eu ajutorul aerului comprimat injectat odat& eu combustibilul in cilindru. ‘Acest sistem de injectie necesiti. 0 presinne dat& de pompa de injectie de 70—100 ata, iar pentra acrul de insuflatie o presiune de 40—70 ata, fiicdind necesar ca pe motor si se instaleze un compresor de aer. Motoarele eu compresor sunt foarte robuste si insensibile la variatia calitatii combustibiluui, ins& au un randament mai sedzut, deoarece o parte din energie produs de motor este consumata de compresor. Th centralele electrice, motoarele de acest tip care sunt gi azi in funcfiune au permis schimbarea radical a combustibilului, trecénd dela arderea motorinei la arderea pieurei, fiirk modifictri insemmate si fri a cere metode speciale de purificare x combusti- bilului,Injectia mecanied (motoare fir compreser) fost introdusi la toate motoarele Diesel construite dupit «aul 1930. Acest sistem ereazt finefea necesari pulveriziriicombustibilului fiednd si treack lichidul eombastibil eomprimat la_o presiune foarte ridieaté 150-300 ata, prin orificiile calibrate, de dimensiuni ioarte mici ale injectorului. Cu ajutorut injeetiei me- canice se realizeazit in motorul Diesel o insta- litie de combustibit simpli care conduce Ta un randament general mai bun, eliminfindu-se compresorul. Economia de combustibil reali zati de motoarele cu injectie mecanied este de 610%. Motoarele cu injectie mecanict sunt mai sensibile, intreg sistomul de injectie care lucreazii la presiuni foarte ridicate fiind delicat. Com bustibilul necesar acestor motoare trebue s aibe un grad de puritate ridieat pentruei suispensiile mecanice uzewzi orifieiile injec- toarelor si elementele pompelor de injectie. La motoarele mari din centralele electrice, fiecare eilindru are pompa sa proprie de in- jectie, comanda si actionarea tuturor ponrpelor ‘Andu-se ins in comun. Camera de ardere la motoarele stabile este eu injectie direct, folosirver antecamerclor, camerelor de turbulent san de rezervi de er, uzuale la motoarele rapide de tractiune, nefiind neeesari, deoarece din cawa dimensiunilor mari ale cilindrului sia timpului mai Jung pentru efectuarea amestecului de combustibil si aer acesta se face in conditiuni multumitoare intr’o camer de ardere simpli, fird dispozitive ajutitoare. b) Supraalimentarea motoarelor Diesel ‘rea puterii motoralui Diesel este posibild, in condifii foarte rationale prin mérirea pre siunii medi efective a cichilui. Aceasta se obfine prin mirirea cantitatii de combustibil injectata in cilindru la fiecare ciclu motor Pentru a face posibilé arderea acestei cantitagi marite de combustibil, este necesar si se admita © cantitate sporitd de aer. In mod normal, coeficientul de umplere (ran- damentul volumetric) al unui motor in patru timpi este 0,7...0,8. Acest cocficient poate sii fie ereseut pin’ la valoarea de 1.. .1,2 daci se admite in cilindru ger sub presiune, com- primat in prealabil eu ajutorul unui eompresor. Presitmea obisnuité de supraalimentare la motoarele din centrale electrice este de 1,2...14 ata. In acest eax se realizeazi 0 crestere de putere de aproximatiy 30°, si 0 ridieare a presiunii_medii_efective dela kgjem? pana la 7,5... kg/em?, Deoarece se porneste delit 0 presiume mai mare a aerului, este necesar si se redued raportul de compresie pentru a nu se ajunge la 0 pre siune de ardere mai ridicata in motorul Diesel supraalimentat. Raportril de compresie la mo- toarele prevazute eu supraalimentare este de 13...18 in timp ce raportul de compresie 1a motoarele normale este de 14...20, Diagrama indicat a unui motor supraal mentat. (a) si diagrama aceluiag motor fri supraalimentare (}) sunt redate in figura In fig. 3 este aratat% temperatura gazclor arse la colectornl de evacuare a unui motor whe Fig. 2. Diagrama indicat a ciclului unui mmptor Diesel supraalimentat (@) si a an olor Diesel nesupraalisnentat fri supraalimentare si un motor supraali mentat cu suprapuneres deschiderii supapelor. In partea inferioard a diagramei sunt trasate eurbele de consum specific ale motorului in ambele eazuri 100 185} ‘80h ‘00 8 9 100 WO fe, lg. 3 ia temperaturll gazelor arse si Varlatia eonsumului specific: cu sareina Ia un motor supraalimentat fla) si nest raalimentat 1b) Realizarea presiunii de aer lv alimentare se face cu ajutornk compresoarelor si anume compresoare cu pistowne, compresoare volu- e rotative sau turbocompresoare centri- In tehnica moderné s’a impus ca mijloe foarte rational si_simplu pentru supraalimen: tarea motoarelor in patra timp, turbocompre- sorul centrifugal. Antrenarea eompresorulni are Joe en aju- torul unei turbine en gaze en un singur etaj agezati in calea gazelor arse, Aceasti turbini destinde gazele arse care se gisese in colectornl de evacuare la presiunea de aproximativ 1,2—1,3 ata pani la presiunea atmosteried ; din’ cauza destinderii are loc si o seddere a temperaturit gazelor. Turatia grupului turbocompresor este foarte ridieata, de ordinul a 15000—25000 rot]min. Din practica ce avem in tari in materie de motoare supraalimentate, rezulti ci acestea se comport foarte bine in exploatare, sunt foarte suple si se adapteazi imediat sarcinei, 9fiind cele mai potrivite la fanetionarea in regim variat. Turbocompresorul este robust si la con- trolul dup’ o perioada de funetionare de 5000 — —10 000 ore, nu se constatié nici cele mai miei uzuri la paletele turbinei sau ale compresorului. Comportarea exceptional a turbocompresoa- relor aja cum apare din experienta exploatarii este favorizata si de folosirea la motoare a unui combustibil curat, motorini, gi care sa nu produ- c& prin ardere coesificdri sau sguri solidificate. In constructia motorului Diesel, s’a incereat miirirea presitnii de supraalimentare pani lu valori ridicate (peste 2,5 ata), astfel eX turbina cu gaze devine foarte important si produce can- titiji insemnate de energie. Turbina cu gaze se cupleazii in acest caz cu un generator electric, motorul Diesel cipatand astfel dublul rol de generator de gaz pentru instalatia turbinei cu gaze si producaitor de Iueru. mecanie la arbore. Ta motoarele in doi timpi, supraalimentare: se face mirindu-se presiunea de baleiaj. In unele constructii de motoare Diesel mari, pompa de baleiaj Iuereazi intr’un singur etaj pana la o anumita valoare a sarcinei; dela aceasti valoare in sus, intervine al doilea etaj al compresiunei la pomp si motorul se supra: alimenteazi ¢) Bilanjul termic al motorului Diesel Repartitia energiei_termice produsi prin arderea combustibilulni in cilindrul unui motor Diesel este aritatit in bilantul termie din fig. 100} Cildura dats ce cere in procente = 8 mT 0 2D DO DW OG ie Sercine ih proconte Dig. 4. Bilanful termie al wou motor Diesel in 4 tipi 1 adr rin aii: 2 = ele eaceth cu surest: 3 Gide Gi Sete ries pee aca We Repartitia procentualé a energie’ dup’ cum rezulta din diagrama bilanfului termic, variazi en sareina. Se observé cf randamentul cel mai mare are loc aproximativ la 80% din sareina maxima a motorului, In acest caz randamentul efectiv al unui motor Diesel lent cu injectie mecanie: este de 33-40%; pentru motoarele supraali- mentate acest randament este de 33-37%. 10 Cel mai ridicat randament obtinut eu ajutorul unui motor Diesel a fost de 42%. Aceste ran- dament este superior randamentelor centralelor termoelectrice eu abur precum si randamentelor uzuale pentru instalafit de turbine eu gaze funefionind eu temperaturi maxime de 550—600 °C. Randamentele motoarelor eu gaze se cifreazit la 27-31%, ‘La sarcina optima, repartitia energiilor la un motor in 4 timpi cu injectie mecanicd este urmitaarea : _Tubeta ¢ gle utila 1a arbore a4 Energie pierdutit tn frecirt 8% Pierderi In apa de racire 23% Pierdeti de caldurs im geveie de wrdere 20% Pierderi de eildurt prin radiatie si prin seapari | | de gare 8 | Total Avand in vedere ci energia pierduti prin frectti, se transformé in eilduri i se eedeazi apei de récire, fie direct, fie prin intermedint uleiulni, se poate socoti pentru exemplul dat: ci, din totalul energie’ termice desvoltate prin arderea combustibilului, 34% este energie tran formata in mod util, 31% este efilduri cedati in apa de r&cire si 35% este edldurd evacuaté prin gazele de ardere sau radiati. In general, se poate estima in’ mod apro- ximativ pentru motoarele Diesel, ci din efldura produsi de combustibil, 1/3 este transformati in energie mecanicd la arborele motorului, 1 este evacuati: in apa de ricire si 1/3 este eva- enati in gazele de ardere. La motoarele in doi timpi, unde cilindrul este puternic spilat de eurentul de aer in mo mentul cfind pistonul descoper’ ferestrele de spiilare si evacuare, are loe si o ricire a supra fetii cilindrului. Dupa cum am aratat_ anterior, la motoarele in patru timpi supraalimentate, supapele de admisie si evacuare rimin deschise impreund un timp, in care aeral sub presiune traverseazi cilindrul, mitur’i gazele de ardere si produce 0 racire a supapelor gi a pistomului in aceste cazuri, xe mireste procentul de clldura din gazele de ardere si se micsoreazi caldura evacuat& in apa de ricire. Se consider’ e& gazele de ardere si pierderile prin radiatie evacueazi in acest caz 38%, din cildura total’, iar apa de ricire 24%. ‘Totodata inst, temperatura gazelor de ardere la motoarele in doi timpi si motoarele supraali mentate este mai mick’ decdt temperatura gazelor de ardere Ia motoarele obignuite in 4 timpi. Temperatura maxima la motoarele supraali mentate gi motoarele in doi timpi atinge valori enprinse intre 300 si 350°C. Temperatura maxima la motoarele in patra timpi atinge 450 500°C. Cifrele ariitate in tablou si disentate mai sus se referd la sareina optimi. La sarcina maxima, randamentul motorului este ceva mai seizut,nriutéfindu-se conditiile de ardere a combusti- wbilului in cilindru din lips de aer. In caz Ge suprasarein’, puteren este limitata de posi- i, 29: a Sigrasarona mavnd ig. 5. Variafia consumulut_specitic de combustibil bilitatea arderii complete in cilindru a combusti- bilului injectat. De indat& ce incepe s% aibe loc in motor o ardere imperfect’, se observ’ Ia evacuare un fum negru gros care trebue evitat find diunitor pieselor motorului. Consumul de combustibil eu o putere calo- ified mai mic& de 9600—10 000 keal kg, cores punzitor randamentuiui dela sareina optima esto de 160—190 giCPh. La sedderea sareinei, consumul creste, dup’ cum rezulti si din diagrama din fig. Din exploatarea motoarelor Diesel in cen. tralele electrice rezult’ ca valori statistice lurmiétoarele cifre medii anuale + Consum de combustibil la motoare Diesel noi cu injectie mecanicd, folosite en eoeticient mare de utiliza + 190-200 g/CPh — Consum de combustibil la motoare ca cele de mai sus, intrebuintate in perioade de vart, cu utilizare redust 200-220 g/CPh * — Consum de combustibilla_motoare vechi eu grad de uzuri mai ayansat, eventual cu injectie pneumatics - 210—250 g/CPh. ‘Daca in loc de motorind ,se foloseste drept combustibil picurk, trebue contat pe un con- sum specific mai ridieat eu aproximativ 5 —10% din cauza pierderilor In prepararea combusti- pilului Consumul de combustibil al motoarelor Diesel variazi foarte putin en puterea nominali a motorului, randamentul acestei- masini find aproape constant independent de marimea unit&fii, eoeace diferentiaz fundamental mo- toarele Diesel de turbinele eu abur unde ra damentul ereste simtitor eu cregterea _puterii unitare, Din canza pretului ridieat al uleinlui, costul materialului de imgere intervine in cheltuelile de exploatare cu. o cota importanta. La mo- toarele uzate care an up eonxum de 5 gICPb de alei, costul ungerii_motorului ega feazt coxtul combustibitul Eeonomia de wlei necesaré realizérii unui pret sciiznt de producere a energiei electrice ex ajutorul motoarelor Diesel, impune supra- vegherea, strictii si reglarea atent a consumului de ulei preeum si curdfirea permanenti a uleiului in vederea mentinerii eapacitiitii sale de ungere si a mirivii timpului la care se schimb’ complet cantitatea de wei din carterul motorului. temele de filtrare si regenerare folosite la cireuitul de ulei al marilor motoare din cen- tralele clectrice constau de obicei din filtre fine de pinzk sau past gi centrifuge de ulei. Filtrele fine de pinzit sau pisii sunt agezate in serie in cireuitul de ulei, tot uleiul din eireuit find obligat a trece prin filtre. Aparatele de centrifugat uleiu? se instalea: de objet in derivatie fal cipal si sunt dimensionate astfel inet dupt un interval de timp, tot wleiul din carter si fie treeut prin centrifug’. Debitul centrifuge este inst simtitor mai mic decit debitul de _ FAG 1 motor Diets 1 = serrvor tle; #~ primal fea: 4~ pompb de ald, ¢— sietor de wel; « e oF Fig. 6. Schema cireultului de ulei la un motor Diesel de centeali electrics ‘tg fin: 7— Sypand de secret: s ~ yreinclator ‘de ‘Met ie contfgh) 9 — eetrtoga; 10 = pompe peut Ul Qe etre iIn fig. Nr. 6 este avitatd schema de ungere a wini motor Diesel de central’ electriea. d) Pornirea motoareior Diesel electrice din centralele Sistemul de pornire a motoarelor Diesel folosite pentru antrenarea generatorilor electric’ astiiai_ generalizat, este pornirea cu ajutorul aesuhi comprimat. An primele momente, la puncrea in mixcare, motorul este actionat cu ajutorul aerului com: primat de presitine 25—40 ata aflut in buteliile de pornire. Se preconizeazi in general ca fiecare: dintr’o instalati si aibe rezerva motor proprie de aer, eu posibilitate de folosire in comu. a acestei rezerve. Rezerva de aer com- primat se obfine in mod obisnuit en un com- presor instalat direct pe motor, iar pentru sigurangi se prevede si un mie grup moto- compresor de demaraj. Pornirea motorului Diesel in bunk stare de functionare se face in 10—40 s, Perioada de demaraj pana la punerea masini in paralel gi inedrearea la plind sarcing este de ordimul 5—7 minute. Acest tip foarte scurt reprezintit unul din avantajele cele mai insemnate al motorului Diesel pentru producerea de enexgic cleetries. ¢) Ungerea motorului Ungerea corect a organelor motorului este de importants primordialt pentru asigurarea bunei funtionari, a sigurantei in exploatare sia prelungirii vielii instalatiei. Fata de celelalte masini cu ardere intern’, motorul Diesel are sarcini termice si mecanice mai mari, din cauza raportului de compresie mare gi cere 0 ungere foarte atenti a orga nelor mobile. La motoarele mari pentru ceutrale electri din cauza conditiilor speciale care se i la ungerea cilindrului, acesta se inge sepa exist& doua sisteme independente de ungere 1. — Ungerea arborelui cotit gi a tuturor piese- Jor in migcare eu exceptia cmigii cilindrului se face cu ulei sub presiune, in cireuit. inchis Uleiul_necesar trebue si fie «le buna calitate, cu indice DD ridieat si eu o vascozitate mijlocie, aproximatiy 10° E la 50°C, ceeace corespunde unui ulei dupa STAS de 410 sau 413 (STAS 751/49) sau 312 (STAS 1179/50). Folosirea unui ulei prea vascos este defa- vorabild unei ungeri bune, deoarece mai ales la perioadele de demaraj yi sarcin’ partial cAnd motorul este rece, uleiul nu poate pitrunde in debit suficient prin orifieiile de ungere, ew toatii presiunea ridicata a pompei, ceeace este diunitor motorului. . — Ungerea cilindrului se face eu ajutorul unui sistem separat de ungere in circuit deschis Pompa de ungere a cilindrului impinge in cilindru 0 anumitd cantitate de wei perfect reglat&é ca debit, dar care se pierde, fiind ars odat& eu combustibilul. Calitatea uleivlui de cilindry este diferits dea uleiului din sistemul 12 general de ungere, tind necesar aci un ulei mai vascos si eu punet de inflamabilitate ridieat. Consumnul de ulei al unui metor Diesel este de 1,25—3 g/CPh pentru motoarele in buna stare de functiune. Cifrele cele mai miei se refer’ la motoarele in patru timpi, cifrele mai mari pentru motwatele in doi timpi, care, dup’ mam aritat, au un comsum de uled mai LEMA ALIMEN TAMIL CL 4 MOTOARI coupustusn. LOR DIESEL, Alimentarea ex combustibil a unei centrale electrice cu motoare Diese! trebue si indepli heasek urmitoarele conditiuni_ esentiale : @) si asigure 0 alimentare {rk intrerupers, cu un grad snficient de sigurant’ ; d) si asigure o ealitate potrivita de com- bustibil pentru nevoile unei bine exploatiri a motorului, Instalatile de combustibil ale unei centrale cleetrice eu motoare Diesel cuprind : 1) stafia de deseircare a combustibilului din vagoanele cisterni; 2) depozitul de stoe al centralei, dimensionat pentru acoperirea nevoilor de com bustibil pentru functionarea la plini sarcing pe timp de 15—30 zile a introgii instalatii; 3) stafia de preparare si pompare a combusti- bilului cuprinzAnd filtrele, aparatele de curitire a combustibilului, ineatzitoarele si _pompele necesare pentru. aducerea combustibilului in sala maginilor si 4) instatatiile interioare de combustibil din sala de masini euprinzind vezervoarele de zi (dimensionate pentru functio- narea pe timp de 1—8 ore a motoarelor) pre- cum si toate pompele si aparatura pentru a adtice combustibilul pani la pompa de injectic @ motorului Combusti trebuintati 1x motoarele Die- sel din centralele electrice sunt produse petro- lifere mai greu volatile (motorina) sau resturi din procestl de distitare si rafinare a pgtrolului (peur), Motoarele lente din contralele electrice con- sum in general motorina cea mai grea are se produce si anume motoring tip C sau D. Picura utilizabild 1a motoarele Diesel de putere mare poate fi picurd parafinoast necracata, reaultaté din distilarea primari a 4iteiului ‘paratinos ; — pieuri parafinoasi din reziduri, rezul- tata din amestecul a diverse fractiuni yi rezi- duri_ ce se obtin din prelu titeinini para- finos —— ‘pieura de cracare, rezultata ea rezidu dupa descompunerea termicit si catalitie’s a pacurit prin procesul de craeare. cura este un combustibil la fel de valuros ca si motorina din punct de vedere al puterii calorifice, dar utilizarea ei, la motoarcle Diesel este greoaie din cauza ‘continutului relativ mare de impuritati si din cauza vascozitatit mari la temperatura ambianta,Din cauzele aritate mai sus folosirea pieurii la motoarele Diesel atrago 0 uzurk mai rapid a pistoanelor si segmentilor, a cilindrilor in partea lor superiors precum si intregii insta- latii de injectie a combustibilului. Un rol insemnat in producerea acestor uzuri 1 au suspeusiile mecanice din combustibil, continutul de sulf preeum si coesificdrile care aut loc It arderea paeurii Motoarele de putere miei, avind orificiile injectorului de ealibru redus nu pot funcfiona eu pacur’ in conditiuni mulfumitoare ; folosirea picurei este rafionaki din punet de vedere al exploatirii abia pentru motoare eu o putere unitaré dela 500 CP in sus. Deasemenea, la motoarelayrapide, supraali- mentate, cu injectie mecaniet, mai delicate in exploatare, este bine si nn se foloseased: pieura decat la unititi mai mari de 1000 CP. Dintre calitiitile de picurs indieate mai sus, paeura parafinoasi reprezinta din punet de vedere al uzurilor in motor, combustibilul cel mai bun deoarece parafina are proprietiti de ungere. Utilizarea picurii parafinoase mai ales in motorul rece conduce ins la depuneri de combustibil solidificat_pe conduetele de injeetie si in sistemul de injectie in general, coeace nocesitii demontarea si euriifirea periodicd a acestuia, Pornirea si oprirea motoarelor care funetio- neazi cu pScuri trebue ficuti en un com- bustibil mai usor, adied eu motoring, pentru a elimina funefionarea motorului reee eu un combustibil de vascozitate mare preeum si pentru a evita inghetarea picurei in conduetel de combustibil ale motorulni in stare de repaus. Din datele actuale se consider’ e& la © centrali, electric& care foloseste plcuri, coustmml de combustibil secundar, de pornire, este de cea 10% din consumul ‘de combus tibil prineipal. Pentru a fi intrebuinfatd in bune condiginni picura trebue preparati inainte de folosirea ci in motor si anume trebue — euritita de impurititi mecanice si api incdlzit’ la o temperatur’ de eca 70—80°C astiel incat si ajungi la pompa de injectie ou © vaseozitate potrivita, Motoarele Diesel trebue si funefioneze in stare de regim eu un combustibil avand o Vascozitate intre 1,25°6 yi 3,5°E, maximum °B. Fabricile constructoare preseriu ea vaseo- zitate maxima in perioada de demaraj cifra de 11°F. Depiisirea valorilor de viscozitate prescrise provored solicitiri mari ale organelor de in- Jectie, wzuri premature ale pompei de injectie ‘si infundarea orificiilor injectorului, ceeace are ca rezultat 0 pulverizare proasti gi deci o ardere incomplets. Sciderea vascozithii sub limita inferioard recomandati, atrage sedplxi prin neetangeitate la pompele de injectie, conduednd la o prosiune mick de injecfie si ca rezultat tot la o pulverizare necorespunzittoare. ‘Trebue deasemenea mentionat ci pkeura ayand un punct de congelare euprins intre 25—42°C trebue inedlzitt pe tot eireuitul din centrala Diesel, dela desereare gi pant la intrarea in motor, ceeace atrage dupa sine un consum permanent de c&lduri precum si masuri snplimentare de inedlzire a rezervoarelor si conduetelor. Curiitirea paeurii de impuritati si apa se poate face prin decantare, prin’ centrifugare sau prin filtrare. Din metodele aritate mai sus, filtrarea are loc ca 0 masuré de prevedere Ia intrarea in motor, independent de combustibilul folosit ; in gospodiria de pieuri a centralei_urmea: deci a se prepara combustibilul fie prin decantare fie_prin contrifugare. Decantarea picurii se face in rezervoare spe- ciale, ineilzite, cu posibilitati de evacuare a combustibilului in diferite punete pe verticalt. Operatia este ieftind si efieace, necesita inst rezervoare de decantare mari gi timp mult pen- tru separarea apei si a impuritatilor. Procedeul este astiizi aplicat la cAteva centrale cu motoare Diesel din R.P.R. si da rezultate bune in exploa- tare mai ales pentru motoare de putere foarte mare; este insk necesar a fi aplicat eu multé prudenti la motoarele cu injeefie mecanick de putere mijlocie. Centrijugarea picurii pentru separarea impu- ritatilor realizeazit o euritire teoreticd mai bund decit decantarea, necesit’ind totodata un timp seurt si un spatiu mai restrans. Apar insti, in acest procedet aparatele de centrifugar care luereazit la 0 turatie foarte mare si care sunt delieate in exploatare. Extinderea instalatiilor de centrifugare la motoarele Diesel care folosese drept_ combusti- bil picura este o armare a desvoltirii motoa- relor Diesel marine foiosind combustibili grei. Experienta cistigata la preparatea eombusti- bilului pentru aceste motoare si care impune folosirea unor instalafii_usoare si oeupand un volum redus, este unul din factorii eare imprim’ astiizi tendinta de a se folosi din ce in ce mai mult aparatele de centrifugare a p&curii la prepararea combustibilului in centralele Diesel clectrice. Inainte de a fi introdus& in separatorul con- trifugal piicura se inealzeste pin’ la aprox. 80°C pentrn a avea o fluiditate cit mai mare in timpul separarii. Nu este permis a se atinge temperaturi mai ridieate deoarece apa din plcuri incepe si fiarb’ si produce astfel spuma ceeace face imposibili. curatire: Prin centrifugare se elimin& ins’ din comb stibil si o serie de particule de densitate mai mare (fulgi de bitum) care sunt combustibile si care ard in motor fra dificultate, Se ereeazi astfel 0 pierdere de combustibil care poate si ating’ 5% din cantitatea totali. Combustibilul rezultat dup’ centrifugare are an grad de cur‘ifire suficient pentru a fi folosit la oxice motor Diesel eonstruit pentru arderea de combustibil grev. In timpul exploatarii 13trebue sii se aibe insi permanent in vedere reglajul centrifugei in funetie de calitatea si densitatea_combustibilalei altfel nu se extrag toate impuritiile mecaniee si apa din combustibil sau rezult& pierderi insemnate de combustibil, eliminat de centrifuga. Literatura sovieticd de specialitate (2) reco- manda folosirea eentrifugelor insi mumai in cazurile cind motoarele deservite fiind delicate impun acest Inern. le definem in prezent, condue la 0 amorti a surplusului de investifii in 2—3 ani de funet nare, pentru o central de putere 5000 —10 000 CP si cu o utilizare annald a puterii instalate de cea 2500 ore. . 3, PROBLEMA VP cL DE RACH Necesitatile de api de ricire ale unei centrale clectrice en motoare Diesel sunt mai reduse necesitatile unei centrale termoelectrice Fig. 7. Schema de alintentare cu combustibil a unei centrale Diesel, cup — renervor de desoteare:3=fitee: pone sentra wear. rate: dt ei tlt fr cata imptett neeanie ocean fen fe Pentru a se simplifies reglajul, a elimina pie derile de combustibil si a avea o curitire pa feeta, s’a incereat in ultimul timp folosirea sistemului de centrifugare dublt in serie, In acest sistem un prim aparat de centrifugare de tip deschis este reglat pentru a separa apa din picurd. P&cura esitt din acest aparat trece intr’un al doilea aparat de centrifugare de tip inchis, in care se face clarificarea adie separarea impuritatilor mecanice. Aceste im- purit&ti raman in corpul centrifugei si se extrag periodie prin opritea si curdfirea aparatului. In fig. 7 este aratatA schema de alimentare cu combustibil a unci centrale Diesel dotata cu_ sistem de centrifugare dubli, in serie. Fata de cheltuelile suplimentare pe care 16 aduc instalatiile pentru prepararea picurii, economiile realizate conform datelor pe care 14 ete remarvr de af petra ‘rnioving I epararea pacurii prin dublé centrifogare —ceneraare deport: $—prenetstors ? cents ror de plcut cath ¥ ~ pompe penta feu ca ory ive teantee otra 24 ties de torah 1 motores cu abur, de putere egal. In general, dupa cum s’a arfitat la bilantul termic, se evacueaza in apa de ricire o cantitate de eildurd, dup’ tipul de motor si_consumul de combustibil, de 400—650 keal/CPh. ‘Temperatura apei la esirea din motor este limitatd de mentinerea pe suprafetele in mis care a unei temperaturi la care si aibe Jor « ungere buna. Conform datelor din experienja sovietica in acest domeniu, preeum si a datelor din experienta de exploatare dela noi, temperatura de egire a apei de ricire din motor’ poate atinge 70—759C, In mod curent, pentru a uu solicita piesele la temperaturi prea ridicate i pentru a micgora depunerile de piatrd in cimaga de ricire ‘a motorului datorita sirurilor din api, se mentine in exploatare o temperaturi de