TERMOFICAREA URBANA
I. DETERMINAREA NATURII, MARIMIT $I VARIAJIEL CONSUMULUI DE CALDURA
Sint rare cazurile in care
consumurile de ckldur’ apa
atit de net separate, inci
siise poati vorbi in ade-
varatul sens al nofiunii
respective de termoficare
industriai sax de termofi>
care urband, adicd de al
mentarea nor consumatori
Conf. ing. IOAN D. STANCESCU
Dupa ce tned tn primul numdr at acestel re~
visie au fost expuse principle termoficara
$f s-a examiaat rolul el energetic si economic
pe plan genera’ [i] Intr-wi articol urmdtor
fu fost cercetate mai tndeazroape condifite
energetice ale termoficdrlt ludastriate (2). Arti
colut de fupd se ocuyd de contitite «merge
tee ale fermopicaril urban’, analizint natura,
mdrimea si variatia consumurt'or termice, e€
urmeazd 8J fie acoperite din’r-o cent. ald de
termoficare ‘urbana. fntt-un areal vitor ur-
dreaz’ corespunzitor adaue
gindu-se la categosiile de
consum respective
‘Mai este de menfionat
c& in ceca ce priveste insta-
layiile de producere a cal-
durii in regim de termo-
ficare, acestea trebuie si
satisfact toate cererile de
industriali sau urbani cu
c&ldurd produst combinat
cu energie electric’. Dag
mai este posibil a intilni uneori cazuzi tn care
si avem deaface numai cu o termoficare urbana,
adici cu alimentarea unei zone de consuma-
tori din care s& lipseascd complet orice consum
de caldurt cu caracter industrial, cazul celdlalt
este practic imposibil, deoarece orice indus
trie are si un minim de consum termic cu
saracter neindustrial, in legituraé cu consumul
birourilor si locuinfelor aferente.
Intrucit ‘consumurile de calduri, care prin
natura lor dau denumirea caracteristica, apar
de obicei_mixt, in cazurile reale, care sint
comibinafii cu diferite ponderi, denumirea termo-
ficdrii este dictati de natura consumului pre-
ponderent. Astfel, infelegem prin termoficaye
industrialé alimentarea cu cilduri produsi combi-
nat cu energie electrici a unui sau mai multor
consumatori, in special pentru acoperirea nece-
‘lor tehnologice, in timp ce prin dermoficare
urband se satisfac mai ales necesitafile de céldura
pentru nevoiie de trai si ale gospodariei comunale
Gin centre mari populate sau noi Syezri mun-
citoresti.
Dupa aceste precizisi menite si evidensicze
foarte clar caracterul mixt al consumurilor termice
ce urmeaza a fi acoperite din centralele de termo-
ficare (CET), trebuie aratat ci pentru conside-
rafiile relativ la termoficarea urban&ce vom face
in cadrul articolului de fafa, ne putem mazgini
la problemele legate de acoperirea sarcinii ter-
mice aferenti nevoilor de trai si gospodariei
urbane. Nu ne vom ocupa ca atare de problema
acoperirii sarcini tehnologice a unor industri eare
s-ar gasi in interiorul centrului respectiv, deoa-
rece “acestea, cerind in general cAlduri cu
parametri mai tualti, tot nu pot fi alimentate
din sefeaua general urban; ori, din moment
ce problema alimentarii lor tot trebuie rezolvata
separat, putem considera ci se trateazi dup’
practica termoficarii industriale, adici tnafara
preocupirilor de fap. tu ceea ce priveste nece-
sitafile de caldur pentru alte scopuri dectt cele
tehuologice, ale eventualelor industrii din cadrul
centrelor considerate, le,.avind acelas caracter
cu sarcinile aglomerafiunii cercetate, se . inca
meazd 51 se trateze solufide ae principlu st
Fornicle de realizare a instalajiilor.
caldura ale caxtierului sau
sectorulai urban respectiv,
inclusiv energia termicd
ceruti “de procesele industriilor amplasate in
zona lor.
1. Consumul de ealduri al centrelor populate
Determinanta pentru termoficarea urban este
defalcarea acelor necesitai de c&ldura din balanfa
globali a aglomerafiei respective, care mai pot
fi satisficute prin termoficare la nivelul de
temperatur& cerut. Din fericire, cea mai mare
parte a necesitatilor de c&ldura ale marilor centre
sint la joasi temperatur’, adici susceptibile a
fi acoperite cu toate avantajele tehnice si eco-
nomice ale termoficarii, In lipsa unor date cores-
punzitoare pentru fara noastrit, redim in
tabela 1'cu titls informativ cfteva’ dite exem-
plificatoare ale unor orase din U.RSS. [3].
Tabela 4
Structura procentuald a balanfel energetico
@ unor orage din UR.S.S,
(exclusiv consumatorit industriali)
‘inc
mo roe
core | ‘ead
[ons | a
Baka
1. Procese de
forta gi ilu
minal. 1310 7
2, Provese eu
tempera |
turd rid
cate. 8 7| 55
1. Procese eu pe.)
tempera) i 1
urd madie| 47.5 }1.7.5) 8
4. Procese ca) “|S md
tempera-
turd joast | 71.5
Tota ...[100 T0000
00
Dup cum reiese din cifrele indicate, consumul
de clduri caxe ar putea fi acoperit prin termo-
ficate este de ordinul 70—80% din consumul
global ai localitdtilor respective, Misura in care
fn general se va ajunge a se acoperi acest consum
prin termoficare depinde de mulfi factori, printre
303 care prin influenfa ei economict hotiritoare este
gi tispindirea geograficd a consumurilor,
Antrucit in cadrul de fafa intereseaz’ numai
consumurile termice ce pot fi acoperite prin
termoficarea urban, vom lisa deoparte orice
alte consumuri si ne vem limita numai la
primele, incercind a le determina dupa natura,
mea si variafie for tn timp. In aceasta
privinfi distingem :
a) necesarul de cildura-pentru incalzire,
‘}) necesarul de cilduri pentru ventilatie,
c) necesarul de cilduri pentru alimentarea cz
apa calda,
adici necesitifi de cdlduri legate de asi-
gurarea condifiilor normale de munca si trai
ule populafici, ceea ce subliniaz’, dupa cum s-a
mai aritat [i], pe ling’ aspectul economic si
importanfa sociala a termoficirii urbane,
tn cea ce priveste caracterul variafiei fn timp,
primele doua categorii de consum de c&lduri —
Pentru inclzire si ventilafie — au un caracter
sezonier, in timp ce ultima reprezinti o sarcind
permanent in tot timpul anului,
2. Necesarul de cilduri pentru tnedilzire si
ventilatic
Necesitipile de cilduri pentru incalzire si
ventilafie cuprind cantitafile de cilduri necesare
tuturor cliditilor ; de locuit, administrative, cu
caracter social, inclusiv clidirile industriale din
zona sau localitatea respectiva.
In ceea ce priveste mirimea sa, consumul de
caldurd pentru ixedizive depinde in primul rind
de- factorii climatici determinafi prin situayia
geograficd, altitudinea si regimul de vinturi al
Jocalitafii ‘considerate si in al doilea rind de
natura construcfiei, pozifia si destinafia clidirilor
respective.
Consumul orar de cdidura pentru incdlzire se
determina dupa calculul pierderilor termice ale
clidirii in condifiile concrete de agezare si regim
de fncalzire. Astfel, pentru condifiile din tara
noastra marimea pierderilor se determind dupa
STAS 1907-52 cu formula
% =F S(t,—t,) kealfh,
fa care:
Jo este cantitatea de cilduri ce se
pierde prin elementul de con-
strucfie considerat, in keal/h ;
suprafafa clementului de con:
strucfie considerat, in m*;
coeficientul de transmisie a
efldurii, in keal/m?, b. grad ;
temperatura aerului din interi-
orul incdperii, dupi STAS
1542.50,
temperatura aerului din exte-
rior dupai{STAS 1488-54 sau
a inctperilor vecine, in °C.
Prin insumarea pierderilor de c&ldurd gp
calculate pentru fiecare clement de constructie
al inciperii se obfine Qj, adicd cantitatea de
cAlduri pierduti prin suprafefele ce marginesc
ineiperea, iar cantitatea totali de cdldurd
1
se
k-
um
o-
304
pierduta Qy, se obfine apticind adausurile indi-
cate in STAS-ul citat, pentru orientare, acfi-
unea vintului, intreruperea funcfionarii tnc&l-
ziti si pentru reincilzirea suprafefelor reci ale
inc&perii.
Acest sistem de calcul este prea laborios si
int si dificultagi in ceea ce priveste datele
disponibile relative la clidiri in faza ‘de studii
telinico-economice sau de anteproiectare a termo-
ficirii, astfel incit pentru aceste scopuri se te-
comands formula mai simpli (4, 5):
Qs= 4.0 (4 — 4) kealjh,
in care:
Qs este necesarul de calduri pentru
incalzirea unei clidiri, tn keal/h ;
caracteristica de inc&lzire a
cladirii, in keal/m®. h. grad;
Ae
t — temperatura acrului din inte:
ioral inciperii, in °C;
f, — temperatura aerului din exte-
rior, in °C;
VY — volimul cladirii, masurat in
exterior, in m*,
Caracteristica de incilzire depinde mai ales
de mirimea si natura constructiei, avind valori
foarte variate pentru diferitele feluri de clidiri,
Pentru caleulele preliminare de termoficare sint
de aceea necesare 0 serie de valori pentru tipurile
de clidiri mai des intilnite. Intrucit pentru
condifiile din fara nostri nu dispunem inci de
date de acest gen, este necesar ca intr-un timp
elt mai scurt s& se determine un minim de valori.
In aceasti privinga este de observat, ci pentru
condifiile din U.R.S.S., existd stabilité o serie
intreagi de indici pentru diferitele categorii de
cladiri [4, 5, 6), iar pentru cladirile de locuit
caracteristica de incAlzire este dat si in funcfie
de volumul clidirilor (fig. 1), Exist de asemenea
o° 0 0% 30 49 30 60 7 80
Volum exterior alolichie-ia su mp?
1. Varlatin caracteristicit de tnedlzire a elAdirtior
de locult in funfie de volumul lfdirfl, pentru con-
digile din URS.S.
formule empirice pentru calcularea lui x, dintre
care cea mai recenta, stabilit’ de Ermolaev,
reuneste in mod complex influenta factorilor
determinanti. [5]. Pentru caleule cu totul orientative ‘pentru
cartiere noi, cind natura si marimea clidirilor
ce se vor construi nu este ined fixata, se recomand&
{4] pentru condifiile din U.R.S.S. folosirea
urmAtoarelor valori ale caracteristicilor de incal-
tire:
clddirhindustriale de fabricajie r—=0,45—0,75 kcal/m?-h- gra
elddirlindustriaie auxiliare .. 2=-0,35 Keal/m*-h-grd
elddiri de locuit i sociale: 3 keal/mn?- gr
Cum aceste valori nu pot fi preluate pentru
condifiile noastre, ar fi interesant de stabilit,
fnaintea unei acfiuni mai generale, cel pufin
sotheay
0 to 2-20
——+h
Fig. 2, Variagia consumulul orar de efldura pentru tnedlzire
{tn finetie de temperatura exterioar’,
citeva valori echivalente care s& poati fi folosite
in calculele preliminare de termoficare.
© mare influenfi asupra dimensionarii insta’
lafiilor de termoficare o are valoarea temperaturii
exterioare 4, care se introduce in formula de
calcul. Dup& cum s-a, aritat, aceasta valoare
a fost recent stabilité prin STAS 1488-54 pentru
diferite zone din fara noastra in anumite ipoteze,
ins. studiul acestei temperaturi convenfionale de
calcul trebuie continuat si adincit, astfel incit
s& se dispuni de date pentru toate localitafile
si diferite categorii de pereti [7].
Calculat pe aceste baze, consumul orar de
cilduri pentru incalzire vatiazd liniar cu dife-
renfa dintre temperaturile interioare si exterioare,
inclinarea dreptelor find determinata prin valoa-
rea lui x si volumul cladirilor respective. (fig. 2).
In practicd, se constati oarecare abateri de la
dependenja liniar’, deoarece la temperaturi
exterioare joase personalul de deservire si loca-
tarli clidirilor inchid mai cu griji comunicafiile
cu exteriorul, pe cind la temperaturi exterioare
mai ridicate se procedeaza invers.
Consumul de céldurd pentru ventilafie este
foarte diferit in funcfie de destinafia cladirilor.
In timp ce pentru claditile de locuit, care de
obicei nu au_instalafii speciale de ventilatie, el
este de ordinul 5—10% din consumul de caiduri
pentru incdlzire si poate fi ca atare neglijat
tn calculele preliminare de termoficare, el depi-
geste pentru intreprinderile industriale deseori
sonsumul pentru incilzire, Pentru clidiri ex
caracter social, teatre, cluburi, ete., consumul
de calduri pentru ventilatie poate’ fi evaluat
aproximativ la 20-30% din consamul pentra
incilzive.
Determinarea consumulii de calduri pentru
ventilafie trebuie si se faci in mod normal pe
baza datelor de proiectare ale cladirilor si
instalafiilor respective, Pentru evaluairi se poate
folosi formula [4]:
Q,= nV eco(t — t.) keal/h,
fu care:
@, este consumul orar de cildura pentru
ventilasie, in keal/h
n — numirul ‘schimburilor de acr
. pe ord;
V, — volumul ventilat al clidirii, in
m?;
¢ — c&ldura specificd a aerului, egali
cu 0,31 keal/m® ;
4 = temperatura acrului__incalzit
introdus in inedpere, °C;
4, — temperatura aerului exterior,
in °C.
Consumul de cilduri pentru ventilafie variaz’
deci direct proportional cu (f—4,).
Pentru a reduce consumul de cifdura pentru
ventilafie, este indicat a se alege temperatura
exterioard minima f,, dup care se face
calculul instalafiilor de ventilafie, mai mick decit,
temperatura exterioar’ conventional dup care
se determina consumul de cdlduri pentru incilzire,
urmind ca pentru perioada in care temperatura
exterioara scade sub f si se micsoreze numaru)
schimburilor de aer, astfel incit s& nu fie depasit,
debitul de cildur3 calculat pentru ventilatie.
Evident ci pentru atelierele industriale cu
emanafii foarte nocive, instalafiile de ventilafie
se calculeazi cu un
‘Temperatura t, se alege, de exemplu in
U.LR.S.S. egali cu 1,25 din temperetura medie a
lunii celei mai friguroase ; este necesar ca organele
in drept si fixeze in mod similar ca pentru fy
hese
—-2,
——40 few
Fig. 3, Variatle consumului de efldurd pentru
venlilatie tt functle de temperatura exterioard.
‘2 com list prin mdacores achmburlor dear;
‘cee ales ov cand are ora
o temperatura de calcul f4, $i pentru condifiile
farii_noastre.
In urma acestei restricfii, consumul de caldurs
pentru ventilafie nu mai creste liniar dectt pint
Ja valoaréa fy, la depisirea cireia consumul
rimine constant (fig. 3)
305 Din cele mai sus aritate rezulta cA si consumul
total orar de caldura pentru incilzire si ventilagie
variazi liniar cu temperatura exterioar’, cu o
frtngere la temperatura f,, (fig. 4)
Pentru proiectarea instalatiilor de termoficare
si stabilirea regimului de funcfionare sint necesare
sofkeol/s
——&
Fig. 4. Variafia consumuluj orar de cfldura
entra inedleire si ventilaie tn functie de
temperatura exteriourd,
urmitoarele trei diagrame ale sarcinii termice
diagrama zilnicd, anuald si diagrama anuald de
duratd, denumiti si cuba sarcinilor termice
dlasate.
Diagrama zilnicd. Spre deoscbire de cererile
de energie electrici care trebule acoperite de
instalafiile de producere imediat, cererile de
cildurd sint mai pufin exigente in'ceea ce pri-
veste legitura intre necesitipile momentane si
acoperirea lor, deoarece consumul are loc ~
cu excepfia ventilafiei — prin procese de schimb
de c&ldur’ care, datorit& diferentelor relativ
mici de temperaturi in joc, decurg relativ
incet. Totodata, intervine si influenta amorti-
zanti a capacitapii de acumulare termici a
clidirilor cit si efectul radiafiei solare,
Astiel, furnizarea cAlduri pentru incalzire
intr-un raion constind mai ales din clidiri de
Jocuit si cu caracter administrativ, poate fi
condusi — mai ales daci temperatura exterioar&
nu are variafii prea meri —- dup temperatura
medie exterioard a unui interval destul de fung
de timp, de exemplu 8— 16 ore, sou chiar
24 ore, diferenfa intre pierderile de calduri ale
cladirilor si cdldura livrata fiind compensata prin
inerfia termicd a cladirilor. In acest caz, diagrama
zilnici a cXldurii furnizate are forma deosebit de
favorabil’ redata in fig. 5, sau chiar a unci
orizontale daci furnizarea c&ldurii se face fri
a fine seama de variafia temperaturii exterioare
in timp de 24 de ore, $i anume dupa temperatura
medie a ultimelor 24 ore, sau dupa temperatura
In dimineafa zilei respective. In cazul diagramei
din fig. 5, sarcina termicd medie este foarte
aproape de sarcina maxim’, respectiv, sarcina
minima. Suprafafa diagramei reprezint& can-
titatea de cildura livrata in ziua respectiva, care
reiese si din inmulfirea sarcis medii cu durata
intervalului considerat.
Din cauza capacitatii mici“de acumulare ter-
mic a clidirilor industriale, cildura furnizatd
pentru incilzirea lor trebuie si urmireasc’: mai
indeaproape acoperirea pierderilor de cildurd,
306
adict variafia temperaturii exterioare. Pentrii
aceste clidiri s-ar putea reduce furnizarea caldurii
in perioada fn care nu se lucreazi, urmind a
incepe incilzirea ceva inaintea inceperii lucrului ;
totusi, practic s-a constatat ci din punct de
vedere al exploatarii este preferabil — in cazul
termofic&rii — si nu se reduc temperature interi-
oar’ in aceasta perioada si si se continuie alimen-
tarea cu cildurd. In ceea ce priveste sarcina
ventilafiei, pentru cladirile de locuit, éa are, asa
redusi cum este, o durata zilnic continua. Pentru
clidirile cu caracter social si ccle industriale ea
nu apare decit in perioada de folosire, respectiv
de funcfionare ; de aceea diagramele zilnice sint
foarte variate,” avind fntreruperi si suprapuneri
de consumuri.
Diagrama anualé arat& variatia sarcinii_ in
diferitele luni sau anotimpuri, Diagrama anual
a.unui cartier sau a fntregului sistem se construie-
ste din diagramele anuale ale sarcinii termice ale
i
Li
O26 eURM BED LA
Fig. 5. Diagrama zlinied a eflduril livrate de CET pentru
inciizirea unui cartier cu clidiri de locuit $1 administrative,
diferitelor tipuri de consumatori si ale consuma-
torilor separafi_mai importanfi.
Astiel, in fig. 6 este redat’ procentual
variafia anuald a caldurii livrate lunar pentru
incdlzirea unui cartier cu clédiri mari de locuit
situat intr-o regiune cu climi temperati res-
pectiv intr-o regiune cu clima rece. Se vede usor
influenfa mare a climei mai reci atit in ceea ce
% 110
100
90
7M WY VE Wd Vl KX XPD
Fig. 6, Variatia procentuali anual’ a eildurit jivrate Tunar
pentru inedlzirea unui eartier cu clidiri mari de locuit :
4 —repius ou ln emperth; 6 relane cu cliak ree,
priveste durata sezonului de incilzire cit gi
asupra variafiei sarcinii termice in cursal anului,
Dact ta cdidura pentru incdlzire se adauga in
mod corespunzitor cAldura livrati anual pentra
ventilafie, se obfine aga numita diagram anuald
a sarcinii sezoniere, marcati prin disparitia
consumului in efteva luni calde, al ctor. numir depinde de caracterul regiunii climatice a consu-
matorilor considerafi.
Pentru a obfine cantitafile de calduri ce
trebitie livrate de CET, se insumeazi toate
constimurile de cildurd cate reprezinta cantitifile
la abonati si se adauga pierderile termice
in refea. Aceste pierderi nu depind de sarcina
termici si sint de ordinul 4—6% la sarcina
termicd maxima a refelei. Deoarece ele nu variaz
cu sarcina, pierderile medii anuale ale refelei
termice constituie 8—12% din citdura livrata
de CET.
Diagrama anual de duratdé a consumului de
cAldurd pentru incdlzire reda consumurile orare
clasate dup’ marimea si frecvenfa ‘respectiv
durata lor (fig. 8). Pentru instalafii in funcfiune,
ea se intocmeste din valorile orare — cind deter-
minarea lor directé sau indirect este posibilé
—ordonate dup durata fiecdrei valori in anul
respectiv. Pentru cazurile in care este necesari
o predeterminare a acestei diagrame, ea se
poate construi pe baza datelor relative la durata
diferitelor temperaturi exterioare in decursul
sezomulni de incalzire, fie direct [4], fie — ceea
ce permite o urmarire mai usoari — prin in-
termediul curbei clasate a temperatutilor exte-
rioare.
Curba clasati a temperaturilor exterioare,
necesari aci ca o curb auxiliari, se construieste
ca orice curb clasata prin ordonareg temperatu-
rilor exterioare citite orar dupa durata lor respec-
tiv’ in cursul unui an, folosind in acest scop
inregistrarile meteorologice ale temperaturii,
Deoarece regimul temperaturii exterioare variazi
sensibil de Ia an la an, pentru a se obfine o curb
clasati reprezentativa este necesar a se cerceta o
serie suficient de mare de ani caracteristici.
Spre deosebire de temperatura exterioar’
convenfionali recent stabilit’ ca bazi pentru
dimensionarea instalafiilor de incalzire, curbele
clasate ale temperatusilor exterioare mu sint
folosite pentru determinarea directé de mitimi
de instalafii, ci servese numai pentru intocmirea
unor curbe de consum, care dupa cum se va vedea
suferd o serie de aproximari cu ocazia insumarii
consumurilor termice de diferite categorii, si care
sint destinate in special pentru stabilirea regi-
murilor economice de funcfionare. De aceea nu
s-a gisit incd necesar a se elabora prescripfii sau
norme pentru felul th care si se ajungi la obfinerea
unei ctirbe clasate a temperaturii exterfoare
reprezentative pentru scopul aici urmarit. In
lipsa unor astfel de recomandazi, s-au construit
dupa datcle disponibile curbele clasate ale tem-
peraturii exterioare pentru citeva localitafi din
fara noastra, curbe redate cu caracter informativ
in fig. 7.
Dispunind in acest fel de curba clasat& a tempe-
raturii exterioare pentru centrul considerat, ea
se trece in sfertul din dreapta jos al diagramei
ce urmarim, dup cum se vede in fig. 8. In sfertul
din stinga jos se reprezint4 variafia consumului
orar de caidurd in funcfie de temperatura exte-
rioar’, dupa dreapta respectiva, a cirei construc
fie a fost redat in fig. 2.
‘Transferind — dup cum indick exemplul
introdus — consumul orar de cildur& corespun-
zitor unei anumite temperaturi exterioare la
durata anuali e acestei temperaturi, se obfin
“28
Forgets edroerd 0
BIO
Fig. 7. Curbe clasate de temperaturi exterloare pentru clteva
localitayt din RP.
4 —Clmpalong molds b —Ingls ¢— Galt: €~ Maonsea
Ant.
in sfertul din dreapta sus al figurii, ordonatele
consumului orar de c&lduri pentru. incdlzire,
clasate dupa durata lor anuala, adic& curbs
anuali de durati a consumului orar de calduri
pentru incdlzire,
Menfionim spre buna regula si aici, ci. pentru
obfinerea cantitapii de cildura ce trebue debitat’
orar_de CET, urmeazt a se adauga pierderile
refelii termice,’ care nedepinzind de sarcin’ se
adauga ca o valoare constant la intreaga curb&,
Suprafafa de sub curba clasatd a sarci
termice pentru inciilzire reprezintd cent'tatea
total de caldura ce trebuie debitati in acest scop
Fig. 8. Construirea diagramel anuale de durati a consumulul
‘orar de caldura pentru tnealsit.
de catre CET. Este interesant de observat, ci
atit pentru condifiile din U.R.S.S. [4] cit si
pentru fara noastri, se poate calcula cu 0 eroare
mic& cantitatea de cilduri ce trebuie debitata
anual pentru incilzire, admifind sarcina orar&
medie egal cu 50% din sarcina orara maxima si
inmulfind sarcma medie cu numirul de ore al
sezonului de incdlzire. Adica, este suficient pentru
acest scop dea cunoaste numai durata sezonului
de inc&lzire (vezi abscisa corespunzitoare) fark
amaifi nevoie de curba clasat’ a temperaturilor
307 exterioare, sezonul de fnedlzire incepind la
sciderea temperaturii exterioare medi zilnice
sub + 10°C in curs detrei zile consecutiv si
incetind cind valoareade + 10°C este din now
depasitX in aceleasi condifii.
Diagrama anuali clasati a consumului de
calduri pentru ventilagie nu poate fi intocmita
in acelas mod ca a sarcinii termicepentruincalzire,
deoarece acest consum desi depedent direct de
temperatura exterioar’ este un consum eu caracter
intermitent. Din aceasti cauzd orele sale de
utilizare, adict durata sa, nu coincide ci este mai
mica decit a temperaturilor exterioare si ca atare
clasarea sa nu corespunde legii de clasare a tempe-
taturilor exterioare, cum este cazul consumului,
de c&ldura pentru incalzire cu caracter continun,
Prin urmare insumarea lineard ficuta in fig.
4, pentru cele dow consumuri de caldura, pentru
incilzire si ventilafie si care este corectd pentru
consume! rar nu poate servi la intocmirea
diagramei anuale de durata a celor dowd consu-
muri. Aceasta se poate totusi obfine, evitindu-se
metoda exact dar laborioasd a thsumarii diagra-
melor zilnice corespunzatoare a celor dowd consa-
muri adunate, prin metcda simplificati care
se recomandi’ mai jes si pentru insumarea
corespunzitoare a consumului de apa celda.
Aproximafia este suficient’ pentru scopul
urmirit,
3. Necesarul de cilduri pentru alimentarea eu
api calda
Alimentarea cu apa cald&, atit de usor reali-
zabila pe scari mare prin sistemele de termo-
ficare, ocup un loc de frunte in gospogaria ener-
geticd a oragului si reprezinta in acelasi timp un
consum important si, cea ce este indeosebi de
apreciat, cu caracter continuu pentru CET in
tot cursul anului,
Pentru determinarea consumului de cildurd
datorit furnizirii apc calde se pot face calcule
preliminare sau se pot utiliza indici statistici.
In ambele cazuri trebuie si se find seama de
procentul meren in crestere al populafiei ce
urmeazi a fi deserviti cu apd caldd cit si de
faptul ci pentru perioade mai lungi_ trebuie
s& se admit& pentru anii mai depirtafi norme
de consum mai ridicate care si fini seama
cresterea bunei stiri si confortului populafi
Nu vom intra in detalii relativ la aprecierea
cifrelor de consum de ap’ calda, care se pot
urmari fn literatura de specialitate, ci vom
menfiona numai cX dupa experienfa’ sovietic’
[5] consumul de c&ldur’ pentru alimentarea cu
apa caida atinge ca sarcin’ orard medie 20-25%
iar ce sarcind orari maxima 40—50 % din consu-
mul orar_ maxim de cilduri pentru ‘incalzire. In
ceea ce priveste indicii corespunzitori de consum
in U.R.S.S. ne referim la datele din tabela 2.
Spre deosebire de consumul de c&ldura pentru
incilzire si ventilafie, variafia consumului de
calduri pentru api caldi nu are caracter sezonier,
aceastA sarcind termici ddinuind in tot cursul
anului, In schimb, variafia acestui consum depinde
308
de temperatura apei reci si este determinatd
exclusiv de necesitifile individuale ale oamenilor,
respectiv de condifiile lor de munca si de trai,
Diagramele zilnice ale aliment&rii cu apa cald&
sint foarte diferite dupa regiuni si consumatori
gi difera chiar penéra acelasi consumator sensibil
dela ozilla alta, respectiv de la o perioada a anului
Ia alta, In timp ce de exemplu consumul de ap%
calda pentru instalafiile de dusuri ale intreprin-
derilor are virfuri pronunfate dar scurte la termi-
7)
20)
25
2 i
3 {
a +
5 t
2
06 8 8&6 2 ON 6 2 8 uh
Sinbils Lominres Leni
Fig."9. Exempla de diagrama de consum de api cald&
~ fntr-o claire de Tocuit.
narea fiectirui schimb si este aproape nul in orele
Iucru, consumul pentru nevoile casnice variaz’
diferit., de exemplu dup fig. 9 [5].
Diagramele anuale ale consumului de cildura
pentru alimentarea cu api cald& sint dintre cele
Corsuneeapirss &
Tame
WW Ma eX XB
Fig. 10, Variatia anual a consumului de apa ealda
ftatr 9 elidire de locuit (8).
mai uniforme, cunt se poate vedea, de exemplu,
din fig. 10.
4, Sareina termi total si variatia ei.
Dupi analiza si stabilirea diferitelor categorii
de consum termic, se poate aborda determinarea
sarcinii totale termice si a variafiei ei, si obfine
astfel unul din elementele energetice de bazi
pentru studiul si dimensionarea instalafiilor de
termoficare, atit in ceea ce priveste instalapiile
de producete cit si cele de transport si distributie
Sarcina termicd totali trebuie determinat&
atit ca valoare orari maxima cit si ca livrare
anuala de caildura,
Valoarea orari maxima « consumului decalduri
se extrage din diagramele zilnice totalizatoare
ale diferitelor categorii de consum, sau in lipsa acestora, se obtine din adunarea consumurilor
maxime’ ale diferitelor categorii de consum,
finindu-se insi seama de gradul de simulta-
neitate respectiv.
‘Diagrama anuald a sarcinii termice totale se
objine prin’ fnsumarea consumului diferitelor
categorii de consumuri, dupa consumul zilnic
100
Lonsum retal
cb cadres
TW WW We Wi eR AD
Fig. 11. Diagrama anual a consumului total
de caldurs.
sau dup& consumul lunar, fn wltimul caz obfintn-
du-se o diagrama fn trepte de tipul celei a consu-
mului pentru fnealzire din fig. 6. Se obisnuieste
cite odat ca in diagrama anual de un tip sau
celilalt s& se introduces punctat valoarea sarci-
nilor orare maxime din zilele sau lunile respec-
tive.
In fig11 se red un exemplu al variafiei anuale
a consumului total de cldura.La baza diagramei
este trecut consumul de c&lduri pentru alimen-
tarea cu apa caldi care are un caracter perma,
nent tot anul, in timp ce consumurile de cilduri
pentru incilzire si ventilafie se suprapun cu
caracterul lor sezonier in lunile reci.
In ceea ce priveste diagrama anuala de durati
a sarcinii termice totale, adici curba clasata a
consumurilor orare totale de caldur’, aceasta
se poate intocmi in mod_riguros corect daci_ se
dispune de diagramele zilnice ale consumurilor
orare totale. Cum intocmirea tuturor acestor
diagrame zilnice este foarte laborioasi si nici
practic posibili in stadiul de studi tehnico-
economice sau proiectare a unui sistem de
termoficare, aceast% metoda se foloseste numai in
instalafiile in funcfiune unde pe baza citiriior si
inregistririlor de exploatare, diagrama de durat&
se poate construi corespunzator de exact.
wok cel/b
Sarcina termicé
votele
Fig, 12, Diagrama anuald de durati a consumului total
de caldurd.
Pentra necesitafile proiectirii se poate folosi
una din metodele simplificate recomandaté de
practica sovietica [4, 5] obfintndu-se, de exemplu,
dup’ Sokolov o curb’ clasati a’ consumului
orar de cildura ca aceea reprezentata in fig. 12,
in care peste sarcina sezonieri a inctlzirii si
ventilafiei s-a suprapus vaoarea medie a consum-
ului de c&ldura pentru alimentarea cu api
calda, ca indicare prin liniile punctate a marimi
valoriior_maxime si minime posibile de scurt4
durati. Pentru perioada in afara sezonului de
incilzire, in care exist’ numai sarcina de alimen-
tare cu api calda, se construieste dup% regulile
cunoscute diagrama dedurat& a acestui consum,
Peste aceasti diagrama urmeazi a se adiuga,
dup’ cum am aratat, pierderile refelii termice.
5. Indici generali deconsum urban de eildurd
Dup& ce am trecut in revistA natura, modul
de calcul si variafiile diferitelor categorii de
consumuri de cildurt, ar fi fost interesant a
prezenta si uncle cifre in legiturd cu condifiile
din fara noastri. Cum insi nu avem inci la noi
instalafii de termoficare urban4 in functiune si
datele restrinse ce existi nu depasese stadiul
anteproiectrii, am cousiderat mai interesant a
reda in incheiere datele caracteristice pentru
condifiile din U.R.S.S. rezultate dintr-o indelun-
gat practicd in acest domeniu, ‘Tabela 2 red
Tabela 2
Indiel pentra consuinnl de oldurd tm diferitele
] conn ores mixin | coosum anual |
Raton commun | “Rpraioouor | Lean oeulr
—
IncAlzirea si | 1
tilaiaelairifor
de locuit i s0-
|
32 1.9 19
jo dae Be 001250100 300, 9.8
Consum casnie dl :
‘apa calda 400 wa
Bal publice | | 40 oaa |
Spalatorii . . . 60 1 0,24 1
Glntine res: i
taurante 50 os
| i
7 ] |
Total... 950 soya 36| 50| 3,7| 28)
Il )
Zona 1: Siberia, Ural $1 nordul parti! europene a |
URSS.
Zona 2: Zona de mijloc a par{il europene a U.R.S.S.
fi partea de nord a Aslei Cintrale.
| Zona 8: Partea de sud a pirtii europene a U.RS.S.
Zona 4: Crimea, Caucazul, Asia Centrald.
pe ling cifrele totale ale consumurilor maxime
orare de cildur& si consumurile anuale si compo-
nenfa pe diferitele mari categorii deconsumatori
urbani. De observat cA din cauza condifiilor cli
matice foarte diferite, se disting in U.R.S.S. din
309 acest punct de vedere patru:zone de consum,
dintre care zona 3 se apropie cel mai mult de
condifiile din fara noastri. Cifrele sint luate
din recenta lucrare a lui Kopiev [5} si difert
intrucitva de cifrele cunoscute pind acum dupi
Sokolov [4], in special in ceea ce priveste com-
ponenfa structurali a consumului, ” valorile
pentru consumul total fiind mai apropiate.
Cu cifrele din tabela 2 rezultd in U.R.S.S.
urmitoarea densitave de consum termic pe km,
in cvartaluri sau orase noi in care densitatea
medie a populafiei este de cea 25000 loc./km?.
(vezi tabela 3)
Tabela
Indie} pentru densitatea eonsumulul termle m U.S:
‘Conmum, spuat de eat. |
| cone erar mani de
‘uae | urd 0 koan kt
| Sidtee gel
Zona 1. 49 140,000
| Zona 2 6 1 125.000
Zona 3 38 92.000
| Zona 4 u 70.000
6. Coneluaii
Natura, mirimea si variagia consumului de
cUlduri constituie elemente energetice de_ba
pentru studiul, proiectarea si exploatarea insta-
lafiilor de termoficare uzban8. Cum in materie
de termoficare urban, in fara noastri, nu s-a
depasit inci stadiul de studii tehnico-economice
sau de anteproiectare, nu dispunem nck de indici
specifici condifiilor noastre, Este insi iu interesul
direct al usurazii si accelerasii introducerii acestei
*
forme superioare de gospodrire energetic’ urban’
ca bazele energetice si tehnico-economice s& fie
bine clarificate, in care scop ar fi interesant de a se
dispune cit mai curind de cifre de consum cucarae-
ter general, de felul indicilor din U.R.S.S. redafi
mai sus,
Pentru stabilirea acestor indici generali este
insd nevoie, dupa cam s-a aratat, de o serie de
date auxiliare, ca de exemplu, caracteristica de
incalzire a cliditilor(x)pentru diferitele construcfii
ce intra la noi fn considerare, fixarea unei tempe-
raturii exterjoare minime de caleu! pentru venti-
lafie, continuarea si adincirea cexcetirilor in
legituri cu temperaturlie exterioare minime
convenfionale recent fixate, etc, la 0 cror Amu-
rire institutele de specialitate si orurile oficiale
de resort sint chemate a da un concurs deosebit
de prefios.
Blotiografle.
(a) Staneesea I. D. Termoticarea. Principll — domenil de
‘apticare — importanta energetic’ §1 economics, Ener-
getica, nr, 12/1958.
(@) Gheorghid "St, Termoticarea sndustrials,
‘nF. 9/1953.
{G) Melentiev L."A. Termoficarea, vol. II, Bazele teoretice
‘ale construcfiel si exploataril sistemelor de termof leare,
Ea, Acad. de Sine a URS.S,, 1948, (trad, Edit
tura Energetica de Stat, 1953),
(4) Sokolov I. B. Refele termice, Moscova, 1918.
() Kopieo S. F. Alimentarea ct cidurd, Moscova, 1953,
(@ Betousoo V. V. Punerea 1 funcliune a instalajiilor de
IncAlzire centrala, Moscovs, 1993 (v. trad. LD.T.).
(@) Slara V. Influenja’temperaturil exterioare asupra. pro
feetirii constructillor, Standardizarea, ne. 5/1954,
(8) Schutz E, Centrale de'termoficare si economia energe-
tied Im orage, Berlin, 1933.
(9) Subin E, P, Prolectarea telclelor termice urbane, Partea 1
‘Moscova 1952 (trad, Ed. Energetied de Stat 1954).
Energetica,
TOPOACKAN TEMOONEANHA
1 Onpeneneane npuponts, nentsumes # mameuewnn TennonoTpeSneMen
Pesmme
Tiooxe Toro Kak emo w mepnom HoMepe BTOrO RyDHAIA GuLIE MOXOKeNM NpRUIAMTE Tens0-
enmaunn x 68138 paceworpexa 2 OGUWE TEPTAX CO oKOUOMNeERKAR R SMOpreTHeeKAR post [1],
B exeayinmel cvaTse Gud HoApoGues PAecuoTpENsE oMepreTuvecKM® Yexonee upowtmacnuol
reaoounnunn [3}.
aero
anazuanpya npmpoay, nexadatty
iH ETAT pAoemarpnRast OMepreTavecKRe yexORns TOpOAeKOM TonanestKanN,
ueWenne TeNixoUOTpeSAoUNE ROTOPOE AOaxHA NOEpLITD FUpOA-
exix TOIL. B ewaylomen eratse GyayT Paccaarpauarer npaniyiunasbine pouiema x sopuct
Soyieeraicuum yeraxouon, RIDICAREA DIAGRAMEI MOTOARELOR CU ARDERE
INTERNA CU AJUTORUL INDICATORULUI PIEZOELECTRIC
Con}. ing. V. BERINDEAN
Dezvolterea motoaretor eu combustie interna
cu iurafie rapid necesitd pentru studtul pro
eeselor de tucru dispozitive indleatoare a
cdror merfle sd nu Influenteze tuarea diagra-
Pe- met indicate. In cadrul artteolulul se face un
Sludla asupra indlcatoareior plezoelectrice,
care au utilizarea cea mai larga pentru tn
dlearea motoarelor cuturafie rapidé atlt pen-
tra scopurl silintlfice elt st practice. In tn-
chelere se arafd rezwitatele unel cercetdrt
facute cu indleatorul piezoelectric pentru mo-
torul prototio LM.B. de 45 CP st m= 2500
rot/min efectuaid tn vederea omologarit pro-
Cotfputul,
2, Valoarea abscisei ne-
cesart (timp, unghi de
maniveld motoare, cursa
pistonului) si fie transfor-
mata intr-o forma electricd
corespunzitoare si si fie
transmis’ la oscilograf.
Dintre toate indicatoa-
rele electrice, indicatorn)
piezoelectric este cel mai
potrivit pentru frecvente
Dezvoltarea motoarelor
cu ardere intema, cu tu-
tafie rapidi a facut ca
armonicile variafiuni
Tiodice a presiunii gazelor
in cilindru si ajung% in
domeniul freevenfei proprii
a mecanismelor fnregistra-
toare ale indicatoarelor,
astfel incit diagramele obti-
nute erau deformate de
efectul forfelor de inerfie
proprii ale mecanismului
indicatoarelor ; se observau oscilafii puternice
in special in timpul cursei de expansiune.
Faptul acesta s-a accentuat odati cu dezvoltarea
mptoarelor Diesel, prin trecerea de la motoarele
cu insuflare, la motoarele cu injectie fra aer ; de
la o ardere apropiati de arderea la presiunea
constanta, la aceia la volum constant, de la o
crestere inceata a presiunilor s-a ajuns la o cres-
tere rapida, de care trebuie sX se fin’ seama in
timpul indicafiei
Deformarea diagramelor s-a evidenfiat prin
variafii puternice in timpul arderii si a expansiunii
si prin indicarea nejusti a presiunii_maxime.
Pentru a se micsora efectul forfelorde inerfie
si pentru a mari freevenfa proprie a mecanismelor
indicatoarelor s-a trecut 1a construirea de indi-
catoare mecanice atit de mici in cazul turafiilor
ridicate, incit diagramele obfimute nu depageau
aproximativ 1 cm* ca suprafafa, ceea ce face ca
o planimetrare justi, respective determinare justi
a puterii precum si cunoasterea procesului de
functionare din diagrama indicat s& fie aproape
imposibil de realizat.
Evitarea acestor lipsuri nu este posibil’ dectt
prin utilizarea unor indicatoare a ciror inerfie si
fie practic neglijabili. Din aceast& categorie de
indicatoare utilizabile pentru indicarea motoa-
relor cu turafie rapida fac parte si indicatoarele
electrice.
In realitate inst, nici indicatoarele electrice
nu sint fri inerfie, deoarece fiecare indicator
electric are o membrand elastici, un cristal de
cuarf elastic, sau alte dispozitive, care au in
orice caz. o inergie,
Poate fi considerata fara de inerfie numai trans
miterea gi inscrierea presiunii si aceasta numai
in cazul Cind se utilizeazi un oscilograf catodi
Pentru a inregistra forfe mecanice si presiuni
de gaze este absolut necesar
1. Valorile presiunilor misurate si fie trans-
formate in variafiile unui curent sau afe unei
tensiuni electrice,
foarte tidicate ale presiu-
nilor. Deplasirile dispozi-
tivelor de misurat sint foarte mici, de aici
Fezult’ o frecvenf& proprie foarte ridicatt. Pe de
alti parte sarcinile si tensiunile rezultate sint
Proporfionale cu presiunea,
‘Un dezavantaj consti in faptul c& sarcinile
electrice sint extrem de mici, de aceea este nece-
sari o izolafie foarte si-
gurd si oaparaturd foarte
costisitoare si complicata
pentru amplificare si mi-
suritori, cea ce necesit
cunostinfe speciale pen-
tru _utilizare, f
Funcfionarea _acestor
indicatoare se bazeazi
pe efectul piezoelectric
a unor cristale :euar}, tur-
maling, tartrat de sodiu
si potasiu, pe suprafata '
cérora iau nastere sub
efectul solicitirilor meca- Fig. 1
nice sarcini electrice pro-
porfionale cu solicitarea si independente de
mirimea suprafefei comprimate.
Din cauza insusirilor mecanice foarte bune
cuarful se utilizeazd cu exclusivitate la toate
aparatele de misurd tehnice si la indicatoare.
‘La cuart care cristalizeaza in prizme hexagonale
avind suprapuse pizamide hexagonale (fig.1) se di-
sting urmatoarele axe : axa opticd zn lungal priz~
mei, axa electricd x in diagonala prizmei si axa
neutra y care uneste mijloacele a dowi laturi
opuse ale hexagonului. Avem astfel trei axe
electrice gi trei axe neutre. Sarcina piezoelectrica
ia nastere pe suprafafa perpendiculara pe axa
electric’, daca se taie din cristalul de cuarf o lami
(plicufa) paraleli cu axa z siin directia Ini y;
dac se exerciti.o compgesiune sau intindere pe
direcgia lui x, plicufa se incared cu saxcini etectrice.
Efectul piezoelectric se produce din cauzi cA la
compresitine sau intindere in directia axclor elec-
trice, distangele dintre atomi, care coustituie
311 refeana cristalin’ nu vatiazd tn acelagi raport,
ceea ce d& nastere la aparifia umor sarci
electrice libere.
Efectul piezoelectric se obfine de asemenea
si in cazul cind compresiunea sax tutinderea se
exerciti perpendicular pe axa electric’, fiindeX
© compresiane in aceasta directie din punct de
vedere molecular are cam acelasi efect ca o intin-
dere in disectia axei electrice. De fapt fenomenul
este mai complex (efect piezoelectric transversal)
Sarcinile maxime se obfin daca placufa de cristal
de cuarf este tdiati aga cum s-a aritat anterior
perpendicular pe axa electrict.
Calititite piezoclectrice depind de sensu! forfei ;
compresiune sau intindere.
Mirimea sarcinii este dat& de relafia :
One Py
0)
unde ¢ [este modulul piezoelectric, iar P, este
forfa care acfioneazi paralel cu axa x2
Valoarea medie a lui e pentru cuar} este : 2.
Plicile de cuar$ pot fi solicitate pin la cca.
2.000 kg/em*. Influenfa temperatarii este neti
semnata pin la 450°C, pind Ia 200°C variafia tui
¢ fiind de cca. 1,8% pentru ficcare crestere cu
100°C a temperaturii.
Daci plicuja de cuar} tSiat’ perpendicular
pe axa electric’ nu este comprimati in direofia
axej electrice ci perpendicular pe axa electried si
optici 1a o presiune p/kg/cm* satcina este :
o=—= @)
unde:
@ estedimensiunea plicufei in directia axci
neutre (¢ = ¢);
4 — grosimea plicufei in direefia axei elec-
trice,
In acest caz sarcina cadre ia nastere depinde
de forma cuarfului. Ea este cu atit mai micd, cu
cit plicufa decuarfeste mai scurta si mai lata
(in directia axei electrice).
In anumite cazuri efectul transversal este mai
potrivit decit efectul longitudinal, fiindc& se
Poate méri sensibilitatea prin alegerea potrivita
a dimensiunilor piicutei.
Pentru dimensionarea elementelor piezoelec-
trice vom determina mirimea tensiunii plcufei
de cuarf cuprinsA intre dowd armaturi metalice.
Capacitatea condensatorului format din plicufa
de cuar} si armiturile ei este :
c sels farad @)
in care:
t,=3,5 este constanta dielectrict a pl&cufei
de euart; »
, — constanta dielectrick a aerului
(€)=8,86-10-") ;
@ — grosimea plicii de cuarf in cm;
fe — Suprafafa plicufei in em®,
312
‘Tensiunea la arm&tura plicii de cuarf este:
@
ua
c
aceasti tensitme se poate misura cu electrometre
sensibile.
Pentru a amplifica aceast& tensitne, armaturile
Jamei de piezocuarf se leag& la grila unei mpi
amplificatoare de 0 construcfie special, avind
© capacitate mic de intrare si o rezistenfa cit
mai mare de scurgere 1a grila.
Astfel vom avea tn paralel cu plicufa piezo-
cristalului capacitatea conductei de legatura si
capacitatea de intrare a lmpii amplificatoare,
“Tensiunea piezocuarfului este in acest caz!
ePs
cre,
6)
unde C, este capacitatea suplimentari datorit&
montajului in circuit.
Sensibititatea unui element piezoelectric este
determinati prin raportul :
6)
au_@
52 aU ePs
anletel- ate
Astfel sensibilitatea se poate varia prin schim-
barea capacitafii circuitului.
Piezoelementul poate funcfiona exact numai
in cazul cind rezistenfele de scurgere intre conduc~
torli legafi 1a armaturile cristalului sint foarte
mari, Aceste rezistenfesint determinate de conduc-
tibilitatea de volum si de suprafafa a cristalului,
de rezistenfa izolafiei cablului de legaturi, de
conductibilitatea superficiala pe sticla intre intra
ile grilei si ale catodei limpii amplificatoare.
Daci tn momentul inigial tensivnea la armaturile
plicii este US, iar rezistenfa echivalenta intre
conductori este R,.», atunci cantitatea de electri-
citafe ce se scurge de pe armaturi in intervatut
di este:
dQ =i dt 7)
unde: é fo valoarea instantanee a
intensitigii de ‘curent.
Astfel :
8)
sau
(9)
(10)
(11) intregrind ecuafia (12) se objiue :
(12)
. ‘
U=eF (13)
unde
T = Raa(C + C,) (14)
U_scizind exponential si foarte rapid
rezult& c&, chiar la o izolafie foarte bun avem
© micsorate apreciabil’ a tensiunij in fracfiuni de
secundi ca durata,
Pentru a evita in timpul indicdrii erori insem-
nate din cauza scurgerii sarcinilor, constanta de
timp 7 a schemei
trebuie si fie mare
fai de perioada de
variatie a presiunii
de misurat.
Pentru a reda va-
riafia de tensiune eu
ajutorul oscitografelor
trebuie ca Ia elemen-
tul piezoelectric sa fie
conectat un amplifi-
cator de tensiune(volt-
metru electronic) la
care ins trebuie si
finem seama de izola-
fia piezoelementuluj, de izolafia cablului si de
a grilei, fiinded sarcina g are tendinja si se
scurg’ prin rezistenta de izolafie.
Daca intervine o forfA P ia nastere tensiunea
U, care se amortizeazé conform ecuafiei :
Fig. 2
as
U =U
In fig. 2 se arati variafia de tensiune datorit’
unei presiuni in cazul unei izolafii de grila ideala
(@ pentru o izolatie mai rea (b) si pentru o izolafie
foarte sc&izut& (c). In cazul (b) tensiunea incepe
indat’ dup’ producerea ei si se amortizeze
conform legii stabilite anterior. DupA desc&rcare
se produce din cauza pierderii de sarcina o ten-
siune de sens contrar, fn ultimul caz sarcina care ia
nagtere se scurge indata.
La oizolafie foarte bun’ cu R=10"-® si cu o
constant de timp de T = 300 s se poate objine
U, cu 0,007% mai mic decit Uy. Cu toate ci
aceast4 constant’ de timp este fa diagramele nor-
male acoperitoare, totusi la toate masuratorile cu
piezocuarf trebuie o atentie deosebitd in vederea
asigurarii unei izolafii foarte bune a elementului
piezoelectric, a cablului de legitura, a condensa-
torului si a grilei lampii amplificatoare, in special
va trebui si se evite orice fel de umezeala
Elementele piezoclectrice (lig. 3)constau in
general dintr-o carcasi de ofel, care se ingurubeaz’
in peretele camerei de combustie si care confine
elementele piezoelectrice.
Presiunea de misurat actioneaz4 asupra unei
membrane sau asupra unui piston. La elementul
piezoelectric al indicatorului (Zeiss Ikon) folosit
de noi avem o coloani de cuar} compust
din 9 lame de cuarf. In general coloana de cuary
este compusi dia 2—9 lame de cuart slefuite
asezate una deasupra alteia (10—25 mm Qeu
3—6 mm grosime) intre care se interpun foife
subfiri de material conductor (foife de staniol).
Foifele de staniol vin in contact cu lamele de cuarf
de aceiasi polaritate si sint legate in paraiel.
Astiel cu cit este mai mare numérul lamelor
cu atit mai mare este sarcina produsa si sensi-
Dilitatea elementului piezoelectric. In caz cind
avem mai multe plicufe de cuarf, ele trebuie si fie
mai subfiri, iar elementul piezoelectric are dimen-
siuni mai'mari, este maiscump si se poate
defecta mai usor.
In prezent tendinga este dea se micsora numarul
lamelor de cuarf din motive de simplificare con-
structiva, siguranta de functionaresi pref mai
redus, Se utilizeazd de obicei dowd pldci de cuarf
gise prevede in acest caz o amplificare mai mare.
Plicile de cuarf au o tensiune initial’ care
este reglabild cu ajutorul unui gurub, Din cauzi
c& drumul parcurs in timpul unei misur3tori de
coloana de cuarf este foarte mic este foarte
important ca suprafefele de rezemare si fie
astfel construite, incit si nu avem parti care si
alunece cu frecare in direcfia solicitarii,
Acest efect este aseminitor cu fenomenul de
histerezi, insi se deosebeste prin faptul c&
Suprafafa derearim nu se destinde treptat,cpria
socuri din timp in timp, si tot prin socuri isi reia
Pozifia inifiala dupa fncetarea acfiunii solicitarii,
Aceste solicitari denumite tectonice se eviden-
fiaxi in diagrama indicata prin frecvenfe de
‘earcmn: #e nara bul
(oikews deca: eaemibmenk + ltome?
‘Foye co membraassr-oatacts boas
‘cr cinta
ame
un ordin foarte ridicat (mult peste 10 000 Hz) ;
cu toate c& aceste alunecdri sint microscopice
pot provoca erori importante dupa cum reiese
din exemplul urmitor : un cristai de piezocuart
cu o indlfime de 0,5 cm, un modul de elasticitate
10° kg/cm? si cu o suprafagi de compresiune
313 dubli ca a pistonasului (1 kgfem* presiunea
gazelor, d4 o presiune de 0,5 kg/em? la plicufa
de cuarf) dact suferi o alungizede10-*em din
cauza alunecirii suprafefei de reazim atunci
eroarea in indicarea presiunii este :
-10-tem,
SM 400 kgjem’.
ne (15)
Din aceast cauzi nu se"recomand’ ca supra-
fefele de reazem sa fie sprijinite pe suruburi cu
Jub catooe
aceastA cauz etangarea cu ajutorul unui pistonas
44 0 exactitate mai. ridicata.
‘Aceast’ dispozitie inst permite pitrunderea
in interiorul exmerei a vaporilor de ulei si de ap’,
Ambele ceringe sint satisfiicute prim agezarea
membranei ceva mai departe de peretele incalzit
al cilindrului sau prin utilizarea unei membrane
foarte moi deasupra pistonului. In timpul funcfi-
onirii membrana creiazi o presiune adifionali
extrem de mic in jurul a 0,01, kg/em®; in caz
cind elementul este ricit cu apa variafiile bruste
Redresor de lensiuneinatts
Blimentore
Redresor
Stabitzator
| Element de presiune
Indicator de cursd
Fig. 4
filet tritmghiular sau prin reazeme sferice sau
conice, ci se recomand’ o sprijinire indeforma-
bild, sau cu posibilitate de reglaj a suprafefei
superioare de rezemare a coloanei plicilor de
cuar}.
Din cauza sarcinilor electrice foarte mici
plicile de cuary si cablurile de legitura trebuie
izolate cu grija. De aceea este avantajos si se
construiased camera coloanei plicilor de cuarf
inchisi ctang, si tnchiderea ei inspre cilindrul
mototului s& fie prevazuti ct o membrana.
Membrana de inchidere din cauza_incdlzirilor
si dilatajiilor survenite capita o tensiune inifiala
variabil cea ce provoacd o abatere de la curba
de verificare a elementului piezoelectric. Din
314
de temperaturi a gazelor nu provoacd tensiuni
inifiale din cauza dilatafiei neuniforme a coloa-
nei de cuarf sia parpii metalice a elemental
In fig. 4 se d& schema amplificatorului in
catorulti piezoelectric utilizat de noi. El
se compune din urmitoarele parfi prin-
cipale:
1. Un voltmetru electronic in dona trepte
care amplifich sarcinile produse de elementul
piezoelectric cca. de 100 de ori gi le transforma
in tensiuni.
2. Un redresor care di o tensiune de cca.
1500V pentru funcfionarea oscilografului catodic,
3. Surse de tensiune pentru voltmetrul elec-
tronic, pentru indicatorul de curs’ si pentru instrumentele de control, precum si un regulator
pentru fixarea tensiunilor necesare pentru func-
fionare sia mirimii diagramei.
Oscilograful catodic din cauza lipsei pirfilor
mobile, a vrorilor de inerfie foarte mici gi a uti-
lizirli ugoare are o utilizare din ce Mi ce mai mare
in masuratorile tehnice. Tubul catodic const
dintr-un vas de sticli in forma de pilnie pre-
viaut cu_doi electrozi: filamentul (catoda) si
Fig, 6
anoda, Filamentul este incilzit cu un curent
de intensitate mick la o tensiune de 25—
V sio mic& deschidere in mijlocul anodului
permite trecerea unei raze foarte subfiri deelec-
troni, care ajungind pe ecranul tubului provoact
fluorescent substanfei dind un punct luminos
(substanfa fluorescent’ a tubului este un ames-
tec de. ortosilicat de zinc si de wolframat de
calciu). Raza catodicl poate fi deviat elec-
trostatic sau electromagnetic.
In fig. 5 se arati devierea electrostatict cu
ajutorul a dou’ plici P, si P,, placa pozitiva
atrage clectronii si variazA astfel directia razei de
electroni si ca urmare pozifia punctului pe
ecranul tubului catodic. Devierea punctului lumi-
nos este aproximativ proporfionali cu tensiunea
aplicat& placilor.
In practict se utilizeazi metoda de deviere
electrostaticd, din cauza construcfiei mai simple
si a limitarii’ mai precise a clmpului electric in
comparafie cu cimpul magnetic.
Pentru utilizarea ca indicator a tubuluicatodic
sint necesare devieri in dou’ direcfii perpendi-
culare, de aceia se utilizeazi dowd perechi de
plici agezate perpendicular, la o pereche de
plici se leagi o tensiune proporfionali cu pre-
siunea, iar la cealalta pereche o tensiune pro-
Porfionali cu deplasarea pistonului.
Viteza electronilor este proporfional’ cu ri-
dicina patrati a diferengei de potenfial intre
anod si catod, conform relafiei urmitoare
5,95-107 7. (15)
Astiel unui potential de 300 V fi corespunde
© vitezd de 10 000 km/s. Un tub catodic cu 20 cm
distanfi intre plicile deviatoare si ecran va fi
parcurs de raza de electroni in 5-10~" s ; variagia
Girecfiei razei corespunzatoare variafiei de poten-
fial va fi urmritd practic fird intirziere si
tubul catodic este utilizabil pind la frecvenfa de
50.000 Hz.
Peatru acfionarea tubului catodic sint nece-
sare surse de curent si digpozitive de control
diferite, care se obfin de la refeaua de curent cu
ajutorul redresorilor. Pentru incilzirea catodului
este necesari o tensiune de cca. 2,5—3 V. La
anod este necesarii o tensiune inalti de | cca.
1500 V. Tensiunea de fncilzire si tensiunea
anod trebuie si fie reglabili pentru a fixa
intensitatea gi claritatea punctului,
Tensiunile ridicate sint periculoase pentru
personalul care deserveste aparatul, de accea
trebuie uate misuri de protecfie pentru a evita
ca personalul si ajung’ in contact ct. tensiunea
inalta.
Indicatoru! de curse fig: 6, serveste pentru
transformarea deplasirii pistonului fn variatii
corespunzitoare de tensiune, care sint utilizate
pentru comanda deplasirii razei catodice in
directia orizontala.
Indicatorul de cursi este alimentat de 1a
aparatul care confine amplificatorul (aparat de
refea) cu curent continun si consti de fapt dintr-
un potenfiometru pe rezistenta cireia-se depla-
seazi o perie de contact. Tensiunile date de
bobina potenfiometricd a indicatorului de cursi
sint proporfionale cu cursa pistonului. Rezis-
tenfa este bobinata pe o plac’ astfel inéit in
direcfia perpendicular pe directia strmelor de
Cit
joi
Fig. 6
bobinat avem o crestere a rezistenfei corespun-
zXtoare cu cresterea numirului de spire, in timp
ce in direcia sirmei de bobinaj nu avem o rezis-
tent apreciabila.
Pentru obfinerea diagramei : presiune unghi de
mianiveli motoare se inlocuieste rezistenfa po-
tenfiometricd trapezoidal cu o rezistenfa ciren-
lara, care in loc de sirma de bobinaj are un strat
foarte fin de grafit,
Peria de contact descrie in migcarea sa_un
cere gi ca urmare intre perie si capatul rezisten-
fei ia nastere o tensiune sinusoidala. Pentru a
fine seame de lungimea finit’ a bielei, placa po-
fenfiometrului are o forma trapezoidala, astiel
tensiunea obfinut4 corespunde exact cu cursa
pistonului. Adaptarea la diferite rapoarte dintre
raza manivelei motoare si a lungimii bielei se
face prin deplasarea periei de contact pe suportul
ei in pozifiile indicate pentru diferite valori ale
acestui raport.
315 Exemplu de utilizare a indicatorului piezo-
electric. In cadrul colaborarii laboratorului de
motoare cu combustie intern’ cu industria a
fost incercat in cursul anului 1953, motorul pro-
totip ILM.B. construit la fabrica LM.B. din Ti-
Fig. 7
migoara, cu N = 45 CP la m = 2500 rot/min,
unde din cauza turafiei ridicate ‘a fost necesar
si se utilizeze pentru indicare un indicator piezo-
electric.
Elementele piezoelectrice au fost montate pe
culasa motorului prin niste insurubari speciale,
iar dispozitivul indicator de cursi a fost cuplat
rigid cu pertea din fat a arborelui motor,
Diagramele date in fig. 7 si 8 sint dia-
gramele indicate pentru cilindrii 1 si 3 si au fost
luate prin fotografiere de pe’ écranul tubului
catodie 1a o sarcini de N=44 CP si] n=2510
rot/min. |
Diagramele indici o ardere foarte apropiata
de cea izocord gi a fost necesar si se regleze avan-
Fig. 8
sul la aprindere in vederea”obfinerii unei variafii
mai continue a presiunii in regiunea arderi
Blbttografie
Soroko V. 1., Novifkt : Incerearea motoarelor de autotractoare,
‘Magghiz,, Moscova, 1950.
Iuhast K,'I. $1 Geiger: Indicatorul piezoelectric Zeiss
Tkon., Berlin, Springer, 1938.
CHATHE AUATPAMMEL ABUTATEIEM BHYTPEHHETO croPABUA C TOMONILIO
TILESODAEKTPHIRCKOTO JATIEA
Poowmue
Pasnutue Gsrorpoxoauux Auaraveselt onyrponuero eropaaue uyxqreTed B GeanMepLROMEE
mjuxarop x wenanaoupx na oumTAe_ANAMKATOpRON AWwArpAMA 1
3 erarse pi
(ATPUNAOTOR NLeGOdIORTPAYOCENO AATUMEN AEWINNS MANdOADMICE pagony
erpaucune 4am GwerpoxoAmux Auarareant Kan Ata NayURUX TAK O 32K NpARTHLeCKE Tere!
‘J aaamienuo aaoTeR peaysbraTit meuTaNAl MpoMaReACHNLE uLeaoeaceTPALOSKAK
XMKATOpoM ua upoToraMe AnuraTose HMB, 45 2.0, x 2500 o6/aud. nauay er0 yTRepmjenns,
Moyaeuam pasoanx npowecco FUNCTIONAREA CUPTOARELOR ELECTRICE CU ARC,
RACORDATE LA RETELE ELECTRICE TRIFAZATE DE
INALTA TENSIUNE $I INFLUENTA
LOR ASUPRA RETELELOR
I. Proprietifi si caracteris-
tici ale cuptoarelor eleetrice
eu are
1, Consideragii_ generate.
Dezvoltarea rapid’ a indus-
triei grele in pArile cu econo-
mie Socialist a cauzat o
intrebuinfare din ce in ce
mai intensi a cuptoarelor
electrice de toate felurile,
datorits avantajelor incon-
testabile, tehnice si econo-
Ing. VLAD RADULESCU.
Articotal confine 9 examinare detatiatd a ca~
racteristiclior de. functionare a cuptoaretor
electrice cu are, i special a celor_uillizate
{a topirea ofeluritor, deductndu-se influenfete
aefavorabite pe care le pot avea In refelele
electrice (a care sint tacordate,. prin cddert
de tensiune, stricarea stabllitafil statice a
sistemelor energetice respectlye $l deformarca
urentulut, datoritd arcutal eleciric. Se indted
totosata mijloacele necesare pentru ase men-
fine aceste Influente nefavoradite tn limite
minime. Infine se aratd’$t iafluentete favo~
rablle asuzra siskemetor energeslce ta carestnt
racordate, a cuptoareior marieu are, datorita
duratel lor mari de atizare sf factorulut de
putere media ridicat ta care funcfioneazd.
funcfionare ale cuptoarelor
electrice eu arc; acestea
sedescriuin cele ce urmeazi.
2. Caracteristicile topirii
metalelor tn euptoarele elee-
trice ; eu are. Majoritatea
cuptoarelor cu arc se in-
trebuinfeaza la elaborari de
ofeluri din fier vechi, In-
trucit procesul de topire al
fierului vechi necesité o
consumafie importanta de
energie electrica — de la
mice, prezentate de aceste
cuptoare, Totodat’, utilizatea cuptoarelor elec-
trice sa intins si in industriile chimice de tot
felul, in industria sticlariei si ceramicei, a obiec-
telor de larg consum si in industria alimentara.
Datorita variatelor lor funcfii in toate aceste in-
dustrii, exist& astizi cuptoare electrice absorbind
puteri dela citeva sute kilowafi pind la circa 30G00
Eilowati. Or, in astfel de condifii sa pus in mod
necesar problema alimentartt’ cu energie electrica
acuptoarelor mari, de ordinul citorva mii sau
zeci de mii de kilowafi putere electrica absorbit’,
alimentare care uu se poate face decit din sisteme
energetice in care debiteazi, de regula, mai
multe centrale electrice.
Pe de alti parte, puterile electrice maxime
sint, de regula, cerute de cuptoarele electrice
utilizate la elaborarea ofelurilor si fero-aliajelor,
precum gi la prepararea carbidului, procese in
care se prefera utilizarea cuptoarelor electrice cu
are.
Dar cuptoarele cu arc prezint& anumite parti-
cularitafi de funcfionare, care 1a rindul lor
necesit’ anumite precaugii la racordarea lor la
refelele sistemelor energetice, precum si anumite
misuri speciale in proiectarea si realizarea refe-
lelor si stafiilor electrice de alimentare a insta-
lafiilor de cuptoare cu arc, Acestea se impun cu
atit mai mult, cu cit dezvoltarea rapida a
producfiei iz toate industriile impun condifii
din ce in ce mai riguroase factorilor de calitate
aienergiei electrice : tensiunea gi frecventa, despre
care se stie cd nu pot varia decit in limite foarte
reduse.
Pentru a deduce in mod cit mai limurit toate
misurile aritate in cele ce preced, este necesar
in prealabil si cunoastem. caracteristicile de
500 la 1000 kWh pe ton
de ofel topit, — costul energici electrice fncarcd
sensibil costul ofelului. De aceea, ofelurile
ordinare se produc de reguli in cuptoare cu
combustibil, de tipuf Siemens-Martin, intructt
aceste ofelari se valorificd la un cost relativ
redus, in care costul energiei calorice utilizate
la elaborare (respectiv al combustibilului uti-
lizat) intervine cu un procent acceptabil.
Se rezerva in schimb pentru cuptoarele clectrice
cu are elaborarea ofelurilor numite de calitaie,
avind caracteristici fizice superioare si caracteri-
zate din punct de vedere chimic prin puritatea
lor, fiind lipsite de elemente inutile si in special
de sulf. Ori, aceasta puritate nu se poate obfine
decit [a temperaturi inalte, care permit topirea
si separarea acestor elemente nefolositoare in
zguri, ceea ce nu se poate realiza decit in cuptoa-
rele electrice cu arc. Totodati, posibilitatea
usoari de reglaj a acestor temperaturi di o
deosebita productivitate cuptoarelor electrice eu
are.
Aceasta face ca in preful de cost. al ofelurilor
de calitate, care se pot valorifica la prefuri de
vinzare mai mari decit la ofelurile ordinare,
manopera $i cheltuiclile de exploatare si intervind
intr-un procent foarte mic, iar costul energiei
electrice intr-o proportie acceptabila.
La elaborarea ofelurilor de calitate, denumite
in majoritatea cazurilor ofeluri aliate, din cauzi
ci ele se aliazi cu anumite metale scumpe,
care le imbunatafesc calitatea, intervin urma-
toarele operafii : topirea incArckturii metalice, eli-
minarea efementelor diuntoare din incircétura,
introducerea metalelor de aliaj, scurgerea me-
talului lichid in oala de tumnare, de unde se toarnd
apoi in piese sau lingowri,
317 ‘Toate aceste operafii au o importan}a diferind
de la una Ia alta, dupa cum difera si condifiile
pe care le impun mirimilor electrice ce intervin
in exploatarea cuptoarelor cu arc.
Topirea incdrciiturii metalice trebuie si se efec-
tueze intr-un timp foarte scurt si cu un consum
minim de energie electric’. Perioada de topize
este totodata caracterizata printr-wn regim elec-
tric nestabil al cuptorului, — sau mai bine zis,
arcul format intre capetele electrozilor euptorului
i incarcaitura metalic’ este nestabil. De asemenca,
din cauza distanjelor mici intre electrozi si
aceasta incircdturd, schimbiri marunte in po-
zifia electrozilor, intervenind in aceastd perioada,
sau deplasiri ale bucifilor din incaredturi pot
provoca fie intreruperea arcului, fie scurtcirenite
metalice intre electrozi, prin atingerea direct a
acestora cu metalul.
Intr-un_cuptor cu arc este valabilé relapia
general de tensiuni
U=RI+jLol @
in care
U_ este tensiunea eficace intre bornele infa-
guririi secundare a transformatoru-
iui de alimentare, in cazul cuptorului
cu are monofazat; pentru cazul cel
mai frecvent in practicd al cuptorului
trifazat, U represint&. tensiunea intre
© borna a infisurarii secundare si
punctul neutru al cuptorului repre-
zentat de regula prin baia de metal
topit din cuptor;
rezistenja unei faze din cuptor intre
aceleasi puncte aritate in aliniatul
precedent, considerindu-se pentru si
plificare " rezistenta lectrozilor si
legiturilor electrice egali cu zero,
astfel incit R reprezinta rezistenta
util’, a arcului si baii (incdredturii
de metal) ; .
I curentul eficace pe fazi, in cuptor;
Lo = reactanfa pe fazd, in cuptor.
De obicei in ecuafia (1) se exprima J in funcfie
de ceilalfi termeni, imparfindu-i cu Lo si
findw-i in primul, membru, Este usor de
in acest caz ci pentru cazul unui scurtcireuit
metalic, R = 0; de unde rezulta expresia curen-
tului de scurtcircuit teoretie al cuptorului:
2 _u.G,
Tae
Le
®
in care G, este susceptanta cuptorului la R = 0,
denumit’ ined in practic’ caracterictica conduc-
tivd eaternd.
‘In realitate ins4, rezistenfa 7 a electrozilor si
legdturilor este diferiti de zero, astfel incit
avem de‘a face ct un curent de scurtcirenit
practic, exprimat prin relagi
uv
eat
Ia = = UG (3)
38
in cate G, admitanfa efectiva pe fazi in cuptor,
se mai denumeste in practic si caractertsticd
conductiod interna.
Intrucit producerea scurtcircuitelor metalice
reprezinti un fenomen inerent exploatarii cup-
toarelor cu arc, este de prima importanfa exami-
narea atentS a acestor scurteircuite.
Curentul de scurteircuit fiind determinat de
tensiunea aplicati euptorului, de frecvenfa si de
constantele 7 si L, prin constructia cuptorului,
—calculindu-se in consecinf’ constantele si
alegindu-se tensiunea optima, 1a freevenfa dati,
se poate limita raportul intre curentul de scurt-
circuit practic si curentul nominal al cuptorului,
la maximum 3,5.
fn cea ce priveste curentul nominal af nui
cuptor cu arc, aceasta este ctrentul ta care
cuptorul funcfioneaz in majoritatea_timpului si
in condipiile optime economice pentru ansamblul
instalafiei, La prima vedere, s-ar prea c& func!
onarea optima corespunde puterii active maxime
pe care 0 poate absorbi cuptorul eu arc, putere
definita prin produsul dintre tensiunea U, curen-
tul J egal numericeste ou jumatatea curentului de
scprtcireuit teoretic inmulfit cu Y2— si co-
sinusul de 45°,
Expresia revine, dupa simplificare, la :
Pe mag = Ue
Panea = FUNG, @
‘
in care U,este exprimat in volfisi G,in ohmi-t,
ultima mérime fiind numai numericeste egald
cu susceptanta cuptorului. Aceasta intru cit
din diagrama cercului, pe care se ~studiazi
variafia curentului intre valorile zero gi Ty, la
un cuptor dat, rezulti ci puterea maxima
activa se absoarbe la un decalaj 9 = 45° al
curentului fafi
S-ar putea să vă placă și
- Echipamente Electrice 2Document270 paginiEchipamente Electrice 2serbanescu_alinÎncă nu există evaluări
- Electricitatea - Intrebari Si RaspunsuriDocument56 paginiElectricitatea - Intrebari Si RaspunsuriAlin Balta100% (3)
- Bilantul Termic Al Unui Cazan de AburDocument9 paginiBilantul Termic Al Unui Cazan de AburCatalin MunteanuÎncă nu există evaluări
- 1954 Nr5-6Document60 pagini1954 Nr5-6Catalin MunteanuÎncă nu există evaluări
- 1954 Nr2Document44 pagini1954 Nr2Catalin MunteanuÎncă nu există evaluări
- 1953 Nr8-9Document83 pagini1953 Nr8-9Catalin MunteanuÎncă nu există evaluări
- 1953 Nr7Document40 pagini1953 Nr7Catalin MunteanuÎncă nu există evaluări
- 1953 Nr12Document29 pagini1953 Nr12Catalin MunteanuÎncă nu există evaluări
- 1953 Nr3Document31 pagini1953 Nr3Catalin MunteanuÎncă nu există evaluări
