Sunteți pe pagina 1din 68
TERMOFICAREA URBANA I. DETERMINAREA NATURII, MARIMIT $I VARIAJIEL CONSUMULUI DE CALDURA Sint rare cazurile in care consumurile de ckldur’ apa atit de net separate, inci siise poati vorbi in ade- varatul sens al nofiunii respective de termoficare industriai sax de termofi> care urband, adicd de al mentarea nor consumatori Conf. ing. IOAN D. STANCESCU Dupa ce tned tn primul numdr at acestel re~ visie au fost expuse principle termoficara $f s-a examiaat rolul el energetic si economic pe plan genera’ [i] Intr-wi articol urmdtor fu fost cercetate mai tndeazroape condifite energetice ale termoficdrlt ludastriate (2). Arti colut de fupd se ocuyd de contitite «merge tee ale fermopicaril urban’, analizint natura, mdrimea si variatia consumurt'or termice, e€ urmeazd 8J fie acoperite din’r-o cent. ald de termoficare ‘urbana. fntt-un areal vitor ur- dreaz’ corespunzitor adaue gindu-se la categosiile de consum respective ‘Mai este de menfionat c& in ceca ce priveste insta- layiile de producere a cal- durii in regim de termo- ficare, acestea trebuie si satisfact toate cererile de industriali sau urbani cu c&ldurd produst combinat cu energie electric’. Dag mai este posibil a intilni uneori cazuzi tn care si avem deaface numai cu o termoficare urbana, adici cu alimentarea unei zone de consuma- tori din care s& lipseascd complet orice consum de caldurt cu caracter industrial, cazul celdlalt este practic imposibil, deoarece orice indus trie are si un minim de consum termic cu saracter neindustrial, in legituraé cu consumul birourilor si locuinfelor aferente. Intrucit ‘consumurile de calduri, care prin natura lor dau denumirea caracteristica, apar de obicei_mixt, in cazurile reale, care sint comibinafii cu diferite ponderi, denumirea termo- ficdrii este dictati de natura consumului pre- ponderent. Astfel, infelegem prin termoficaye industrialé alimentarea cu cilduri produsi combi- nat cu energie electrici a unui sau mai multor consumatori, in special pentru acoperirea nece- ‘lor tehnologice, in timp ce prin dermoficare urband se satisfac mai ales necesitafile de céldura pentru nevoiie de trai si ale gospodariei comunale Gin centre mari populate sau noi Syezri mun- citoresti. Dupa aceste precizisi menite si evidensicze foarte clar caracterul mixt al consumurilor termice ce urmeaza a fi acoperite din centralele de termo- ficare (CET), trebuie aratat ci pentru conside- rafiile relativ la termoficarea urban&ce vom face in cadrul articolului de fafa, ne putem mazgini la problemele legate de acoperirea sarcinii ter- mice aferenti nevoilor de trai si gospodariei urbane. Nu ne vom ocupa ca atare de problema acoperirii sarcini tehnologice a unor industri eare s-ar gasi in interiorul centrului respectiv, deoa- rece “acestea, cerind in general cAlduri cu parametri mai tualti, tot nu pot fi alimentate din sefeaua general urban; ori, din moment ce problema alimentarii lor tot trebuie rezolvata separat, putem considera ci se trateazi dup’ practica termoficarii industriale, adici tnafara preocupirilor de fap. tu ceea ce priveste nece- sitafile de caldur pentru alte scopuri dectt cele tehuologice, ale eventualelor industrii din cadrul centrelor considerate, le,.avind acelas caracter cu sarcinile aglomerafiunii cercetate, se . inca meazd 51 se trateze solufide ae principlu st Fornicle de realizare a instalajiilor. caldura ale caxtierului sau sectorulai urban respectiv, inclusiv energia termicd ceruti “de procesele industriilor amplasate in zona lor. 1. Consumul de ealduri al centrelor populate Determinanta pentru termoficarea urban este defalcarea acelor necesitai de c&ldura din balanfa globali a aglomerafiei respective, care mai pot fi satisficute prin termoficare la nivelul de temperatur& cerut. Din fericire, cea mai mare parte a necesitatilor de c&ldura ale marilor centre sint la joasi temperatur’, adici susceptibile a fi acoperite cu toate avantajele tehnice si eco- nomice ale termoficarii, In lipsa unor date cores- punzitoare pentru fara noastrit, redim in tabela 1'cu titls informativ cfteva’ dite exem- plificatoare ale unor orase din U.RSS. [3]. Tabela 4 Structura procentuald a balanfel energetico @ unor orage din UR.S.S, (exclusiv consumatorit industriali) ‘inc mo roe core | ‘ead [ons | a Baka 1. Procese de forta gi ilu minal. 1310 7 2, Provese eu tempera | turd rid cate. 8 7| 55 1. Procese eu pe.) tempera) i 1 urd madie| 47.5 }1.7.5) 8 4. Procese ca) “|S md tempera- turd joast | 71.5 Tota ...[100 T0000 00 Dup cum reiese din cifrele indicate, consumul de clduri caxe ar putea fi acoperit prin termo- ficate este de ordinul 70—80% din consumul global ai localitdtilor respective, Misura in care fn general se va ajunge a se acoperi acest consum prin termoficare depinde de mulfi factori, printre 303 care prin influenfa ei economict hotiritoare este gi tispindirea geograficd a consumurilor, Antrucit in cadrul de fafa intereseaz’ numai consumurile termice ce pot fi acoperite prin termoficarea urban, vom lisa deoparte orice alte consumuri si ne vem limita numai la primele, incercind a le determina dupa natura, mea si variafie for tn timp. In aceasta privinfi distingem : a) necesarul de cildura-pentru incalzire, ‘}) necesarul de cilduri pentru ventilatie, c) necesarul de cilduri pentru alimentarea cz apa calda, adici necesitifi de cdlduri legate de asi- gurarea condifiilor normale de munca si trai ule populafici, ceea ce subliniaz’, dupa cum s-a mai aritat [i], pe ling’ aspectul economic si importanfa sociala a termoficirii urbane, tn cea ce priveste caracterul variafiei fn timp, primele doua categorii de consum de c&lduri — Pentru inclzire si ventilafie — au un caracter sezonier, in timp ce ultima reprezinti o sarcind permanent in tot timpul anului, 2. Necesarul de cilduri pentru tnedilzire si ventilatic Necesitipile de cilduri pentru incalzire si ventilafie cuprind cantitafile de cilduri necesare tuturor cliditilor ; de locuit, administrative, cu caracter social, inclusiv clidirile industriale din zona sau localitatea respectiva. In ceea ce priveste mirimea sa, consumul de caldurd pentru ixedizive depinde in primul rind de- factorii climatici determinafi prin situayia geograficd, altitudinea si regimul de vinturi al Jocalitafii ‘considerate si in al doilea rind de natura construcfiei, pozifia si destinafia clidirilor respective. Consumul orar de cdidura pentru incdlzire se determina dupa calculul pierderilor termice ale clidirii in condifiile concrete de agezare si regim de fncalzire. Astfel, pentru condifiile din tara noastra marimea pierderilor se determind dupa STAS 1907-52 cu formula % =F S(t,—t,) kealfh, fa care: Jo este cantitatea de cilduri ce se pierde prin elementul de con- strucfie considerat, in keal/h ; suprafafa clementului de con: strucfie considerat, in m*; coeficientul de transmisie a efldurii, in keal/m?, b. grad ; temperatura aerului din interi- orul incdperii, dupi STAS 1542.50, temperatura aerului din exte- rior dupai{STAS 1488-54 sau a inctperilor vecine, in °C. Prin insumarea pierderilor de c&ldurd gp calculate pentru fiecare clement de constructie al inciperii se obfine Qj, adicd cantitatea de cAlduri pierduti prin suprafefele ce marginesc ineiperea, iar cantitatea totali de cdldurd 1 se k- um o- 304 pierduta Qy, se obfine apticind adausurile indi- cate in STAS-ul citat, pentru orientare, acfi- unea vintului, intreruperea funcfionarii tnc&l- ziti si pentru reincilzirea suprafefelor reci ale inc&perii. Acest sistem de calcul este prea laborios si int si dificultagi in ceea ce priveste datele disponibile relative la clidiri in faza ‘de studii telinico-economice sau de anteproiectare a termo- ficirii, astfel incit pentru aceste scopuri se te- comands formula mai simpli (4, 5): Qs= 4.0 (4 — 4) kealjh, in care: Qs este necesarul de calduri pentru incalzirea unei clidiri, tn keal/h ; caracteristica de inc&lzire a cladirii, in keal/m®. h. grad; Ae t — temperatura acrului din inte: ioral inciperii, in °C; f, — temperatura aerului din exte- rior, in °C; VY — volimul cladirii, masurat in exterior, in m*, Caracteristica de incilzire depinde mai ales de mirimea si natura constructiei, avind valori foarte variate pentru diferitele feluri de clidiri, Pentru caleulele preliminare de termoficare sint de aceea necesare 0 serie de valori pentru tipurile de clidiri mai des intilnite. Intrucit pentru condifiile din fara nostri nu dispunem inci de date de acest gen, este necesar ca intr-un timp elt mai scurt s& se determine un minim de valori. In aceasti privinga este de observat, ci pentru condifiile din U.R.S.S., existd stabilité o serie intreagi de indici pentru diferitele categorii de cladiri [4, 5, 6), iar pentru cladirile de locuit caracteristica de incAlzire este dat si in funcfie de volumul clidirilor (fig. 1), Exist de asemenea o° 0 0% 30 49 30 60 7 80 Volum exterior alolichie-ia su mp? 1. Varlatin caracteristicit de tnedlzire a elAdirtior de locult in funfie de volumul lfdirfl, pentru con- digile din URS.S. formule empirice pentru calcularea lui x, dintre care cea mai recenta, stabilit’ de Ermolaev, reuneste in mod complex influenta factorilor determinanti. [5]. Pentru caleule cu totul orientative ‘pentru cartiere noi, cind natura si marimea clidirilor ce se vor construi nu este ined fixata, se recomand& {4] pentru condifiile din U.R.S.S. folosirea urmAtoarelor valori ale caracteristicilor de incal- tire: clddirhindustriale de fabricajie r—=0,45—0,75 kcal/m?-h- gra elddirlindustriaie auxiliare .. 2=-0,35 Keal/m*-h-grd elddiri de locuit i sociale: 3 keal/mn?- gr Cum aceste valori nu pot fi preluate pentru condifiile noastre, ar fi interesant de stabilit, fnaintea unei acfiuni mai generale, cel pufin sotheay 0 to 2-20 ——+h Fig. 2, Variagia consumulul orar de efldura pentru tnedlzire {tn finetie de temperatura exterioar’, citeva valori echivalente care s& poati fi folosite in calculele preliminare de termoficare. © mare influenfi asupra dimensionarii insta’ lafiilor de termoficare o are valoarea temperaturii exterioare 4, care se introduce in formula de calcul. Dup& cum s-a, aritat, aceasta valoare a fost recent stabilité prin STAS 1488-54 pentru diferite zone din fara noastra in anumite ipoteze, ins. studiul acestei temperaturi convenfionale de calcul trebuie continuat si adincit, astfel incit s& se dispuni de date pentru toate localitafile si diferite categorii de pereti [7]. Calculat pe aceste baze, consumul orar de cilduri pentru incalzire vatiazd liniar cu dife- renfa dintre temperaturile interioare si exterioare, inclinarea dreptelor find determinata prin valoa- rea lui x si volumul cladirilor respective. (fig. 2). In practicd, se constati oarecare abateri de la dependenja liniar’, deoarece la temperaturi exterioare joase personalul de deservire si loca- tarli clidirilor inchid mai cu griji comunicafiile cu exteriorul, pe cind la temperaturi exterioare mai ridicate se procedeaza invers. Consumul de céldurd pentru ventilafie este foarte diferit in funcfie de destinafia cladirilor. In timp ce pentru claditile de locuit, care de obicei nu au_instalafii speciale de ventilatie, el este de ordinul 5—10% din consumul de caiduri pentru incdlzire si poate fi ca atare neglijat tn calculele preliminare de termoficare, el depi- geste pentru intreprinderile industriale deseori sonsumul pentru incilzire, Pentru clidiri ex caracter social, teatre, cluburi, ete., consumul de calduri pentru ventilatie poate’ fi evaluat aproximativ la 20-30% din consamul pentra incilzive. Determinarea consumulii de calduri pentru ventilafie trebuie si se faci in mod normal pe baza datelor de proiectare ale cladirilor si instalafiilor respective, Pentru evaluairi se poate folosi formula [4]: Q,= nV eco(t — t.) keal/h, fu care: @, este consumul orar de cildura pentru ventilasie, in keal/h n — numirul ‘schimburilor de acr . pe ord; V, — volumul ventilat al clidirii, in m?; ¢ — c&ldura specificd a aerului, egali cu 0,31 keal/m® ; 4 = temperatura acrului__incalzit introdus in inedpere, °C; 4, — temperatura aerului exterior, in °C. Consumul de cilduri pentru ventilafie variaz’ deci direct proportional cu (f—4,). Pentru a reduce consumul de cifdura pentru ventilafie, este indicat a se alege temperatura exterioard minima f,, dup care se face calculul instalafiilor de ventilafie, mai mick decit, temperatura exterioar’ conventional dup care se determina consumul de cdlduri pentru incilzire, urmind ca pentru perioada in care temperatura exterioara scade sub f si se micsoreze numaru) schimburilor de aer, astfel incit s& nu fie depasit, debitul de cildur3 calculat pentru ventilatie. Evident ci pentru atelierele industriale cu emanafii foarte nocive, instalafiile de ventilafie se calculeazi cu un ‘Temperatura t, se alege, de exemplu in U.LR.S.S. egali cu 1,25 din temperetura medie a lunii celei mai friguroase ; este necesar ca organele in drept si fixeze in mod similar ca pentru fy hese —-2, ——40 few Fig. 3, Variatle consumului de efldurd pentru venlilatie tt functle de temperatura exterioard. ‘2 com list prin mdacores achmburlor dear; ‘cee ales ov cand are ora o temperatura de calcul f4, $i pentru condifiile farii_noastre. In urma acestei restricfii, consumul de caldurs pentru ventilafie nu mai creste liniar dectt pint Ja valoaréa fy, la depisirea cireia consumul rimine constant (fig. 3) 305 Din cele mai sus aritate rezulta cA si consumul total orar de caldura pentru incilzire si ventilagie variazi liniar cu temperatura exterioar’, cu o frtngere la temperatura f,, (fig. 4) Pentru proiectarea instalatiilor de termoficare si stabilirea regimului de funcfionare sint necesare sofkeol/s ——& Fig. 4. Variafia consumuluj orar de cfldura entra inedleire si ventilaie tn functie de temperatura exteriourd, urmitoarele trei diagrame ale sarcinii termice diagrama zilnicd, anuald si diagrama anuald de duratd, denumiti si cuba sarcinilor termice dlasate. Diagrama zilnicd. Spre deoscbire de cererile de energie electrici care trebule acoperite de instalafiile de producere imediat, cererile de cildurd sint mai pufin exigente in'ceea ce pri- veste legitura intre necesitipile momentane si acoperirea lor, deoarece consumul are loc ~ cu excepfia ventilafiei — prin procese de schimb de c&ldur’ care, datorit& diferentelor relativ mici de temperaturi in joc, decurg relativ incet. Totodata, intervine si influenta amorti- zanti a capacitapii de acumulare termici a clidirilor cit si efectul radiafiei solare, Astiel, furnizarea cAlduri pentru incalzire intr-un raion constind mai ales din clidiri de Jocuit si cu caracter administrativ, poate fi condusi — mai ales daci temperatura exterioar& nu are variafii prea meri —- dup temperatura medie exterioard a unui interval destul de fung de timp, de exemplu 8— 16 ore, sou chiar 24 ore, diferenfa intre pierderile de calduri ale cladirilor si cdldura livrata fiind compensata prin inerfia termicd a cladirilor. In acest caz, diagrama zilnici a cXldurii furnizate are forma deosebit de favorabil’ redata in fig. 5, sau chiar a unci orizontale daci furnizarea c&ldurii se face fri a fine seama de variafia temperaturii exterioare in timp de 24 de ore, $i anume dupa temperatura medie a ultimelor 24 ore, sau dupa temperatura In dimineafa zilei respective. In cazul diagramei din fig. 5, sarcina termicd medie este foarte aproape de sarcina maxim’, respectiv, sarcina minima. Suprafafa diagramei reprezint& can- titatea de cildura livrata in ziua respectiva, care reiese si din inmulfirea sarcis medii cu durata intervalului considerat. Din cauza capacitatii mici“de acumulare ter- mic a clidirilor industriale, cildura furnizatd pentru incilzirea lor trebuie si urmireasc’: mai indeaproape acoperirea pierderilor de cildurd, 306 adict variafia temperaturii exterioare. Pentrii aceste clidiri s-ar putea reduce furnizarea caldurii in perioada fn care nu se lucreazi, urmind a incepe incilzirea ceva inaintea inceperii lucrului ; totusi, practic s-a constatat ci din punct de vedere al exploatarii este preferabil — in cazul termofic&rii — si nu se reduc temperature interi- oar’ in aceasta perioada si si se continuie alimen- tarea cu cildurd. In ceea ce priveste sarcina ventilafiei, pentru cladirile de locuit, éa are, asa redusi cum este, o durata zilnic continua. Pentru clidirile cu caracter social si ccle industriale ea nu apare decit in perioada de folosire, respectiv de funcfionare ; de aceea diagramele zilnice sint foarte variate,” avind fntreruperi si suprapuneri de consumuri. Diagrama anualé arat& variatia sarcinii_ in diferitele luni sau anotimpuri, Diagrama anual a.unui cartier sau a fntregului sistem se construie- ste din diagramele anuale ale sarcinii termice ale i Li O26 eURM BED LA Fig. 5. Diagrama zlinied a eflduril livrate de CET pentru inciizirea unui cartier cu clidiri de locuit $1 administrative, diferitelor tipuri de consumatori si ale consuma- torilor separafi_mai importanfi. Astiel, in fig. 6 este redat’ procentual variafia anuald a caldurii livrate lunar pentru incdlzirea unui cartier cu clédiri mari de locuit situat intr-o regiune cu climi temperati res- pectiv intr-o regiune cu clima rece. Se vede usor influenfa mare a climei mai reci atit in ceea ce % 110 100 90 7M WY VE Wd Vl KX XPD Fig. 6, Variatia procentuali anual’ a eildurit jivrate Tunar pentru inedlzirea unui eartier cu clidiri mari de locuit : 4 —repius ou ln emperth; 6 relane cu cliak ree, priveste durata sezonului de incilzire cit gi asupra variafiei sarcinii termice in cursal anului, Dact ta cdidura pentru incdlzire se adauga in mod corespunzitor cAldura livrati anual pentra ventilafie, se obfine aga numita diagram anuald a sarcinii sezoniere, marcati prin disparitia consumului in efteva luni calde, al ctor. numir depinde de caracterul regiunii climatice a consu- matorilor considerafi. Pentru a obfine cantitafile de calduri ce trebitie livrate de CET, se insumeazi toate constimurile de cildurd cate reprezinta cantitifile la abonati si se adauga pierderile termice in refea. Aceste pierderi nu depind de sarcina termici si sint de ordinul 4—6% la sarcina termicd maxima a refelei. Deoarece ele nu variaz cu sarcina, pierderile medii anuale ale refelei termice constituie 8—12% din citdura livrata de CET. Diagrama anual de duratdé a consumului de cAldurd pentru incdlzire reda consumurile orare clasate dup’ marimea si frecvenfa ‘respectiv durata lor (fig. 8). Pentru instalafii in funcfiune, ea se intocmeste din valorile orare — cind deter- minarea lor directé sau indirect este posibilé —ordonate dup durata fiecdrei valori in anul respectiv. Pentru cazurile in care este necesari o predeterminare a acestei diagrame, ea se poate construi pe baza datelor relative la durata diferitelor temperaturi exterioare in decursul sezomulni de incalzire, fie direct [4], fie — ceea ce permite o urmarire mai usoari — prin in- termediul curbei clasate a temperatutilor exte- rioare. Curba clasati a temperaturilor exterioare, necesari aci ca o curb auxiliari, se construieste ca orice curb clasata prin ordonareg temperatu- rilor exterioare citite orar dupa durata lor respec- tiv’ in cursul unui an, folosind in acest scop inregistrarile meteorologice ale temperaturii, Deoarece regimul temperaturii exterioare variazi sensibil de Ia an la an, pentru a se obfine o curb clasati reprezentativa este necesar a se cerceta o serie suficient de mare de ani caracteristici. Spre deosebire de temperatura exterioar’ convenfionali recent stabilit’ ca bazi pentru dimensionarea instalafiilor de incalzire, curbele clasate ale temperatusilor exterioare mu sint folosite pentru determinarea directé de mitimi de instalafii, ci servese numai pentru intocmirea unor curbe de consum, care dupa cum se va vedea suferd o serie de aproximari cu ocazia insumarii consumurilor termice de diferite categorii, si care sint destinate in special pentru stabilirea regi- murilor economice de funcfionare. De aceea nu s-a gisit incd necesar a se elabora prescripfii sau norme pentru felul th care si se ajungi la obfinerea unei ctirbe clasate a temperaturii exterfoare reprezentative pentru scopul aici urmarit. In lipsa unor astfel de recomandazi, s-au construit dupa datcle disponibile curbele clasate ale tem- peraturii exterioare pentru citeva localitafi din fara noastra, curbe redate cu caracter informativ in fig. 7. Dispunind in acest fel de curba clasat& a tempe- raturii exterioare pentru centrul considerat, ea se trece in sfertul din dreapta jos al diagramei ce urmarim, dup cum se vede in fig. 8. In sfertul din stinga jos se reprezint4 variafia consumului orar de caidurd in funcfie de temperatura exte- rioar’, dupa dreapta respectiva, a cirei construc fie a fost redat in fig. 2. ‘Transferind — dup cum indick exemplul introdus — consumul orar de cildur& corespun- zitor unei anumite temperaturi exterioare la durata anuali e acestei temperaturi, se obfin “28 Forgets edroerd 0 BIO Fig. 7. Curbe clasate de temperaturi exterloare pentru clteva localitayt din RP. 4 —Clmpalong molds b —Ingls ¢— Galt: €~ Maonsea Ant. in sfertul din dreapta sus al figurii, ordonatele consumului orar de c&lduri pentru. incdlzire, clasate dupa durata lor anuala, adic& curbs anuali de durati a consumului orar de calduri pentru incdlzire, Menfionim spre buna regula si aici, ci. pentru obfinerea cantitapii de cildura ce trebue debitat’ orar_de CET, urmeazt a se adauga pierderile refelii termice,’ care nedepinzind de sarcin’ se adauga ca o valoare constant la intreaga curb&, Suprafafa de sub curba clasatd a sarci termice pentru inciilzire reprezintd cent'tatea total de caldura ce trebuie debitati in acest scop Fig. 8. Construirea diagramel anuale de durati a consumulul ‘orar de caldura pentru tnealsit. de catre CET. Este interesant de observat, ci atit pentru condifiile din U.R.S.S. [4] cit si pentru fara noastri, se poate calcula cu 0 eroare mic& cantitatea de cilduri ce trebuie debitata anual pentru incilzire, admifind sarcina orar& medie egal cu 50% din sarcina orara maxima si inmulfind sarcma medie cu numirul de ore al sezonului de incdlzire. Adica, este suficient pentru acest scop dea cunoaste numai durata sezonului de inc&lzire (vezi abscisa corespunzitoare) fark amaifi nevoie de curba clasat’ a temperaturilor 307 exterioare, sezonul de fnedlzire incepind la sciderea temperaturii exterioare medi zilnice sub + 10°C in curs detrei zile consecutiv si incetind cind valoareade + 10°C este din now depasitX in aceleasi condifii. Diagrama anuali clasati a consumului de calduri pentru ventilagie nu poate fi intocmita in acelas mod ca a sarcinii termicepentruincalzire, deoarece acest consum desi depedent direct de temperatura exterioar’ este un consum eu caracter intermitent. Din aceasti cauzd orele sale de utilizare, adict durata sa, nu coincide ci este mai mica decit a temperaturilor exterioare si ca atare clasarea sa nu corespunde legii de clasare a tempe- taturilor exterioare, cum este cazul consumului, de c&ldura pentru incalzire cu caracter continun, Prin urmare insumarea lineard ficuta in fig. 4, pentru cele dow consumuri de caldura, pentru incilzire si ventilafie si care este corectd pentru consume! rar nu poate servi la intocmirea diagramei anuale de durata a celor dowd consu- muri. Aceasta se poate totusi obfine, evitindu-se metoda exact dar laborioasd a thsumarii diagra- melor zilnice corespunzatoare a celor dowd consa- muri adunate, prin metcda simplificati care se recomandi’ mai jes si pentru insumarea corespunzitoare a consumului de apa celda. Aproximafia este suficient’ pentru scopul urmirit, 3. Necesarul de cilduri pentru alimentarea eu api calda Alimentarea cu apa cald&, atit de usor reali- zabila pe scari mare prin sistemele de termo- ficare, ocup un loc de frunte in gospogaria ener- geticd a oragului si reprezinta in acelasi timp un consum important si, cea ce este indeosebi de apreciat, cu caracter continuu pentru CET in tot cursul anului, Pentru determinarea consumului de cildurd datorit furnizirii apc calde se pot face calcule preliminare sau se pot utiliza indici statistici. In ambele cazuri trebuie si se find seama de procentul meren in crestere al populafiei ce urmeazi a fi deserviti cu apd caldd cit si de faptul ci pentru perioade mai lungi_ trebuie s& se admit& pentru anii mai depirtafi norme de consum mai ridicate care si fini seama cresterea bunei stiri si confortului populafi Nu vom intra in detalii relativ la aprecierea cifrelor de consum de ap’ calda, care se pot urmari fn literatura de specialitate, ci vom menfiona numai cX dupa experienfa’ sovietic’ [5] consumul de c&ldur’ pentru alimentarea cu apa caida atinge ca sarcin’ orard medie 20-25% iar ce sarcind orari maxima 40—50 % din consu- mul orar_ maxim de cilduri pentru ‘incalzire. In ceea ce priveste indicii corespunzitori de consum in U.R.S.S. ne referim la datele din tabela 2. Spre deosebire de consumul de c&ldura pentru incilzire si ventilafie, variafia consumului de calduri pentru api caldi nu are caracter sezonier, aceastA sarcind termici ddinuind in tot cursul anului, In schimb, variafia acestui consum depinde 308 de temperatura apei reci si este determinatd exclusiv de necesitifile individuale ale oamenilor, respectiv de condifiile lor de munca si de trai, Diagramele zilnice ale aliment&rii cu apa cald& sint foarte diferite dupa regiuni si consumatori gi difera chiar penéra acelasi consumator sensibil dela ozilla alta, respectiv de la o perioada a anului Ia alta, In timp ce de exemplu consumul de ap% calda pentru instalafiile de dusuri ale intreprin- derilor are virfuri pronunfate dar scurte la termi- 7) 20) 25 2 i 3 { a + 5 t 2 06 8 8&6 2 ON 6 2 8 uh Sinbils Lominres Leni Fig."9. Exempla de diagrama de consum de api cald& ~ fntr-o claire de Tocuit. narea fiectirui schimb si este aproape nul in orele Iucru, consumul pentru nevoile casnice variaz’ diferit., de exemplu dup fig. 9 [5]. Diagramele anuale ale consumului de cildura pentru alimentarea cu api cald& sint dintre cele Corsuneeapirss & Tame WW Ma eX XB Fig. 10, Variatia anual a consumului de apa ealda ftatr 9 elidire de locuit (8). mai uniforme, cunt se poate vedea, de exemplu, din fig. 10. 4, Sareina termi total si variatia ei. Dupi analiza si stabilirea diferitelor categorii de consum termic, se poate aborda determinarea sarcinii totale termice si a variafiei ei, si obfine astfel unul din elementele energetice de bazi pentru studiul si dimensionarea instalafiilor de termoficare, atit in ceea ce priveste instalapiile de producete cit si cele de transport si distributie Sarcina termicd totali trebuie determinat& atit ca valoare orari maxima cit si ca livrare anuala de caildura, Valoarea orari maxima « consumului decalduri se extrage din diagramele zilnice totalizatoare ale diferitelor categorii de consum, sau in lipsa acestora, se obtine din adunarea consumurilor maxime’ ale diferitelor categorii de consum, finindu-se insi seama de gradul de simulta- neitate respectiv. ‘Diagrama anuald a sarcinii termice totale se objine prin’ fnsumarea consumului diferitelor categorii de consumuri, dupa consumul zilnic 100 Lonsum retal cb cadres TW WW We Wi eR AD Fig. 11. Diagrama anual a consumului total de caldurs. sau dup& consumul lunar, fn wltimul caz obfintn- du-se o diagrama fn trepte de tipul celei a consu- mului pentru fnealzire din fig. 6. Se obisnuieste cite odat ca in diagrama anual de un tip sau celilalt s& se introduces punctat valoarea sarci- nilor orare maxime din zilele sau lunile respec- tive. In fig11 se red un exemplu al variafiei anuale a consumului total de cldura.La baza diagramei este trecut consumul de c&lduri pentru alimen- tarea cu apa caldi care are un caracter perma, nent tot anul, in timp ce consumurile de cilduri pentru incilzire si ventilafie se suprapun cu caracterul lor sezonier in lunile reci. In ceea ce priveste diagrama anuala de durati a sarcinii termice totale, adici curba clasata a consumurilor orare totale de caldur’, aceasta se poate intocmi in mod_riguros corect daci_ se dispune de diagramele zilnice ale consumurilor orare totale. Cum intocmirea tuturor acestor diagrame zilnice este foarte laborioasi si nici practic posibili in stadiul de studi tehnico- economice sau proiectare a unui sistem de termoficare, aceast% metoda se foloseste numai in instalafiile in funcfiune unde pe baza citiriior si inregistririlor de exploatare, diagrama de durat& se poate construi corespunzator de exact. wok cel/b Sarcina termicé votele Fig, 12, Diagrama anuald de durati a consumului total de caldurd. Pentra necesitafile proiectirii se poate folosi una din metodele simplificate recomandaté de practica sovietica [4, 5] obfintndu-se, de exemplu, dup’ Sokolov o curb’ clasati a’ consumului orar de cildura ca aceea reprezentata in fig. 12, in care peste sarcina sezonieri a inctlzirii si ventilafiei s-a suprapus vaoarea medie a consum- ului de c&ldura pentru alimentarea cu api calda, ca indicare prin liniile punctate a marimi valoriior_maxime si minime posibile de scurt4 durati. Pentru perioada in afara sezonului de incilzire, in care exist’ numai sarcina de alimen- tare cu api calda, se construieste dup% regulile cunoscute diagrama dedurat& a acestui consum, Peste aceasti diagrama urmeazi a se adiuga, dup’ cum am aratat, pierderile refelii termice. 5. Indici generali deconsum urban de eildurd Dup& ce am trecut in revistA natura, modul de calcul si variafiile diferitelor categorii de consumuri de cildurt, ar fi fost interesant a prezenta si uncle cifre in legiturd cu condifiile din fara noastri. Cum insi nu avem inci la noi instalafii de termoficare urban4 in functiune si datele restrinse ce existi nu depasese stadiul anteproiectrii, am cousiderat mai interesant a reda in incheiere datele caracteristice pentru condifiile din U.R.S.S. rezultate dintr-o indelun- gat practicd in acest domeniu, ‘Tabela 2 red Tabela 2 Indiel pentra consuinnl de oldurd tm diferitele ] conn ores mixin | coosum anual | Raton commun | “Rpraioouor | Lean oeulr — IncAlzirea si | 1 tilaiaelairifor de locuit i s0- | 32 1.9 19 jo dae Be 001250100 300, 9.8 Consum casnie dl : ‘apa calda 400 wa Bal publice | | 40 oaa | Spalatorii . . . 60 1 0,24 1 Glntine res: i taurante 50 os | i 7 ] | Total... 950 soya 36| 50| 3,7| 28) Il ) Zona 1: Siberia, Ural $1 nordul parti! europene a | URSS. Zona 2: Zona de mijloc a par{il europene a U.R.S.S. fi partea de nord a Aslei Cintrale. | Zona 8: Partea de sud a pirtii europene a U.RS.S. Zona 4: Crimea, Caucazul, Asia Centrald. pe ling cifrele totale ale consumurilor maxime orare de cildur& si consumurile anuale si compo- nenfa pe diferitele mari categorii deconsumatori urbani. De observat cA din cauza condifiilor cli matice foarte diferite, se disting in U.R.S.S. din 309 acest punct de vedere patru:zone de consum, dintre care zona 3 se apropie cel mai mult de condifiile din fara noastri. Cifrele sint luate din recenta lucrare a lui Kopiev [5} si difert intrucitva de cifrele cunoscute pind acum dupi Sokolov [4], in special in ceea ce priveste com- ponenfa structurali a consumului, ” valorile pentru consumul total fiind mai apropiate. Cu cifrele din tabela 2 rezultd in U.R.S.S. urmitoarea densitave de consum termic pe km, in cvartaluri sau orase noi in care densitatea medie a populafiei este de cea 25000 loc./km?. (vezi tabela 3) Tabela Indie} pentru densitatea eonsumulul termle m U.S: ‘Conmum, spuat de eat. | | cone erar mani de ‘uae | urd 0 koan kt | Sidtee gel Zona 1. 49 140,000 | Zona 2 6 1 125.000 Zona 3 38 92.000 | Zona 4 u 70.000 6. Coneluaii Natura, mirimea si variagia consumului de cUlduri constituie elemente energetice de_ba pentru studiul, proiectarea si exploatarea insta- lafiilor de termoficare uzban8. Cum in materie de termoficare urban, in fara noastri, nu s-a depasit inci stadiul de studii tehnico-economice sau de anteproiectare, nu dispunem nck de indici specifici condifiilor noastre, Este insi iu interesul direct al usurazii si accelerasii introducerii acestei * forme superioare de gospodrire energetic’ urban’ ca bazele energetice si tehnico-economice s& fie bine clarificate, in care scop ar fi interesant de a se dispune cit mai curind de cifre de consum cucarae- ter general, de felul indicilor din U.R.S.S. redafi mai sus, Pentru stabilirea acestor indici generali este insd nevoie, dupa cam s-a aratat, de o serie de date auxiliare, ca de exemplu, caracteristica de incalzire a cliditilor(x)pentru diferitele construcfii ce intra la noi fn considerare, fixarea unei tempe- raturii exterjoare minime de caleu! pentru venti- lafie, continuarea si adincirea cexcetirilor in legituri cu temperaturlie exterioare minime convenfionale recent fixate, etc, la 0 cror Amu- rire institutele de specialitate si orurile oficiale de resort sint chemate a da un concurs deosebit de prefios. Blotiografle. (a) Staneesea I. D. Termoticarea. Principll — domenil de ‘apticare — importanta energetic’ §1 economics, Ener- getica, nr, 12/1958. (@) Gheorghid "St, Termoticarea sndustrials, ‘nF. 9/1953. {G) Melentiev L."A. Termoficarea, vol. II, Bazele teoretice ‘ale construcfiel si exploataril sistemelor de termof leare, Ea, Acad. de Sine a URS.S,, 1948, (trad, Edit tura Energetica de Stat, 1953), (4) Sokolov I. B. Refele termice, Moscova, 1918. () Kopieo S. F. Alimentarea ct cidurd, Moscova, 1953, (@ Betousoo V. V. Punerea 1 funcliune a instalajiilor de IncAlzire centrala, Moscovs, 1993 (v. trad. LD.T.). (@) Slara V. Influenja’temperaturil exterioare asupra. pro feetirii constructillor, Standardizarea, ne. 5/1954, (8) Schutz E, Centrale de'termoficare si economia energe- tied Im orage, Berlin, 1933. (9) Subin E, P, Prolectarea telclelor termice urbane, Partea 1 ‘Moscova 1952 (trad, Ed. Energetied de Stat 1954). Energetica, TOPOACKAN TEMOONEANHA 1 Onpeneneane npuponts, nentsumes # mameuewnn TennonoTpeSneMen Pesmme Tiooxe Toro Kak emo w mepnom HoMepe BTOrO RyDHAIA GuLIE MOXOKeNM NpRUIAMTE Tens0- enmaunn x 68138 paceworpexa 2 OGUWE TEPTAX CO oKOUOMNeERKAR R SMOpreTHeeKAR post [1], B exeayinmel cvaTse Gud HoApoGues PAecuoTpENsE oMepreTuvecKM® Yexonee upowtmacnuol reaoounnunn [3}. aero anazuanpya npmpoay, nexadatty iH ETAT pAoemarpnRast OMepreTavecKRe yexORns TOpOAeKOM TonanestKanN, ueWenne TeNixoUOTpeSAoUNE ROTOPOE AOaxHA NOEpLITD FUpOA- exix TOIL. B ewaylomen eratse GyayT Paccaarpauarer npaniyiunasbine pouiema x sopuct Soyieeraicuum yeraxouon, RIDICAREA DIAGRAMEI MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA CU AJUTORUL INDICATORULUI PIEZOELECTRIC Con}. ing. V. BERINDEAN Dezvolterea motoaretor eu combustie interna cu iurafie rapid necesitd pentru studtul pro eeselor de tucru dispozitive indleatoare a cdror merfle sd nu Influenteze tuarea diagra- Pe- met indicate. In cadrul artteolulul se face un Sludla asupra indlcatoareior plezoelectrice, care au utilizarea cea mai larga pentru tn dlearea motoarelor cuturafie rapidé atlt pen- tra scopurl silintlfice elt st practice. In tn- chelere se arafd rezwitatele unel cercetdrt facute cu indleatorul piezoelectric pentru mo- torul prototio LM.B. de 45 CP st m= 2500 rot/min efectuaid tn vederea omologarit pro- Cotfputul, 2, Valoarea abscisei ne- cesart (timp, unghi de maniveld motoare, cursa pistonului) si fie transfor- mata intr-o forma electricd corespunzitoare si si fie transmis’ la oscilograf. Dintre toate indicatoa- rele electrice, indicatorn) piezoelectric este cel mai potrivit pentru frecvente Dezvoltarea motoarelor cu ardere intema, cu tu- tafie rapidi a facut ca armonicile variafiuni Tiodice a presiunii gazelor in cilindru si ajung% in domeniul freevenfei proprii a mecanismelor fnregistra- toare ale indicatoarelor, astfel incit diagramele obti- nute erau deformate de efectul forfelor de inerfie proprii ale mecanismului indicatoarelor ; se observau oscilafii puternice in special in timpul cursei de expansiune. Faptul acesta s-a accentuat odati cu dezvoltarea mptoarelor Diesel, prin trecerea de la motoarele cu insuflare, la motoarele cu injectie fra aer ; de la o ardere apropiati de arderea la presiunea constanta, la aceia la volum constant, de la o crestere inceata a presiunilor s-a ajuns la o cres- tere rapida, de care trebuie sX se fin’ seama in timpul indicafiei Deformarea diagramelor s-a evidenfiat prin variafii puternice in timpul arderii si a expansiunii si prin indicarea nejusti a presiunii_maxime. Pentru a se micsora efectul forfelorde inerfie si pentru a mari freevenfa proprie a mecanismelor indicatoarelor s-a trecut 1a construirea de indi- catoare mecanice atit de mici in cazul turafiilor ridicate, incit diagramele obfimute nu depageau aproximativ 1 cm* ca suprafafa, ceea ce face ca o planimetrare justi, respective determinare justi a puterii precum si cunoasterea procesului de functionare din diagrama indicat s& fie aproape imposibil de realizat. Evitarea acestor lipsuri nu este posibil’ dectt prin utilizarea unor indicatoare a ciror inerfie si fie practic neglijabili. Din aceast& categorie de indicatoare utilizabile pentru indicarea motoa- relor cu turafie rapida fac parte si indicatoarele electrice. In realitate inst, nici indicatoarele electrice nu sint fri inerfie, deoarece fiecare indicator electric are o membrand elastici, un cristal de cuarf elastic, sau alte dispozitive, care au in orice caz. o inergie, Poate fi considerata fara de inerfie numai trans miterea gi inscrierea presiunii si aceasta numai in cazul Cind se utilizeazi un oscilograf catodi Pentru a inregistra forfe mecanice si presiuni de gaze este absolut necesar 1. Valorile presiunilor misurate si fie trans- formate in variafiile unui curent sau afe unei tensiuni electrice, foarte tidicate ale presiu- nilor. Deplasirile dispozi- tivelor de misurat sint foarte mici, de aici Fezult’ o frecvenf& proprie foarte ridicatt. Pe de alti parte sarcinile si tensiunile rezultate sint Proporfionale cu presiunea, ‘Un dezavantaj consti in faptul c& sarcinile electrice sint extrem de mici, de aceea este nece- sari o izolafie foarte si- gurd si oaparaturd foarte costisitoare si complicata pentru amplificare si mi- suritori, cea ce necesit cunostinfe speciale pen- tru _utilizare, f Funcfionarea _acestor indicatoare se bazeazi pe efectul piezoelectric a unor cristale :euar}, tur- maling, tartrat de sodiu si potasiu, pe suprafata ' cérora iau nastere sub efectul solicitirilor meca- Fig. 1 nice sarcini electrice pro- porfionale cu solicitarea si independente de mirimea suprafefei comprimate. Din cauza insusirilor mecanice foarte bune cuarful se utilizeazd cu exclusivitate la toate aparatele de misurd tehnice si la indicatoare. ‘La cuart care cristalizeaza in prizme hexagonale avind suprapuse pizamide hexagonale (fig.1) se di- sting urmatoarele axe : axa opticd zn lungal priz~ mei, axa electricd x in diagonala prizmei si axa neutra y care uneste mijloacele a dowi laturi opuse ale hexagonului. Avem astfel trei axe electrice gi trei axe neutre. Sarcina piezoelectrica ia nastere pe suprafafa perpendiculara pe axa electric’, daca se taie din cristalul de cuarf o lami (plicufa) paraleli cu axa z siin directia Ini y; dac se exerciti.o compgesiune sau intindere pe direcgia lui x, plicufa se incared cu saxcini etectrice. Efectul piezoelectric se produce din cauzi cA la compresitine sau intindere in directia axclor elec- trice, distangele dintre atomi, care coustituie 311 refeana cristalin’ nu vatiazd tn acelagi raport, ceea ce d& nastere la aparifia umor sarci electrice libere. Efectul piezoelectric se obfine de asemenea si in cazul cind compresiunea sax tutinderea se exerciti perpendicular pe axa electric’, fiindeX © compresiane in aceasta directie din punct de vedere molecular are cam acelasi efect ca o intin- dere in disectia axei electrice. De fapt fenomenul este mai complex (efect piezoelectric transversal) Sarcinile maxime se obfin daca placufa de cristal de cuarf este tdiati aga cum s-a aritat anterior perpendicular pe axa electrict. Calititite piezoclectrice depind de sensu! forfei ; compresiune sau intindere. Mirimea sarcinii este dat& de relafia : One Py 0) unde ¢ [este modulul piezoelectric, iar P, este forfa care acfioneazi paralel cu axa x2 Valoarea medie a lui e pentru cuar} este : 2. Plicile de cuar$ pot fi solicitate pin la cca. 2.000 kg/em*. Influenfa temperatarii este neti semnata pin la 450°C, pind Ia 200°C variafia tui ¢ fiind de cca. 1,8% pentru ficcare crestere cu 100°C a temperaturii. Daci plicuja de cuar} tSiat’ perpendicular pe axa electric’ nu este comprimati in direofia axej electrice ci perpendicular pe axa electried si optici 1a o presiune p/kg/cm* satcina este : o=—= @) unde: @ estedimensiunea plicufei in directia axci neutre (¢ = ¢); 4 — grosimea plicufei in direefia axei elec- trice, In acest caz sarcina cadre ia nastere depinde de forma cuarfului. Ea este cu atit mai micd, cu cit plicufa decuarfeste mai scurta si mai lata (in directia axei electrice). In anumite cazuri efectul transversal este mai potrivit decit efectul longitudinal, fiindc& se Poate méri sensibilitatea prin alegerea potrivita a dimensiunilor piicutei. Pentru dimensionarea elementelor piezoelec- trice vom determina mirimea tensiunii plcufei de cuarf cuprinsA intre dowd armaturi metalice. Capacitatea condensatorului format din plicufa de cuar} si armiturile ei este : c sels farad @) in care: t,=3,5 este constanta dielectrict a pl&cufei de euart; » , — constanta dielectrick a aerului (€)=8,86-10-") ; @ — grosimea plicii de cuarf in cm; fe — Suprafafa plicufei in em®, 312 ‘Tensiunea la arm&tura plicii de cuarf este: @ ua c aceasti tensitme se poate misura cu electrometre sensibile. Pentru a amplifica aceast& tensitne, armaturile Jamei de piezocuarf se leag& la grila unei mpi amplificatoare de 0 construcfie special, avind © capacitate mic de intrare si o rezistenfa cit mai mare de scurgere 1a grila. Astfel vom avea tn paralel cu plicufa piezo- cristalului capacitatea conductei de legatura si capacitatea de intrare a lmpii amplificatoare, “Tensiunea piezocuarfului este in acest caz! ePs cre, 6) unde C, este capacitatea suplimentari datorit& montajului in circuit. Sensibititatea unui element piezoelectric este determinati prin raportul : 6) au_@ 52 aU ePs anletel- ate Astfel sensibilitatea se poate varia prin schim- barea capacitafii circuitului. Piezoelementul poate funcfiona exact numai in cazul cind rezistenfele de scurgere intre conduc~ torli legafi 1a armaturile cristalului sint foarte mari, Aceste rezistenfesint determinate de conduc- tibilitatea de volum si de suprafafa a cristalului, de rezistenfa izolafiei cablului de legaturi, de conductibilitatea superficiala pe sticla intre intra ile grilei si ale catodei limpii amplificatoare. Daci tn momentul inigial tensivnea la armaturile plicii este US, iar rezistenfa echivalenta intre conductori este R,.», atunci cantitatea de electri- citafe ce se scurge de pe armaturi in intervatut di este: dQ =i dt 7) unde: é fo valoarea instantanee a intensitigii de ‘curent. Astfel : 8) sau (9) (10) (11) intregrind ecuafia (12) se objiue : (12) . ‘ U=eF (13) unde T = Raa(C + C,) (14) U_scizind exponential si foarte rapid rezult& c&, chiar la o izolafie foarte bun avem © micsorate apreciabil’ a tensiunij in fracfiuni de secundi ca durata, Pentru a evita in timpul indicdrii erori insem- nate din cauza scurgerii sarcinilor, constanta de timp 7 a schemei trebuie si fie mare fai de perioada de variatie a presiunii de misurat. Pentru a reda va- riafia de tensiune eu ajutorul oscitografelor trebuie ca Ia elemen- tul piezoelectric sa fie conectat un amplifi- cator de tensiune(volt- metru electronic) la care ins trebuie si finem seama de izola- fia piezoelementuluj, de izolafia cablului si de a grilei, fiinded sarcina g are tendinja si se scurg’ prin rezistenta de izolafie. Daca intervine o forfA P ia nastere tensiunea U, care se amortizeazé conform ecuafiei : Fig. 2 as U =U In fig. 2 se arati variafia de tensiune datorit’ unei presiuni in cazul unei izolafii de grila ideala (@ pentru o izolatie mai rea (b) si pentru o izolafie foarte sc&izut& (c). In cazul (b) tensiunea incepe indat’ dup’ producerea ei si se amortizeze conform legii stabilite anterior. DupA desc&rcare se produce din cauza pierderii de sarcina o ten- siune de sens contrar, fn ultimul caz sarcina care ia nagtere se scurge indata. La oizolafie foarte bun’ cu R=10"-® si cu o constant de timp de T = 300 s se poate objine U, cu 0,007% mai mic decit Uy. Cu toate ci aceast4 constant’ de timp este fa diagramele nor- male acoperitoare, totusi la toate masuratorile cu piezocuarf trebuie o atentie deosebitd in vederea asigurarii unei izolafii foarte bune a elementului piezoelectric, a cablului de legitura, a condensa- torului si a grilei lampii amplificatoare, in special va trebui si se evite orice fel de umezeala Elementele piezoclectrice (lig. 3)constau in general dintr-o carcasi de ofel, care se ingurubeaz’ in peretele camerei de combustie si care confine elementele piezoelectrice. Presiunea de misurat actioneaz4 asupra unei membrane sau asupra unui piston. La elementul piezoelectric al indicatorului (Zeiss Ikon) folosit de noi avem o coloani de cuar} compust din 9 lame de cuarf. In general coloana de cuary este compusi dia 2—9 lame de cuart slefuite asezate una deasupra alteia (10—25 mm Qeu 3—6 mm grosime) intre care se interpun foife subfiri de material conductor (foife de staniol). Foifele de staniol vin in contact cu lamele de cuarf de aceiasi polaritate si sint legate in paraiel. Astiel cu cit este mai mare numérul lamelor cu atit mai mare este sarcina produsa si sensi- Dilitatea elementului piezoelectric. In caz cind avem mai multe plicufe de cuarf, ele trebuie si fie mai subfiri, iar elementul piezoelectric are dimen- siuni mai'mari, este maiscump si se poate defecta mai usor. In prezent tendinga este dea se micsora numarul lamelor de cuarf din motive de simplificare con- structiva, siguranta de functionaresi pref mai redus, Se utilizeazd de obicei dowd pldci de cuarf gise prevede in acest caz o amplificare mai mare. Plicile de cuarf au o tensiune initial’ care este reglabild cu ajutorul unui gurub, Din cauzi c& drumul parcurs in timpul unei misur3tori de coloana de cuarf este foarte mic este foarte important ca suprafefele de rezemare si fie astfel construite, incit si nu avem parti care si alunece cu frecare in direcfia solicitarii, Acest efect este aseminitor cu fenomenul de histerezi, insi se deosebeste prin faptul c& Suprafafa derearim nu se destinde treptat,cpria socuri din timp in timp, si tot prin socuri isi reia Pozifia inifiala dupa fncetarea acfiunii solicitarii, Aceste solicitari denumite tectonice se eviden- fiaxi in diagrama indicata prin frecvenfe de ‘earcmn: #e nara bul (oikews deca: eaemibmenk + ltome? ‘Foye co membraassr-oatacts boas ‘cr cinta ame un ordin foarte ridicat (mult peste 10 000 Hz) ; cu toate c& aceste alunecdri sint microscopice pot provoca erori importante dupa cum reiese din exemplul urmitor : un cristai de piezocuart cu o indlfime de 0,5 cm, un modul de elasticitate 10° kg/cm? si cu o suprafagi de compresiune 313 dubli ca a pistonasului (1 kgfem* presiunea gazelor, d4 o presiune de 0,5 kg/em? la plicufa de cuarf) dact suferi o alungizede10-*em din cauza alunecirii suprafefei de reazim atunci eroarea in indicarea presiunii este : -10-tem, SM 400 kgjem’. ne (15) Din aceast cauzi nu se"recomand’ ca supra- fefele de reazem sa fie sprijinite pe suruburi cu Jub catooe aceastA cauz etangarea cu ajutorul unui pistonas 44 0 exactitate mai. ridicata. ‘Aceast’ dispozitie inst permite pitrunderea in interiorul exmerei a vaporilor de ulei si de ap’, Ambele ceringe sint satisfiicute prim agezarea membranei ceva mai departe de peretele incalzit al cilindrului sau prin utilizarea unei membrane foarte moi deasupra pistonului. In timpul funcfi- onirii membrana creiazi o presiune adifionali extrem de mic in jurul a 0,01, kg/em®; in caz cind elementul este ricit cu apa variafiile bruste Redresor de lensiuneinatts Blimentore Redresor Stabitzator | Element de presiune Indicator de cursd Fig. 4 filet tritmghiular sau prin reazeme sferice sau conice, ci se recomand’ o sprijinire indeforma- bild, sau cu posibilitate de reglaj a suprafefei superioare de rezemare a coloanei plicilor de cuar}. Din cauza sarcinilor electrice foarte mici plicile de cuary si cablurile de legitura trebuie izolate cu grija. De aceea este avantajos si se construiased camera coloanei plicilor de cuarf inchisi ctang, si tnchiderea ei inspre cilindrul mototului s& fie prevazuti ct o membrana. Membrana de inchidere din cauza_incdlzirilor si dilatajiilor survenite capita o tensiune inifiala variabil cea ce provoacd o abatere de la curba de verificare a elementului piezoelectric. Din 314 de temperaturi a gazelor nu provoacd tensiuni inifiale din cauza dilatafiei neuniforme a coloa- nei de cuarf sia parpii metalice a elemental In fig. 4 se d& schema amplificatorului in catorulti piezoelectric utilizat de noi. El se compune din urmitoarele parfi prin- cipale: 1. Un voltmetru electronic in dona trepte care amplifich sarcinile produse de elementul piezoelectric cca. de 100 de ori gi le transforma in tensiuni. 2. Un redresor care di o tensiune de cca. 1500V pentru funcfionarea oscilografului catodic, 3. Surse de tensiune pentru voltmetrul elec- tronic, pentru indicatorul de curs’ si pentru instrumentele de control, precum si un regulator pentru fixarea tensiunilor necesare pentru func- fionare sia mirimii diagramei. Oscilograful catodic din cauza lipsei pirfilor mobile, a vrorilor de inerfie foarte mici gi a uti- lizirli ugoare are o utilizare din ce Mi ce mai mare in masuratorile tehnice. Tubul catodic const dintr-un vas de sticli in forma de pilnie pre- viaut cu_doi electrozi: filamentul (catoda) si Fig, 6 anoda, Filamentul este incilzit cu un curent de intensitate mick la o tensiune de 25— V sio mic& deschidere in mijlocul anodului permite trecerea unei raze foarte subfiri deelec- troni, care ajungind pe ecranul tubului provoact fluorescent substanfei dind un punct luminos (substanfa fluorescent’ a tubului este un ames- tec de. ortosilicat de zinc si de wolframat de calciu). Raza catodicl poate fi deviat elec- trostatic sau electromagnetic. In fig. 5 se arati devierea electrostatict cu ajutorul a dou’ plici P, si P,, placa pozitiva atrage clectronii si variazA astfel directia razei de electroni si ca urmare pozifia punctului pe ecranul tubului catodic. Devierea punctului lumi- nos este aproximativ proporfionali cu tensiunea aplicat& placilor. In practict se utilizeazi metoda de deviere electrostaticd, din cauza construcfiei mai simple si a limitarii’ mai precise a clmpului electric in comparafie cu cimpul magnetic. Pentru utilizarea ca indicator a tubuluicatodic sint necesare devieri in dou’ direcfii perpendi- culare, de aceia se utilizeazi dowd perechi de plici agezate perpendicular, la o pereche de plici se leagi o tensiune proporfionali cu pre- siunea, iar la cealalta pereche o tensiune pro- Porfionali cu deplasarea pistonului. Viteza electronilor este proporfional’ cu ri- dicina patrati a diferengei de potenfial intre anod si catod, conform relafiei urmitoare 5,95-107 7. (15) Astiel unui potential de 300 V fi corespunde © vitezd de 10 000 km/s. Un tub catodic cu 20 cm distanfi intre plicile deviatoare si ecran va fi parcurs de raza de electroni in 5-10~" s ; variagia Girecfiei razei corespunzatoare variafiei de poten- fial va fi urmritd practic fird intirziere si tubul catodic este utilizabil pind la frecvenfa de 50.000 Hz. Peatru acfionarea tubului catodic sint nece- sare surse de curent si digpozitive de control diferite, care se obfin de la refeaua de curent cu ajutorul redresorilor. Pentru incilzirea catodului este necesari o tensiune de cca. 2,5—3 V. La anod este necesarii o tensiune inalti de | cca. 1500 V. Tensiunea de fncilzire si tensiunea anod trebuie si fie reglabili pentru a fixa intensitatea gi claritatea punctului, Tensiunile ridicate sint periculoase pentru personalul care deserveste aparatul, de accea trebuie uate misuri de protecfie pentru a evita ca personalul si ajung’ in contact ct. tensiunea inalta. Indicatoru! de curse fig: 6, serveste pentru transformarea deplasirii pistonului fn variatii corespunzitoare de tensiune, care sint utilizate pentru comanda deplasirii razei catodice in directia orizontala. Indicatorul de cursi este alimentat de 1a aparatul care confine amplificatorul (aparat de refea) cu curent continun si consti de fapt dintr- un potenfiometru pe rezistenta cireia-se depla- seazi o perie de contact. Tensiunile date de bobina potenfiometricd a indicatorului de cursi sint proporfionale cu cursa pistonului. Rezis- tenfa este bobinata pe o plac’ astfel inéit in direcfia perpendicular pe directia strmelor de Cit joi Fig. 6 bobinat avem o crestere a rezistenfei corespun- zXtoare cu cresterea numirului de spire, in timp ce in direcia sirmei de bobinaj nu avem o rezis- tent apreciabila. Pentru obfinerea diagramei : presiune unghi de mianiveli motoare se inlocuieste rezistenfa po- tenfiometricd trapezoidal cu o rezistenfa ciren- lara, care in loc de sirma de bobinaj are un strat foarte fin de grafit, Peria de contact descrie in migcarea sa_un cere gi ca urmare intre perie si capatul rezisten- fei ia nastere o tensiune sinusoidala. Pentru a fine seame de lungimea finit’ a bielei, placa po- fenfiometrului are o forma trapezoidala, astiel tensiunea obfinut4 corespunde exact cu cursa pistonului. Adaptarea la diferite rapoarte dintre raza manivelei motoare si a lungimii bielei se face prin deplasarea periei de contact pe suportul ei in pozifiile indicate pentru diferite valori ale acestui raport. 315 Exemplu de utilizare a indicatorului piezo- electric. In cadrul colaborarii laboratorului de motoare cu combustie intern’ cu industria a fost incercat in cursul anului 1953, motorul pro- totip ILM.B. construit la fabrica LM.B. din Ti- Fig. 7 migoara, cu N = 45 CP la m = 2500 rot/min, unde din cauza turafiei ridicate ‘a fost necesar si se utilizeze pentru indicare un indicator piezo- electric. Elementele piezoelectrice au fost montate pe culasa motorului prin niste insurubari speciale, iar dispozitivul indicator de cursi a fost cuplat rigid cu pertea din fat a arborelui motor, Diagramele date in fig. 7 si 8 sint dia- gramele indicate pentru cilindrii 1 si 3 si au fost luate prin fotografiere de pe’ écranul tubului catodie 1a o sarcini de N=44 CP si] n=2510 rot/min. | Diagramele indici o ardere foarte apropiata de cea izocord gi a fost necesar si se regleze avan- Fig. 8 sul la aprindere in vederea”obfinerii unei variafii mai continue a presiunii in regiunea arderi Blbttografie Soroko V. 1., Novifkt : Incerearea motoarelor de autotractoare, ‘Magghiz,, Moscova, 1950. Iuhast K,'I. $1 Geiger: Indicatorul piezoelectric Zeiss Tkon., Berlin, Springer, 1938. CHATHE AUATPAMMEL ABUTATEIEM BHYTPEHHETO croPABUA C TOMONILIO TILESODAEKTPHIRCKOTO JATIEA Poowmue Pasnutue Gsrorpoxoauux Auaraveselt onyrponuero eropaaue uyxqreTed B GeanMepLROMEE mjuxarop x wenanaoupx na oumTAe_ANAMKATOpRON AWwArpAMA 1 3 erarse pi (ATPUNAOTOR NLeGOdIORTPAYOCENO AATUMEN AEWINNS MANdOADMICE pagony erpaucune 4am GwerpoxoAmux Auarareant Kan Ata NayURUX TAK O 32K NpARTHLeCKE Tere! ‘J aaamienuo aaoTeR peaysbraTit meuTaNAl MpoMaReACHNLE uLeaoeaceTPALOSKAK XMKATOpoM ua upoToraMe AnuraTose HMB, 45 2.0, x 2500 o6/aud. nauay er0 yTRepmjenns, Moyaeuam pasoanx npowecco FUNCTIONAREA CUPTOARELOR ELECTRICE CU ARC, RACORDATE LA RETELE ELECTRICE TRIFAZATE DE INALTA TENSIUNE $I INFLUENTA LOR ASUPRA RETELELOR I. Proprietifi si caracteris- tici ale cuptoarelor eleetrice eu are 1, Consideragii_ generate. Dezvoltarea rapid’ a indus- triei grele in pArile cu econo- mie Socialist a cauzat o intrebuinfare din ce in ce mai intensi a cuptoarelor electrice de toate felurile, datorits avantajelor incon- testabile, tehnice si econo- Ing. VLAD RADULESCU. Articotal confine 9 examinare detatiatd a ca~ racteristiclior de. functionare a cuptoaretor electrice cu are, i special a celor_uillizate {a topirea ofeluritor, deductndu-se influenfete aefavorabite pe care le pot avea In refelele electrice (a care sint tacordate,. prin cddert de tensiune, stricarea stabllitafil statice a sistemelor energetice respectlye $l deformarca urentulut, datoritd arcutal eleciric. Se indted totosata mijloacele necesare pentru ase men- fine aceste Influente nefavoradite tn limite minime. Infine se aratd’$t iafluentete favo~ rablle asuzra siskemetor energeslce ta carestnt racordate, a cuptoareior marieu are, datorita duratel lor mari de atizare sf factorulut de putere media ridicat ta care funcfioneazd. funcfionare ale cuptoarelor electrice eu arc; acestea sedescriuin cele ce urmeazi. 2. Caracteristicile topirii metalelor tn euptoarele elee- trice ; eu are. Majoritatea cuptoarelor cu arc se in- trebuinfeaza la elaborari de ofeluri din fier vechi, In- trucit procesul de topire al fierului vechi necesité o consumafie importanta de energie electrica — de la mice, prezentate de aceste cuptoare, Totodat’, utilizatea cuptoarelor elec- trice sa intins si in industriile chimice de tot felul, in industria sticlariei si ceramicei, a obiec- telor de larg consum si in industria alimentara. Datorita variatelor lor funcfii in toate aceste in- dustrii, exist& astizi cuptoare electrice absorbind puteri dela citeva sute kilowafi pind la circa 30G00 Eilowati. Or, in astfel de condifii sa pus in mod necesar problema alimentartt’ cu energie electrica acuptoarelor mari, de ordinul citorva mii sau zeci de mii de kilowafi putere electrica absorbit’, alimentare care uu se poate face decit din sisteme energetice in care debiteazi, de regula, mai multe centrale electrice. Pe de alti parte, puterile electrice maxime sint, de regula, cerute de cuptoarele electrice utilizate la elaborarea ofelurilor si fero-aliajelor, precum gi la prepararea carbidului, procese in care se prefera utilizarea cuptoarelor electrice cu are. Dar cuptoarele cu arc prezint& anumite parti- cularitafi de funcfionare, care 1a rindul lor necesit’ anumite precaugii la racordarea lor la refelele sistemelor energetice, precum si anumite misuri speciale in proiectarea si realizarea refe- lelor si stafiilor electrice de alimentare a insta- lafiilor de cuptoare cu arc, Acestea se impun cu atit mai mult, cu cit dezvoltarea rapida a producfiei iz toate industriile impun condifii din ce in ce mai riguroase factorilor de calitate aienergiei electrice : tensiunea gi frecventa, despre care se stie cd nu pot varia decit in limite foarte reduse. Pentru a deduce in mod cit mai limurit toate misurile aritate in cele ce preced, este necesar in prealabil si cunoastem. caracteristicile de 500 la 1000 kWh pe ton de ofel topit, — costul energici electrice fncarcd sensibil costul ofelului. De aceea, ofelurile ordinare se produc de reguli in cuptoare cu combustibil, de tipuf Siemens-Martin, intructt aceste ofelari se valorificd la un cost relativ redus, in care costul energiei calorice utilizate la elaborare (respectiv al combustibilului uti- lizat) intervine cu un procent acceptabil. Se rezerva in schimb pentru cuptoarele clectrice cu are elaborarea ofelurilor numite de calitaie, avind caracteristici fizice superioare si caracteri- zate din punct de vedere chimic prin puritatea lor, fiind lipsite de elemente inutile si in special de sulf. Ori, aceasta puritate nu se poate obfine decit [a temperaturi inalte, care permit topirea si separarea acestor elemente nefolositoare in zguri, ceea ce nu se poate realiza decit in cuptoa- rele electrice cu arc. Totodati, posibilitatea usoari de reglaj a acestor temperaturi di o deosebita productivitate cuptoarelor electrice eu are. Aceasta face ca in preful de cost. al ofelurilor de calitate, care se pot valorifica la prefuri de vinzare mai mari decit la ofelurile ordinare, manopera $i cheltuiclile de exploatare si intervind intr-un procent foarte mic, iar costul energiei electrice intr-o proportie acceptabila. La elaborarea ofelurilor de calitate, denumite in majoritatea cazurilor ofeluri aliate, din cauzi ci ele se aliazi cu anumite metale scumpe, care le imbunatafesc calitatea, intervin urma- toarele operafii : topirea incArckturii metalice, eli- minarea efementelor diuntoare din incircétura, introducerea metalelor de aliaj, scurgerea me- talului lichid in oala de tumnare, de unde se toarnd apoi in piese sau lingowri, 317 ‘Toate aceste operafii au o importan}a diferind de la una Ia alta, dupa cum difera si condifiile pe care le impun mirimilor electrice ce intervin in exploatarea cuptoarelor cu arc. Topirea incdrciiturii metalice trebuie si se efec- tueze intr-un timp foarte scurt si cu un consum minim de energie electric’. Perioada de topize este totodata caracterizata printr-wn regim elec- tric nestabil al cuptorului, — sau mai bine zis, arcul format intre capetele electrozilor euptorului i incarcaitura metalic’ este nestabil. De asemenca, din cauza distanjelor mici intre electrozi si aceasta incircdturd, schimbiri marunte in po- zifia electrozilor, intervenind in aceastd perioada, sau deplasiri ale bucifilor din incaredturi pot provoca fie intreruperea arcului, fie scurtcirenite metalice intre electrozi, prin atingerea direct a acestora cu metalul. Intr-un_cuptor cu arc este valabilé relapia general de tensiuni U=RI+jLol @ in care U_ este tensiunea eficace intre bornele infa- guririi secundare a transformatoru- iui de alimentare, in cazul cuptorului cu are monofazat; pentru cazul cel mai frecvent in practicd al cuptorului trifazat, U represint&. tensiunea intre © borna a infisurarii secundare si punctul neutru al cuptorului repre- zentat de regula prin baia de metal topit din cuptor; rezistenja unei faze din cuptor intre aceleasi puncte aritate in aliniatul precedent, considerindu-se pentru si plificare " rezistenta lectrozilor si legiturilor electrice egali cu zero, astfel incit R reprezinta rezistenta util’, a arcului si baii (incdredturii de metal) ; . I curentul eficace pe fazi, in cuptor; Lo = reactanfa pe fazd, in cuptor. De obicei in ecuafia (1) se exprima J in funcfie de ceilalfi termeni, imparfindu-i cu Lo si findw-i in primul, membru, Este usor de in acest caz ci pentru cazul unui scurtcireuit metalic, R = 0; de unde rezulta expresia curen- tului de scurtcircuit teoretie al cuptorului: 2 _u.G, Tae Le ® in care G, este susceptanta cuptorului la R = 0, denumit’ ined in practic’ caracterictica conduc- tivd eaternd. ‘In realitate ins4, rezistenfa 7 a electrozilor si legdturilor este diferiti de zero, astfel incit avem de‘a face ct un curent de scurtcirenit practic, exprimat prin relagi uv eat Ia = = UG (3) 38 in cate G, admitanfa efectiva pe fazi in cuptor, se mai denumeste in practic si caractertsticd conductiod interna. Intrucit producerea scurtcircuitelor metalice reprezinti un fenomen inerent exploatarii cup- toarelor cu arc, este de prima importanfa exami- narea atentS a acestor scurteircuite. Curentul de scurteircuit fiind determinat de tensiunea aplicati euptorului, de frecvenfa si de constantele 7 si L, prin constructia cuptorului, —calculindu-se in consecinf’ constantele si alegindu-se tensiunea optima, 1a freevenfa dati, se poate limita raportul intre curentul de scurt- circuit practic si curentul nominal al cuptorului, la maximum 3,5. fn cea ce priveste curentul nominal af nui cuptor cu arc, aceasta este ctrentul ta care cuptorul funcfioneaz in majoritatea_timpului si in condipiile optime economice pentru ansamblul instalafiei, La prima vedere, s-ar prea c& func! onarea optima corespunde puterii active maxime pe care 0 poate absorbi cuptorul eu arc, putere definita prin produsul dintre tensiunea U, curen- tul J egal numericeste ou jumatatea curentului de scprtcireuit teoretic inmulfit cu Y2— si co- sinusul de 45°, Expresia revine, dupa simplificare, la : Pe mag = Ue Panea = FUNG, @ ‘ in care U,este exprimat in volfisi G,in ohmi-t, ultima mérime fiind numai numericeste egald cu susceptanta cuptorului. Aceasta intru cit din diagrama cercului, pe care se ~studiazi variafia curentului intre valorile zero gi Ty, la un cuptor dat, rezulti ci puterea maxima activa se absoarbe la un decalaj 9 = 45° al curentului fafi

S-ar putea să vă placă și