Manifestari de dependenta in ingrijirea pacientului cu toxiinfectie alimentara Scarlatina-TratamentINGRIJIREA PACIENTILOR CU RUJEOLA ; ffeola — boal& acuta infectioasa si foarte contagioasé, provocaté de virusul ‘wjeolic, care este un paramixovirus. —receptivitatea pacientului (varsta. = date epidemiologice - vezi diag. epidemiologic = culegerea de date pe cele 14 nevoi (vezi Ghid de Nursing vol. |~ Lucretia Tired) Manifestari de dependenta ®, crusts f { (Semne si simptome) _ Perioada de incubafie - in medie, 10 zile este perioada verajie cu | preeruptiva sau catarald: denta) ; (@ feba — care creste treptat la 38°-39° C @ frisoane @ tahjpnee © triplu cater: ~~ ocular (cojunctivita, lacrimare) nazal (congestia mucoasei nazale, senzatie de nas infun- at, rinoree seropurulenta) ‘raheobronsic (tuse seacd ~ raguseald ~ din cauza larin- tei) oe Snarton (hiperemia mucoasel buco-faringiene) — semnul Koplik ~ micropapule albe in dreptul molarilor tulburéri digestive (varsatur, greturi, dureri abdominale) © simptome nervoase (iitablitate, cefalee). In perioada eruptiva, apare: ‘exanterpul ~macule de culoate rosie (pe fat, dupa urechi, gt, torace, abdomen, spate, membre) © tegumente ~ rosil, calde, transpiratie ‘Alte manifestari de dependent’: @ inapetenia 7 © neliniste, stare de hervozitate © inchidere in sine © slabire — hipertermie — legata de procesul infectios, manitestata prin fri- soane, pele fierbinte = obstructia cdilor respiratori - legata de inflamajia mucoasei na- zale, de rinoree, inftamatia mucoasel laringiene = dispnee cu pollpnee, din cauza febrei tuse - legaté de catarul traheo-bronsic alterarea integritati mucoaselor si a pielil, legata de enantem siirae sorecsonrmerss +, | Localizari extrasativare |4UE_PACoT? br Te; _EF Te nee dimly este cea War TrecventA manifestare extrasalvaa 5 + dintre paciengit infectafi cu virus urlian, dupa pubs frctt vi 8 halnavi eu orhila, Poate manifestarea unic® saw post ‘ian 4 sAptimn a parotiditei (2/3 dintre eazuri) sau in a dout Govind ia 14 dintre bolnavis - at eu febra 39-41°C, fisoane, varsituri, cefalee si dureri vil “care La examenul clinic, testiculal apare net marit de volum, tn 4y serotul intens congestionat, iar tegumentcle sunt ealde. La ne bolnavi-apare epididimita, eventual precednd orbita via testiculgr poate depagi volumul normal de 3-4 oti, Febra ‘somatologie sunt paralele cu severitatea bolt « -Faile.febra scade la 84% dintre bolnavi si odata cu, defervescenta ce produce reducerea tumefactiei, asociat ex dispartia dureii, dar 'a sone 20% dintre bolnavi persista jena localé; La 50% dintre cazuri la | ani sau ani de zile dupa orbita, apare un anumit grad de atrofie; \ _Pitclitatea este rar, chiar dacd afectiunea este bilateral, da au fos a Taportae tumori maligne testiculare Ia 28 cazun de atzolie postorhits urliand : 9... Oafarita apare i 50% dintre infect uriene postpubertae la femel si se" ALoitesta ou febra, greturi, varsituri si dureri in parses ‘nzeri bdomenul ee Rar este urmatd de infertilitate sau menopauz8 precose oy sleree SINC, apate la 51% dintee infest= co saat Fira eve Fomului meningian, dar cu pleiocitozi LCR. al viruswhut urlian, ee ra _4JMeningita virali: semnele meningeale apat inainte, in timpul si : Viva ‘aparifia parotiditei, sau in absenfa ei, de obicei la 4 zile dupa © VT stectarea parotidiana, sexul masculin fiind afectat de 3 ori mai pfizevent deca cl feminin, : ‘se manifesta tipie ou cefulee, varsituri, febra, redoarea cefei. Punctia / Mjombara evidentiaza LCR clar, usor hipertensiv cu 10-2000 Jeucocite/mme, in majoritatea limfocite, dar 20-25% dintre bolnavi prezint& predominant polimorfonucleare, Proteinorahia este normala Sau uyor mai ridicata, 1a 90-95% dintre pacienti depistandu-se cifre 1 <-70 meal, hipoglicoraha < 40 mg/dl este raportaté la 6-30% dintre bolnavi » {Pooditicasile LER persist 5 sAptamani sau mai mult. Rezolntia - febrei si a simptomelor se produce tn 3-10 zile de te debutul weningitei, vate este benignd 51 Para sechele. ncefalita urliand variazis in diverse statistici de la 1/400 la 146000 cazyri de parolidita epidemied. Exist& 2 forme clinice de encetalita: @ Feu debut precoce, in care leziunile neuronilor se produc ea ey reaultat al invaziei virale si coincide ou parotidita; debut tardiy, la 7-10 zile de la afecterea parotidiani, ca un ‘oces de demielinizare postinfectioasd leat de rispunsul zabei Ia infectie Bens ‘z078 eventual lelal dupa invazia viral& primera a SNC, iar “acita 0 reactie "autoimund” prin produetia anticorpilor sselor de dezintegrare nervoast. fea constienfei, convulsii, pareze, afazie si migcari R sunt asemindtoare meaingitei aseptice, febra toarte fo 1-2 siptamani: care psihomotorie gi convulsii, hidrocefalie tardiva,Sindroame neurologice rare sunt = alaxie cerebeloasii: ~ parallizie facially, ~ mielita transvers = _ poliradiculita ascendenta (sindrom Guillain-Barré). = Se mai citea7a in cadrul infectiei urliene: ~ pancreatita, in general este benignd, manifestindy.se ew durere in epigastiw sau “in centurd”, febri, grejuri gi varsdituri, si uring crescute: semnele clinice dureazi 10-12 seusului se restabileste in 3-4 sapeimanis nivelarea ST. unde T sald, dar esteintracraniene reprezinté principala cauzA de deces in insuficienta hepatic’ acuta in curstll ultimilor 20 de ani au fost emise doud teorii, care, in mod independent, au permis explicarea patologiei ecemului cerebral si a hipertensiuni intracraniene (HIC) in cursul hepatitei fulminante acute. 1. Ipoteza glutamine’ se bazeaza pe faptul c& amoniacul este detoxifiat la nivel cerebral in glutamind, substanyi cu efect osmotic asupra astrocitelor. Balonizarea astrocitelor constituie principala explicatie neuropatologica a hepatitei fulminante Functiile astrocitelor: asigurdi un echilibru adecvat intre energia neuronala consumati i eaptarex glueozei din capilare; = menfin constanta compozitia lichiguluivextracetulars - intervin in recaptarea neurotranstpigétorilor (glutamatul) si @ ionilor (K): = determina detoxifierea amoniagului. Amoniacul este eliminat pe calea amidariiglutamatului cu formarga de glutamind (proves catalizat de glutamin sintetaza localizaté exelusiv if celulele gliale). Efluxul de glutamina din astrocite in spatiul extracelyilar si LCR survine prin difuziune pasiva, fiind afectat de modificarilé de pH intracelular, Asfel, in cursul hiper- amoniemiei acute, glutaryina se acumuleazk in astrocite determinind balonizarea acestora si consecutiv, edem cerebral, hipertensivme intracraniana si herniere IL Ipoteza vasodilatatiei/progresive. Aceasti ipotezA se bazeazii pe studiile experimentale in care s-a ofservat absenta abilititii arteriolelor cerebrale de ‘spunde prin vasoconstricfie la scaderea PaCO2, Mecanismele responsabile de variatiile importante ale ‘Jaxului sanguin cerebral (FSC) se datoreaz’ probal pierderii capacitjii de atyoreglare vasculard cerebral’. ‘Modificdrile FSC syint consecinta a doua mecanisme: periferice si centrale. a. Vasodilatatie efrebrala indus de modificdrea circulatiei sistemice: La paciegfii cu /HF endotoxinele din intestin tree direct in cireulatia sistemicd gi determina ~ cresterea Loncentratiei TNF-alfa, IL1-beta — stimularéa rispunsuluiinflamator al gazdei. Citokinele stifnuleaza sinteza de oxid nitric (NO) care este raspunzator de cresterea debitului fardiac (la care contribuie si substanfele pro-inflamatorit liberate de ficatul lipofunctional}. si de scaderea rezistentei vasculare. Totusi, rAnfine inc’ incomplet definit rolul necrozei hepatice in patogenia edemului cerebral fi a vasodilatatic. '. Hiperymia cerebral indus& local ar putea fi consecinja hipoxiei (eu acumularea corecutiva a lactatului, substanté vasodilatatoare) si a prosta- cterul intens (15 mg/dl la adult siti peste 7 mg/dl la Sugar); Persistenja fenomenelor dispeptice in cursul perioadeiicterice: 115f. Prezenta febreis /1)) Aparitia hemoragiilor (consecinga fibrinolizei, CID, scAderii trombocitelor, a factoriifr de coagulare V, VII, XII), 19 Prezenja infectilor (endotoxinemie, eresterea citokinelor-ILI_ si TNF, bactetieipie, sepsis); “Tahicardia inlocuind bradicardia la un bolnay icterie, afebril; — -Bncefalopatie hepatica - clasificata in 4 grade: \Gradiy),J. Confuzie minora; scaderea capacitatii de concentrare; inversarea ritmului somn-veghe;flapping tremor; j Gra Wg ‘Tulburari de comportament; agravarea stirii confuzionale, dezorientare; Gradulfj. Pacientul doarme tot timpul, dar poate fi trezit la comand (coma superficiata); |Graduf/g. com profunda; nu raspunde Ja stimuli verbali; cu/ffird rspuns uli durerosi. in acest Sadi sunt prezente manifestirile clinice ale edemubsi cerebral: *ppinencatiate si alcaloza respiratorie consecutiva; ++/panomalii pupilare; + fpppistotonus; * reflex plantar in extensie; /)ulburdti de ritm respirator. Sepsis - freevent cu germeni gram poziti impune urmirire permanenta deoarece febra si leucocitoza pot crestera amoniemiei levcocitora seiderea IQ hipoglicemie crestorea amilazemi Alte cauze ale insuficieytei hepatice acute: © virusuri: ‘Barr, CMV, HSV, HZV; paracetamol, halotan), ita phalloides (ciuperc),tetraclorura de carbon, fosfor;ungi vandida albicans. Marea majoritate a toxiinfectiior ali i anlage maja atx fecfilor alimentare sunt produse de germeni din genul Alimentele mai frecvent incriminate: carnea (in special de pasare, post ‘paratele de carne (cérnaj,tob8, patcun), oua (mai ales cele do rad), laptele 3 vivatale sale, preparatele de cofetirie etc. alegerea Informatille vor fi culese prin ancheta epidemiologica: atelor — daca este vorba de un caz sporadic individual, sau de cazuri mai ‘multe in familie, in colectivitati (comeseni) caré au consumat acelasi aliment ~ pranzurile ingerate (cu 2 pnd la 48 ore inainte de debut) -alimentele consumate (mai ales cele neprelucrate termic): frisca, smantana, inghefat’, maioneza etc. = In ce condi au fost preparate i pastrate produselo (la c&ldur’, accesibil mustelor, rozatoarelor, persoanclor cu infec stafiloco- ice) ~~ dacé persoanalpersoanele au fost In calétorie Intr-o zona cu focare epidemice sau zone endemice de holera sau dizenterie = daca stie cA in antural exist persoane purtatoare de germeni daca persoana se afla sub tratament prelungit cu antibiotice — gravitatea bolii este In functie de varsté (este mai grava la o varst& mica sila varstnii); starea anterioara de sandtate. Manifestari de dependenta Ce — (Semne si simptome) | Manitestaile de dependenta (clinice) apar dupa o incubaile de: » 12-86 ore - salmonelle 1-4 oF -staflocoe 8-24 ore ~ clostiium perfringens 4-3 sdptiméni — ¢ (Cebu este bruse cu: salivatie, greaja, varsaturi, colici abdominale, diaree —cefalee, ameteli, lip ~ stare de rau general, febra = tegument palid — acoperit cu sudor! reci hipotensiune arteriala pana la colaps —soc infectios robleme | —eshidratare cu dereglari hidroelectrlitice (se pierce Na, K, Ca) din cauza varsaturilor, diareei = varsatur, diaree din cauza inflamatiei mucoasel tubului cigestiv — sub actiunea enterotoxinelor 285} @ moditicari ale extremitajilo = rogeata palmelor si plantelor,7h prima sfptamand; eT: a ~edem indurativ al mainilor Ai pieioarelor: = = descuamatie membrano,6a a degetclor, in fara de 5 comvalescent’. _ Adenopatie acuta nesupurativa cericala(,5 om sau peste. “Alte semne si simptome semnificative: cyita (miocardita, pericardits), diaree, dureri abdominal, artralgie si artrita, meningita Aepticd, uveita, laringita supraglotics. Complicagii. Complicatiile scarlatiyfei pot surveni: mii precoce, fiind:-septice (ott adenit&, otomastoidit, sinuzit, flegmon migdalian sau de plangey/bucal); toxice (miocardit hepaité, nefrit soc toxic, encefaita). = tardive, alergice: RAA/glomeruloneffité acuta difuza, eritem nodos, crite polimorf, const. Glomerulonefrita acuta difuzi poststreptococica se manifesta clinic prin febra, hematurie, edeme, HTA, sfdrom inflamator prezent, examert summar de uriné modificat (prezenta hematilo/ si proteinelor), retenjie azotatd. Apare dupa un interval de 2.3 siptiméni de la hfectiastreptococicd, timp in care se formeaza complexe t Cireulante.antigen-anticorp/ce se fixeazi pe membrana bazali glomerular’. Majoritates pacientilor sy/ recupereazi complet, unit pacienti putdnd dezvolta glomerulone fii cronic& i in final insuficienta renalé. ‘Reumatismul ayficular acut - manifestat clinic prinsfebr, poliarritl migratorie nonsupurativa (roseajA, caldurd, tumefaetie, durere, impotent functional, ‘ee nfecteai in special articulajiile mari-genunchi, coate, glezne, pumn), coreea Teumaticd Sydenhany (miseiri involuntare de mimicd facial trunchi si extremiti, et Maxie, incoordonée motorie, hipotonie musculara si tulburari de comportament), ardita (manifesjfus prin miocarditd, endocardits sau pancardit), noduli subeutanal Meynet (nedusyosi, formajiuni nodulare dure, rotunde, de 0,5-2 em), iar biclogie prezenia unuj sindrom inflamator. Uneori sunt prezente numai o parte dintre semnele $i sjptomele de mai sus, Prognostic: favorabil, mortalitate 101%. —p ATA MENT OP UAT ‘Tratament, Scarlatina face parte din bolile care necesité intemare obligatorie, declarare epidemiologic nominal gi izolare minimum 7 zile. Tratament igieno-dietetic: h i “Piaolare si repaus la pat in spital cel putin 7 zile; renale pram ‘alimentar: hipoproteic in cazul_ complica intrainfecfioase. Tratament etiologic: Pentru persoanele care nu sunt alergice la penicilind, tratamentul de electie a ramas cu Penicilina G injectabil (de preferat), sau penicilina V, oral timp de? 10 zile, urmat de benzatin penicilind, 0 doz pe siptimand, 3 siptimani consecttiv. Dozele de penicilin’ ce pot fi utilizate sunt: 82af copil: Penicilina G inj. 50.000 UUKgeézi, im, sau iv. , in 3-4 prize sau Penicilina V 100.0000 UK ge/zi, oral in 3 - 4 prize, cu 0 ord ‘¢- inainte de mas& sau la 2-3 ore dupa mese. benzatin penicilina se administreazd o data pe siptimana in doz de: 600.000 UI im. la copilul cu G < 25 Kg sau 1.200.000 U.L la He copilul cu G > 25 Kg si adult. ~ in caz de alergie la penicilina se pot utiliza alte antibiotice active pe fy<, Seplogpenlbeachemolite de gp A, putind-se fost: 1° macrolide (eritromicina: 30-40 mg/kgc/zi, claritromicina: 2 x 250 A mg/zi) - 10 zile; 2 asocierea Amoxicilinei + acid clavulanic (Augmentin); \~ cefalosporine de generatia a Il-a, - /ratament patogenetic: forme severe, hipertoxice 4 “Pronicotep Prednison 1 mg/kge/zi timp de 10-14 zile, sub control ii ‘imunoglobuline, iv. Tratament simptomatic: pe i i = algocalmin); ‘ipa