~Rezumat~

Cap.I. ~ Sărăcuții mamei

Mara, o femeie săracă și harnică cu doi copii, rămâne văduvă, iar din această cauză este
nevoită să muncească mai mult decât înainte. Venitul familiei se baza doar din munca Marei,
care făcea comerț. Deși acesta nu era foarte „consistent”, la finalul fiecărei zile, pune bani în
trei ciorapi, unul pentru Trică (fiul acesteia), unul pentru Persida (fata acesteia), iar în cel de-
al treilea, pentru înmormântare și zilele de bătrânețe. Mărfurile, le ducea în piața de pe partea
dreaptă a Mureșului, altă dată în piața de pe partea stângă a râului, dar se ducea și la Arad,
deoarece era foarte multă lume în trecere. În ciuda eforturilor pentru a-și întreține familia,
Mara își iubește nespus de mult copii, iar de aceea, încearcă să le ofere cele mai bune
condiții. Pentru ca Persida să învețe carte, maica Aegidia o sfătuiește pe Mara să-și trimită
fiica la mânăstirea din Lipova în schimbul unui preț care i se părea puțin cam mare, iar de
aceea se gândește o perioadă la această decizie, totodată spunându-i acest lucru micii.
Cap.II. ~ Maica Aegidia
Mara se decide să-și de-a fata la mânăstire, iar maica Aegidia o ia în primire. Aceasta i-a
arânda podului de pe Murăș, astfel făcând socoteală că va avea mai mulți bani. Deși tot în
această situație, Mara se ducea mereu pe la mânăstirea la care era Persida, pentru a se plânge
maicii Aegidia de venitul foarte mic, totodată reușind să o convingă să-i mai reducă prețul
șederii fetei sale.
Trică îl avea ca învățător pe Blăguță, dar în lipsa acestuia Costi Balcovici (un băiat de
tutelar) era „acela care pune mâna pe nuia, ca să ție bună-rânduială”. Însă, Trică nu se lăsa
mai prejos decât acesta, și răspunzându-i mereu cu mult tupeu, se i-au la bătaie. În acea zi, se
decide să meargă la mănăstire pentru a-i povesti surorii. Auzind acestea de la fratele ei, se
decide să plece împreună, ieșind în stradă, lucru pe care Persida nu avea voie să-l facă.
Traversează Mureșul pe o luntrițe, dar din pricina faptului că în acea perioadă răul era foarte
agitat, i-a luat apa, ajungând până la podul Marei, unde aceasta vede agitația oamenilor și își
dă seama ca in luntrițe erau cei doi copii ai ei. Din fericire scapă cu viață și aflându-se la fața
locului si Maica Aegidia, Persida îi dă explicații și pleacă împreună cu aceasta la mănăstire.
Cap.III. ~Furtuna cea mare
Din cauza celor întâmplate, toată lumea din sat vorbește despre cei doi frați. Totodată,
Trică, este dat afară de la școală pentru comportamentul neadecvat, fiind și leneș la
învățătură. În această situație, Mara îl duce mai întâi la Bocioacă (starostele cojocarilor)
pentru a-l învăța meserie, dar nu-l primește din cauza nevestei, fiică de preot, care după cele
întâmplate în sat, nici nu a vrut să audă de băiatul Marei. După tot ce li se întâmplase, mama
băiatului împreună cu acesta, se duc la mănăstire, rugând-o pe Maica Aegidia dacă poate să-i
țină fata fără de plată, și să-i primească băiatul la mânăsirea din Arad a minoriților. Îi dă o
scrisoare în legătură cu acest fapt pe care trebuia să i-o ducă părintelui guardian.
Cei doi pleacă, dar ajungând, în ultimul moment, Mara se decide să nu-și de-a copilul la
mănăstire, ci încearcă să-l de-a la alt cojocar, Steva Claici.
Cap.IV. ~Primăvara
În acest capitol este prezentat Anton Hubăr , care avea o măcelărie peste drum de
mânăstirea la care era și Persida. Acesta mai are un fiu, Națl, împreună cu soția sa
Hubăroaie. Deși era măcelar, Hubăr nu se ocupa de măcelărie, această treabă fiindu-le
rezervată fiului și soției.
Cu timpul, creșteau și copii Marei, dar și ciorapii în care aceasta își strângea economiile.
Trică crescuse și tot neîngrijit era, iar Persida era din ce în ce mai frumoasă.
Națl a fost trimis de mic la gimnaziul de la Timișoara, unde a învățat foarte bine în primii
patru ani, dar în al cincilea, în vacanța de Paști, s-a decis să nu se mai ducă, ocupându-se de
măcelăria tatălui.
Odată, din cauza vântului puternic, geamul mânăstirii care dădea înspre măcelărie, s-a
spart, iar o fată frumoasă i se năzare printre crăpături, aceasta fiind chiar Persida, care atunci
când l-a văzut pe Națl în stradă, a deschis fereastra, iar cei doi au rămas înmărmuriți unul în
fața celuilalt. Această clipă nu a durat mult pentru că băiatul îi făcuse fetei semn să închidă
fereastra, căci o vedea lumea, totodată fiind și Maica Aegidia cu fata.
A sosit sâmbăta Floriilor, iar Trică se duce la mănăstire pentru a-și lua sora acasă. De
când s-au văzut ultima dată a trecut un an, dar Trică era foarte îngrijit, iar sora lui mai
frumoasă. Persida alege drumul mai lung spre casă, deoarece putea trece pe lânga măcelărie
și astfel l-a întâlnit pe Națl.

Cap.V. ~Ani de tinerețe

Maica Aegidia o întâlnește pe mama lui Națl și îi spune de faptul că acesta se uită la
geamurile mânăstirii, dar mai ales că a văzut-o pe fata Marei în acea zi. Hubăroaie îi spune și
soțului de întâmplare, dar nu i-a nicio măsură.
Deoarece Națl făcuse anii de ucenicie și pe cei doi de calfă, pentru a deveni măcelar ca
tatăl său, este nevoit să plece la Arad pentru a face cei doi ani de călătorie. Totodată, Mara
pleacă pe același drum împreună cu cei doi copii, dar se cazează la Claici. Milena, fata lui
Claici, urmează să se căsătorească, așa că Persida rămâne la Arad pentru a le fi de ajutor. Din
acest fapt, Mara plecă singură înapoi la Lipova, și îi duce maicii Aegidia o scrisoare.
La biserică, stând afară, cei doi frați îl văd pe Națl ieșind din-năuntru într-o mulțime, dar
fata nu pare atrasă să-l salute, deși era îndrăgostită de el.
Pentru nuntă, s-a stabilit ca Persida să fie soră de mireasă, iar Trică frate de mire. În ziua
evenimentului, Națl vede câteva trăsuri în care erau Mara și cu Trică, întrebându-se unde este
Persida. Se decide să le urmărescă, astfel a întâlnit-o pe fată, cu care stă de vorbă. După ce a
terminat, se duce la Mara și o roagă să-i spună mamei lui că va pleca din Arad următoarea zi.
Cap.VI. ~Ispita
Mara îl place foarte mult pe Pavel Codreanu ca și ginere pentru fata ei, fiind iubitul
Persiei. Îl aprecia din toate punctele de vedere. Toți cei din jur îi vedeau pe cei doi suflete
pereche, mai ales pentru faptul că el era fiu de preot și nepot de protopop.
Puțin mai târziu, Codreanu o necăjește pe Persida în legătură cu Națl. Pentru a-i arăta
faptul că a greșit, Codreanu o i-a de mână și o sărută, iar din acel moment au devenit mai
apropiați.
 După câteva luni de la nunta fetei lui Claici, Persida, care se afla tot în aceeași casă, este
anunțată de Trică că Națl s-a întors și a venit din nou la Arad. În curând, reușesc să se
întâlnească într-o plimbare prin Păduriță, care era la marginea orașului.
Cap.VII. ~Zbuciumare
Națl se duce să bea, iar la birt le face cinste tuturor de acolo. Fiindcă s-a îmbătat foarte
rău, băiatul decide să nu se mai ducă la fată acasă, deși după acea întâlnire din Păduriță
simțea că o iubește din ce în ce mai mult, și să nu o mai vadă pentru a uita de ea, deoarece nu
se simțea demn pentru iubirea Persidei. După acest fapt, Trică poartă o discuție cu Națl prin
care îi spune să se despartă de Persida deoarece mamei lor nu îi place de el. Această discuție
la motivat însă să treacă pe lângă casa lui Claici zilnic, iar într-o zi îi iese în cale chiar
Persida. Cei doi poartă o discuție, după care realizează că sunt făcuți unul pentru altul.
Cap.VIII. ~Datoria
Mara face o afacere cu Hubăr, prin care acesta o pune să administreze pădurea
împărătească de la Cladova. Totodată, ea trebuia să se ocupe cu tăierile și transportul
buștenilor cu ajutorul plutelor de pe râul Mureș, până la Arad, pentru vânzare. Femeia se
pricepe foarte bine în această afacere, adaptându-se totodată și la prețul pieței. Aceasta mai
face comerț și cu alte produse în piața din Arad.
Din cauza unei certe cu Națl, Persida se duce la mama ei, care era în piață și îi spune că
vrea să plece împreună acasă, dar Mara se împotrivește. După mai multe insistențe, i se face
milă de ea și îi spune fiicei sale să se ducă la maica Aegidia.
Cap.IX. ~Inima, săraca
La casa protopopului care îl avea ca nepot pe Codreanu, sosesc doi țărani din Buteni,
Gheorghe și Ioviță, pentru a-i cere acestuia acordul de a construii un gard care să
împrejmuiască cimitirul. Acolo îi întâmpină preoteasa care le răspunde afirmativ cu privire la
construcție. Aici îl întâlnesc pe Codreanu. Oamenii din satul celor doi țărani îi duceau mult
dorul lui Codreanu deoarece era preot la biserica de acolo și știa să cânte foarte bine. Acesta
este invitat de către Gheorghe să înnopteze la el acasă, pentru ca a doua zi sa meargă la
biserică. Acceptă și pleacă cu cei doi, sosește la casa lui Gheorghe, apoi pleacă cu el la o
prietena de a sa, Maria. După, voia să meargă la Radna pentru a vorbi cu Mara, dorind
totodată să-i ceară ajutor părintelui Isai.
Se duce la Radna, dar fiindcă se făcuse noapte, se duce la birt, de unde află că Persida s-a
întors de la Arad și este din nou la călugărițe. Dimineața, se decide să nu se mai ducă la
Mara, în schimb pornește către mănăstire pentru a discuta cu Persida. Intră doar cu ajutorul
unui bilet de vizită și este pus să o aștepte într-o odaie. Când se întâlnesc, cei doi poartă o
discuție singuri.

Cap.X. ~Cine ce poate

A venit și luna octombrie, iar Aradul este plin de oameni din toate ținuturile, deoarece se
organiza culesul viilor, existând totodată și un târg. Trică s-a pregătit în acest an, iar pentru
a-și demonstra cojocăria, a cusut o bundă, adică o blană de miel, care era împodobită cu
decorațiuni. Bocioacă, starostele cojocarilor din Lipova, este prezent la târg, îi admiră
băiatului cojocul și se decide să-l facă calfă.
Trică pleacă la Lipova după Persida, la rugămintea Marei, pentru a aduce-o la Arad la
cules. Acolo, fata se decide să treacă pe lângă măcelăria lui Hubăr pentru a-l întâlni pe Națl.
La fața locului, Persida îl salută dând din cap, dar el îi răspunde după ce ei trec de el.
La culesul viilor, Națl apare cu pușca și trage în gol pentru a-i capta atenția Persidei, care
se afla cu Mara pe câmp, dar fiindcă era prea departe de ele zgomotul produs de armă nu a
fost foarte tare. Însă Persida s-a întors către acesta, l-a recunoscut de îndată și îi i-a făcut cu
mâna, semn că-l cunoaște.
Persida, împreună cu câțiva băieți și câteva fete, pleacă la crama părintelui Ioan de la
Miniș. În drumul lor fac mai multe popasuri la alte crame, de unde fac grupul mai mare,
astfel, când au ajuns, erau adunați paisprezece oameni. Aici era și Națl, care o invită pe fată
la vals. Persida trece de la Națl, la mai mulți tineri. Tot în această noapte, câțiva bărbați își
dovedesc puterea, ridicând un butoiaș cu must care nu era deloc ușor. În acest concurs intră
și Națl care reușește să-l ridice, dar Persida râde de el, așa că acesta îi aduce butoiul la
picioarele ei pentru a-l ridica, dar aceasta deabia dacă-l clintește.
După ce paranghelia se termină, toți pornesc spre casă. Pe drum, Națl împreună cu
Persida se i-au de mână, măresc pasul pentru a se depărta de ceilalți, iar la o cotitură, fiind
singuri poartă o discuție.
Cap.XI. ~Altă lume
Persida se reunește grupului, dar Națl se decide să plece. Deodată se aud trei pocnituri de
rachete, iar Brădeanu, împreună cu Persida și ceilalți pleacă la crama lui Andrei Corbu un
nobil de Cărpeniș, locul de unde presupun că au izbucnit. Acolo, Persida face cunoștință cu
un coleg de-al lui Națl, care aflase de relația lor.
Grupul pleacă apoi la crama unde Mara o aștepta pe Persida pentru a înnopta acolo, de
unde toți pornesc spre casă. În acea noapte, Persida are ocazia să discute cu Brădeanu.
Acesta este curios cu privire la relația dintre ea și Națl. După discuție, Brădeanu dorește să-l
invite și pe Națl la via lui Corbu, unde Persida era deja invitată. Acesta începe să o
necăjească cu privire la Națl, încercând totodată să o facă pe fată să se despartă de el.
Mara se trezește din somn, vede că fata nu este la locul ei de dormit și într-o grabă iese
afară, unde o întâlnește speriată, aceasta gândindu-se la discuția cu Brădeanu. Totodată
Persida îi mai spune mamei că este hotărâtă să plece din nou la mănăstire.
Cap.XII. ~Două porunci
Națl, nu a făcut toți cei doi ani atunci când a fost în călătorie, dar pentru a da examenul
de maestru îi lipseau șase luni. Bocioacă, trece cu vederea la insistențele tatălui și îi primește
fiul pentru examen. Mara îi destăinuie lui Bocioacă că Persida are o relație cu Națl, dar în
viziunea acesteia, fata nu-l dorește, lucru pe care i-l spune. Din această cauză, Națl este
amânat.
În ziua următoare Națl se întâlnește cu Brădea. Acesta îi spune ca a aflat de la Persida că
îl iubește foarte mult. Deoarece nu a terminat cei doi ani de calfă în întregime, băiatul se
consideră nedemn pentru iubirea Persidei și se decide să plece de acasă.
 După mult timp în care nimeni nu mai știa de el, fiind și un motiv de ceartă între cei doi
părinți, Națl s-a întors într-o duminică la măcelărie, unde și-a început munca. La sfârșitul
programului, Hubăr își i-a băiatul la întrebări, dar văzând că acesta nu îi răspunde se decide
să-l alunge de acasă, în fața soției care avea fața plină de lacrimi. Națl pleacă și hotărăște să
rămână singur pe lume.
Cap.XIII. ~Datorii vechi
Pentru a nu pleca cu mâna goală din Lipova, Națl se împrumută la Griner, un negustor de
piei, care credea că banii îi vor revenii de la mama lui. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar după
câteva zile, negustorul vine la Hubăroaie și îi spune cele întâmplate.
După ce s-a întâmplat între cei doi, lui Hubăr îi este greu să de-a ochii cu lumea,
deoarece toți știau ce s-a întâmplat.
Peste trei săptămâni, Hubăroaie primește o scrisoare de la fiul ei, prin care o anunță că a
sosit la unul dintre verii ei, în străinătate. Totodată își cere iertare pentru faptul că s-a
împrumutat la negustor.
Mara voia să-și vadă fata măritată cât mai curând cu Brădeanu, așa că în curând își ia fata
de la mănăstire. De aici încolo îl vede în fiecare zi pe Brădeanu. Din această cauză, fata
pleacă la maica Aegidia.
De Paște, Națl se întoarce înapoi la Lipova, de unde simte că totul s-a schimbat în bine.
Băiatul a venit cu forțe proaspete pentru a-și da examenul de maestru, dar este amânat încă o
dată până la ziua de Sf. Ilie., având ca atunci să-și încerce norocul.
În ziua de duminică, Națl pleacă la biserică pentru a o vedea pe Persida. Aceata era
venită pentru Sfânta Liturghie. În biserică băiatul se strecoară printre oameni și o vede pe
fată. După slujbă, Națl stă de vorbă cu preotul, întrebându-l unde se găsesc viței pentru
sacrificat.
Luni seară, Hubăr vine mâhnit acasă pentru că Națl l-a făcut de rușine în faptul că atunci
când a plecat a umblat hoinar în loc să facă călătoria a deveni maestru, dar mai ales că a fost
din nou amânat. Dintr-o ceartă, Hubăr se repede să-l lovească pe Națl, dar băiatul își ia un
cuțit care îl avea la îndemână. O calfă îi observă pe cei doi și intervine, iar Națl își împinge
tatăl, acesta lovindu-se cu capul de o piatră.
Cap.XIV. ~Rostul lui Bandi
Bandi, fiul Reghinei, o femeie săracă, trăia din ajutoarele mânăstirii de la Lipova. Persida
îl cunoscuse pe băiat de mic, de când a venit aici pentru prima oară împreună cu mama sa.
Reghina era o femeie harnică, dar după ce l-a născut pe Bandi a rămas paralizată. Din
nefericire aceasta s-a stins din viață, iar băiatul a rămas în grija maicii Aegidia, care după
ceva timp îl dă ca ucenic la un cizmar.
Într-o zi, Persida îl întâlnește pe Bandi, pescuind pe malul Mureșului. Băiatul și acum era
sărman, iar de aceea fata îl duce în piață la Mara pentru a o ajuta să care coșurile cu marfă,
astfel are un câștig. Totodată, Bandi se „lipește” de Persida datorită atenției pe care o are față
de el.
În toată Lipova s-a răspândit cearta dintre Hubăr și fiul lui, încât chiar și Mara auzise.
Marți, după-amiază, când se întoarce acasă, femeia îi povestește Persidei despre întâmplarea
dintre cei doi. Fiindcă nu a crezut cele spuse de Mara, Persida se duce la mănăstire, la Maica
Aegidia, care-i confirmă cele spuse, dar îi mai spune să-l părăsească. Fata îl trimite pe Bandi
după Națl, punându-l săi transmită că se vor întâlni la sărărie, pentru a putea discuta cu el.
După ce pleacă de la mănăstire, fata se duce în locul respectiv, unde Națl îi mărturisește
totul, dar iubirea dintre ei este foarte mare, așa că cei doi se îmbrățișază. Totodată Persida îi
mai spune că ziua următoare se vor întâlni tot în același loc.
Cap.XV. ~Isprăvile lui Trică
Trică era și este considerat de către Bocioacă mâna lui dreaptă, astfel se gândește să-l
însoare cu fiica sa, Sultana.
În această vreme, Trică află de la Marta (soția lui Bocioacă) despre întâlnirea surorii sale
cu Națl, și decide să-l urmărească pe acesta seara. Ajungând la sărărie, Trică îl abordează pe
Națl, îi cere socoteală, dar Națl îi răspunde că o iubește pe Persida, după care cei doi se
încaieră.
Bandi, care era cu câțiva pași înaintea Persidei, îi vede pe cei doi și în fugă se duce la fată
pentru a-i spune că fratele ei este acolo. Văzând că se iau la bătaie, Persida intervine. Trică o
învinovățește pe aceasta de tot ce s-a întâmplat. După o serie de lingușiri la adresa fetei,
aceasta se enervează și pleacă. Trică decide să se ducă după ea, dar este împiedicat de Națl
care-l prinde, dar îi dă drumul la scurt timp și fuge după fată.
Pentru a încerca să-și răscumpere greșeala, Trică se duce la părinrele Sân-Miclăușul, care
o știa pe Persida, dar și pe Națl, neamțul de la nunta care avusese loc la casa lui Claici.
Băiatul îl roagă pe preot dacă poate să-i cunune, deși părinții amândurora se împotrivesc,
fiind de etnii diferite. Acesta îi răspunde că în acest caz legea nu-i permite datorită părinților,
iar astfel ar putea ajunge după gratii.
Cap.XVI. ~Greul vieții
Datorită iubirii Persidei față de Națl, fata îi cere un sfat mamei despre cum ar trebui să
acționeze, dar aceasta îi răspunde să facă cum știe ea. Auzind acestea, fata se decide să plece
împreună cu Națl la Viena.
Când Mara ajunge acasă, vede că lucrurile fetei au dispărut și îl întreabă pe Trică despre
situație. Băiatul nu a voit să-i spună locul unde a plecat, dar pentru o viață pașnică, pentru
sora sa, o întreabă pe Mara dacă este de acord căsătoriei dintre cei doi iubiți, dar aceasta
răspunde, mâhnită, că se opune mariajului. Încetul cu încetul se obișnuiește cu ideea că fata
ei a plecat și că a lăsat-o singură.
După aproape patru săptămâni, Persida trimite o scrisoare către Mara prin care își cere
iertare pentru cele săvârșite. Totodată, Mara îi spune lui Trică să-i trimită o scrisoare prin
care o înștiințează că nu o învinovățește cu nimic.
Viața la Viena pentru cei doi era foarte frumoasă. Și-au închiriat o locuință cu două
camere, iar în fiecare zi ieșeau afară pentru a vizita orașul.
Când scrisoarea de la Trică ajunge și este citită de Persida, aceasta se emoționează, iar un
șir de lacrimi încep să-i curgă pe față.
Cei doi își închiriază o măcelărie, fiind ajutați de Ladmann și Gubacek.
După un timp relația dintre cei doi se răcește, ajungând ca Națl să-i spună fetei că nu-și
mai suportă viața. Fata îi propune ca amândoi se plece acasă, dar de frica lui Națl că nu vor fi
bine văzuți în Lipova, într-un final îi spune să rămână amândoi aici.
Cap.XVII. ~Birtul de la Sărărie
Persida împreună cu Națl se întorc de la Viena, iar Trică îi dă această veste mamei, care
la un moment dat a crezut că cei doi s-au despărțit. Femeia îi spune lui Trică să-i transmită
surorii sale să aleagă dintre ea sau Națl. Auzind acestea, seara, fata începe să plângă.
Națl se întâlnește cu mama lui care-i reamintește încă o dată să se despartă de Persida,
dar îi mai spune că tatăl său l-a iertat. Totodată, femeia îi propune să cumpere cârciuma de la
Sărărie, pentru a o lăsa pe fată singură să muncească. Seara, când se întoarce la Persida, Națl
îi transmite faptul că mama sa le dă în curând bani pentru a cumpăra acea proprietate.
Cârciuma se deschide, iar Națl devine din ce în ce dependent de jocurile de cărți, serile
începe să și le petreacă din ce în ce mai mult aici, iar toată grija din cârciumă îi revenea
Persidei. Din acest motiv, toată lumea care știa de acest loc îi spunea „La Persida”.
Totodată, Națl începe să-și necăjească iubita. Din cauza oboselii și a muncii excesive, fata își
pierde din înfățișarea gingașă pe care o avea în trecut, încât schimbările pe care le suferise
într-un timp scurt erau majore.
Cu timpul, Persida își pierde din puteri, nefiind ajutată de Națl. Acest lucru aduce un
conflict între ei. Deodată, fetei i se face rău, iar Națl începe să o critice,dar este plesnit peste
față de ea. De la această lovitură Națl nu se înjosește și începe să o lovească cu pumni. La
scurt timp iese din casă și încuie ușa în urma sa pentru ca fata să nu poată veni după el.
După ceva timp, fata aude cum ușa camerei în care se afla este descuiată, dar nu este
deschisă de nimeni.
Pe-nserate, Fetei i vine aproape să leșine, având și stări de frig.
Cap.XVIII. ~Blestemul casei
La casa Marei, pe-nserat, sosește Talia (slujnica Persidei), care îi spune să vină la Persida
deoarece se simte foarte rău și a lăsat-o cu moașa, totodată trebuia să se ducă și după un
doctor. Mai întâi femeia se duce la casa lui Bocioacă pentru al lua pe Trică cu ea, dar din
cauza Martei, refuză, lăsând-o singură. Într-o disperare ajunge la fata ei. Mara nu a vrut să
intre la Persida în cameră din prima pentru a nu o deranja. Aceasta se afla cu moașa, care o
înștiințează pe fată de venirea mamei sale. Persida îi spune moașei să o lase să intre. Când o
vede înăuntru, fata își cere iertare și îi spune mamei sale că numai ea este de vină.
În scurt timp apare doctorul, iar în spatele său Națl. Imediat, băiatul îi sărută mâinile
Marei. Doctorul constată decesul fătului, înștiințându-l mai întâi pe Națl. Îi mai spune că fata
are nevoie de liniște, apoi pleacă. Națl începe să se învinovățească pe sine pentru toată
situația, iar Mara îl dă afară, dar acesta stă la ușă. Imediat, femeia își dă seama că a uitat casa
descuiată și plecă în grabă.
Cap.XIX. ~Verboncul
În lume se ivește un război, iar toți bărbații unguri trebuie să se ducă pe front.
Starea de sănătate a Persidei se îmbunătățește semnificativ. După cele întâmplate, fata
continuă să-și petreacă traiul alături de Națl, dar încearcă să-i facă viața mai grea. Fata încă
ținea foarte mult la Bandi, care din nefericire trebuia să se ducă la război.
Trică trebuia să plece în curând și el, dar avea însă o alternativă, să fie răscumpărat, astfel
nu va mai fi nevoit să-și riște viața. Deoarece suma nu era deloc mică, Națl o sfătuiește pe
Persida să de-a o parte din bani, iar Mara va completa restul, dar din pricina supărării mamei
sale cu Trică, o roagă pe Marta să meargă la Mara pentru a-i transmite aceste lucruri.
Mara se împrumută de bani la Bocioacă, iar într-un final Trică este răscumpărat, dar cu
toate acestea băiatul este încă supărat pe sora sa, deoarece nu se desparte de Națl. Totodată,
aude de la mama sa că Bocioacă are intenția să-l însoare cu fata sa, Sultana deși începuse o
relație pe ascuns cu Marta. Auzind că din banii lui Bocioacă a fost răscumpărat, băiatul se
decide să plece pe front.
Totodată, Națl descoperă că Bandi este fratele său nelegitim.
Cap.XX. ~Norocul casei
Mara își consolează fata din pricina pierderii fătului. Încă de la început, mama strângea
în doi ciorapi bănuți pentru Trică și Persida, iar averea era considerabilă. Pentru a o încuraja
pe fată, Mara îi arată zestrea pe care o are pentru ea, reușind totodată să-i schimbe atitudinea
părinților lui Națl cu privire la căsătoria lor ascunsă.
În curând, Persida dă naștere unui băiat, care aduce o schimbare majoră privind modul de
gândire a lui Națl, dar un lucru mai important este că soacra se apropie dintr-o dată de
Persida, lucru care nu se întâmplase niciodată.
Fiindcă Națl este de altă etnie Persida decide să-și boteze fiul în religia lui, apoi
împreună cu maica Aegidia și părintele paroh, organizează o mică slujbă prin care greșelile
lui Hubăr și ale fiului său sunt iertate în mod bisericesc, iar mai apoi, cei doi se căsătoresc
legitim în fața lui Dumnezeu.
Următoarea zi, Hubăr împreună cu Hubăroaie merg la casa lui Națl pentru a le dărui celor
doi un dar de botez, care consta într-o sumă mare de bani.
Cap.XXI. ~Pace și liniște
Națl, începe să-și respecte soția, iar statutul acesteia față de soț se schimbă radical. Acum
bărbatul are mare grijă de soție. Bandi începe să fie uitat de toți, dar mai ales de Persida care
îi era cea mai dragă, acest lucru datorându-se copilului nou-născut.
Mara, pentru botez se oferă să de-a o parte din zestrea Persidei, dar Națl o refuză pentru
că oricum aveau destul. Totodată, femeia primește o scrisoare de la Trică prin care o
înștiințează că este lovit la șold și este internat într-un spital, dar la scurt timp se întoarce
acasă și se însoară cu Sultana, iar de Paște, Bocioacă îi scoate maeștrii pe el și pe Națl.
Hubăr decide să plece la Viena pentru ca toată lumea să fie fericită.
Persida vrea să-i lase cârciuma lui Bandi, iar de acest lucru fata vrea să-și înștiințeze
socrul. Deși Hubăr știa că Bandi este fiul său nelegitim, se decide să-i spună acest lucru în
față, dar băiatul aflase deja. Deodată, Bandi se năpustește asupra lui Hubăr, căzând unul
peste altul în casă, iar mai apoi își pune genunchii pe pieptul tatălui care nu mai avea
răsuflare și începe să râdă ca un nebun. Persida intră în cameră și-l surprinde pe Bandi râzând
în continuu.