Data: 26.01.

2022
EXAMEN LA DREPT CONSTITUȚIONAL ȘI INSTITUȚII POLITICE
SEMESTRUL I

NUME ȘI PRENUME: MARTENIUC MARIAN

ANUL: I
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: IFR
*Notă: Se va completa, de către student, cu informațiile solicitate mai sus

SUBIECTELE: *
*Notă: Subiectele se vor rezolva începând cu pagina următoare

I. Care sunt efectele juridice ale suprematiei constituționale? - 3 pct.

II. a. Descrieți caracteristicile statului unitar – 1,5 pct.
b. Descrieți caracteristicile statului federativ – 1,5 pct.

III. SPEȚĂ (total 3 pct.)

Ca urmare a excepției de neconstituționalitate invocată de dl. C.I. în dosarul X, Curtea
Constituțională a fost sesizată de Judecătoria sectorului 1 cu privire la neconstituționalitatea
prevederilor art. 1 din Legea nr. Z de aprobare a OUG nr. Y, prin care se reglementează
instituirea, în perioada 1.11.2010-1.04.2011, a unei taxe de trecere a frontierei, ce are drept
scop constituirea unor resurse suplimentare pentru protejarea dreptului persoanelor cu handicap
sever, de a fi asistate de un însoțitor și a dreptului acestora de a beneficia de tratament medical
în străinătate. Suma care trebuie plătită este de 9 Lei/persoană pentru fiecare ieșire din țară.
În nota de fundamentare a ordonanței se arată că instituirea acestei taxe a fost necesară,
în condițiile unei crize economice care a afectat grav resursele financiare ale statului. Guvernul
mai arată că această măsură nu va fi prelungită, având în vedere că, din luna iunie 2011, va
putea accesa un împrumut negociat cu Fondul Monetar Internațional.
a. Care este tipul de control de constituționalitate, din punctul de vedere al criteriului
temporal, efectuat de Curtea Constituțională, în speța prezentată? 0.25 pct.
b. Cine poate invoca excepția de neconstituționalitate în speța prezentată? 0.50 pct.
c. Cine poate sesiza Curtea Constituțională în cadrul acestui tip de control de
constituționalitate? 0,25 pct.
d. Care ar putea fi motivele de neconstituționalitate invocate de autorul excepției de
neconstituționalitate, în speța prezentată? 0,50 pct.
e. Care va fi soluția pronunțată de Curtea Constituțională? Motivați această soluție. 1pct.
 f. În ce condiții soluția Curții Constituționale ar fi diametral opusă? 0,50 pct.

Notă: Se acordă 1 punct din oficiu, după cum urmează:

- 1 pct – pentru proiect elaborat în timpul semestrului.

REZOLVARE SUBIECTE:

Subiectul I - Care sunt efectele juridice ale supremației constituționale?

Efectele juridice ale supremației constituționale sunt:
- Poziția superioară în sistemul de drept;
- Durabilitatea;
- Sfera relațiilor pe care le reglementează la nivel foarte general și este mai largă decât a
celorlalte ramuri de drept;
- Concordanța tuturor actelor normative din toate ramurile de drept cu legea
fundamentală;
- Modificarea unei dispoziții constituționale, atrage după sine schimbarea unor prevederi
din alte ramuri de drept cu care are corespondență;
- Constituie un izvor de drept direct;
- Supremația constituției reclamă stabilitatea unor garanții care să asigure controlul
sistematic al constituționalității actelor normative.
.
Subiectul II:
a. Descrieți caracteristicile statului unitar
Statele unitare pot fi centralizate şi/sau descentralizate.
Statul centralizat este acel stat în care toate deciziile emană de la administrațiiile statului, având
două forme de organizare adminsitrativă: respectiv concentrarea și deconcentrarea.
Statul unitar concentrat este acel stat în care puterea de decizie emană din capitala statului, de
la autoritatea centrală, care deține și exercită toate competențele. Atunci când survine o problemă în
cadrul unei colectivități locale, statul trimite agenți specializați pentru a le soluționa. În general,
autoritățile locale nu sunt nici măcar alese, ci sunt numite de puterea centrală. Acest model nu poate fi
aplicat într-un stat de talie mare, acesta rămânând, la ora actuală, un model pur teoretic. Deconcentrarea
constă în delegarea, pe plan local, către agenţii statului, a competenţei de a lua decizii administrative în
anumite domenii.
În statele descentralizate organizarea administrativă autorizează transferul unor puteri de
decizie autorităţilor locale autonome. Descentralizarea şi deconcentrarea nu sunt incompatibile, în
sensul că aceste modele pot fi combinate în cadrul unui stat unitar. Descentralizarea constă în transferul
de competenţe, ale puterii centrale, la alte autorităţi dotate cu personalitate juridică, care au o autonomie
administrativă şi financiară. Aceste colectivităţi, chiar dacă se administrează ele însăşi, rămân sub
controlul statului.
Descentralizarea poate să cunoască două forme:
a) descentralizarea teritorială, care constă în încredinţarea către colectivităţile locale, a
competenţei de a lua decizii administrative în anumite domenii.
b) descentralizarea funcţională, care se referă la colectivităţi publice cu personalitate juridică şi
sunt însărcinate cu activităţi de interes general. Acestea se administrează singure şi se bucură de o
anumită autonomie de gestiune. Astfel, statul conferă o anumită libertate de acțiune unui serviciu
public, conferindu-i personalitate juridică.

b. Descrieți caracteristicile statului federativ

Statele federale dispun de o organizare distinctă de cea a statelor membre (federate).
Ele au o putere legislativă, executivă şi jurisdicţională proprie. La rândul lor, unităţile federate
au propriile lor organe, parlamente, guverne, organizare jurisdicţională. Uneori, unitatea
federată dispune în mod simbolic de un drapel.
Statul federativ dispune de suveranitate deplină, îşi asumă drepturi şi obligaţii pe plan
economic, monetar, diplomatic, militar. Unităţile federate nu dispun de atributul suveranităţii şi
nu apar ca subiecte de drept pe plan internaţional, dar îşi păstrează o organizare statală, care
reprezintă mai mult decât autonomie administrativă. În virtutea acestei calităţi îşi păstrează o
anumită independenţă, de exemplu, în unele cazuri, dreptul de a se desprinde din federaţie
Statele federale şi unităţile federate au o ordine juridică comună şi una proprie. Din
această cauză, în unele state federale există o mare diversitate a ordinii de drept, de la un stat
membru la altul.
Subiectul III:
a. Controlul posterior adoptării actului normativ.
b. În speța prezentată, instanța din oficiu poate invoca excepția de neconstituționalitate sau se
poate invoca la cererea unei părți, respectiv de domnul C.I.
c. Curtea Constituțională este sesizată, în această situație, de către instanțele de judecată din
cadrul Judecătoria Sectorului 1.
d. Motivul de neconstituționalitate invocat de autorul excepției sunt reprezentate de taxele de
trecere a frontierei și dreptul la libera circuțație
e. Curtea va respinge excepția de neconstituționalitate.
Motivarea curții – măsura luată satisface criteriile prevăzute în art.53 din Constituția
României, respectiv se restrânge exercițiul dreptului la libera circulație pentru protejarea
dreptului la viață a unor categorii defavorizate de persoane. Măsura luată apare ca fiind
necesară într-o societate democratică, taxa nu are caracter permanent, aceasta având și un
caracter nediscriminatoriu
f. Exepția ar putea fi admisă în cazul în care taxa ar avea un caracter de principiu pe o perioadă
nedeterminată, fără precizarea dreptului protejat, ceea ce ar duce la lipsa propoționalității ăntre
obiectivul urmărit și măsura luată.