Sunteți pe pagina 1din 8

ARBORI-Probleme propuse

1) Sã se creeze arborele genealogic personal pe parcursul a trei sau patru generaţii,


punându-se în nodul rãdãcinã prenumele propriu, iar ca descendenţi ai fiecãrui nod,
numele pãrinţilor. (Se va obţine un arbore genealogic asemãnãtor cu cel în accepţiune
clasicã, deşi noţiunile de strãmoş şi urmaş au fost inversate).

2) Se consideră un arbore cu 11 muchii. Care este numărul de noduri ale arborelui?

3) Dacă G este un graf neorientat cu proprietatea că între orice două vârfuri ale
sale există un unic lanţ elementar, atunci G este:
a. graf eulerian
b. arbore
c. graf hamiltonian
d. un graf cu toate gradele numere impare

4) Numărul minim de muchii care pot fi eliminate astfel


încât graful din desenul alăturat sã devină arbore este:

5) Un graf neorientat cu n noduri, cu n număr impar mai


mare decât 2, în care fiecare nod are gradul n-1, este
întotdeauna:
a. graf aciclic (graf care nu conţine nici un ciclu) b. arbore
c. graf neconex d. graf eulerian

6) Se consideră graful neorientat reprezentat prin matricea de adiacenţă


01110
10101
11000
10001
01010
atunci graful este
a. eulerian b. aciclic
c. arbore d. Hamiltonian

7) Precizaţi dacă este arbore graful G(X, U) definit astfel:


X={1,2,3,4,5,6,7,8,9,10}
U={[1,2], [1,3], [1,5], [2,6], [2,7], [3,4], [3,9], [4,8], [8,10] }.

8) Dacă nodul cu eticheta 2 are patru fraţi, iar nodul cu eticheta 1 este
părintele lui, ce ordin are nodul cu eticheta 1?

1
9) Demonstraţi că un arbore este un graf bipartit. Reciproca este adevărată?

10) Un arbore cu rădăcină A(X, U) este definit astfel:


X={1,2,3,4,5,6,7,8,9,10}
U={[1,2], [1,3], [1,4], [2,6], [3,5], [3,7], [3,9], [4,8], [8,10] }.
Precizaţi:
a) dacă eticheta nodului rădăcină este 1, câte frunze are arborele şi care sunt aceste
frunze;
b) dacă eticheta nodului rădăcină este 2, câţi fraţi are nodul cu eticheta 1 şi pe ce
nivel se găseşte nodul cu eticheta 10;
c) dacă eticheta nodului rădăcină este 10, ce înălţime are arborele, cine este părintele
nodului cu eticheta 1 şi care sunt fiii nodului cu eticheta 3.

11) Reprezentaţi sub forma vectorului tată arborele cu rădăcină A5 din figura de mai
jos

12) Desenaţi 5 arbori binari cu trei noduri (etichetate cu A, B şi C) diferiţi, alţii


decât cei din figura de mai jos.

2
13) Se consideră un arbore cu următoarele proprietăţi: rădăcina este nodul 1
(considerat de nivel 1) şi fiecare nod i (cu 1≤i≤3) aflat pe nivelul j are ca descendenţi
nodurile i+j şi i+2*j. Nodurile i (cu i>3) sunt noduri terminale (frunze). Stabiliţi care
dintre vectorii următori este vectorul de taţi (sau de predecesori) corespunzător
arborelui:
a. 0 1 2 2 1 3 3 b. 0 -1 1 -1 -1 1 1
c. 0 1 1 2 3 2 3 d. 0 1 1 2 2 3 3

14) Se consideră arborele din figura alăturată. Care


dintre noduri trebuie ales ca rădăcină astfel încât
înălţimea arborelui să fie minimă.
a. 7 b. 3 c. 5 d. 6

15) Se consideră arborele din figura alăturată.. Definim


înălţimea arborelui ca fiind numărul maxim de muchii care
formează un lanţ care uneşte rădăcina de un nod
terminal. Care este înălţimea maximă a arborelui cu
rădăcină ce se poate obţine alegând ca rădăcină unul
dintre noduri?
a. 5 b. 3 c. 6 d. 7

16) Stabiliţi care dintre grafurile alăturate este arbore:

17) Se consieră arborele cu rădăcină cu 8 noduri, cu muchiile [1,7],


[1,8], [3,1], [3,4], [3,5], [4,2], [4,6] şi cu rădăcina în nodul cu eticheta 3.
a) Vectorul tată al arborelui este:
a. 3 4 0 3 3 4 1 2 b. 3 3 0 4 3 4 1 1 c. 3 4 0 3 3 4 1 1 d. 3 4 3 3 4 1 1 0
b) Numărul de noduri terminale ale arborelui este:
a. 6 b.4 c. 5 d. 3
c) Înălţimea maximă pe care o poate avea, schimbându-se nodul, rădăcină este:
a. 6 b. 5 c. 4 d. 3
d) Dacă se ia ca rădăcină nodul cu eticheta 2, înălţimea arborelui este:
a. 5 b. 2 c. 4 d. 3
e) Numărul de componente conexe care se obţin dacă se elimină muchiile care au o
extremitate în nodul cu eticheta 3 este:
a. 3 b. 4 c. 2 d. 1
3
18) Se consideră un arbore cu rădăcină în care orice nod care nu este terminal are
exact 3 descendenţi direcţi. Atunci, numărul de noduri terminale (frunze) poate fi:
a. 15 b. 24 c. 2 d. 14

19) Se consideră un arbore în care rădăcina este considerată de nivelul 1 şi orice nod
de pe nivelul i are exact i+1 descendenţi direcţi, cu excepţia nodurilor de pe nivelul 4
care sunt noduri terminale. Numărul de noduri terminale (frunze) sunt:
a. 24 b. 120 c. 6 d. 30

20) Se consideră un arbore. Despre un lanţ care uneşte două noduri distincte n1 şi n2
se poate afirma:
a. este unic oricare ar fi n1 şi n2
b. este unic dacă şi numai dacă n1 sau n2 este terminal
c. nu este unic oricare ar fi n1 şi n2
d. este unic dacă şi numai dacă n1 sau n2 este rădăcină

21) Următorii 5 itemi se referă la arborele cu rădăcină cu 8 noduri care are vectorul
tată: 2 0 2 1 1 1 3 3.
i) Numărul de noduri terminale ale arborelui este: a. 3 b.4 c. 5 d. 2
ii) Numărul de lanţuri de lungime 3 este: a. 3 b.4 c. 5 d. 6
iii) Numărul de lanţuri de lungime 2 care pornesc din rădăcină este: a. 2 b.4 c. 3 d. 5
iv) Numărul de nivele ale arborelui este: a. 2 b.3 c. 4 d. 5
v) Fiii nodului 3 sunt: a. 4, 5, 6 b. 1, 2 c. 7, 8 d. 2, 7, 8

22) Un arbore are 14 noduri. Atât rădăcina, cât şi fiecare dintre nodurile neterminale
au cel mult 3 descendenţi direcţi. Înălţimea maximă a arborelui (numărul maxim de
muchii ce leagă rădăcina de o frunză) este: a. 4 b. 13 c. 5 d. 3

23) Numărul de muchii ale unui arbore cu 9 noduri este:


a. 9 b. 7 c. 8 d. 10

24) Numărul maxim de noduri terminale ale unui arbore cu rădăcină cu 15 noduri este:
a. 15 b. 14 c. 12 d. 10

25) Se considerã un arbore pentru care vectorul de taţi este:


TATA = (2, 0, 2, 5, 2, 5). Determinaţi numãrul de niveluri al arborelui.

26) Câte frunze are arborele cu rădăcină descris prin următorul vector ”de taţi”:
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
(6,5,5,2,0,3, 3,3,8, 7, 7)
a. 1 b. 2 c. 5 d. 4

4
27) Un arbore binar este un arbore cu rădăcină în care fiecare nod are cel mult 2
descendenţi direcţi (fii). Înălţimea unui arbore este reprezentată de numărul maxim
de muchii ale unui lanţ elementar ce uneşte rădăcina cu un vârf terminal (frunză).
Pentru un arbore binar cu exact 8 noduri, care este înălţimea minimă posibilă şi care
este numărul de noduri terminale (frunze) în acest caz?

28) Se consideră graful neorientat G cu 5 noduri reprezentat prin matricea de


adiacenţă alăturată. Stabiliţi care dintre afirmaţiile următoare este adevărată:
01001
10101
01011
00101
11110
a. Graful G este eulerian.
b. Graful G conţine două componente conexe.
c. Orice subgraf al lui G, format din 3 noduri, este arbore.
d. Graful G este hamiltonian.

29) Prin înălţimea unui arbore cu rădăcină înţelegem numărul de muchii ale celui mai
lung lanţ format din noduri distincte care are una dintre extremităţi în rădăcina
arborelui. Scrieţi care este înălţimea şi care sunt frunzele arborelui descris prin
următorul vector ”de taţi”:
12345678
(6,6,5,0,6,4,4,7).

30) Se consideră un arbore cu 11 muchii. Care este numărul de noduri ale arborelui?

31) Care este vectorul "de taţi" pentru arborele cu rădăcină din
figura alăturată?
a. 0 0 5 7 6 5 1 b. 1 0 0 7 6 5 0
c. 7 4 5 0 4 5 4 d. 7 4 5 0 4 5 7

32) Dacă n este un număr impar mai mare decât 2, un graf neorientat cu n noduri, în
care fiecare nod este adiacent cu exact n-1 noduri, este întotdeauna :
a. arbore
b. graf eulerian
c. graf neconex
d. graf aciclic (graf care nu conţine niciun ciclu)

33) Care este gradul maxim posibil şi care este gradul minim posibil pentru un nod
dintr-un arbore cu n noduri?

5
34) Câţi fraţi are nodul 1 din arborele cu rădăcină cu 7 noduri, numerotate de la 1 la
7, având următorul vector ”de taţi”: (5,1,5,1,0,7,5)?

35) Un graf neorientat este complet dacă oricare două noduri distincte ale sale sunt
adiacente. Care este numărul de muchii care trebuie eliminate dintr-un graf
neorientat, complet, cu 7 noduri, astfel încât graful parţial obţinut să fie arbore?
a. 15 b. 1 c. 6 d. 21

36) Un graf neorientat cu 8 noduri are gradele nodurilor egale cu 1,2,4,2,3,2,1,x.


Pentru ce valoare a lui x graful este arbore?
a. x=1 b. x<3 c. x>3 d. nicio valoare

37) Care este nodul ce poate fi ales ca rădăcină a


arborelui din figura alăturată, astfel încât fiecare
nod care nu este de tip frunză să aibă
un număr impar de descendenţi direcţi (fii) ?
a. 3 b. 4 c. 6 d. 1

38) Într-un arbore cu rădăcină nivelul unui nod este egal cu lungimea lanţului format
din noduri distincte care uneşte rădăcina cu acel nod. Rădăcina se află pe nivelul 0.
Dacă toate frunzele se află pe nivelul 3 şi oricare nod neterminal aflat pe un nivel k
are exact k+1 descendenţi direcţi (fii), care este numărul de noduri din acest arbore ?
a. 8 b. 9 c. 10 d. 6

39) Care sunt nodurile de tip frunză din arborele alăturat dacă se
alege ca rădăcină nodul 6?

40) Dacă T este un arbore cu rădăcină cu 100 de noduri, care este


numărul minim de frunze pe care le poate avea T?

41) Se consideră un arbore G, cu rădăcină, memorat cu ajutorul vectorului de taţi


următor: T=(2,0,4,2,4,7,2). Care dintre următoarele afirmaţii este adevărată?
a. Nodurile 1,4 şi 6 sunt fraţi.
b. G este conex şi prin eliminarea unei muchii oarecare din G, graful obţinut nu este
conex.
c. Prin eliminarea muchiei [6,7] se obţine un graf parţial, conex.
d. Arborele G are 5 frunze.

42) Un arbore cu 11 noduri, numerotate de la 1 la 11, este memorat cu ajutorul


vectorului de taţi t=(2,5,5,3,0,2,4,6,6,2,3). Mulţimea tuturor ascendenţilor nodului 8
este:
a. {1, 2, 5, 6, 10} b. {6, 2, 5} c. {6} d. {5, 2}

6
43) Stabiliţi care dintre următorii vectori este vector de ”taţi” pentru arborele cu 7
noduri, numerotate de la 1 la 7, cu rădăcina 1, reprezentat prin matricea de adiacenţă
alăturată:
0100100
1011000
0100000
0100000
1000011
0000100
0000100
a. (1, 0, 2, 2, 1, 5, 5) b. (0, 1, 2, 2, 1, 5, 5)
c. (3, 1, 0, 2, 1, 5, 6) d. (2, 1, 0, 2, 1, 5, 2)

44) Pentru reprezentarea unui arbore cu radacină cu 9 noduri, etichetate cu numere


naturale de la 1 la 9, se utilizează vectorul de “taţi”: T=(5,0,2,7,3,3,2,4,7). Din câte
muchii este format un lanţ alcătuit din noduri distincte,lanţ de lungime maximă, în
arborele dat?

45) Se consideră graful neorientat cu mulţimea nodurilor {1,2,3,4,5,6,7,8} şi mulţimea


muchiilor {[1,2], [2,3], [2,4], [4,7], [2,6], [1,5], [5,6], [6,8], [7,8]}. Pentru a trasforma
graful într-un arbore, putem elimina:
a. muchiile [1,5] şi [1,2] b. muchia [5,6]
c. nodul 3 d. muchiile [2,6] şi [4,7]

46) Într-un arbore cu rădăcină cu 10 noduri, numerotate de la 1 la 10, nodul 10 este


rădăcină, iar între celelate noduri există relaţia: nodul cu numărul i+1 este tatăl celui
cu numărul i, pentru i∈{1,2,3,4,5,6,7,8,9}. Vectorul de taţi al arborelui astfel definit,
este:
a. (0,1,2,3,4,5,6,7,8,9) b. (1,2,3,4,5,6,7,8,9,0)
c. (2,3,4,5,6,7,8,9,10,0) d. (9,8,7,6,5,4,3,2,1,0)

47) Într-un arbore cu rădăcină nivelul unui nod este egal cu lungimea
lanţului format din noduri distincte care uneşte rădăcina cu acel nod.
Care dintre noduri trebuie ales ca rădăcină în arborele din figura
alăturată astfel încât pe fiecare nivel să se găsească un număr impar
de noduri?
a. 2 b. 3 c. 6 d. 4

48) Se consideră un arbore cu rădăcină în care doar 13 dintre nodurile sale au exact 2
descendenţi direcţi (fii), restul nodurilor având cel mult un descendent direct (fiu).
Care este numărul frunzelor arborelui?

7
49) Care sunt etichetele nodurilor de tip frunză ale arborelui cu rădăcină, având 7
noduri, numerotate de la 1 la 7, şi următorul vector “de taţi”: (5,1,5,1,0,7,5)?

50) Fie T un arbore cu rădăcină. Arborele are 8 noduri numerotate de la 1 la 8 şi este


descris prin următorul vector „de taţi”: (3,5,0,3,3,5,5,5). Care este nodul cu cei mai
mulţi descendenţi direcţi (fii)?

51) Se consideră un arbore cu rădăcină, cu 100 noduri, numerotate de la 1 la 100. Dacă


nodul 13 are exact 14 fraţi şi nodul 100 este tatăl nodului 13, care este numărul total
de descendenţi direcţi (fii) ai nodului 100?

52) Se consideră vectorul de ”taţi" al unui arbore cu rădăcină t=(3,4,0,3,3,5) ale cărui
noduri sunt numerotate de la 1 la 6. Alegeţi afirmatia corectă:
a. nodurile 4 şi 6 sunt noduri de tip frunză(fiu)
b. nodul 3 are un singur descendent direct
c. nodul 6 este tatăl nodului 5
d. nodurile 1, 2, 6 sunt noduri de tip frunză

53) Arătaţi că dacă G este o pădure cu p noduri și k componente, atunci G are p – k


muchii.

54) Un arbore binar strict cu 4 noduri terminale are în total


a. 5 noduri b. 7 noduri c. 9 noduri d. 10 noduri

55) Se consideră arborele din figura alăturată. Stabiliţi


ce fel de arbore nu este:
a. arbore binar b. arbore de căutare
c. ansamblu Heap d. arbore strict

56) Aratati ca fiecare arbore cu exact 2 noduri de gradul


un este un lanţ.

57) Pentru arborele cu rădăcină având următorul vector de “de taţi”


tata=(2,0,2,3,2,3,4,4,3), care este rădăcina arborelui şi care sunt descendenţii
direcţi (fiii) ai nodului 3?

58) Scrieţi matricea de adiacenţă a arborelui cu 6 noduri, numerotate de la 1 la 6,

definit prin următorul vector "de taţi": (0, 1, 1, 1, 3, 3).

S-ar putea să vă placă și