a * \foien With CAS CURS ANUL SMD = cua EVOLUTIA FILOGENETICA A ELEMENTELOR COMPONENTE ALE APARATULUI DENTO-MAXILAR, IMPLICATHLE ACESTEIA IN PATOLOGIA ORTODONTICA FILOGENIA (EVOLLTIA FILOGENETICA) ~* Studia“ apartia si evolutia viet pe pamant, de ta forma cea mai simpla{mult interioara). pana la forma ceamai evoluatt(omul): ONTOGENIA (EVOLUTIA ONTOGENETICA) > Studiava aparitia. formarea gi dezvoliarea-anumitor fine sau speci {exemplu: omul in evoliyia sa de la formare si pana la moarte prin imtbatrénire), TEORI $i CONCEPTE FILOGENETICE Exista din purict de vedere tilogenetic 2 concepte biologice fundamentale: ‘Teoria fisismuului (LINE, QUVIET) ‘Accastd ieorie considera od evoluyia este legata de aparifia unor catastrofe naturall, ce istrug limes existehtt determinind apoi crearea altor condifi de aparitie a unor forme mar comlicate (complexe): Teoria evolutionist (LAMARK, DARWIN, WALACE) (Ateasi teorie considerh 8 evolufia const tn.adaptarea la mediu a viefuitoarelor (de la ‘Simpl la complient). Bl considera ck evoluia ilogenetc& a péeiel umanie tncepe de la foams oes aut co an Benenefe (care nu au un nucleu bine coestiufionat)y Concret ra umand Incepe 9 ald cu.aparifia maimujelor primare~antropoide simiene, |! Fhommiane derivd maimufele cu coadt (babuinii, urangutanul, gibonul, cimpanzeul, -uorila) si hominidele care reprezintd primele forme umane, 5 “oald doeasia.evolutie llogenstich a specie: umane'se fice pe parcursul a 2 000 000 de ani Primele forme umane au fost: ~ AUSTRALOPITECUS, in urma cu 1.000 000 de abi: ~ RITECANTROPUS (HOMO ERECTUS), cate avea deja 0 siajiune biped’, cu $00 (000 ani. themes, © QMOL DIN NEANDERTHAL, cu 150-000 dea ta uri, la care ‘sé evidéntians aparitia’mandibulei iar fafa tncepe sit'se urnanizeze: ~ HOMO SAPIENS SAPIENS, cu 40 000 de ani uml, om care judect ti la care Spar apofizele genif (de exempiu omul de la Cromagiton: au fost gésite resturi fosile TANGY Bran. ind considerat.rasa majoritara ia Europt si Nordul Attic), > dOMO FABER. ULTIMUL. : ‘Growl sctial a pasira de a animaisl inferioare dels care a derivat: urmatoarcle ~ ela selacieni (vechini): te Hiciul bucal-de uasime medie: lati Limi smuscuiquta maxilatelat si génclas > Jela sepdllale superioa 2” cele dowd. componente ale mandibule: ~ A palatul dur eare separé cavitatea navaid de cavitatea buealté infil Impianiari Inegvente. are:sprdncenele, sgenel ech nagul earea talocuit boruk Tormula dentara 5. fornia dingilor, De la toate aceste specii ati fost pastrate si fimetiile de masticatie si respitstie. La primii sirimosi al-nostri au apirut si funetile specitice: mimtica. Conitia gi scrisul, Fonafia se realizeaza, datoritd aparijied mbereulului articular care este specific craniului uman. El este schitat doar la antropoide si-1a omul fosil. La nastere el nu exista, forméndu-se in primii ani de viata odata cu \orbitea. vou EVOLUTIA FILOGENETICA A APARATULUL DENTO-MAXILAR Pe: scara tansformirii [loyenetica va revailta o micsorare faciali prin reducerea \iscerocraniulut si o mifrire a neurocraniului (In sus si tratite), Astfel se conta + cresterea Schisletulut neurocraniului (de In 400 eme ta 1600, cic, fa 2000 eme la om ceea, ca determina $i cresterea. gtadulid de: cereblarizare), ‘ex: Ia nou nascut neuroérahiul ocupa cam la. in raportcu trunchiul: + viscerocraniul tnoepe st se-reduca anteroposterior prin: © micsorares volumului osos al maxilarelor: © povifionarea posterioart:a arcadei demtare pe baza osoast, © micsotarea etajului inferior al feet © lanivelut arcadeloc dentare: * apar modificdri de forma: daca la antropdide dintii din zoria lateralderan ca, dou’ linii paralels iar la primele'3 forme de maimufe arcadele aveau forma, pitrati, laom.apare forma de semielipsa + disparitia spatiilor interdentare: la maimuje exist spafiu intre incisiv gi ii anita ateada. soperioard si intro canin gi premolar ta arcada inferioara, denumit spariul primiatelor: acest spatiu este necesar pentru pentra dezvoltnrea caninului si pentra posibilitatea de a inchide guta, existind \ deluzie interealat’, La om; existenta celuziei interéalate este considerata, patologict, iar cea a'spajilor o formide atavism, © Ianivelul dintilor, » se reduce numarul lor, primatele-aveau 31 sf4Pm; sé reduce numérul de ridacini(@imaveau gate 3 ridacir + se reduce: volumul dentar. Acesie wansformael asuipra evoluie! apeclulut dento-maxiarla om, studiate tn ani, pot prefigura chipul omutut viitor: ~ Jn condifiile reducer craniulul Cacial, cei 32 de dinfi nu vor mai avea loc pe orcad’. Existd 2 posibilitii de rentediere a acestei situati: ©. disparitia unor dinfi, anodontia: deci ‘disparitia le scar filogenetic& a ultimului inte din seria ieedrui grip de ding (V3. Pmz sup, lateral sup, Icentral in) 3 mlcsoracea voitumulus diatitor (Se observ o vendinta spre microdentie-pe viitor). ~ in sfera parodontiuiui axistd.o tendintt regresiva din punct de vedere structural si al yoluniutul precum¢t al puserit de suport {mai redus) St al pragului de toleranfa (mai scat), + sugebil din zona ore-fasials ou sending regresiva, dar creste abilitatea avi sine. Zenomene vegresive care att ioc jn nivelnl aparatului dento-maxilar: partia dingiiar supranume + jcognatia vimasitarts* auntie otbitelor late a arcadelor dentare puernice si tiddcina nasului lta in plan wansyersal ‘ DEZVOLTAREA ONTOGENETICA A APARATULGI DENTO-MAXILAR Evolutia ontogenetica- ceptevint® evolujia (formarea. eresterea s dezvoltarea) unej aaa eg Raitt Urhan) dela cetula ou Ja exits (moarea prin imbitranire), Dupt feeundare. prin unives. celor 2 gamefi se formedza oul aon, care datorita, ‘onfnulului redus ia vitelus ste Meadrat in caregoria dualor oligolecie (confinut tedus de ‘itelus), Dela feoundarie. evolujia oulul sa impatie ia doua periondes > perioada prenarala; 4 - _perioada postnatal. Pevioada-prentatall cuprinde: 1 > -ofganogenieza. 0-4 luni de viayg inteauterinds * mrlogeste/a, 4) luni de viay@intrauterind pind Ja nagtere gi se extinde sith perioada: posinacald, perlit c Perioada postinitals euprinde: f ~ sRorfogenea, de.ta nastere pnd la adolescent gd ay Loe process de modelare gi _ deevoltate a segmentelor aparatului dento-rnaists ~ dauradelandolescents pang tamoarte. | Graber imparte perioada ptenatalé in alte 3 perioade:": <1.) ~ périoada de ovulatias de ia Secundare: pan’ in zinaa Lda: 7 Berigatia embrionard,de la 2 \4-a pind la-a 56-2 2, ~ porloada fetal, de la'a 2-0 Jun $i pan la nastere, ORGANOGENEZA Germenele wmen, oath fornat rece prin mai multe etpe flogenetice, Initial: cresterea “igolului este foarte intensh, ajanaind ta sfsitulealei deva 3-2 hog de vieya intrauterind la o rata, 43 #festere de 25 000 de-orirasi mare deca inifiak Sursn eneruetioh aacestei creer o reprevinil masa yiteind Reglarea ctesterii se face prin ‘eauatie de anumite substanfe organizing, secretate de celulele Organizatoare tn baza: codului ie i Gul man ss smultiplick. prin diviziune celulara in. 49 blastomere ‘care se vor grupa aledtuind fade mora, i De la 8 Blastomere, seamentarea telulart-se. face inegal, rezultind doug feluri de elule; jie ar, macromere (inal putine la nurate} si unela mai mich micromere sai trofoblaste mai multe la uma), ‘ smullires: mieronierelor este rapid si se disp. ptere inconjurénd mactoierele, “spread faza de Blastuli Ta care apaze si 6 cayitate mevoblastied nurnite blastocel.. = alelMl embtionulul se ‘or Siérenia ia incepur dou Strat de oleh, > UAUL extern numit aeroblastsau 4 Sy Sul tern aamait endobtast sau viftoral endoderm. | in acest spare “un compartiment bucal: ~ dowd compartimente nazalle: lira 0 separatie complet, Din muguré naval intern si maxilari superior. se fbrmeadl. palatal primar $i partes ‘amterioart a caviafit nazate. Mugurii masilari supertot siabilesetnpoaitediceie cu procesele globulare ale miugurilor seal intent formAnd ridietturile narinare. Acegti mugs 9 Unese printt-0 membros dubla, Spilelicld, membrarta VEAU cave sa va desfin(a prt mezodermizare Doc nis se proditce aceasit dasfiinjare, sau se produce parfial(datorit® unor agengi palogeni diferiti}, copilul se va nagie cu dehiscenti labio-maxilo-palatina. Formarea-palatului ptimar se termina intre a.43-a- A5-azide viata intrautarina: Bupa formarea palatului primar $i a.narinelor primitive, theepe formarea septulisi niazal dinainee spre inapoi, i i | Goi 2 muigutt maxilaré superior trimit doul prelungrt an sea brizontal, deasupra limbii, Tnullnindu-se pe linia medians si uningwse cu sepuil nazal, Unitea se face prinicoe proces de ‘mexodermizare. Astiel se Torieazk paintul secundar, " : 7 Dock unirea nu se face tn totalnate, copilul se va nagte cu dehiscent gniato-palatala median. Capittes: bucall este-complst separati de cea nazall ln sfitgitul (uni u dea de viaga, {ntrautering, : Formarea mandibulet Le . Din arcul £ branhial se dezvulietin sens antero-inferior dei dot muguri mandibular drept si “aha sate vor ereste able ininte gi inzuniru, intdlnindu-se pe linia tmadiand, wears s@ produce 0 stevodermizare, forméndu-se arcul mandibular, Formarea limbit zimba se [ormeal din edpul mezobranhial a mugurlor:mandibylar, La formarsa timbii barlicipl arcurile branhiale {si 2 penira yavfultimbii. arcu brathiale 2 i 9 pentru portiunea posterioard si apiglois, Formarea vestibululni bucal ‘Vestibulul bucal se formeaza din mezoblast prin invausafea Gordoniild epitelial. Formarea buzelor, abrajilor, vestibulului Fo 7 ontent dat prinu-un aroces te induce Ia nivel eptalitu acoperitor (eetobtasty, 48 pe cole: creste (ateytiy moxilare . ap i prin is epiieliaid fa profunvinies aecodermului, se va: Yormia lama epiteliald primitival ce: 3e ya despica si a forma sanqul vesiibular, La sivelud tui vor continug, probasele ae invaginare-evaginare, sjungaind tn tinal sa apart: 2 spre * asifbuitar ors : Spafiulcivet ns ie ead este un spariu ce comunied spre-exietior ou spatiul sestibularFormarea dintilor fina Sats = Be . Dini au origine'dubla, ectomezodermala: smaltul format dirt ectoblast st cement, dentina,"> pared sac folicular din. mezoderm.Organul dentar; se: formeazi din: spttimina 6-7 de viata =) Iintrauterind. Tn timpul dezyoltati sale, trece printt-o serieide etapeideserise de’Schour, Massler si smal recent de Held, cur af fips. /espesvcnsvcvtniee ‘= oresterea si diferentiered celularé cu: & ©. proliferareaepitelialts. . sehinicd > difecentieren conjunetivo-epiteliala (tisulacd)> © diferentiere morfologica, i a febunurilordentare ( y +, erupfia dinflor (asocists ou cresteres:radiculard), + waira dentart i atofia ocizontalé.a parodonjiului sre 2". 8 : . Etapa proliferative, >>> ae Se caretstizeaza, prid: multiplicare, celulard. rapida $i inégalat Dup’ formares: mmugurelui dentat,calulele epiteliale ale acestiia se mulfiplicg, ducdnd la aparitia unet mici depresiuni pe fata lof profunda.-La formaréa e-particip® siimezenchimul-prin proliferare: Se foimeazi astfel capgula ~*~ * epitelialé. Spre sfitsitul evolutiei ei-celulele acésteia se diferenfiaza th dow straturi: “o> Pepiteliul adamanticrenterr (cslulerscunda)e ST a ~-. epiteliul adamantis inter (celule'inalte), °° con fntre cele dou epitelii adamantine existt 9 retew de celule stélate, cu lichid mucoid ante’ ole. constimind reticul, stelat.sau pulpa.smaltulti. Cele 3 vlemente formeaz tmpeunii organul: sthalfului. Tesuful mezenchimal din portiuries.invaginata a Srganuful sthalfului se diferentiaza tin. >» Yecintitatea epiteliului, adamantin in, vedered formiirii odontoblastilor, iar capilarele se multiplica: 7) $i formeaza pulpa dentara. ‘ To jurut organului de smal}, jesutul conjunctiv se-diferengiazit ti fesut fibros, formand sacul denta, vy “ Histodiferentierea * ¢ tuatg é % Se carncterizeazé prin mubiplicare celulard itiegald st aparitia diférentierit celulare, Prin snultipiicare celulueil rapid’. amigurele- trece® prin: faza de' clopot’ > fn “dceast&~ etapa, prin’ diferentiore, so constituie douk angambluri celulare: + epitelial= formaind orgartul smalfuluis* . ~ _ mezenchimal- formand papila dentara:sau orgenul dentinel gi sacul folicular. “Toate acestea constituie yermenele dentar, La nivelul organului smaljulut se diferentiava 0 serie de stratari: = epiteliul adamantin stern, eu celule cubice pentru formarea orgariului staipului; ~ . spiteliul-adamantin inter, eu cefule thalte, ameloblasti, pentru formarea smalpului. fn mevenchimul adizeent epiteliuiut adamantin intern sunt prézente celule specializate, sdontoblagti, cu rol in formaren dentine, Din sacul dentar se diferentiazA urmatoarele. tipuri celulare: cementoblasti, fibroblast, asteoblasti. cu rot in Tormarea cemenuutui, a’clementélor dé susfinere ale. dintelui in alveola gi a asului alveolar, Se devolti doua rejele vascular + intradentarS- in pulpa dentar’: care asiguir’ formarea dentinet, + petidentarh- tir sacul: folicular si epiteliul adamantin extern, ett rol tn dezvoltarea swnal{ului si-a-cememulai. rae 7 Paza de morfogenexil e Ssie fia de apovijia a mauriveior organice, Ameloblastii secret matrices smalfului, iar cdontooiastii pe coa a deminei. Lanturite polipeptidics stint caracteristice matiicei organice si se depositeaa tn: cazul dentine’ sub forma. de predentin& tn care suit incorporate prelungitile Aaentoblasiilor, iarTa caval smaljulti. sub forma scheletului organic al prismelor de smal, fiecareamwloblast_structurand o singurt prisia: Este detetminattastel forma si dimensiunea dintitor, anvindout Sid supuse at determinismului yenetic edt sf existeniet unui numat fix de centri de erestere, l Eeitelitk teoli Herwig induce diferenyiorea odontoblastelor $i depunerea straturilor Societe lm Hivelal r8d8eini, Dupa formarea. dentinel, clementele epiteliale sunt disociate § dispar areptar fn jurul dentinei se 'depune substartt acelulart, iar din fesutul Sonlunctiv se_diferentiaza elemente celulare. speciaie, cementoblaste, ce vor duce Ja formarea ‘eméotulul primar Saf el dint care se formeava si se diferentiac’ sunt: T femporari inf, T temporari sup., iar ultimial M2 tempora, ¥ormay Dingii,petmanenfi sunt impariyi i douRMad gripe: za -Smupul Trontal:incisivi sicanini; ug lateco-posterior:premolani in succesonall gf molari (dinfi accesionali). ~ Mugurii dintitor succesioral. Scupa 0 pozitie orald 94 mult ai’ p id’ decat dingit cornea goat Sermenit dintilor Frontal: pasueara poziie| orale an aproape de eruptie, getmenit premolailor se var deplasa Spre, vestibular situdnduese intre radicinile dinfilor teinporad, Schiltrea germeniior molarilor pechanent, tncepe din Vina ada de wiati iv, clad lama entard pritara se pretungeste distal inapoia formatiuntt elachen temporar, Pup Held, rugucele molacului 1 permanent, neavand Spativ, si-er pierde conexivnile cu eplteliul bucal si ya apne: cao prelungire distala a lamei primare, Din a¢est Hiotiv, molarul | Permanent ese considerat de wali autor ca apanindnd primed dent Gemenii molarifui 2 permaneit apar (dupa Logan Kronfeld) tn luna a 9-4, iar dupe Mugnies in stpttinéna «Ga dupd, sasiera. Hell afi od aoc mugure sae forma dinte-o 2relungire epitelialé ce-trece pe deasupea ‘molarului 1 permanent, ott! 3 $e \4 forma dintr« prelungicedisialt ce pornésle de la ‘mMugurele molanului 2 manent {ia 4-3 ani), iB ulimit doi molar se forsewa ca gi eum ae f-germini de Inlocuire a molarior t >ermanenyi, scare yetens a acestor dni se. af ha petioadal emit ta Partea distalé a apofizei slveoinre: ocupaind si 9-yozitia inaita, : in timpul av aiuiel, acegti dinti coboara i isi fedteseactaxul, Ovitia caieara’s/ caicifterea. ‘soroanei se-fac paralet ex a radicinii, Eruptia dentara incepe Mulcarea vommplaa @ vorouwi. demure, Ditecanjale tn cronologia caleificarii dintilor Zsimanen}i sunt legate de s8x, sipul eésial sau ‘reslonal. de conditiie sociale, de:nutrtie, precum: side starea yenerais de satiateFormarea de tesut.muscular si osos Din mezodenmu} arcurilor branhiale 1's IL. prin histodiferentiere apare: ~~ jesuttl conjunctis = yesutul, muscular: = jesutul osos. Formarea tesutului muscular Dupi histodiferenjierea musculaturii strinte (cdnd apar celulele miogene din mie/oderm Inc’ din. splimina a 7-a). se produce grupatea lor in 2 denzi premusculare, ce vor aledtui Hormapiyni musculare importante: = una:superlicialt, din care se vor diferenjia. muschii mimicit (din mezodermul arcului in; + una profunda: din cara sé vor forma muschii mobilizatori (din mezodermul arcului 1). Snigial. mugchit se devolta prin diviziunea fibrelor, iar apot prin cresterea lor tn Lungime gi grosime, anand o strustir’ tipicd fn siptamana 22, ctivitates musculafd functional va apare in iunaa 7-2 ia. cind se-realizeart maturizarea plici motorii terminale. Formarea de tesut osos ‘Trangformarea {esutului eonjunctiv card deriva din Jesutul mezenchimal fn fesut os0s se. produce prin 3 mecatisin: = mecanismul osiffediii directe, de-tip membranos,c&ind fésutul fibros se transforma {it fesul 0868, Iransformare caracteristicd petioadei postnatale: 4% osiffearea cartilaginoasd sau entcondralt sau. de substitufie,cind fesutul conjunctiv 8 transformitn fesut cartilaginos: apot in fesut-osbs: ~ mecanismul mixt,care Imbina cele.2 mecanisme prezentate anterior, caracteristic® | _oaselor bazei craniului, : ‘ih stpitimina a 6-a-de viegd.i.u., upar’o setié de thodificari ale proportiilor fejei datorita coregterii parlor laterale. Intr-o perioadé scurté are loc cresterea repiunii anterioare a creierului, a ce face ca procesele:laterale maxilure si se deplaseze. spre linia median, Datorita acestei cresteri dilerentiate, ochiiigi jesutuiile theonjurdtoare suferd 6 rotafia de 90°, ileplastindu-se'spre von anterioara. Tesuturile nazale mediane se interpovijioneaza intre ctestele maxilare si-se incepe. astfel formaren viitorului fittu al buzei superioare, La Inceputul sdpuiménti a. 7-a, fafa capatd caractere umane datorate localizarii frontale a ‘ochilor, diferenjierit nasului si ctesterii randibulei. Daroritt cresterit verticale, fosele nazale vor depéist orbital ‘ Deplasarea.regiunilor Jaserale ‘ale [eyei spie partea anterioart duce ta formayes ganfurilor Intre segimileoculars. nazale si orale, dupt care urmeazt, procesul, de fitziune, Aceste ganfuri ceprevinta tocurile unde pot apare despicdtucile oblige alé.feteit despicdtura labiald, despicatura tabio-maxilard. despiedtuira oro-navo-dculard, macrostomia. Perioada.de devvoltars de:6 sdpttmani (organogenaza) este importanta pentru dezvoltarea ‘aciald, deoarece acum sastnicturead tonte zonele unde pot sf aparsi malforntatii, PORMAREA SCHELETULUI OSOS AL. APARATULUI DENTO-MAXILAR Osificarea membranoasit Se caractetivetza prin aperitia de puncte fibromatoase bogate in celule: primitive jrediferentiate si fibre de-precolayen. Celulele nedifereniate.se transforma in velule diferentiare {osteoblaste) care secteta oseina case depune Ta jurul fibrelonde colasen care se \oF impregna eu stiruri minerale rezultand o retea wwabeculara specifica fecirii os, upa formarea srimescr voae; osoase, theeve fommarea matricel osulul -respectiv. Cand snaurieea'a fost formala, Ostedoiastale. se vor icansformain celule adulte osoase (osteocite) care vor contrib fa osifiearea ‘ibrelor de colagen, extinvindu-se spre periferia osulul, Zonele de unde re CSI rea sunt duners de re, in numacul toy asie constant pentru fiecare os._Acesia ests stl primitiy. lo periveria se avdnd fae 0: condensare fbroasa care Tnveteste ‘Aeest os, periost, care pe lala sa interna prezintd celle tinere 930ase. osteablaste, 1 PeFiferiaoaselor late (craniene ale fei). in conele te unive eu celelalto case raméne un strat membranos-eanjunctiy care are rol de formate a suturlor iterosoace, Osificarea:encondrald. . Fale catactersted oaselor lunsi si este mal puin inna ta ousele craniene. Tesutul onjunctiv se transformdin fesut cariaginos la baca Sdruia stau celule tinere, condroblaste. La periferin sa. acestos este invait deo teaedtibrovasculara, perfeondrit ‘Transformaren \esutului cartilagings in fesut o80s se face de la periferie spre centru gi din ‘nerionul muse eartilaginoase spre exterior. Except fice condilal mandibulei, Osificaremencondrait‘poate ti: 7 Petifeces, cdnd are loc pe fot proflindan pigsti tartilasineases ge tttemnts end ositicarea sence tn interiorul masetcarilaginoase, Macromolectlele si tibrele de.colagen actionedia en calciu si tostor, Oasele. tn special cele craniens, Postnatal suferi Aub influent fastonlor functional. Ele se produc prin proces ‘Oasele de niembrana sunt: + mavilarele (exeepiie zona eandiliana); maloril: vomeral: : oaselenazale si lncrimale; froniahs!; parietalls ~ _ scuatna occipitala; + temporally, n +. -slengidul Carfpile mari): c ! +) Apobizelé pierigoide: ‘ Onsele enconitvale sunt: ~~ meretrpeidul; > comet! inferior: = S(enoidud si occipitalul ix ca mai mare-parie, Extremitatea cafalicd wece. printeo. faz, cartilaginousd $1 una OSodst. Ele se. suprapun tn timp in cea mai mare part, OSIFICAREA MANDIBELEL rimele pute de osiicareapar tn 40-n xi devia x, Estcel dev doitea.os care se ositica. primul fiind clay Ficula, Punctele de osificare fa Aivetul: mandi buiei sunt: ~& punet incisiy care corespunde zonel incisives > Sapunct meintonier care corespunde ‘wdurii mentoniere: 7 jE pune coronoidian care corespunde apolirelor coronoide; 8 plinet conditian care corespunds condiului mimndibulae 7 4m punet spinal care coresainde-spinei Spix: ~ aitpunet angular care corespunde unghiului mandibular Osificarea ramufui orizental af aiandibulei oat net de osleareapare Ia nivelul gturit aemoniere sub forma nog Jamele arcuate a pat antéro-posteicaré ta care:se alla aen ul inciaiy Supllacgasia iemearé osticarss anuuiard la niveinl aon angulare,Ulima zona de osiicare la ivelul ental octzontal al mandibulei este zona incisiva Zona simiizara si mentonierd se formeazd prin activitatea punctelor incisiv si, mentonier care intr in actiune Aproape de luna a 9-a de viatdd, Suiura simffvarl se menjine activa pan la 2 ati- 2 ani si jumftate. La om, in stadiul fetal, ‘mentonul nu este deloc dezvoltat, El evolueazd si se dezvoltd dupa nastere, Dupa DE COSTER apaciia mentonului este data de. = pozifia de imptantare a.dintilor. = flombarea bavi mandibulsi sub tefiuined factoritor Aunctionali, sau ca, 0 reactie ‘compensstorie Ia actiunea musculatutii ce se insera pe miargines inferioard:a ramului gscendent al randibulei. Aga se explicd: de ce In anornaliile clasa (1 Angle mentonul este foarte mic, iar in anomuatiile clasa [11/1 Angle mentonul.este foarte dezvoltat. Osificarea ramului orizontal al mandibulei este 0 osificdte membranoasa. Ramura- ‘ascendentd a mandibulel are a osifieairé inembranoas& Osiffcaven ramulut ascendént al mandibulei $e bazeazA pe acjiunea velor 3 puncte de osificare: condilian, corenoidian gi spinal. Unele cercetdri, menjioneat dezvoltarea rarhului. ascendent al mandibulei:ca-o actiune a 3 cartilaje, care ‘par in tunile-a 3-a.i a--a de viagh i. In acele zone fn care apar si punctele de osificare. Cartilajul condilian aste. actly pant la varsta de 21-25 ani, dupa care in porfiunea superioard a condilulul mai persist un Jesut cantilaginos care tn anumite situalii devine actiy veluindu-se procesele de crestere mandibulara la varste adulte, Celelaite 2 caktiljoii inceteara activitates'in luna a 8-ade via i. Ositicarea’ ramului’ orizontal al mandibulei este 9 Osificare “membranoasa, Ramura ascendenta a ainndibulet re 0 osificare membranoast, dar si encondralt (condiliand si spina Spix). Deci mandibuta-are o osificare mists. OSIFICAREA MAXILARULUI SUPERIOR. Ssie 0 osifiesreimerbranossd ca urmare.a acjiucit celor $ puncte de osificare: = }ypunct siazal ceconiribui la dezvoltarea regiunii caine i apofizelor ascendente;, = 1 gunet freisiy care pariioiph ta formarea osului incisiv, + 1 punct palatingi penru ceie % posterioare ale apo fizelor palatine; +» L:punet malar:pentry osu malar + 4 punet orbito-naval pentru zona sinusului mavilar si partea interioart a orbitei Sceste puncte apar irvluna‘a2-a de viat@i.u, si fazioneazé completa luna a G-a de via i.Cue CRESTEREA $1 DEZVOLTAREA APARATULUEDENTO-MAXILAR + Cresterea si dezyoltares aparanului dento-rnaxilar gia, fetet rezulta-din intrepatrunderea Potentislului ereditar cu'cel af solicitt:ilor finetionala; alafuri de alli factori ‘generali, Cresterea reprezintio acumulare cartitative, producdnd a miodificare de volum, Dezvoltared reprezisid.o perfectionare structural si functional, Caracteristici: > @xtremnitates cefulicd prézints dou traiectorii de crestere: cea a viscero-craniulul si ost a neuto-eraniului care se desfésonr& sub acfiuned unot factor ereditari, Functional si demedius ' nt . Tiumul de crestere este: diferit, mai aceentuat Mh. primele 3 luni de viafé iu, apoi reducindw-se treptat spre imoinentil nasterii: de asemenca, prepuberal titmul de erestere este din nou mai accelerat; le > estevun proces discontinuu, aliemiind perioade de.activitate ct perioade de vepaus; ~ este'un prticés cistribuit difertt in timp’ si spatiu; - tulburinle aparute acum la nivelul: aparatulut dento-téailar sunt determinate de ‘tulburtiri:de cregtere si dezvoltate, i ti ‘Tipurt de exestere si decvottare ale scheletulul aparatulai dento-maxilar Cresterea pertostalit i : Acest lip de crestere se rezum Ia alternanta fenomenelor-de.apozitie cu cele de resorbfio osoasd si este determinatét de stratul profind al periostului. care are Capacitate osteogent gf osteolitica i twi : Capacitatee. psteoformatoare a periostului constd in atest of datorits osteoblastelor care tapeteazs suprafata ihiterni-a acestuia poate produce aparijia de noi straturi de os periferio, care va A incofporat iatim dé osu format, anterior, determinind. 0, marire de volum, deci de’ erestere osoast si de ingrosare @ oaselor lungi cdatt cu tnaintaren in virstd Acest tip de crespete este de membrant sau direct. ali Activitated périostaly de la nivelul maxilaralui superior Maxilarel superior prédinté o suprafai periostala mai tedusé,datortd legtturilor multiple pe care 1s prezinid cu alts case, Activitates periosteld de la:nivelul maxilarului superior determi eresieroe scestuia prin stimularea apozifiei do os de la nivelut: > osului alveoler gi a regiunil mherozitare, : 7 ~ doll palatine, care este supust actiunii echilibrarg a periostului de pe. suprafata alatinals (inferioars) co are caracter osteogen si care lucreazi in-corelae cu cel de la ‘ivelul. suprafefei pelatinale superioare.(podeaua foselor nazale), 9 prezintit o activitate de resorbtie, avid ca rezultat final cobordrea boltii palatine, ‘Activitaien periostald de la nivelul mandibulei i ‘Mandibula prezinta suiptafatt periostalé mai mare, fiind un os continuu. La niveful ramului orizontat al mandibuilei se: produce tézotbtio pe fafa interna sau Jingualé si apozitie pe fafa exterat saa vestibular’, Rezulté astfel alungirea potcoavel ta zona nterioans i aires tm zona posterioar®, deci eresterea transversal mandibulei gt alungirea ramului orizontal Ka nivelul ramulst aseendent al mandibulsi, periostl de pe marginea anterioare are caracter resorbtiy, determindnd 0 deplesare spre posteior a ramulyj ascendent faft de corpil mandible (flirt deplasares.condililor fn oavitelea glevoida). Perigstal de pe marginea posterioera are caracter de apozitie determintnd deplasare anterioard a mandibulei, cu aparitia tn final lunei mised de translatie anterioard mandibulei si cu ocuparea dé teritoriu lateral Un rol important in stintulares qi madziarea osului il au si muschi si zonele de insérfie musentard,‘Cresterea suturali, Sree tate un yest de Leek ate festirileosoase (de membrand), Suburile sunt ferle ‘ta contna i osificabile pe versantele lor determinand cresterea onselor pe care le maginese, ‘Tipurt de suturt Prvinura de ip armonic wneste dou’ suprafere netede apropate, influentind piessle soase alaturate prin extremitatea lor, _ Sunura de dlp dentat —~marginile et prezint& ondulfi (la nivelul bolt craniene): Sanura dle tp souamos, tn care cele doul piese se suprapun i bizou (os maxitar-malar, ‘emporo-parietal, palato-maxilar), _ gutura sip de imbucare. cénd.o plesk prezint8.o maryine ascubt, iar cealaltA un san Th eae ariiculeaza prima piesa (sutura intermaxilar, sutuica vomero-sfenoidala), past Millo-Helman ($-U.A) susfineau ¢& sutura medio-palatind si intermaxilard, suns active pani la varsta de 7 ati, astazi.se gonsiderd ca gi ‘dupa varsta d@ 14-15 ani (obiar 18-22 ani) Sispund ia solieitck, Acest luora este foarte important penis ottodanti, deoarece suutle Pot fi influenfate de solcitirle funcjionale find sensible le factor locali si deti.réspund 1a forjele: ‘oriodontice care au caracter stimulativ asupra sutuci espective, ‘Maxilarul isi axeaz’ cresterea directilpe.acest tip, sutural. La nivelul maxilarului exist ten numie mare'de suturis - intermbaxilarts, ~ medio-palating; + plerigo-rbarilarg; ~sSineisivo-canin’ : >» perimaxilare: maxilo-malart gi {ronto-nazo-maxilers, = medio-palatind ew partea inferioari.a vomerulul, ‘Bxigtd Gi o cregtere indirect’ prin legittura Oaselor facials cu cele craniene, Mandibula Fe ‘Are eréstereide tip sutural mai redust i E = lanivelut simfizet mientoniere:pétnd a 2 ani- 2ant'xijumitate, i 2 janivell suturi itterincisive, care este fortis pala 6-7 ani, Jnr pozitionarea fete’ si a aparatului dento-mexiler, un rol important ‘iL au of suturile de la ava ofaniului, sincondrozele; “0 | | " ae ° t siuSono-etmoidal, ferti8’ pink la 3 oti, edust la 5 ani gi inactiv a 78 ani, de. la ficoasta frst, parten anteriodr& e-bazel cranfulul-my s¢ niai modific, find un reper Jmportsnt pentrwisterpretarea teleradiograficl, oe > sfeno-ocdipitalll activa pnd la 20 ani, find principal motor de erestee sau clungire ! a bazei craniului; oda’ cu inaintarea tn varsts, imehlul sfenoidal se micsoreazs. Deci, datorita suturilot care determina cresterea: facial, viscerocraniul crete oblic in jos $i fnaiinte fala de nieurocteniu, — * Cresterea cartilaginonstt Pentrs maxilar’ Se baveazd pe acjunes.capsulei nazale. si a septolui nazal carilaginos. Qbservafile teleradiopraice alrbuie eapsutl nazale un rol n cresterea fo senetrinsversal a fei, Creqters® in sens sagital i vettica:este afrbuit septului mazal cartilagiios. Pentru mandibula Singurul centru de crestere cartlaginos este cartilajul condilian, Cartilajul condilian este aeiiv si dupa naglere pint la vérsta de 17-20 ani si. cbiar gi dups-aceastd varst& in unele anomalii denio-mavilare, 2Condilul este wx centru major de crestere, implicat: in una dim cele mai complicate articulafii din. organisit. Castilajul condilian este un carta) secundar (nur s-a. dezyoltat prin Giferentiere din cartlajul primar embrionmr), care ate-un rol impértant pentru eresterea in ungime amandibulei. Moss. gol. ou ajuns In concluzia c& dezvoltarea fésututilor moi produce: deplasarea ‘anterioar& si inferigatd.a mandibulei, in timp ce cresterea condibilor completeaza spatiul rezultat in. urma deplasaril pentm A menfine contactul cu baz craniului, Condilal me conduce cresterea mandibulet ci, mai degrabi mandibula determina modul de crestere al condilulus. Funcfille articularé determin cresterea condilului, iar aceste funcfii depind de marimea mandibulei. Cresterea mandibulel este deterrainata de o serie de factori externi: miuschi, cresterea maxilarului, atc. Caxtilajul. condilian spare datocita niveluluj diferit af prestunilor 08 se exercita pe suprafefele articulare si datorit& contactelor articularé ! Koski si col. au.emis concluzia ca tensiumea periostala de’ lx nivelul gétutisi condilulul favorizeazi un ¢oritrol intrinsec af cresterii ramului, im timp de cattilajul si ali-fuctori local (onusehiul pterigoidian extem) pot induce cemtrolul din exterior. Bi aratl cl integritatea periostul esteimportant pentru proliferarea normal a fesuturilor de legaturd ale condilului- Cresterea ligemeatars (parodontali) Aciviiate igamentelor alveolo-destare este relat de influene fancflonale mestieatai De exemplu la faciesul unui copil eu amodontie totals. comparari u faciesul umui copil de ‘seeeasi virsth cu dentific se obseivk defcienja de dezvoltare @ oasolor fe(ei tx cele 3: planuri (datorité absent facroritor finctionali wasticatori), i : S-a ovidenfit ci ligamentul alveolo-dentas réspunde Ia-acfixea forfelororicdomtice, Clinic si experibtental s-a evidentiat o@ forta ortodontici de tractiune ce trage’ligamentul oro-dentar va determina apozifc osoask. Forfa de presiune’ce comprima ligamentul vi determina ‘esorbjie in raport on purtctul si sensil de aplicare-al forte. Asttal este obligatoriu ca la nivel parédontal $4 existe forde perechi de apozifié gi resorbtie osoasit fn.ortodontie, echilibrul dintreracestea duce la daplasarea dintetui ta sensul doris I ‘Cresteren prin resorbtie gi apuziffe osoasi, ‘So produce pe tot parcursul vietii sub influenta factorilor fisncfionali, Ossele cutie: craniene suferd procese de resorbjie pe fafa interna prin mires masei ‘corebrale si apozitie pe fafa externd & cutie craniene. i et La maxilar , provesele de: resorbjie si apozifie contiibuie la formarea gi cobordrea plangeului cevitatii uazale fiind determinate de cresterea septului nazal gia sinusulai maxilar. La mandibuld £9 observa provese de resorbjie pe margitied anterioard a ramilui ascendent a apolizelor coronoids si a condiluul si spoziie pe marginea posterioar8 a apofizelor coronoide si aramului ascendent. ! La ramul otizontal mandibular, reecrbfia. se produce: la: nivelul erestelor alveolare sé apozitie pe margined batilard a mandibulei.CRESTEREA POSTNATALA A APARATULU! DENTO-MAXILAR §I A FETEL Dui Yaar, dla nastere si plnd la pubertate nerocraniu.créste dé ort.jarfaaiesul ereste ae 12 off, ‘Dup# Chieri, rapornul fayiloranit Ja nastere are, proporfia de 1/8, iar 1.10 ant dei. ‘Dupt Brodie, pina la 8 ani, facies crete in toate sensurle gi la toate suture sf punetele de crostere. Dup& aceasta vast, cregtared este selectiva. Avitculasla terspore-mandibislard Te nastore este depresiune micd, circular, cu diametrul de:10.mm. Tuberculul posterior este sbia'schitat. Tuberculul anterior Ineape sk se formeze in primi an de via}, odati cu ‘Inceperea vorbi CCrosterea in aintiine si supradbd acavitil lenoide este determina de cresterea activa ‘a condilulat mandibular. ‘Tuberoulul antetior este:specitic omului, A.T.M, este complet formata. dup varsta.de 25 de ani. ROTATIA FACIALA Dupl Browie si Brosdber, rotfia facial se fare in sens centifug, £808 en planurle de seferinga si unghiurile teleradiografice st se modifice. Dupd Bjbrckesi Schoudy, dezvoltarea facial are loc ponform unor enrbe-numite rata. Ricketts i Bjorck deosebese doud tipuri de rotatie: faciald (de tip anterior si posterior): Rétatia factala’ de’ iip' posterior(a complexului “nazo-septo- pg cr nyt So cartcerizei fereaccendiath a dimenstunii anterioare a, masivului facial {portiunea N-Gn) in comperate ew nljimea posteioaré a masivull Facial (stan S-Go) TRotaia facia de tip posterior so aseatlint cx desfuceres ‘nul evantal cu deschiderea paletelor spre anterior axl dé deschidete find tn zona occipital. Pees geast ip 4@ estore yu determina us facies cu un profil ulunglt, foate convex, £O Geplasarea mentonuli in jos $f thapol. Unghtel bazei craniuluse-mnirete, AT-M. arcio poaifie Jnalt’ si foarte bine dezvoltal’. Acest tip de cresteré ‘determin tipal facial dolicocefal, eu facies hhiperdivergent si diainetru antero-posterior (Sagital) este mai mare, " ‘Acest tip de rotate facial este determinata de: ui degvoltarea. deficitars In. plasi' vertical st uncori, sagital @:compleiuilui azo-septo- - Cresterea vertical ‘tn exces a coinplexului pterigo-alveolo-palatin asociaté cu 0 cregtere a dlivusulut bazei craniului, Se_pot intalnj 3 puri: Tipult = sindrom de ocluzie deschis& cu mezoprosopie si um profil facial concay; ‘Fipul ‘ . sindrom, de ocluzie, deschisi cu hipetleptoprosopie (fat falta). Se asociaz’ infrartrognalia superiotré ca 0 supraalveolodenfie lateral& cx urmare a cresterii excesive 2 complexului pterigo-alveolo-palatin st & crestetii normale sau. deficitare a complewului nazo-sepio-masilar, ‘Tipel gindsomul de cetuzie deschist cu oclutie inverst, inocluzie vertical. sl sagitalt determinate de [retrognayia cu. retroalveolodenjie superidard 1a care se asociazi prognafia mandibular. 4Rotatia factala de tip anterior Se.caracterizeadi prin dezvoltarea in exces 4 dimensiwnii posterioare a masivului facial (S- Go) fatS de ditmerisiined anterioara (N-Gui), Rotafia feciald. de tip anterior se aseamén ii un evantai deschis cu. axul Ia nivelul incisivilor inferori si deschiderea paletelor spre posterior (occipital): Eaciesul are profil concay prin deplasarea méentonului pe directia. unui segment de- cere ‘Inaintesiinsus. Acest tip de gresiere determin’ tipul facial bralifeaft cu facies hipedivergent, Acest tip dé rotafie fuciala este determinat de urmitoarele tulburari: + dezoltirea predominant. a planumulii bazei cratiulii, «© cregiere deficitars a clivusului bazei craniului sia mandibulei; ~ erestatea-verticalé excesivi a zonei nazo-septo-etmiaidale; = , dezvoliare deficitaré in plan vertical a complexulu! pebrigo-alveolo-maxilae Se pot fntdini 3 tipuriz Tipull y ~ supraceluzia. frontald total sau parfidlA cu ino¢luzie sagital’ determinati de proalveolodentia superioarti si retrognafia mandibulark functional, ‘Tipul - stipraocluzia frontala total cu proalveolie si, retrodenfie superioara si este agravati. de de inftagnatia $i infraalveolodenfia lateral: ‘ ‘Tipul Wi ’ ~ supraocluzia, frontal sau total determinatt de o. rotafie faciala, anterioari. gideo rolafie postétioar’ a mandibule, ROTATIA MANDIBULARA ; Crosterea mandibulard este ini concovdanté cis deavoltarea maxileruluifn.Amunite situatit ‘sa poate manifesta independents de dezyoltare fa de maxilarul superior, agrayand san atenuand ‘ipul de rote facial a acostuia,, Rotatieeaaieciogel a mandibulei Poats ff de: dezyoltarea tn:exces a civusulni bazei craniului, ~ dezyoltatea in exces a ramurii ascendente a mandibulei.tn plan vertical; = _dezvoltarea fn exces a procesului alveolar cu egresiunea dentara in zona frontal, ‘Dispi aspectul curbei si localizarea centrului de rotafi pot fi evidenfiate 3 tipuri: Tiputt TSS ore central de roiafie la nivelul ATMGului gi eVolutia se face citre- octuzia adénctt acoperitiy ‘Tipal tt = are coninul de roteje lo nivelul margiali incizale a ftontalilor superior. gi evotnfia sé face catte ocluzia deschist; Tig Ot ~ ate centrul de rotafie la nivelul premolasilor i evoluéezs oltre 0 proslveolodentic > Pimascilant cu ocluzie neutral. Se asociaza rotata anterioard a maxilaralui superior. Rotatia posterioard-amandibutet Esta determinatd de urmitoarele tulburiri: clivusul bast eraniulti este redus dimensional iar mandibula este mult propulsatt ‘nainte; a5_ dezvoltarea deficitart a procesului alveolar in zona frontal asocial& uneori ou o dezvoltare exagerail & complexului pterigo-alveolo-palatin. Se deseriu 2 tipuri: ‘Vipul T - central de rotafie este 1a-xivelul incisvilr sf evolueaz spre'o ochuzie distalizath si adanca in acoperig cu. o;retrodentie sau oretroalyeolodentie inferioarais Tipel 11 contr de roteye eéte la nivelil premolarilor si evolueazi spre o octunie distalizats asociath cu inocluzig vertcalé qi infraalveolodentie inferioars. Rotate facial totalt este conditiona’ pe linga romfile celor dou malar gi de fenomencle cresterii ce au foo la nivelul bazeicranivlui si pr inferioare weal frontal Cresterea condilului mandibular © crbytere marcatfi 1A, sens vertical a condilului mandibular determing o rotaic imandibulard anterioard ct axul de rotate la nivelul premolarilor inferior: ‘O. crostce direofonala. sagitalk m sus i inapoi determin. rotatie mandibular postérioara. ‘O cregtere-condilianti in sus'gi inainte determin’ o rotafie mandibulara posterioara. Unghiul goniac ‘Un-unghi goniac mic determin. o rotatie mandibular anterioara. Un unghi goniac mare determin’ o rotajie mandibularé posterioari. ' Procesele alveolare si dinfii Dezvaltarea ta: plain vestical a zonelor:Jaterele ‘mandibulare caracterizate prin procese atvectare solide si foarte tnaltesi dinji cu Fiddcini foatte thari.si, alungite determing o rotafie mandibulard posterioert gi invers.ees 2%. joLelg FACTORI IMPLICATI IN PRODUCEREA ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE Funetiile patologice (viciate) ‘Bussign imparts funcbie patlogice ale apeestuhi dento-mailarta dous mani grupe: grupadisfuncyilor: © mastiaatis lenesat ©. respiratia orala; @ deglutitia infantita; ° ia i - grupaparafnetiilor ° cugetes depen a lenieriei, a diverselor obieeta; © ticuxiles 6 bruxisernah FACTORII LOCO-REGIONALI. Disfunctiile | Alimentatia artificially sf ee Ton a # Korkhans,efictudnd an studia ptm lot de cop alimentayarificial au Constatat c& 70% din ei prezentandeforsati rahitice ale mexlarelor “Totus, 30% din copii alimentataeficial mu prezentau daformafi: ale ‘maxilarelor, motiv entry care opiniile oamienilor de stiinta sun: diferite t. ‘explicated acestui firiomen. Cor este of alptarea la-sin mu este ddundtoazo, ast incat majortatoe autorilor susfin ea tormasilar’, slimentafia artificialé 3 copiilor poate determina apatitia anor: ‘Simptomatelugie: Jond dantaré seu articulack; > senzafig da dite inate, ~ spasms muscalare; + sare dé nervoziase: > inferferanye: dastace Alimentasia rafinets th ‘Suu 8& fie foarte raicd ast dentitia pentienernt. infilor emporasi si mu se itiai produca. % Gin-dentifia temporard si se mentind si tnDrept consent, stags intrcanind mandibular. imine mich nemodiicdnd $5 astfel ca manditela nu-gimai exerci rol de expensive asupra arcade masilae cae va rim ane siea iq rindul ei mick, Uara ‘suprafofelor ooluzale si interproximale fiind redust, zona frontala mesilare va riménetn pozijie protrudats. Ca urinare apare incongenenta dento-aiveolars. Respiratia orali "Resplratia oralirepezinth treceréa coloanei de ser In nspr, prin cavitates bueal Prin respiretia oral se perturbil reflexele, cu punch di plecare de Ja mucoase nazal’, decorgmizindurse astfelactivitates functionald a ctilor respirator, Exjologia respirafiel orsle: Holipatruia clilor nazale determinate, ; deviatit de sept cori strtint inclavet in fosele nizale, = obstruct nazo-faringiene: vegetafil adenbide, « bsiructilinguo-faringiene: amigdale cronice hipertrofice, «Suet nazo-frinlene care devin cronice, foear permanent de extindere spre larngs, pliant Teta gronice infbcfioase supraglotice, care produc: hiperexcitabilitae centrului cardiowespirator co deferiinconstriclie nazo-faringian§ si reducerea sitemului. $i amiplitudinif respiratorii. Datorit fensiondit musehilot hididieni, mandibula-va fifa retroporifie iar limba nu. va moi putca eofiona asupra‘pereot airai a boli palatine, Mai mult, pont, facia respira rally extremitatea cafalicd va iin hipetextensie si miandibula in retropozifie if ‘Datorit& respirafiei oralé se produc urmittoarele ‘modificirile morfologice si functionale: = ,, mandibula coboard si se distalizeazi; : 1 Guba coboart in-arcul mandibular proiéctinduse pa incisivit infesiort pe cares intrudeazii, musculature direumoralis ind teasionat, compresea7at masilarle; =" ‘buna superioard se retrage devenind hipotont, {+ dingi frontal superior s6 vor deplasa tx proalveolodentie, |). Saugehif mentale gi orbiula inferior e tensionéazi presi asupem procescui dento- ‘alveolar inferior, deplastndu-sd in retropoaitie. > pela palin 8 adaiceste sub nofiunea coloane de as, iar procesele do resarbe s aporijie osoasti se inverseszi;, : = buze uscdte gi fisurate; ~ fafa palid, slumgitis ~ obrajiaplatizati cu saif hazogenian stars, ° “nas mi¢ cu narinle pensate; t ~ gure permanent intredeschist; + gingivita marginal® bipertroficé a: ‘grapului frontal supetior; = pacientul nu-si poate dilate narinele tn inspir profund, Respirator orali pot fi clasificaj in 3 categotik: 1) ou respiraie. ofald DbstuctivS, clnd-eerul ln tweceren prin. fosele nazsle ‘intélneste ‘bitniarea lor complet, copilul fiind obligat st respire pe guts : 2) cis respizafie orld de’ obigmuints. cind. copilul respira pertnanént pe'guré chiar si dup’ Stdeplitaren ui fetse care obstnleazA foselemazale (obice! vicios), 5) eu respira orali anatomic, copitu! prezints buza superiogrd ma scurth, situa ce mir! permite inchiderea completa guri far efort Tn acest’ context s¢ instaleazi: sindromul compresiel de. maxilar en proalveolie supesioar’, retrognafin mandibulaed ql ocluzia distallantl ew'un grad de inocluzie sagital’. ‘in ceea.ce priveste consecinjele respirafie orale, opialile sunt diferite: 384) esto cunoscut fapiul c& RO. poate fi cauzn primar aimed anomali dentosmaxilare (inst Boule fi St consecinta unui dezechilibru gensral constitufona, nemotndoenss sau a unui cezechilibru al Ap. DM); ! 2) Korkhauls, eustinecd R.O: mai degrabit agraveszi An. D.M, dectt safle ‘onsecing a lor, Stabilind ci exist o corelatie fame R.O. si aparifia:An, IDM, in sensul ox: a RO. poate genera AnD M. bs ARM (determinate de alte cauzey genereazs R.O, © Ded, RO!+ AnDM. Ble pot evolusin:comun, agravindu-se reciproc. ; Kantorwies a. consident ot RO, are un rol important th eliologin An, DAM. prin modificarea echilibrulii muscular: 4) Chaurepe si Fiewy’afirmi cf fa copili cu verste'tatre 2 $4 6 ant tratafi numtai prin reeducare tespiratorie s-au objinut rezltete foarte bune: *) Fit (Seaala engle‘a} demonstreazdinluenfafictorilor genticl tn produceren RO, cat si al producesii An, D.M:, “ ©) Herbst goteciiza RO. ca ne tin denechilibru ints muscilauta niet cel extoyil cova ce genereazii An. DM: 3 7) Scoala GrancezA considers e& An, DM, care epar in’R.O. sunt relat dezechilibrutai linguo-oro-facial. Jutitia infantils mandibla eoboar limba este interpusd intordentarin momentul degiuttie ~ _buzele fncerea st se apropie peatru-a Inchide fanta labial psin contraofia muschilor: mentonier, orbiculart ‘si canin rezult uormale’ cre determin? aparifia a veolcdetifiel supetioare cu setroalveolodenfie infeioard si inoshuzie verictts Etiologia deghutifel infantile: > Rematurizaréa cdilor senzitive-matorii: ~ Miacroglosia. st amigialita ctonict hipertzoficg, situa in care mandibula coboara, Tetropulseazt iar limba este iumpinsd tnainte, ‘tre dint frontal; anterioar’ tirap ‘mai indelungat, ~ a aulort considers o DX s-ar datora alimentfie anificiale, RO, alergiifor, ‘obstrucfitor:nazale la copii Cousecinfole deglutifiei infantile: Fi ~ pein Contaetel cu dint foal, limba produce o tractiune pe stitura incisivo-canina, determindnd aparitia Proalveolodentiei superioare; - * in alte variante, interpozitia limbii poate produce aparitia inocluziet verticale ca infranlveolodeniie bimaxilar’s ~ 2 Bid mult sat gravd de An. D.M., prosiveotodéntia en inodluste: vetieaty ai sagitali; Jp cfasl a care interpmeres lini Tate inl este agoeiat cu supra vil ose Prosiuce vidal bucal cs parts endosiveoiedentiel eu proalveolodentici superioare (erin | Ripotonle lsblelt “superfoard), retroalveolodentiel tnfereee @ Suprioctusiel frontale cu inocluzis sagitalt (prin hiperonia buzel infenonre gia 19‘rigeinatorifor); dack buza superioar’ se inserpune: si ea: interdentar, agraveazt, inochuzia sagitalé; dod lighiba so interpune in zona frontalé si laterals Dilateral asociats cu hipotonia Smchilor maseter si orbioulas) sf hipertonia. mucin mentalis, se v= instala ocluzig déschisii tatero-frontodaterala. Fonatia defectuoasd Conporiamentele fone anivilare anormale sunt deteuinae de poli snormale ale limbii: = sprijn al limb pe suprafyja palatinalé nelsvilor, > spsijin al Simi pe suprafaa lingualda incisivilor inferior! in pronunfarea dentalelor: dy tm = inlerpozitit linguale tn zone incisive sau premolare, oes. pabiouil ¢ otodonfl au somnelat ffeeventa asociere.« deplufie infantile eu culburdrile de fonatie (balbaiet, rinolalii), 20at i interpunerea inire dinti i Cu sau fird sugere ~ eréion, gum, colpul batistet determing apatitie-a divetse forine ide anoinalii; Parafunctiile _Sugerea degetulyl Dupa Brusola, obicejul vicios de‘sugere a degetulut ‘este practicat de pests 50% din copii ‘nici pant fh jurul vatstei de 3-4 ani, Malti dintre acest! vopi? continus acest. obiced ‘Yicios si dunt 3-4 ani, fitid considlerat ca-un simptom de instabilitate emofionala si de amcietate, ‘Cauzele sugerii degetelor: ~ caracteral erotic al sugerit (Stark); > allinentaresicorects a sugarutui: ~ poate sl span dupa bali infecto-contagioase gravis 7 Prin imltarea unor persoane deraceeasi varst& sau mt mati, + tensiunile nervoase (Witrnan): + i! ~ tulburitileemofionale (Gale gi Ayer): ~ coimportanientil regresiv (Spitz). i ! Obiceiul desugere.a degetilul care pute iniediat dupa nigtere este-un act reflex ctitioscit; aparitia sa mai térzt in inica copilirie th alimentatia mixta’ continuat and la. pubertate si adolescent duce ls transformareaacestui intr-un act reflex dobéndit secunde iseteléasupra dezvoltitilaparatulu dento-maxilar dpi det : ~ urate practiodsi obiceiulul vieios; ; + frecventay ~ intensitatea practical, i + numicul degetelot folosite, ; >, Roditia tn care sunt iitraduse in cavitatea bucalis | + | factorul genetic. i Datotitl acestui obicei Vicios se pot produce deplasiti Yerticale si sagitale ale proceselor dento-alveolare (proalveolodeatii superioare, sain intraai, retroalveolodenfii, inferioare, Sompresie tle maxilne), + instrumentele muzicale de Suflat(clatinetul) prin ierea, lor inure dingit frontali determing ‘in timp abrasiunea profesionalit ‘acesiota, #4 inockuzia vertical’, in timpul presiunilor normale, fn. timpul ‘ Pe suprafata Tinguala 3 inferior gi la aparitia © guider te flaut Tg contrctt buzelo gti mitrese bpaul de ‘inochizie! de repaus, determina aparijin retroalveolodentic? bimaxilare en inghesuiri dentare, arutite under eu octazie adincd Reoper iti prin intodificarea Pozitiei pantelor ‘inelsale; ~ Hompetiti th timpulsuflstui apast ex ingramentul pe faa vestibular’a dingilor si & Proceselor alveolare pe care le. inhiba gi le tnelin& palatinal rezultand retroalveotodeatie bimaxifarkSugerea buzel inferioare sia obrazalui rer cbicel poate f primar soa sooundar suger degetulu,tetinei buen devenind asl un inlocuitor al acéstora. Vi determina astel apaiia proalveolodenieisuperioare, etroelvealodentilinferoare cu {nocluvie sagitall si supréacoperire fromalt. Haaser qi variania de sogere & buzei supeiowre cu aparifiocluzil inverse frontle, Sugeres limbii Feo im obicet mat pun Sretvent'si practiat de cele mat multe ort incongtlent, fn soma sau in stare de-veghe, Ponte determina aparifia: ocluziei deschise frontale. Atitudinile de postur’ a _capului si_corpului_in timpul sommului sau fa stare de veghe wT doia cervioalt esociaté descori cu Tordoza ferhbarX gi tifbza tornedlit determin produceree retrognatict mastdibulase; eoceasi poztie poate fi provocttt frid u copil priveste spre uit televizor plasat ‘mult deasupra intilfimil sale; - fipeslene eqptlul ff de corp datoritt dormitulu cu 0 pemi prea mare sub exp doce Ja aparitia, prognajiel mtandibulare posi de hiperertense a cepulul produce retrognatia mandibulark; 7 Ronmitit copitului fn primi ani de viaf& cu-capul sprijinit pe peme tari fm 7ona pitieto-oceiptals, cu profominen(& pe 0 amututh parte duoc Ia, o dezvoltare Jsimetried-a masivulal facial cu aparifia octuziei inverse laterales ae rmitel in deoubit ventral pe peme inate sau tn decubt dorsal fr nico pemi duce la aparifia retroguatiel mandibulares > dormitul ta decubit lateral ou introdgcerea un sau a tmbelor méini sub cap produce ‘asimetrli facials glo deviere spre lateral amanidibuleis —_ Spain! mfinit pe menton tn zone centalé produce oretropezitiea mandibutel > obiceial. de 0 Jega capul copilufui itnediat ‘dup’ nagtere: cu scufife determin 0 Jesvoltare Verticald a calotel cramiene gi eresterea prédoniinant vertical. fetel ; > Spinal rani fn reguneazonelorlaerlo ale pirilor inferioare ale fei produce asimetrii faciales ; = portul copilul in spate determin tn timp turtrea regi rontle 6 aplatizaivea peril facil, competent dupi vista de &.ani de proalveoladente Diniaxllards :, dormitul eu fofa sprijinit pe-mink san pum, determing fn timp ‘devierea mandibulei ‘depparea opus a presiumi, ou apariia octaziel inverse frontale de acecasi parte st ocluzie ingnalizatt de parten prosiunlis i = eMoteniga, spufnireavion inte clavicilé st maginéainferioars.a mandibulel duce invtimp la apariia ocluriel dine aeoperite; tot la volonigt, Gevierea sore dreapta a ‘mendibulei producindu-se astfl ocluzie inversi kateralts _ Tout de povitionare snormala capului sau mondibulel, pot genets prognati funefionale sau eblar anatomice (Himplarl fi dude thainte mandibuls odett cu rigcarea brafulii); : . Sbiosiul de fie in gurl anumife obiécte: ace, cule, ereion i mpul executéri unor reser pot modifica poztia de repaus a mandibulel, marind spatial de inocharie vertical de repaus, 2FACTORI LOCALI Traumatismels maxilo-faciale . Za iastoe,eplicaren forceps pe zona eétlich poate determina lucafit ale mandibulei ou realizarea anchilozeltermporo-mandibulare cu profil depasire Le 'preycolati i scolari,traumatismels crani¢-faciale shldeuitiré produse: prin icdderi pot determina aparifia de incluzif dentare, malpozitii sau deformati ble dingilor vecini. La. copii, orice Jeaiune in zonele a erestere este urmnts de tuburiti de dezvollae ca se fas atserne dupa s- 10 anil Cicatricile i icatiilevlipase in'zona gitulu, orfcifui sisal slr orl, cela ostoperatorii dupa corectazea despiciturilor Jabio-maxiio-palatine pot produce malocltzl! ‘stave cu tulburart estetice ‘si fimetionale, 7 1 “ Leziunile inflamatorii supurative. ale regiunii dento-maxilare Acestea pot genera. snchiloz8 temporo-mandibular prin distrgerea eat condiliany ~ Geavoltarea: n.exces condiilor mandibulart determinaté de. parotiditels utliéwe 1 -eroniee; 1 “1 seehele Ia nivelul Ap. D.M. produse de ostite gi ostebmiaite; ~ Reba stalporii desta gi olburksi cantitative da éepore ale aréadelorelveolare determinate de complicati septice dentare sau parp tale; "esplaie orale prin vegeta Adenoide sau amigdlite crocs hiperiofoe, Tumorile maxilo-faciale i istrugeres centtlor osteo-genetice actioneazlasupra, Poin actiune compresiva, san. prin distru, dezvoltarii aparatului donto-maxilar. Caria dentar&-si complicatiile ef i Carle aproximale la dinfit temporaci gi permansn}Z dobemins.pierderea Punetdor de Sonuaet Si mesializarea dinflor vecini cu spavifia punctelor de cbntact premature, disfunefilor ocluzal si a malpozifilor deniare, Carlile ocluzale favorizeazé extruzia dinyilor antagonisti,) blocara och dentare. ierderea precove a dintilor Se consider exitaclie premiaturt..dinfilortemmporart ane} And intervehil ania erupfia célor permanent depiiseste 2 ani sau } an, i Majoritatea anomaliilor dento-maxilare si ocluzale guint Corisécinta eruptiel premature a diatilor permanent case ocups 0 povtic normala pe arcadd ca urntare Spafiulut necesar insuficient pentru fncadrarea lor corecta pe arcada. Coeseeinile pierderi precoce a dinflor lemporari sunt complexe, iat tablout clinic depinde de * nunrul gi Paul dintitor interesois + tial pigrderiior: 23_ intorvatut de timp din miomentul pierderit preeoce a dinflor si termenul biologic de = pozitin i rapoartele dinjilor permanent = ocluzia dentar’ - particularitiile intividuele. Picederea precoce a molarilor 2 demporari inferior’ inira'3 si 6 ani determing o eruptie precoce amolarilor | petmenen{i inferior, urmatl de translafie mezialt Astfel oa inferior fie ermine inclus, fe va erupe in malpozijie-vestibulacd sau linguals, Apare astfel acluzia fals mezializatS cu multiple interfere. rerderea prevoce a molarilor 2 temporari superiori determin, aparifia acluziel fals distalizati cu disfunepii gi incongruente dento-alveotare, iewderea precoce 9 caninului temporar superior poate determina transpozitin incisivalai lateral sau.a Pm 4 superior. Pietderea precoce a catinulul temporix inferior determing eruptia prematurd a caninulut permanent care se va mezlaliza si va.teduce spatink pentru incisivit Interali Dierderea, precoce a ineisivilor centrali, superior! temporari la varsta de 4-5 ani detecmind migrarea mezioli a incisivului Isteral, cu blocarea. eruptie} incisivului: centrat permanent care goste si erupd inelus sau malpozitionat, Pierderea precoce inat multor dinfi temporari dix zona. de sprijin determink pribugires ochiziel dentare, extruzil dentare; reducerea. spatiului de eruptieeventual oeluzii, inverse laterale. Pietderea.precoeo.a molarilor 1 permanent! inferiori determin’ uphritia: se viteta de 6-8 ani’ a erupfiel precoce a molarului 2 permanent st deplasares Tut ‘mezield fw taport de geluzie ou molarii ¥ permanenti antagonist = Ta-varsta de 9-11 ani, malocluzii cit malpozitii dentare datoritd. nclinfsii coroanei ‘tnolarilor 2 permaenfi spre mezial si deplastiri: cuspizilor -acestuia int cele 3 direcfii ale spatiului, mandibula avand tendinja de propulsie, ~ Gates 11-12 ani produce inclinare’mezialé mai redus a molarilor 2 permanenti, ‘cu ‘posibilitatea producerit malocluzillor. i Bi 2 Pieidaren precoce a molarilor 1 permaneitt superiori determin migrati dentate; =“ medio-vestibulosinciinarea molarilor 2 permanesi supetioti, = -extrvzia molaclof antagonist infeciori, = spafietea Ja nivelul premolasilor superior; 14 gobordrea ocluzieis = retrognatie mandibular, Anomaliile dentare if 1 Anomaliile de numir ‘ = Absenja congenitala x dinflor Canodontie), Absenta poate varia de la un singur dinte ‘pani la anodontis totals, i tee ~ Dintit supranometaci PS sem Gotmai frecvent i fntdlnim th zona frontal thtre incisivii contrali superior, fie inclusi, fie cup palatnal pe linin medians. Prezenfa lor poate provoce malpozft ale incisivilor centrai: rota inci, diastems, De asemeénea i rai putem tin la. vel ineisivula etre superior sau la nivalul peammolarilor 2 superior: Anomalli de fornii, mArinte gi pozitie a’ dintilor Acesté anomalit includ: see vcisivi dilaceriyi (enomaie pariculard a incisivilor superiort peomanenti care gurvine atune! cfnd tatamennel mecanic acut asupra incisivulut: temporar exerciti crave negative asupra crestor germentlui dfintiv, mai ales daca acest tratament & 24.5 ami, cind coroana este fowmatl iat radacina este Ta crstere: a de com, cu debut fa > cuspiii suptamumerari; > geminafia (apgritia unei scifidari fa nivelul aceluiasi magure dentar, din ‘tmotivele cele ‘ai diverse, uma de nasterea a2 dini care fucioneazi intr ei, dupa Euler), Modifiexrila Modificiizile de volum si de mobilitate ale limbit: i) Macroglosia Dupd Hettet, mctoglosia este o disarmonie intre’ yolumul limbil sé cavitatéa orale Bere ie eae muserososierlatvs, axe nu este descoperts decal deschiderea cavitficrla Fa ete bi opovite cu macroglosia absolut, congenital care se iradues prin imposiilitaea de a menting linbe fa Anterionil cavitatii bucle, Gonsecinjele nacroglosiet sunt.cu att maj severe cx ct tester de Volum és mai mare, ducing la producerea mai rnultor anomalii dento-thaxilare: ~~ prognafia mandibulard adevirais, > Progenia falsa; ~ infisochuzie incisiv’; ~ Diproalveolie: > proalveolie inferioars eu ochzie inversa. 2) Anchiloglosia g caeterizeari prin existent unui fren lingual anormal seurt. care limitenc migeiile Jimbii si ¢ mente tat-o pozitie anterioari. Acest ffen poate determina alimgiten wenden: dentare sau inocluzie verti anterioard, Prenul labial superior ‘Un fren biel superior scurt, mirit de volum si ou insert pe creastaalveglard determin ‘paritia diastemed interincisive.FACTOR GENERAL 7% = 1) Etiopatogenia prenatal’ Patologia prenatal include totalitatea bolilor tn care agresiunea se produce frir-un anume moment din viafa intrautering, Incepand de la formarea gantefilor si termhimand Gu uluma perioada de sarcing, Factorii nocivi care acjionea2% asupra embrionului sau a fitului se: numese agenti teratogeni. Viafa intrautering cuprinde 2 perioade: embrionard (1-12-stiptimdni) si fetala (13- pani Ja nastere), .Dacé agenfii i. acfioneazé. im perioad' 8) detatming moartes intrauterin’ precace: Cand intensitatea este mai mic pot deternitm doar oprirea sau: tulburarea. dezvoltirii unui organ sau a.unei funcii si devin cauza de malformalie ennigenitall. Acesten sunt embrispatiile. {n- cova. co priveste ‘fetopatiile, ele se produc: siunel cénd. agentul teratogen actioneaz& dup& cea de-a [2-asdptimina de viata i.u.. La nastere’ ilul poate £ aparent Rorfrial si boala sé va manifests ulterior sau nou-niscutul prezintd deja caracteristicife boli! sau sechele. Factor teratogeni freevent implicayi sunt: ! ~ ‘tulburirite utero-placentare i hormonale matemne; infect viraler rubeola, rujeola, parotdite. epidemic, encefalita epidemics, gripa, hopatita epidemic’, varicela; infeotii bacteriens: sifilis; infeetii parazitare: toxoplasinoz; faotori endocrini: diabetul zaharat; factori imuni: bolle aufoimune; ' factor! mecénici: boala amniotica; factoriiatropent: iestosteron, progesteron; factor! chim: substanfe poluante, 1 = faetort fiztek: raze x. » — Distruofis paryaid sau totald a mmigurilog faeiali ine ava gi 7-a-sdiptaindnt det viaye i. produc deficite - dezvoltiirés masilarelot: agnatie superioartt sau inférioatt, totald sau jaca; X= deavaire imbi:alose pal ea totale m m > dezvoltarea-magurefui frontal: agnatie frontald sau acheilie stipetioart: ~ tulburdri ih dezvoltate care pot interest sa Tulburttile de coalescentii care au loo‘ntre afZ-11-a stptiman determin apsigia* - despictturifor labio-maxilo-palating complets sau incomplete: Tinoschizls (Gespicarea nasului: ; macrostomia; microstomia;, lipsa completi‘a.fetsi: agnatia (lipsa ttahdibulei); rmicrognatias - biperplazia maxilarului, %,PAWS 1D, 2) Factori filogenetici Evolufia Glogenetics a aparatulli dento-inaxilar poate fi considerata factor patogen in éadrul anomaliilor dento-maxilare, in sensul intarzierilor in evolutia filogenetic’.a unor elemente: ale acestuia (formele ataivice), iar altele anticipeazd, ‘volurtmul, forma, structura. si. functiile sistemului dentar al omului vittorului Modificarile fllogenetice ale aparatului dento-muilar: + snomialiile dentare desnumir, - anomaliiledentare de forma; ~ modificati in pozitia§i tnotinatea dintilor, ~ modificliri in eruptia dentara; = modifica la nivetal arcadelor alveolare a reaiiatea apart l¢ cromosomial Anomalille genetice autosomale ica Trisomia 21 sau maladia Langdon-Down) Catacteristici: ara = facies mongoloid; me + mictostoriie ww + macroglosie, f * micrognafie; - J, 2@*r SNC ~ bolt ogival’, ~ insuficienta deevoltare mandibular, + momalif dentate de numar, volum, form’; =, ocluzie inversé, angrenaje inverse, laterodeviajie mandibular, = boali parodéntala. : Trisbiita EaWvards san trisomia([8) Caracteristici: O ~ sourtarea ramulai ascendent al mandibulei(micrognatie), + despicaturile abiale gi palatine, cai $i gingivite. : Trisomia 13 sau Sindromul Rata; Caracteristici: ~ deficit de crestere'in regiunea nazo-septo-etmoidala, + micrognaties “Ji * - despicdiurl labio-maxilo-palatine- Anomaliile gonosomiale_ Sindromul disgenezei ovariene- Sindromul Turner Caracteristici: ~ facies rotund; ~ hupertelorism ocular (mirirea distantei interoculare) = pterigium colli (plict de piele de la ceaf Ia omoplat); ~ Fetrognafie mandibular’ ~ odluzie deschist; = enomalii dentare de numtr $i pozifie, 20 Cwbh 4 Apart b SsmoleonSindromul de disgenezie testiculart-Sindromul Klinefetter Caracieristic: rognafie-miandibulard (prin crestetea cartilajului condilian); > ocluzie meziatizarts- ~ ocluzie inverss frontal; (7 Woce subtire,“~ 4) Bolile osoase sonstitutionale (isostozete craniului gi ale fetei) Disostoze cranio-factale Ae , B Sindromul Apett-Crouzon Caracteristici: T7———-— 7 craniul in'turn; + bipoplecia maxilarulai superior, ~ > prognafie'thandit ~ ochuzie invetsa frontala sau totala > protruzia buzei inferioare, cu aspect di > nas mare si coroiat: hipertelotisny; {intarziorea erupfiei dentare si Tn dezvoltarea trigusilor dental: hipertelorism: ' strabism, exoftalmte: + anomalii deitare multiple. Sindromul Franceschetti Catacteristici: oa + hipeplazia-caselor fejei si s mandible’: obliteea fants palpebral erate ‘nvers devi la tiongoloiais alton le urehit externas asimetri¢ faciald grav dats de laterognatia mandibulari. ‘prin deficit: hipodezyoltarea malarului; Poor nnetae jncluzii dentate; profil ciaspert de pastre, Pisosioza: cleido-cran Peeing = brahicefalies + imietogmatisnn mesilar; - porate Mek mandiulc ane ' - ert I -dinilor temporari, ~ Ines supp diner oveton, ~ absenta dlaviculei; absense, 28Condrodistrofille Acondroplazia Caracteristici: races ven (lia adululuim deptsest 1,20 mi ~eaniul mare asimetricy, rfidating nasulut ih $@ a 3 = uneori despiciturt labio- Boata Morquio Caracteristic: aioe inl prezint mii cavit, pérdnd mines demoliis anism sever al truichiulut; jnteligenta este pastratt ~prognatie mandibular severts = dinfii sunt colorafi in gc = ante me superioare si inferioare scurte si deformate. Sindromul Ellis van Creveld Caracteristici: “aretpomalii dentate de mums (enodonfi; © ‘gnomalii donare de formnt, de poz, Tr fnlcrognaie superioarts + ‘nnastn gas| 2 hipertelorism ¢ =, gmalformafiivcardiaces = unghii subfir gi castes ~ MagTom predominant in sagmentele mijlocl bot \ Sindromul Marfan a vs ‘aracteristici: caregete lung gi subfi, en aspect de cls; 7 erogterea rapid’ a'membrelor, i ~ ; hipotonie muscular’; =: hs proeminent, = ; bolthipalatina ogivala, ~ , tulburii de erupfie dentart, > malpozitii dentar Bolile osoase con: Osteopetroza (boala oaselor de marnurd) Carncteristict. =~ macrocefalies = torace deformat, = fragiitatea aaselor lungi = imtelect normal, ~ _ prognatism marcat. FySindromul Pierre Robin Caractetistici: hipoplazie mandibulara: - palat despicat; ~ profil facial'de pasire, 5) Factorii endocrini Tulburdri privind secretia hormonului de crestere hipofizar Hipersecretia hormonului hipofizar tn perioada te crestere determina aparitia acromegaliet juvenile ‘Semne generaler i + tegumente grease; = transpirafie escesive; = Gtesterea exagensitt.a scheletului; Senne’ fi y- niirirea feted. t ~ hipertrofie nazalé: | ~ deavoltarea putemicd a spine nazale gi a osulti incisiv; ~ oresterea, puternicd & mandibulei; ! + etuptie dentarfacceleratay = microglosie, i ~ progenie adeviratt,’ cu spatiere dentara; | + Buze groase, j i Hiposecretia de hormon hipofizar pand la 6 ani determint aparitia nanismului hipofizar ] ‘Caracteristici: ‘itsilare mils. sclerozi in maxilare; includii dentare; inti it ca dezvoltare pe mnaxilare inici produc incongruent dento-alveolara erupfiedentart este intérzita i apexutile dintilor se inchid tarzin (taurodentie).. Dezechilibri ecretor in. Sindromului Hutchinson-Gilford Caracteristici: - ~ facies imbatranit; > pielezbareita: ~ retrognatie mandibulars; ~ rcade alvedlate mici in relaria cu dingii cu dimensiuni dormale, - inongruente'dento-alveolare; ! + imcluzit dentare sada! 6-16 -ani_determiné aparitiaDezechilibrul secretor dupit varsta de 16 ani determin aparitia de. = demineralizis osonse ; radentozi, Hiperfunctia tiroidiand determina aparitia pand la pubertate de: = erupfie dentara precotes, widacini dentare seurte si boante: explozie de-carii, ostegporoza acadel alveolar; parodontopatia, Hiperfunctia tiroidianit dupa pubertate determinit apasitia de: = -osteoporozs parodontopatio on pierderea dinjilor. Hipofunetia. tit oidiand. inainte de nastere_si_tw primit ani_de viati roduce cretinismul endemic, OF Ui ferior remuit sast bola lui Gull caracterizat prin: “iburtti ale SNC, cu att mat grave cu oft dezechilibral epare mai timpurius * Satarziere in dezvoltaree stature, _ 7 facies mixedematos, 1 ginusurl fronitals hipodezvoltate, 2 baga maxilaruln recut, 2a per in erupfia dentar ita decvottree dinflos > Piaoroglosie care deietmind spafierea demtarss " -retrognafie mandibular, . 2° gchuzie desehis®, ~ _ ipotonie museulats 1» tulburiri eaftio-vasculare, 7 tulburiei de caracter > casteniefizict si psihices _ insnficientii renal, Fracturi spontarie, depuneri de ealcia in esuturile mois 7 tn peiniele faze, radiogrelia arcadelot A Reolare arati 0 decalcifiore diseret, ulterior ind. 2 ransparente care pot confiua; | i i 2 Gnonsalile dento-manilare se instaleaz’ ou ugorings, * Fnfir evin indemni mu se decalcified, 7 ~ erupfia dentarti nu este afectati, EsHipoparatiroidia produce: i 7 Poniiracturi siinettice ale extremitatilor, Parestezii alé extremitifilor; > Contracture musculaiurii periorale; ~ pleld scat, souamoasty > per ERag apr = tulburkiti-psinice nespecifice; > talbguraet. eR are ale: staltulut si dentinel sub formaumar hipoblizii tn 1/3 incizalé a:incisivilor permanent si regiunea ocluzalé a molailor 1 permanent: ~ smalful si dettina sunt striate, neregulate, firé Iuciu; + dinfii se cariara si se fractureaza ugor; cy - ‘intarzieri in etipfia dintiler, Hipersecretia tiniasutui prodivce: —“() + retroghatie mandibular: + proalveolodentie-superioaré, = gingiviti marginals: > cari la coletul dinfilor superiori, ~ _ sopili sunt paliai gi hipotor, Hiposecretia timusutui produce: + Sntirvieri in dezvoltarea somatica; ran + intdrzieri.in eruptia denjara, Hipersecretia ict produce: {\ = pubertate precaca: ~ srupfie dentara accelerata, Hipose lia estrogenicd produce: { 7 Sruptic dentara thidrziata, ~ _parodontopatie marginalA cronic& propresiviicu pierderea.precoce adinjlor, fipersecretia andtrogenicit produce: ~ hipatrofie staturala prin inchiderea precoce a cartilapiilor decrestere; ~ eruptie dentaré timppurie; ~ ufburarea do. cresiere de 1a nivelul maxilarului determind aparjia incongruenel dento-alveolare: * -seremarcl 9 erestere putemicd'a:mentonuli, Hiposs androgenici produce: 7 0.ctestene somatic putemict prin tntérciorea inchideri cartilatilor de etestere: ~ aparifia gigantismului eunucoid caracterizat prin: hiperirofie. staturalé, masiy facial si iaxilare proeminente: 2 Predominenfa cresterii mancibulei poate duce la apariia sindomulyi progenic; ~ crupfia dentar’ este imtarziata, Hipersecretia cortizonutui din corticosuprarenale, produce: > erupfie dentar accelerat ~ fenomene de-osteoporozt maxilars. 2© Tulburirile de nutritie Nuinitia are un rol important in dezvoltarea aparatului. dento-mexdlar Unele carente alimentare determin tulburisi metabolice grave gi pregdtese teretul pentru. anomaliile dento- maxilare, Txemplul clasic este earenta de, vitamin D in asociere cu devechilibrul metabolic al calciului, care determin tahitismul, Pe acest teren, practicarea obiceiurilor vicioase de interporitie sau sugere deterining 0 enontalie grav, sindromul ocluziel deschise: 33PROFILAXIA PREN}TALA “Acest tip de proflasie se adreseaz4 femeilgravide pentw'ae erea condi opimepentru-0 dezvoltare: normala a fifului. ‘Astfel se recomandi: tp alimentafi complexd, rationalé in care:s& predomine-alimentele lacio-vagetariens bogate | ‘ty vitamine gi séruri minerale, > | ostagtere: normalii, eutocic’: cu evitarea trauthatismelor facile ale copilului; = un echilibra neuro-éndocrin ‘prin ‘tndeptirtarea tuturor};cauzelor care ar putea afecta dezvoltarea. aftormala: : fatului (bolile infecto-contagioase;. boli. distrofiante, intoxicafi). De asemenea este foarte important sfatul genetic legit de: freovenfa énomaliilor ‘dento-maxilare ‘in poli ereditaré gi transmiiterea lor 1a descendenti . = portatotié dé anomalii ctomosomiale; factor inerimina}i‘in aparita aberatillor cromosomiale- PROFILAXIA POSTNATALA Alimentafia(siga@rule®) | Acest tip de profilasie se ‘adreseazh sugatuli, pregeolarului'si scolarului gi se face diferentiat ai fn functie de vArstl sf de Taetori care pot acfions esupra apafetuhai dento-maxilar in diferite perioade. ‘se are in velo coimbaterea faciorilor general, Tocal funciona care pot determina apacitia anomaliilor dento-maxilare. Alimentatia sugaralai ou Diberonal trebuie st se adapteze astfel incdt s&s se apropie sub ‘aspect funcfional de alimentajia naturalttin aceste condifit guptuf 1a sah este suficignt pant La vista de 8 saptimdai. ‘Mai mulji anor rocomandX tetinele Nuk care iit din punct dé vedere anatomic si funcfional Ispartes lor supésionnt palatul fr l.portea inferioart pater lingual. mandibile, ‘Grasser aplictlg biberonul sia. o-parte sub forma de mamelon din caucie plin, moale pentru acida.acestuia o mai miace rezisten|& contra.comprinaii. | ‘De asemenca se sai poate utiliza dispozitival Davis si Bunn care prezinta 0 peloti, metalics cate se spina pe buza superioaré ih timpulalimentafe, Pelota poate fi indepévtaté sau apropiat de bua printr-o tig Fixatt de un insl pe stick astfel inc. coptfl rebuie $8 deplaseze mandibula pentru a fixa bikeronul. Terapia (nedicala general) i Utinliteste combatera. bolilon care. igi pot Visa aiipfétita asupra dezvolttrit ultetioare a aaporatului derito-masila. Se fice in colaborare cu: = medicul pediatrn, urmatind combaterea: ©. réhitismului, prin administrare de vitamina D3, ‘©. bolilor digestive; &_ bolilor infecto-contggioase;, u ° ° afsefiunilor virotice, bolilor cronice medicul endocrionolog, urmarindu-se tratarea: 6. hiper si hipopituitarismului; © hipotiroidieis © pubertal precove, uAntrenamentul muscular “antrenamentil muscular urmazeste crestered Tuncjiei: musculare statice si dinamice prin hhipertrofia miofibrilelor si prin automatizarea migetilor. Herbert ad conidert ct pentru 2 ave remultate pozitive tn urma unei contract mnusculare treba n jntensitalea conttacjilor si fie in. raport ou. rolul fiziologic al muschiului sau al grupului'de mmugehi; = contractia s&'se fact. ci amplitudine maxima, = conttactia of se facd lent la tnceput siapoi din ce th ce mai aecentuat fiind urmaté de un repaus de acéeisigi durata; = exerviiul sf se efectueze pnd la aparijia senzalie’ de-ugoart obosealé PrinfGatogimaRieN)se influenfeaz in. primul rind pozifile manaibulel, iar corectaea ‘acesiora poate atrage si modilicari ale nozitiet dinfilor. Rezultafele cele-mai favorabile se objin in perioada de crestere, dupa vaista dd ‘Miogimastica cuprinde: antrenamentul -propulsorilor mandibulei, in retrognafie mandibulei cu otluzie distalizats, ~ _snfrenamentul ridicdtorilor mandibulei in hipotonia muscular generalizatay = “antrenamentul pterigoidienilor exetrai ‘unilateral; = antrenamentul orbicularului buzelor in inocluzis labiala prin hipotonie; ~ antrenamrentul orbiculartilui biizelor tn buza seurtata; . ~ antrenamentul ‘asociat al muschilor obrazului si orbicularyiui in hipotonia labio- jugala;, ‘ntrenamental muschilor limibii ir deghutiia infantil Braschi:a aritat cé dezvoltarea maxilarului superiot s¢ face sub influenta respiresiel, iar deavoltarea mandibuel sub influenza muschilor masticaton. a ; Reeducarea respiratiei Tnainte de inceperea reeducarit tespirajiel se indic’! colaborarea eu medicul O.R:L. pentru niaturarea cauzelor cate impiediot trecerea aetului prin ctile aerieno superioare. Reeducarea.tespirafiei se realizeaza prin exercifii de tespirafie urmitrindu-se: ~ ‘suogesiunea misctrilor de dilatare q narinelor, = tnchiderea fantel labiale; =. ,propulsia mandibulei. Exercitiude respiragie nazala feast ‘ Copitul se tidic pe vaiful picicarclor, indeptrteazat bretele oblic pe Iingt comp si face exiensia capului, inspirind profund pe nas. Pentru: expir, copilul isi fleateaz’ coapsele pe gamba Shemuindu-se si evacuead complet aerul din plimani deschizindo-si gura in acest moment, Exercifille sa vor efectua, cdie 5-10 minute de dou ori pe zi. Pentra un sucees deplin se recomanda asocierea out scutul vestibular, Kraus recomanda ca pentru: inceput si se realizeze cdteva orificii in scut care apoi'se inchid treptat,Reeducarea deglutitiei infantile F Deglutitia infantil este specified perioadel de =< Plstrarea: acestela peste yérsta de> ani poate sé aibit xepercursiuni. defavorabile-asupra aparatultii dento-+ ilar'irr functie de pozifia limbil id deghutipe determintnd apartia: ae ~_proalyeoliei cu:prodentie: ' = dehutiei deschises i De’ aceea trebuie & obignuim copilul on 0 deglutitie de tip adult in care: limba. se Proigcteazi ‘im teimen’ anterioard a bolfii palatine asigurind,lasifel stimulaven sentrelor ostoogenctice de lanivelul suturi intermenilare peniru o decvoltare i lafime, Avesta exercifii se fae in flecare ai §1 pot fi asociate en apiitate ortodontice: ~ + seutul cetoinclzal ‘sub: forma unui grilaj de sami ‘agezat ‘Pe © plact palatins. ce ‘impiedies propolsia limibit tn titmpul deghuti ~ pe placa palatins se poate moiiela o bilé din acrilat cary dirijeaza varful limbii spre bolta palatins tn timpul deglititie. ! 1 Reeducarea masticatiei leneye ‘ Masticatia prezinta 9 importanya deosebits i petra: 7 . dezyoltares Gaselor maxilate;” ~ stabilitea rajioartelor dintre arcade, ~ babilirea arthonici dentare; ~ autocuriifine; Fesducarea masticatie se refeit la suepesiunea si ritmul migpatloe manditilel te timpal, masticafiel, " . i z Reeducarea fonatiei defectuodse 1 ronan, inal $e caracterizot28 prin mist coordanls le véfuut limbii pe arcadele Alveolo-dentate st mize diferontat ale muschilor buzeor, faringelui si laringelui, ‘muschilor buzelot, obrajilor si limbil, rene fufionae inguale se corestenze prin exerci de vorbire care constan fh citirea uuor texte tn care predomingfonemele: * Tinguales I ~ votalele:'a, 65 i; 05 ~ _ consoanele: ej. \ {In proalveolil, ratoalveolii si oclusitdeschise.apay-aisttitl dental care Se pot corecta Prin citireaunor testa care predomind fnetmeledentascart Jin defectele au velopalatine apar apar dsl Ipbiale care se corecteazh prin sitirea unor texte in care-predo} mnemels; By ps my m1, setae corecteeat tumai duph tratament. complet, chnigicalsotadonie-fonetic (Gespicaturile EMP operate), 36Combaterea obiceiurilor vicioase ‘Combaterea obiceiului vicios de sugere a degetelor, buzei superioare, inferioare sau a obiectelor urmareste deconditionarea reflesului vicios prin diverse pracedee in functie.de varsta, copilului: devonditionares fiziologicti— la sigar pria falas Ging) ‘inute dupa alaptarea Jasan, ~ decondifionatea psihicd ~ metoda convingerit: = decondifionazea chimio& — prin. uflizarea unor subsianfe chimice irtants, cu gust rau sau mitos neplicut (dhinind sau.tincturs de id): = deconditionarea mecanict, ‘Se: uilizeazA difetite dispozitive care fae imposibil pracicarea obiceiurilor sau atereaza plicerea prin aplicarea lor. atelit de carton san nase plastice-dispuse In nivelul cotulai, manugi fir degetey miinust eu digitatie speciala din canciue moale, gutiera cu epi, placa vestibulara, suzeta ‘Nuk cu seut vestibular. D pentru déconditionarea obiceiutul de sugere a huzei infetioare san inferpunerit et ‘ntre cele dou arcade, Kraus recomanda soutul vestibular partial. Acest aparal ‘uingle, vestibulul, a vona mandibulel si ajunge pénd la marginea incizalA a ftontallor inferior fart sk ating Supvalata palatinala a celor superior, Scuul vestibulat pail mu RebUIE 88 spese din ar pentru onféntionarea sa este nevoie de rapoarfe normale intrearcadele dentare, Pentru combaterea obicefului viciag de interpozitie san mugcare a obrajilor, (eld recomanda folosirea unei plici hea agezate Intre obraz si fa dent ispovi trebuie aplicat ou pradenfi si necesité dispozitiv de fixare. Lo: Combaierea ieerporitiet limbit in stare-de'repans san de) deglutitie se face prin: ‘reeducare fmnofianales, pun ire - Seu epiarat Grtodor o placi ald cu Sout lingual; 1 4 ot . ’ Combatetea obiceiului vicios de miugeare a buzelor, de roadere a unghiilor sau a unui objoctymnai ales in perioada de erupfie a dinilor'se face prin metode variate: > gonvingersay ieee = tlizarea plicit vestibulate; = fndlyarea ocluziei cu ajuloral gutierelor dispuse pe dinfi Iatefal Combaterea afitudinitor yicioase fn timpul somnulul dormitul- cx capul in hiperflexie au hiperexténsie se face prin ajustarea nunnanihui de perme pe care doarttie copilil. —— f \ Asigurarea integritatii arcadelor alveolo-dentare in perioada de varsti.4-6 ani apar tremele si diastemele: ‘si se produce abrazia fiziologica a cuspizilor dinjlor temporari pregptindu-se ter@nul pegira cea:de-a doua mecializare ‘aimandibulei. ‘ipsa diasteme! fziologice nu trebuie itterprelaté ge un fenomen patologic, deoarece spajiul recesat dinflor permanengi se poate forma in-morfentul eruptiel prntr-o cresiere ulterioard 2 maxilarulvi, : — Persistente cuspizilor dintilor temporari ‘tmpiedica [deplasttea “mandibulei si, frineazi dezvoltaren ei in plan sagital(retrognafie mandibularé funcjionalf..Copilul poste sti feck o snigeare de propulsie exagerata datorité laxitatii ATM (progna{ie mandibularé functionala), 37