AFECTIUNI ALE ESOFAGULUI DIAGNOSTIC EXPLICATIE TRATAMENT

1. Disfagie la solide si lichide cu senza e de plen tudine Tratament medical (fazele mai pu n avansate)
epigastrica 2. EDS: pt relaxarea SEI: nitroglicerina, nifedipina,
dilatarea esofagului si SEI nu se relaxeaza 3. isosorbid dinitrat
★Femeie de 45 de ani prezinta disfagie pentru solide si lichide, cu senza e de plenitudine epigastrica si regurgita i. Manometria: p bazala crescuta Tratament endoscopic: 1.
Endoscopia diges va superioara eviden aza dilatarea esofagului care este plin cu lichid de staza, resturi alimentare si depozite de prin dilatatei SEI (balonas)
candida. S ncterul esofagian inferior nu se relaxeaza in mpul insu a ei, dar poate depasit usor cu endoscopul. Manometria Acalazie
2. injec e endo cu toxina botulinica
esofagiana arata o presiune bazala crescuta a cardiei si absenta undelor peristal ce din cele 2/3 inferioare ale esofagului.Cum 3. POEM Tratament
interpreta acest caz? chirurgical clasic (Heller) sau laporoscopic

1. Durere retrosternala inferioara iradiate la baza gatului

si disfagie pt lichide 2.
Pacient de 42 de ani prezintă de mai multe luni dureri retrosternale inferioare iradiate la baza gâtului, cahnate parţial de
Radiogra e cu tranzit baritat: ingustarea SEI si dilatarea
administrarea de nitroglicerină şi disfagie pentru lichide. Electrocardiograma evidenţiază extrasistole atriale, fără modi cări
Acalazie esofagului
semni ca ve ale segmentului ST şi undei T la testul de efort. Tranzitul baritat evidenţiază ingustarea conică şi simetrică a
(trebuie efectuat o EDS, //
esofagului inferior cu pliurile mucoasei ne, paralele, şi dilatarea esofagului mijlociu şi superior,
manometrie)
Ce explorări sunt necesare pentru precizarea diagnos cului care este
conduita terapeu că?

1. Disfagie la solide si lichide cu senza e de plen tudine

epigastrica 2. Rx:
dilatarea esofagului aspect de ''soseta''
Femeie 45 ani prezinta disfagie pentru solide si lichide cu senza e de plen tudine epigastrica si regurgita i. Examnul radiologic 3. EDS: dilatareaesofagului cu staza
Achalazie
evidenteaza dilatarea esofagului care este cudat, asezat in parte pe diafrag cu aspect de ''soseta''. Endoscopia eviden aza //
(manometrie)
dilatarea esofagului care este plin cu lichid de staza si resturi alimentare, fara leziuni in amatorii sau neoplazice

Pirozisul (manifestare diges va pica) RS ritm sinusal

gust metalic, sialoree (manifestare diges va a pica) tusea Masuri igieno-dietetcie Tratament
nocturna si disfonia (manifestari extradiges ve) medical: .an acide
★Barbat de 63 de ani, de aproxima v 18 luni prezinta pirozis, gust metalic, hipersaliva e. In ul ma luna se adauga tusea nocturna .an acide +
si disfonie. Explorarile Endoscopie diges va superioara, alginat .sucralfat
paraclinice recomandate la prima examinare medicala: Ph-metria pe 24 pt con rmarea .prochine ce: metoclopramid, domperidona
• radiogra a toracica normala diagnos cului BRGE (mo lium) .an sec
• EKG: RS = 74 b/min, AQRS = +10,̊ tranzi e R/S in V4, unde T pozi ve, asimetrice. retorii gastrice !!: an -H2, IPP
Cum interpreta acest caz? Tratament endoscopic si Chirurgical la
complica i

Boala de re ux: se jus ca prin pirozis, regurgita i, gust

★Barbat de 39 de ani vă consultă pentru pirozis, regurgita i, asociate cu gust metalic si jena dureroasa epigastrica metalic si jena epigastrica Esofagul
Barret: prin biopsie ( metaplazie intes nala ) pt ca e doar Metaplazia doar taratament
Endoscopia diges va superioara eviden aza eroziuni de aproxima v 10 mm deasupra jonc unii esogastrice, care este situata la 4 Esofag Barret medicamentos a BRGE si urmarire endoscopica
cm deasupra hiatusului diafragma c. si boala de re ux si cand este o displazie tratament endoscopic
Biopsiile endoscopice prelevate indica prezenta metaplaziei intes nale rezenc e sau chirurgical
Cum interpreta acest caz?

1. Consumator cronic de alcool (factor): cat marit

Tumora esofagiana cu 2. Scadere ponderala 3.
adenopa e supraclaviculara Disfagie
★Barbat de 47 de ani, consumator cronic de băuturi alcoolice prezinta scadere in greutate in ul mele 3 luni (10 kg) cu disfagie stanga probabil neoplasm 4. Adenopa e supraclaviculara
pentru solide, eructa i si sialoree. Examenul obiec v: esofagian cu metastaze 5. Endoscopic o stenoza
• adenopa e supraclaviculara stanga cu ganglion de 2/1 cm dur, nedureros Chimioterapie si chirurgical (excizie cu margini
ganglionare pentru a a a natura
• cat cu marginea inferioara la 4 cm sub rebord, consistenta crescuta, suprafata neregulata, sensibil la palpare de siguranta)
tumorii (necesta biopsie tumorii
Examenul endoscopic indica o stenoza la aproxima v 30 cm de arcada dentara, care nu poate depasita cu endoscopul primare si din adenopa a), bilant
Cum interpreta acest caz? imagis c (CT regiunea cervicala,
torace, abdnoment si pelvis)

1. Consumator cronic de alcool (factor): cat marit

Bărbat, 47 ani, consumator cronic de alcool prezintă scădere în greutate în ul mele 3 luni (10 kg) cu disfagie pentru solide şi
Tumora esofagiana sau leziunea 2. Scadere ponderala
sialoree.
Barret (EDS pt 3. Disfagie
Examenul obiec v indică:
con rmarea diagsnos cului si 4. Adenopa e supracalviculara 5. Tratament depinde de biopsie
adenopa e supraclaviculară stângă cu ganglion de 2/1 cm dur, nedureros;
biopsie) dupa facem CT daca e Rx cu tranzit baritat: lacuna neregulata
cat cu marginea inferioară la 2 cm sub rebord, consistență crescută, suprafață neregulată, sensibil la palpare.
tumora
tranzitul baritat indică o lacună neregulată cu nişă în menisc la nivelul esofagului inferior.

1. Disfagia progresiva
Tumora esofagiana sau tumoara 2. Radiogra c tumora
★Femeie de 38 de ani, prezinta de 3 ani disfagie progresiva pentru alimente solide si lichide. Ulterior, se adauga sughitul. medias nala care face
Radiogra a toracica efectuata in urma cu 6 luni a eviden at o masa tumorală medias nală. De o saptamana pacienta prezinta compresiune pe esofag sau
Tratamentul depinde de biopsie
palpita i intermitente. Cum tumora mica
interpreta acest caz? (efectaual EDS si CT cervical
torace si abdoment)

1. Varsta peste 50 de ani

★Barbat de 70 de ani, este in evidenta dumneavoastra de peste 5 ani cu esofagita de re ux. De 3 luni acuza disfagie progresiva, EDS cu biopsie si examen 2. Esofagita de re ux care poate determina esofagul
sialoree, anorexie. histopatologic, radiogra e cu Barret predispus la adenocarcinom Sialoree: secre e excesiva de
La examenul obiec v constata : paloarea tegumentelor si mucoaselor, subicter scleral, adenopa e supraclaviculara stanga, substanta de contrast 3. Disfagie progresiva (simptomul dominant in tumora), Tratamentul depinde de biopsie saliva
hepatomegalie dura, neregulata. Tumora esofagiana sau leziune sialoree, anorexia, paloarea, adenopa a supraclaviculara, Subicter scleral? Anemie
Ce explorări recomandați pentru diagnos c? Barret sau varice esofagiene hepatomegalia

(disfagie, anemie, tulburari ale mucoaselor)

★Femeie de 35 de ani cu 4 sarcini pana in prezent, menstrua i abundente, prelungite,va consulta pentru disfagie inalta, imediat Sindrom Plummer-Vinson
dupa deglu e. Explorari biologice, radiogra e si Corectarea sideropeniei
Examenul obiec v eviden aza: paloare tegumentara, ragade, koilonichie, edenta e. EDS
Cum interpreta acest caz?
1.Disfagia inalta!!
★Barbat de 72 de ani, va consulta pentru disfagie inalta, regurgita i cu alimente nedigerate, uneori cu miros fe d, tuse. Diver cul Esofagia Zenker 2.Regurgita i cu alimente nedigerate, miros fe d
La examenul obiec v constata o masa tumorala la nivelul gatului, care dispare la presiune. 3. Masa tumorala dispare la presiune Chirurgical: diver culectomia
Radiogra e si EDS
Cum interpreta acest caz?
disfagie si staza din cauza AVC
Pacient de 68 de ani, vechi hipertensiv şi cu două accidente vasculare in antecedente, prezintă de câteva luni disfagie pentru
solide, scădere ponderală progresivă şi regurgitaţii nazale. Tranzitul baritat esofagian evidenţiază stază la nivelul valeculelor şi Fistula fargino-traheala cu
Gasrostoma endoscopic sau laporoscopic
sinusurilor piriforme, cu pătrunderea substanţei de contrast în căile aeriene. După o zi pacientul acuză febră, tuse produc vă, şi pneumonie de aspira e
alterarea stării generale.

1. Esofag Barret
Un pacient diagnos cat endoscopic in urmă cu 7 ani cu esofag Barret, prezintă de 5 luni disfagie progresivă, iniţial pentru solide 2. Disfagaia progresiva
Tumora esofagiana
ulterior şi pentru lichide şi scădere ponderală. La examenul obiec v se constată paloare moderată, denutriţie şi frecvente 3. Scaderea ponderala
(efectuam o EDS cu biopsie)
extrasistole atriale. Ecogra a cardiacă evidenţiază prezenţa unui spaţiu de clivaj pericardic de 8 mm. pericardita?
dupaia un CT daca e tumora
Care este diagnos cul probabil?

Tranzitul baritat
Un pacient obez se prezintă la medic pentru palpitaţii intermitente, dureri retrosternale interscapulare, regurgitaţii. EKG de repaus Tumora esofagiana sau tumora
este normală. Tranzitul baritat evidenţiază o imagine de adiţie pe conturul stang al esofagului, cu mucoase esofagiene pătrunzând medias nala care comprima
in interior. (efectuam EDS si CT)

Pacientă de 60 ani se prezintă la medic pentru dureri musculare predominant la nivelul centurilor cu miastenie şi reducerea
Tumora medias nala probabil
marcată a forţei musculare. De mai multe luni acuză dureri epigastrice, vărsături, inapetenţă. La examenul obiec v se constată
Miastenia gravis (EDS si CT)
adenopa e cu localizare supraclavicular stâng. Ce explorări sunt necesare pentru precizarea diagnos cului?

E lenglicolul este unul dintre cei mai toxici alcooli, ind consumat
Barbat, 48 ani de ani, este adus în serviciul Urgență în urma inges ei accidentale de e lenglicol. Este internat în serviciul ATI unde accidental sau voluntar, ca subs tuent al etanolului sau în scop suicid
se constată: e AV=88/minut, TA= 110/70 mmHg.
Diureză/24 ore = 300 ml. X nu e de gastro
Uree serică = 80 mg%, crea nină = 1,40 mg%
Cum interpretaţi cazul şi ce explorări sunt necesare în con nuare ?

AFECTIUNILE STOMACULUI SI DUODENULUI

Gastrita atro ca autoimuna este o gastrita neeroziva
nespeci ca !!!!
★Femeie de 78 de ani va consulta pentru jena dureroasa epigastrica, astenie zica marcata, ameteli, parestezii ale extremita lor. Gastrita atro ca autoimuna cu Anemia Biermer/pernicioasa: de cit de vitamina B12 (anemie
Tratarea medicamentoasa a gatsritei atro ce ?
La examenul obiec v constata paloare accentuata si tenta subicterica a sclerelor. Gastroscopia recomandata la prima examinare: anemie Biermer megaloblas ca) in gasrita atro ca si gastrectomie nu
Vit B12 injectabil (corectarea
mucoasa gastrica cu vasculariza e bine vizibila la nivelul fornixului, pliuri sub ri, un polip antral de 0.5 cm. (se con rma prin explorari de avem factorul intrinsec
anemiei)
Cum interpreta acest caz? laborator) Manifestari neurologice in anemia Biermer: parestezii ale
extremita lor

su u anemic
★Femeie de 84 de ani, prezinta de aproxima v 3 luni astenie zica, palpita i, dispnee la eforturi mici.
La examenul obiec v, pacienta prezinta paloare sclerotegumentara, su u sistolic gradul II focarul mitral si aor c.
Biologic: Hb = 4,6 g%, L = 4.100/mm³, Tr = 140.000/mm³, Re culocite = 8‰.
Endoscopia diges va superioara arata un desen vascular accentuat la nivelul fornixului cu polip sesil de aproxima v 1 cm la nivel Gastrita atro ca autoimuna cu alura ventriculara (puls) bataile
//
antral. anemie Biermer iinimii
Punc a sternala arata prezenta tuturor seriilor celulare normale, cu raport granulo-eritrocitar inversat, numerosi
macromegaloblas si megacariocite crescute.
Cum interpreta acest caz?

1. stomac rezecat 2.
manifesari neurologice
Barbat 58 de ani, cu stomac rezecat 2/3 pentru ulcer hemoragic in urma cu 10 ani, acuza astenie zica, ameteli, balonari 3. anemie macrocitara 4.
postprandiale, varsaturi alimentare rare,parestezii la nivelul membrelor inferioare. Examen clinic: stare generala medie, EDS indica gastrita atro ca 5.
tegumente palide, cu facies usor in ltrat, re exe osteodendinoase accentuate bilateral. Abdomen sensibil la palpare in epigastru. Gastrita atro ca autoimuna cu Sindrom in amator: VSH crescut
//
Paraclinic: Hb=7,4g% Tr=100.000/mm3, formula leucocitara normala, anizocitoza, poikilocitoza, macrocitoza. VSH=32/68mm. anemie Biermer
Gastroscopia eviden aza mucoasa gastrica palida, atro ata, fara forma uni tumorale. Ce va sugereaza acest caz si cum il explora
in con nuare?

anemie megablas ca cu leucopenie

''maduva albastra'' in Anemia Biermer
Pacient de 61 ani prezintă paloare cutaneomucoasă de aspect galben-pai. Din explorările efectuate se pot reţine:
-Hb=4,2 g%
-re culocite=1%
Gastrita atro ca autoimuna cu
-leucocite=2100/mmc //
anemie Biermer
-explorarea secreţiei gastrice evidenţiază anaciditate histamino-refractară
-puncţia sternală evidenţiază aspect de "măduvă albastră", cu prezenţa de elemente megaloblastoide pe seria roşie şi asincronism
nucleocitopiasma c. Ce diagnos c va sugereaza?

HDS, HDI si dureri epigastrice in bara indica posibila

★ Femeie de 52 de ani se prezinta in Serviciul de Urgenta pentru hematemeza, urmata apoi de apari a unor scaune negre, penetrare in pnacreas dupa inges a de aspirina
lucioase, inso te de dureri epigastrice cu iradiere in bara, aparute dupa inges a de aspirina. 1. EDS: ulcer duodenal post. si gastrita eroziva antrala
Endoscopia diges va superioara eviden aza mul ple eroziuni si petesii antrale, un ulcer de aproxima v 1.5 cm situat pe fata 2. anemie Dieta
posterioara a bulbului duodenal, cu carater neregulat si vas vizibil, fara sangerare ac va 3. Amilazele crescute indica afec une pancrea ca Tratament
Explorarile paraclinice arata: Ulcer duodeal penetrat in medicamentos: .an acide
• Hb =10.3 g% pancreas si gastrita eroziva .an secretoare
• leucocite =12.600/mm³ antrala gastrice .protectoare
• trombocite = 480.000/mm³ gastrice .an bio ce pt
• glicemie = 120 mg% H.Pylori (TRIPLA TERAPIE)
• amilazemie = 415 UI
Cum interpreta acest caz?

reac a in amatorie: gastrita cu posibil re ux biliar

★Barbat de 45 de ani prezinta de aproxima v 2 saptamani dureri epigastrice postprandiale si nocturne, calmate par al de (metaplazia intes nala)
inges a de alimente si an acide, greata, scadere ponderala.
Endoscopia diges va superioara arata un ulcer profund, cu exudat de brina central, cu margini usor proeminente si hiperemia Ulcer gastric cu Gastrita
mucoasei inconjuratoare, situat la nivelul unghiului gastric. IPP si pt re ux biliar
cu H.Pylori +
Biopsiile endoscopice mul ple prelevate indica prezenta unui in ltrat in amator accentuat si metaplazie intes nala, cu celule
a pice absente, asociate cu prezenta unor colonii in forma de virgula la colora a Giemsa.
Cum interpreta acest caz?
modi carea simptomatolociei unui vechi ulcer si
Ulcer duodeal penetrat in neameliorarea durerii la medica e indica o posibila
★Barbat de 48 de ani, în antecedente cu un ulcer duodenal, prezinta de 12 zile dureri epigastrice cvasipermanente cu iradiere pancreas penetra e, durerea iradiata in spate indica penetra a in
dorsala, ameliorata nesemni ca v de medica a an ulceroasa. (trebuie efectuat explorari pancreas !
Cum interpreta acest caz? biochimice amilazemia,
amilazuria si o EDS pt dg+)

Pacienta se prezintă la medic pentru apariţia de câteva zile a edemelor albe, moi. De un an prezintă intermitent dureri epigastrice,
greaţă, vărsături, cu o scădere ponderală de 8 kg în acest interval. Ficatul şi splina sunt normale.
Explorările paraclinice arată:
Boala Menetrier
-PT=5,8g%, albumină=50%, al-globuline=3%, a2-globuline=10%, b3- globuline=16%, y-globuline=21%.
- examen de urină: D=1021, R=acidă, albumină absentă
- examen endoscopic: pliuri gastrice hipertro ce, fără alte modi cări

AFECTIUNI A STOMACULUI POSTOPERATOR

este o complica e tardiva a stomacului operat apare cel
mai frecvent dupa o gastroenteroanastomoza durerile
★Barbat de 48 de ani, cu istoric de ulcer duodenal. In urma cu 3 ani se intervine chirurgical din cauza unui episod de hemoragie Ulcer Pep c postoperator sau periombilicale cu iradiere posterioara speci ca si cedeaza
diges va superioara care nu a putut tratat prin metode endoscopice si s-a prac cat rezec e gastrica si gastroenteroanastomoza. anastomo c greu la medica e IPP sau chirugical
Va consulta pentru dureri periombilicale iradiate posterior, nesemni ca v in uentate de medica a an ulceroasa. (EDS pt dg+)
Cum interpreta acest caz și ce explorări recomandați pentru diagnos c?

★Barbat de 49 de ani, cu o interven e chirurgicala (rezec e gastrica 2/3 cu anastomoza Pean-Billroth I) pentru ulcer duodenal, va 1.semne si simptome speci ce sindromului
consulta pentru senza e de plenitudine si distensie epigastrica aparuta la 20 minute postprandial, urmata de roseata, apoi paloare Sindrom Dumping precoce (EDS si precoce ca apare la 20 min postprandial
an colinergice (No-Spa) si somastota na
tegumentara, tremuraturi, transpira i, palpita i si hipotensiune ortosta ca. ecogra e) 2.sindromul apare mai frecvent in anastomoza Pean-
Cum interpreta acest caz? Billroth I

varsaturile biloase care calmeaza durerea

★Femeie de 42 de ani, cu istoric de ulcer duodenal. In urma cu 3 ani se intervine chirurgical pentru o complica e a ulcerului si se
prac ca rezec e gastrica cu gastroenteroanastomoza. De aproxima v 6 luni acuza dureri in hipocondrul drept, accentuate Sindrom de ansa aferenta
postprandial, greturi, varsaturi abundente cu con nut bilios care amelioreaza durerea.
Cum interpreta acest caz?
anemie
Un pacient de 52 de ani,cunoscut de 10 ani cu un sindrom anemic pentru care urmează tratament parenteral pe care l-a întrerupt EDS: eviden aza tumora
de 8 luni, se prezintă pentru astenie zică, inapetenţă, palpitaţii, ameţeli. Explorările paraclinice
constată:
Tumora gastrica cu anemie
-Hb=6,5 g%
feripriva
-L=3 .400/mmc, cu PMN hipersegmentate
(biopsie si markeri tumori)
-T=90.000/mmc
-endoscopia diges vă superioară evidenţiază pliuri gastrice subţiri şi vascularizaţie gastrică vizibilă la nivelul corpului gastric; la
nivel antral o zonă supradenivelată cu mucoasă gastrică modi cată, friabilă, sângerândă.

AFECTIUNILE INTESTINULUI
Anemie moderata
VSH crescut
★Femeie de 24 de ani prezinta de aproxima v 2 saptamani diaree mocusanghinolenta, dureri abdominale colica ve,
tulburari electroli ce !
subfebrilita . Coproculturi nega ve si coproparazitar exlude o infec e
Examenul obiec v: sensibilitate moderata in fosa iliaca stanga, eritem, tumefac e si dureri la nivelul ar cula ei radiocarpiene EDI: mucoasa friabila cu mici sangerari apare in CU
drepte.
Explorari paraclinice: Tratament medicamentos
Boala in am intes nala Colita
o Hb = 9.5 g% Formele usoare si moderate: 5-ASA
ulcera va asociata cu artrita
o leucocite = 9.600/mm³ Formele medii si severe:
enteropa ca (efectuarea unei
o trombocite = 250.000/mm³ +/-Cor coterapie- Me lprednison apoi
Colonoscopii cu biopsi pt
o VSH = 30/65 mm Prednison +/-
con rmarea diagnos cului)
o ionograma serica: Na+ = 142 mEq/L, K+ = 2.7 mEq/L, Cl¯ = 106 mEq/L Imunosupresoare
o coproculturi nega ve
o examen coproparazitar nega v
o sigmoidoscopia indica o mucoasa friabila cu sangerari mici
Cum interpreta acest caz?

febra leucocitoza VSH crescut: sindrom in amator EDI:

★Barbat de 36 de ani prezinta febra, dureri abdominale la nivelul fosei iliace drepte, fara semne de abdomen acut. aspect ''de pavaj'' speci c in Boala Crohn
Explorari paraclinice:
• leucocitoza = 10.200/mm³ Boala Crohn
• VSH = 39/67 mm boala in amatorie intes nala
• Endoscopia diges va inferioara indica prezenta a numeroase a e si ulcere liniare la nivelul colonului ascendent si cecului, cu
aspect de "pavaj" al mucoasei ileonului.
Cum interpreta acest caz?

1. cunoscut cu CU
2. anemie moderata microcitara cu feri na serica scazuta
Pacienta de 38 ani cunoscuta cu colita ulcera va de 4 ani cu repetate pusee de acu zare acuza ametelei, astenie zica, palpita i.
si sideremia scazuta indica o anemie Feripriva 3. VSH
Examenul clinic eviden aza paloare tegumentara, stoma ta angulara, cord cu zgomote ritmite, AV=92/min TA=100/60mmHg cu
crescut
su u sistolic gr I/II la varf. Abdomen moale, mobil cu respira a sensibil la palpare pe cadrul colic. Ficat, splina in limite normale. Anemie feripriva cauzata de
Corectarea anemie
Paraclinic: Hb=8.2g% Tr=320.000/mm3 L=4.800/mm3 VSH=24/51mm. Pe fro u anizocitoza, discreta ovalocitoza, microcite, Colita ulcero-hemoragica
hipocromie. Concentra a feri nei serice<10 ug/100ml Sideremie=40 u%ml. Ce explorari mai sunt necesare pentru conturarea
dignos cului si cum trata aceasta pacienta?

1. cunoscuta cu BC
Pacientă cunoscută de mai mulţi ani cu boală Crohn, pentru care s-a prac cat rezecţia ileonului terminai, se prezintă pentru 2. anemie severa cu lecocite si trompocite usor scazute,
scaune diareice, scădere ponderala, astenie zică, iar de 3 luni tulburări de mers. La examenul obiec v se remarcă denutriţie grd. VEM indica o anemie macrocitara 3.
II, paloare cutaneomucoasă, edeme gambiere discrete. manifestari extradiges ve cu Hipoalbuminemie
Explorări parac nice:
-Hb=6 g%
-Ieucocite=4200/mmc
Boala Crohn cu manifestari
-trombocite=120.000/mmc Vitamina B12 injectabil
extradiges ve + anemia Biermer
-VEM=120
-electroforeza proteineior plasma ce: PT=6 g%, aibumină=3 g%, globuline=3%, a2globuline=11%, bglobuline=15%, x-
globuline=21%
-tranzitul baritat esogastroduodenal fără modi cări
-irigogra a in rmă prezenţa unei formaţiunţ tumorale

1.VSH si FBG crescut, PCR : sindrom in amator 2.

anemie usoar microcitara 3. Irigogra a
Pacientă de 48 de ani se internează pentru dureri pe cadrul colic, însoţite de tenesme rectale şi diaree cu scaune sanguinolente
4-6/zi. Manifestările au debutat în urmă cu câteva luni şi s-au accentuat în ul mele două săptămâni. De trei zile remarcă apariţia
durerilor şi tumefacţiei la nivelul ar culaţiei bio¬tarsiene stângi cu impotenţă funcţională. Explorările paraclinice indică:
-VSH=48/85 mm
- brinogen=480 mg%
-Hb=10,5 g%
-trombocite=300.000/mmc Colita ulcero-hemoragica cu
formulă leucocitară normală manifesatri ar culare
-pe fro ul de sânge periferic: anizocitoză, microcitoză
-proteina C reac vă prezentă
-radiogra a ar culaţiei afectate nu evidenţiază modi cări patologice
irigogra a evidenţiază prezenţa unor mici imagini lacunare diseminate la nivelul colonului
Cum interpretaţi acest caz?

1. anemie feripriva 2. cons pa e 3. rectoragii

★Barbat de 56 de ani prezinta paloare tegumentara accentuata, astenie zica, palpita i, cons pa e accentuata progresiv in
ul ma luna si rectoragii.
Explorari paraclinice:
• Hb = 7.3 g% Tumora colononica probabil
• leucocite = 9.600/mm³ maligna cu metastaze hepa ce
• trombocite = 460.000/mm³ (EDI)
• re culocite = 25‰
• ecogra a abdominala indica prezenta a numeroase forma uni izoecogene cu halou hipoecogen diseminate in ambii lobi hepa ci
Cum interpreta acest caz?

PANCREAS
1. anemie moderata macrocitara 2.
scaunele voluminoase , deschise la culoare, explozive se
★Un pacient de 50 de ani, fumator si consumator de alcool, prezinta de 7 luni scadere ponderala progresiva si scaune diareice gaseste in malabsorb a grasimilor
voluminoase, deschise la culoare. 3.pancrea ta cronica: alcool, fumat, scadere ponderala,
Explorarile paraclinice: scaune diareice, glicemia crescuta ,anemia, normaliazarea
• Hb = 8.5 g%, pe fro u frecvente macrocite Pancrea ta cronica cu scaunelor dupa administrarea de enzime pancrea ce
• VSH = 15/30 mm Regim alimentar strict: fara alcool si grasimi pt
malabsorb e 4. EDI: exclude afectarile colonului
• Endoscopia diges va inferioara - aspect normal durere: an algice
(ecogra e, Rx,ERCP, lipazele)
• Proba de diges e: bre musculare nedigerate frecvente, picaturi de grasime si amidon nedigerat
• glicemie = 180 mg%
• aspectul scaunelor s-a normalizat dupa administrare de Mezym forte
Cum interpreta acest caz?

Colora a Sudan III este un test de screenig la pacien i

Un pacient de 50 de ani, fumător şi consumator de alcool, prezintă de .7 luni scădere ponderală progresivă şi scaune diareice suspec de malabsorb e
voluminoase, deschise la culoare Explorările paraclinice
arată:
_Hb 8,5 g%, pe fro u frecvente macrocite
-VSH 15/30 mm
Panncrea ta cronica cu
-examenul irigogra c normal
malabsorb e
-proba de diges e: bre musculare nedigerate frecvente, picărturi de grăsime şi amidon nedigerat
- coloraţia Sudan III pozi vă in scaun
-amilazemie 16 UW, amilazurie 32 UW
-glicemie 180 mg%
- aspectul scaunelor s-a normalizat după administrare de Trienzyme.

Icter mecanic: prurit

1. Pnacrea ta acuta: consumator de alcool, durerea duoa
★Pacient de 42 de ani, fumator si consumator de alcool in can tate mare, prezinta dupa un abuz de alcool dureri epigastrice un abuz de alcool cu great, varsaturi, distensie
abdominala
intense inso te de greata, varsaturi, distensie abdominala, mo v pentru care se interneaza in spital. La 7 zile de la internare,
2. Pseudochist: forma unea transonica la niv.
pacientul dezvolta icter sclerotegumentar inso t de prurit. Pancrea ta acut cu pseudochist pancreasului
Ecogra a abdominala efectuata: cat marit cu contur regulat, hiperecogen cu atenuare posterioara a ultrasunetelor. VP = 11 mm.
Splina = 10 cm ax lung. Forma une transsonica de 5 cm proiectata la nivelul pancreasului cefalic. GPT = 42 UI/L, GOT = 58 UI/L.
Cum interpreta acest caz?

durerea si scaderea ponderala, glicemie crescuta

★Pacient, consumator cronic de alcool, prezinta de 10 ani dureri epigastrice intermitente declansate de abuzul de alcool si
grasimi, care se amelioreaza in 2-3 zile. De 4-5 luni acuza o scadere ponderala progresiva de 5-6 kg si scaune decolorate, moi
lucioase fara produse patologice.
Explorarile paraclinice: Pancrea ta cronica cu
• glicemie a jeun = 183 mg%, malabsorb e
• examenul scaunului: bre musculare nedigerate, picaturi de grasime prezente
Cum interpreta acest caz?

Consumator de alcool, dureri epigastrice violente iradiate

dorsal, vastaruri, oligurie, hipotensiune, tahicardie,
★Pacient fumator, consumator de alcool, se prezinta in Serviciul de Urgenta pentru dureri epigastrice violente iradiate dorsal, abdomen des ns, sensibil la palpare, Leucocitoza,
glicemie crescuta, uree crsecuta Pleurezia (sau pleurita)
varsaturi, oligurie.
reprezinta o in amare, o acumulare de lichid la nivelul
La examenul obiec v se constata un pacient palid, sudorat, cu TA = 75/50 mm Hg, AV = 110/min. Abdomen des ns de volum,
Pancrea ta acuta cu pleurezie pleurei
sensibil la palpare in epigastru. Tranzitul intes nal este absent pentru materii fecale, prezent pentru gaze. (exclude ocluzia)
Paraclinic: L = 11.000/mmc, glicemie = 160 mg%, uree = 88 mg%, crea nina = 1,82 mg%. (ecogra e, CT,ecoendo)
Radiogra a abdominala simpla: aerocolie difuza, fara nivele hidro-aerice sau pneumoperitoneu.
Radiogra a pulmonara: opacitate omogena, cu limita superioara concava superior, localizata la baza hemitoracelui stang.
Cum interpreta acest caz?

1. alcool si mese copioase

2. durerea cu iradiere in spate
Pancrea ta cronica alcoolica
Barbat 48 de ani, consumator cronic de alcool prezinta dureri epigastrice si in hipocondrul stang cu iradiere posterioara in general 3. radiogra a cu calci cari
(ecogra e si CT abdoment, pelvis) regim igieno-diete v, exluderea alcoolului,
declansata de mesele copioase si consumul de alcool. Examenul obiec v este normal. Radiogra a abdominala pe gol eviden aza
si explorari de laborator: calmarea durerii
calci cari localizate la nivelul L2. Ce va sugereaza acest caz si cum il explora in con nuare?
amilazurie, amilazemie si lipaza

Femeie, 58 ani, obeză, cu antecedente de li ază biliară

Prezintă de 2 ore o durere atroce cu localizare epigastrică şi iradiere in hipocondrul drept şi stâng, greaţă şi vărsături.
Examenul obiec v indică:
• stare generală alterată; Pancrea ta acuta de cauza
• dureri la palpare in zona epigastrică cu apărare musculară; li azica si pleurezie stg (eco
• AV = 110/minut, TA = 90/60 mmHg; abdomen, CT, ecoendo) HLG
• diminuarea murrnurului vezicular la baza hemitoracelui stâng, sinusul costodiafragma c stâng nu se deschide în inspir. amilazemie amilazurie lipaza
Explorări paraclinice: Bilirubina
• Hb — 11,6 g%;
• leucocite = 14 000/rnm3;
Indicaţi celelalte explorări paraclinice necesare!

Femeie 58 de ani cu antecedente de li aza biliara prezinta de 2 ore o durere atroce cu localizare epigastrica si iradiere in
hipocondrul drept si stang, greata si varsaturi. Examenul obiec v indica: stare generala alterata, dureri la palpare in zona Ecogra e abdominala, HLG BT
epigastrica cu aparare musculara. AV=110/min, TA=90/60mmHg, diminuarea murmurului vezicular la baza hemitoracelui stang, indirect si drect ,radiogra e
sinusul costodiafragma c stang nu se deschide in inspir. Explorariparacliice: Hb=11,6g% leucocite=14 000/mm3. Indica celelate torace in ortosta sm
explorari paraclinice necesare!

alcoolul, aerocolie din colon (o irita e de colon) cauzata

Un pacient de 45 ani se prezintă la medic după un abuz recent de etanol acuzând dureri în etajul abdominal superior apărute de de pancrea ta
trei zile, care s-au accentuat progresiv, însoţite de vărsături. Examenul obiec v evidenţiază meteorism abdominal difuz şi
Pancea ta acuta
împăstare epigastrică. TA este de 90/60 mm Hg. Tuşeul rectal evidenţiază prezenţa de materii fecale în ampula rectală. Radiogra a
(ecogra e,ecoendoscopie,CT)
abdominală simplă evidenţiază aerocolie accentuată la nivelul colonului transvers. Care este diagnos cul probabil şi ce explorări
sunt necesare pentru precizarea acestuia?

valori normale: splina vena porta

Cauzele varicelor gastrice e hipertensiunea portala
★ Pacient de 59 ani, prezinta de cateva luni dureri intermitente in hipocondrul stang si scadere ponderala de 10 kg.
Examenul ecogra c eviden aza cat de aspect normal, splina 15 cm, cu dilata i venoase in hil. Vena porta = 10 mm. Htp cu varice gastrice si
Endoscopia diges va superioara: esofag normal, prezenta de varice la nivelul fornixului gastric. splenomegalie + Tumora coada
Tomogra a computerizata abdominala: pancreas marit de volum la nivelul cozii, neomogen. de pancreas
Cum interpreta acest caz?

alcool,sindrom icterin in antecedente, ecogra c

1.Pancrea ta cronica: s gmatele e lismului, pancreas
★Pacient de 45 de ani, se prezinta la medic pentru o scadere ponderala de aproxima v 6 kg in ul mele 8 luni. marit de volum 2.
La examenul obiec v se constata s gmatele e lismului cronic, fara alte elemente patologice. In urma cu doua luni a prezentat un Tumora de cap pancreas la eco si catul marit posible
sindrom icteric remis spontan, pentru care nu a efectuat inves ga i paraclinice. metasatze
Explorari actuale: Hb = 14.5 g%, L = 8.900/mmc, formula leucocitara normala. VSH = 10/18 mm, GPT = 20 UI/L, GOT = 24 UI/L, BT = Tumora cap pancreas +
0.8 mg%, Bilirubină conjugată = 0.2 mg%, Bilirubină neconjugată = 0.6 mg%. Amilazemie = 16 U/l, amilazurie = 32 U/l. pancrea ta cronica
Ecogra e abdominala: cat hiperecogen, marit, cu contur regulat si fenomen de atenuare posterioara. Colecist fara calculi. Cale (CT abdomen, markeri tumorali)
biliara normala. Splina 9 cm ax lung. Pancreas marit hiperecogen, neomogen, cu o forma une transsonica la nivelul capului
pancreasului, fara semnal Doppler in interior.
Cum interpreta acest caz?

hiperbilirubinemie directa
durere + icter
★Pacienta de 64 de ani, prezinta de cateva luni dureri la nivelul coloanei lombare, ini al cu apari e intermitenta, ulterior
persistente, pentru care nu a efectuat decat tratament simptoma c, disconfort abdominal, inapetenta. De o saptamana remarca Tumora cap pancreas cu
apari a progresiva a colora ei galbene a tegumentelor, urini hipercrome si scaune decolorate. compresiune pe cbp si cu
Radiogra a de coloana lombara efectuata: mul ple zone hipertransparente la nivelul corpurilor vertebrale L3-L5. probabil m hepa ce + osoase (CT
Examen urina: pigmen biliari prezen , urobilinogen absent. torace abdominal pelvis,
Ecogra a abdominala: hepatomegalie cu structura neomogena, cu mai multe imagini nodulare bine delimitate, hipoecogene. ecoendosopie)
Pancreas de 3.5 cm la nivelul capului, neomogen. Dilata i de cai biliare intrahepa ce. Cale biliara principala 15 mm.
Cum interpreta acest caz?

★Pacienta de 60 de ani, se prezinta la medic pentru mialgii predominant la nivelul centurilor si reducerea marcata a fortei
musculare. De mai multe luni acuza dureri epigastrice, varsaturi, inapetenta. Tumora pancreas corp
Ecogra a abdominala: pancreas marit la nivelul corpului, neomogen. Adenopa i cu diametru de pana la 1 cm localizate la nivel (Ct, ecoendoscopie)
celiac si mezenteric.
Cum interpreta acest caz?

scadere ponderala + icter Hiperbilirubinemie directa

Pacient fumator şi consumator cronic de alcool, prezinta episoade intermitente de dureri epigastrice şi o scădere ponderală de 5 amilazemia crescuta
kg in ul mele luni. Actual se prezintă pentru dureri epigastrice insoţite de icter, cu apari a de cateva zile
Explorările paraclinice evidenţiază:
-GPT=32 ui/1
Tumora pancrea ca cu icter
-BT=3,4 mg%, BD=2,6 mg%, BI=0,8 mg%
mecanic
-amilazemie=128 UW
(ecoendo, ColangioRMN)
-tranzit baritat esogastroduodenal: stenoză duodenală extrinsecă
-ecogra e abdominală: cat mărit hiperecogen, omogen• Pancreas mărit la nivel cefalic,cu calci cări difuze, fără procese
localizate. Cale biliară principală. 13 mm. Splină aspect normal.

Hipotensiune!!

★Pacienta de 54 de ani, este adusa in Serviciul de Urgenta in stare de soc, cu TA sistolica = 40 mm Hg, AV = 130/min.
Examenul aparatului respirator este normal. Abdomenul este sensibil la palpare in etajul abdominal superior, cu impastare la acest
nivel. Tuseul rectal: materii fecale de aspect normal.
Pe sonda de aspira e diges va superioara se eviden aza lichid de aspect bilios, fara sange.
EKG: tahicardie sinusala, fara unde Q de necroza. Colecis ta acuta li azica cu icter
Ecogra a abdominala: colecist des ns cu pere ingrosa , cu mai multe imagini heperecogene de pana la 1 cm in interior cu con de mecanic
umbra posterior. Cale biliara principala = 11 mm.
Ecogra e cardiaca: spa u de clivaj pericardic de 7 mm.
Explorari de laborator: BT = 3.2 mg%, Bilirubină conjugată = 2.4 mg%, Bilirubină neconjugată = 0.8 mg%.

icter mecanic
★Pacienta de 56 de ani, supraponderala, prezinta un episod dureros in hipocondrul drept instalat brusc, urmat la 24 ore de febra,
frisoane si colora a icterica a tegumentelor si mucoaselor.
Paraclinic: Hb = 13.5 g%, L = 15.000/mmc, fosfataza alcalina = 420 UI/L, gammaGT = 256 UI/L, BT = 7.24 mg%, Bilirubină conjugată Colangita acuta ascendenta
an bio c intravnos - hidratare
= 5.82 mg%, Bilirubină neconjugată = 1.42 mg% (ecogra e, Ct abdominal)
Cum interpreta acest caz?

y
Înterpretaţi următorul bule n de analiză:
-Hb=8,9 g%
- L=6 500/mmc
-T=200 000/mmc
Li aza biliara cu Ht portala dar
-BT=2, 65 mg%, BD=0,40 mg%, BI=2,25 mg%
din ce cauza e ???
-y-GT=42 ui/1
-re culocite=45%.
-ecogra a abdominală: la nivelul colecistului imagine hiperecogenă cu con de umbră posterior, mobilă. Ficat diametru
anteroposterior lob stâng 5,6 cm, lob drept 12 cm,omogen. Splină 14,5 cm ax lung. VP 11 mm.

AFECTIUNILE FICATULUI
Lobul stang pana in 5 jum si lobul drept 14-15
VSH crescut
★Pacient de 39 de ani, consumator cronic de alcool, se interneaza pentru: icter sclerotegumentar, edeme gambiere si marirea de Anemie usoara
volum a abdomenului. Leucocitoza Icter
La palparea abdomenului se constata: cat cu marginea inferioara la 2 cm sub rebord, consistenta crescuta, suprafata neteda. cu predominata bilirubina conjucata
Splina nepalpabila. Transaminazele crescute raport ASAT/ALAT mai mare de 2
Explorari paraclinice: VSH = 48/74 mm, Hb = 10.2 g/dl, L = 14.200/mm³, Tr = 230.000/mm³, BT = 3.6 mg%, Bilirubina conjugată = Indice de protrombina scazuta
2.6 mg, Bilirubina neconjugată = 1 mg, GOT = 96 UI, GPT = 44 UI, γGT = 214 mg/dl, fosfataza alcalina = 35 UI, indice de Hepa ta alcoolica acuta (biopsie
Intreruperea consumului de alcool
protrombina = 55%. hepa ca)
Ecogra e abdominala: cat cu diametrul anteroposterior al lobului stang = 8 cm, lob drept = 16.5 cm, ecostructura omogena,
intens hiperecogena, fara procese localizate. Colecist fara calculi, VP = 12 mm, VS = 7 mm, Splina = 11 cm in axul lung. Pancreas de
aspect normal ecogra c. Spa u trans-sonic interhepato-renal si interspleno-renal.
Cum interpreta acest caz?

Obnubilare: tulburare a starii de cons nta Manifesare

hemoragica !! Transaminaze
crescute Bilirubina
Pacient consumator de alcool, cunoscut cu suferinţă hepa că cronică,se prezintă pentru vărsături repetate apărute după abuz de crescuta cu predominanta conjugata IP scazut
alcool, ul ma în zaţ de cafea, urmate de obnubilare şi mişcări ritmice de exie-extensie la nivelul ar culaţiilor metacarpo- Anemie
falangiene. La examenul obiec v: cat mic nepalpabil, splenomegalie grd. II. Steluţe vasculare în teritoriul cav superior. Lichid de
ascită în can tate medie.
Ciroza hepa ca alcoolica cu
Paraclinic:
posibila varice esofagiene
-GPT=180 ui/l
sangerand (EDS
-BT=3,8 mg%, BD=2,1 mg%, BI=1, 7 mg%
pt con rmare)
- TQ=17" (40%)
-L=10 800/mmc
- T=120 000/mmc
-Hb=10,3 g%

a-fetoproteina: marker tumoral

Manifestari hemoragice repetate !!
Pacient de 53 de ani. Fumător şi consumator cronic de etanol, se prezintă la medic pentru astenie zică, inapetenţă, epistaxis
repetat, gingivoragii la periaj,dureri in hipocondrul drept. Obiec v: subicter
scleral, steluţe vasculare pe toracele anterior, cat limita inferioară la 4 cm sub rebordul costal drept, ascuţită, suprafaţă
neregulată, sensibil. Splenomegalie grad II. Lichid de ascită in can tate medie. Ciroza hepa ca alcoolica
Paraclinic: decompensata si cu tulburari de
- BT=1,8 mg%, BD=0,7 mg%, BI=1,1 mg% sangerare
-fosfataza alcalină=650 ui/1 (ecogra e, EDS, CT abdomen)
- GPT=120 uill
- a-fetoproteină prezentă
- lichid de ascită: proteine 4,5 g%

Transaminaze normale
Bilirubina neconjucata crescuta
★Pacient de 20 de ani, se prezinta la medic pentru astenie zica si subicter scleral aparute dupa o intercurenta virala.
La examenul clinic nu se constata modi cari semni ca ve.
Paraclinic: VSH = 12/22 mm, Hb = 12 g%, Tr = 180.000/mm³, L = 4.800/mm³, uree = 24 mg/%, crea nina = 0.74 mg%, examen
sumar de urina fara modi cari. GOT = 12 UI/L, GPT = 18 UI/L, BT = 3.2 mg%, Bilirubină neconjugată = 2.9 gr%, Bilirubină conjugată
= 0.3 mg%. Sindrom Gillberd
Ecogra e abdominala: fara elemente patologice.
Pacientul primeste tratament cu vitamine de grup B si 1 comprimat de fenobarbital seara. Evolu e favorabila cu remisiune
completa a manifestarilor clinice.
Cum interpreta acest caz?

Barbat 18 ani prezintă astenie zică, jenă dureroasă la nivelul hipocondrului drept. e examenul obiec v indică:
cat cu marginea inferioară la 2 cm sub rebord, consistență crescută; splenomegalie grad Il;
ma tate deplasabilă pe ancuri, inel pericornean de culoare albastru-verzuie,;
explorări paraclinice: Boala Wilson
albumină = 2,8 9%;
IP = 60%;
GOT = 45 U//L, GPT = 36 UW/L.

vena porta= pana in 10 normal

splenomegalie

★Pacienta de 52 de ani, cu doua interven i chirurgicale in sfera genitala in antecedente, colecistectomizata de 10 ani pentru
li aza veziculara, acuza de cateva saptamani astenie zica, jena in hipocondrul drept, balonari abdominale.
La examenul clinic se constata: subicter scleral, cat cu marginea inferioara la 4 cm sub rebord, ascu ta, consistenta crescuta.
Splenomegalie grad II.
Explorari paraclinice: Hb = 10.6 g%, Tr = 140.000/mm³, L = 5.200/mm³, VSH = 32/45 mm, BT = 3.2 mg%, Bilirubină conjugată = 2 Ciroza hepa ca virusala B cu Ht
mg%, Bilirubină neconjugată = 1.2 mg%, GOT = 65 UI/L, GPT = 66 UI/L, indice de protrombina 60%, Atg Hbs pozi v. portala
Ecogra a abdominala: cat cu diametrul anteroposterior al lobului stang 6.8 cm, lob drept 14 cm, ecostructura neomogena difuz,
fara procese localizate. Colecistectomizata, VP = 13 mm. Splina = 13.8 cm in axul lung. Fara lichid de ascita.
Endoscopie diges va superioara: fara modi cari semni ca ve.
Cum interpreta acest caz?

★Pacient de 42 de ani este adus in serviciul Urgenta in coma dupa inges a involuntara a 100 ml de solvent organic ce con nea
tetraclorura de carbon. Este internat in serviciul ATI unde, la examenul clinic, se constata: stare generala grava, coma grad II,
hipore ec vitate osteo-tendinoasa. Incarcat traheo-bronsic, raluri subcrepitante pe ambele campuri pulmonare. Cord cu zgomote Insu cienta hepa ca acuta si
asurzite, AV = 120 b/min, TA = 90/60 mmHg. Diureza 100 ml/24 ore. In evolu e se instaleaza icterul sclerotegumentar. insu cienta renala acuta
Explorarile paraclinice eviden aza: BT = 5.2 mg%, Bilirubină neconjugată = 3.6 mg%, Bilirubină conjugată = 1.6 mg%, GOT = 68 UI/
L, GPT = 72 UI/L, γGT = 64 UI/L, fosfataza alcalina = 88 UI/L, indice de protrombina = 45%, uree = 96 mg%, crea nina = 1.80 mg%
Cum interpreta acest caz?

icter mecanic
Pacientă cu HAV in antecedente prezintă de o lună icter sclerotegumentar însoţit de prurit, scaune decolorate, urini hipercrome
scădere ponderală. De o săptămână remarcă mărirea progresivă de volum a abdomenului. Examenul ecogra c
evidenţiază cat cu diametru anteroposterior al lobului stâng 8 cm, cu prezenţa de imagini nodulare mul ple, calea biliară
Ciroza hepa ca cu ascita
principală dilatată (14 mm), cu dilataţil ale căilor biliare intrahepa ce. Splina măsoară 11,5 cm in axul lung. Prezintă lichid in
can tate medie in cavitatea peritoneală.
Care este diagnos cul probabil?

Proba ADDIS - este un test de laborator folosit pentru a

stabili, existenta hema ilor in urina (hematuria), existenta
Un pacient cunoscut de mai mulţi ani cu ciroză hepa că cu virus C, în tratament ambulator cu tro ce hepa ce şi diure ce, se
leucocitelor in urina (leucocituria)
prezintă pentru mărirea de volum a abdomenului, edeme gambiere, astenie zică, oligurie. După o săptămână de tratament în
spital diureza=600 ml.
Paraclinic:
- Hb=10,4 g%
- T=110 000/mmc Ciroza hepa ca decompensata cu
- BT=4,61 mg%, BD=1,85 mg%, BI=2,76 mg% tulburari de electroli , probabil
- fosfataza alcalină=540 ui/l modi cari maligne
- GPT=180 ui/l
-Na seric=122 mEq/l, K seric=4,1 mEq/l
-Na urinar=8 mEq/l
- Addis: H=0, L=0
-clearence la crea nină=80 ml/min

Pacient de 24 ani, cunoscut cu anemie congenitală,se prezintă pentru mărirea de volum a abdomenului,astenie zică, gingivoragii
la periaj. Obiec v: cat cu limita inferioară la 6 cm sub rebord, splenornegalie grad III, lichid de ascită in
can tate medie.
Paraclinic:
-Hb=7,6 g% Ciroza hepa ca virusala C
-re culocite=60%. (eco, CT, EDS pt evaluarea
-L=8 400/mmc varicelor esofagian)
-T=160 000/mmc
- anizocitoză, poikilocitoză marcate
- sideremie=240 mg%
- atg. HBs nega v, atc. an HCV prezenţi

leucopenie cu trombocite usor scazut

Cum interpretaţi următorul bule n de analiză:
- Hb=8,4 g%
- L=3 200/mmc
- T=120 000/mmc
Anemie macrocitara
- BT=1,8 mg%, BD=0,3 mg%, BI=1,5 mg% -
re culocite=7%.
- cat şi splină normale
- examenul măduvei osoase: măduvă albastră

Pacient de 35 ani este internat în serviciul de specialitate pentru tuse persistentă de peste 2 luni, însoţită de subfebrilităţi
vesperale, astenie zică, transpiraţii, scădere ponderală. Examenul radiologic evidenţiază opacitate
neomogenă localizată subclavicular stâng. La câteva zile de la inceperea tratamentului bolnavul acuză greață, disconfort epigastric,
astenie zică, somnolenţă, urini hipercrome. Paraclinic: Tumora hepa ca cu metastaze
-VSH=67/96 mm pulmonare (CT) ?
-ALAT=379 ui
-ASAT=450 ui
în urină urobilinogen crescut, pigmenţi biliari prezenţi

Barbat de 56 ani, consumator de etanol, prezinta iritabilitate deteriorare intelectual, scris neregulat, vorbire lenta dupa o
parecenteza evacoatorie de 5L lichid de ascita. Examenul obiec v eviden aza falpping-tremor, hiperreac vitate osteotendinoasa,
cat cu limita inferioara la 3 cm sub rebord, ascu ta de consistenta crescuta si splenomegalie grd.II Explorarile paraclinice arata: Ciroza virala C cu Encefalopa e
fosfataza alcalina=450 ui/L yGT=400 ui/l an corpi an -HCV prezen amoniemie crescuta ASAT=65 ui/l ALAT=32 ui/l indice de
protrombina=60%

cat marit
Femeie de 32 de ani, prezinta astenie zica colora e galbena a tegumentelor si sclerelor, scaune decolorate, urini hipocrome.
Examenul obiec v indica: icter sclerotegumentar si leziuni de gartaj la nivelul membrelor si trunchiului, cat cu marginea Icter mecanic (ecogra e,
inferioara la 6 cm sub record ascu t consistenta crescuta. Explorari paraclinice: colesterol=340mg% BRT=4,6mg% BRD=3,6mg% endo, ERSP)
BRI=1mg% fosfataza alcalina=240 Ui/L y glutamil transpep daza=360 Ui/L

Pacient de 46 ani, cunoscut cu ciroză hepa că etanolică, cu repetate decompensărl portale si parenchirnatoate, prezintă după o
puncţie peritoneală evacuatorie dureri abdomi ale de intensitate moderată, alterarea stării generale şi febră.
Examenul lichidului de ascită arată:
- proteine=3,5 g% Suprainfec e de ascita (peritonita
- glucoză=75 mg% primara)
-polimorfonucleare=1000/mmc
-culturi pozi ve pentru Escherichia coli

Barbat 54 Prezintă dureri în hipocondrul drept şi prurit.

Examenul obiec v
• leziuni de grataj;
• cat cu lobul stang la 6 cm sub rebord, consistenţ nemodi cată
Explorări paraclinice:
• VSH = 16/25 mm;
• GOT=6 UI/L, GPT = 8 U1/1_,; Chist hida c (CT)
• FA = 80 UI/L, GT = 96 Ul/L;
• BRT = 1,2 mg%, BRD = 0,9 mg%, BRI = 0,3 mg%;
• IP = 95%;
• examenul ecogra c indică prezenţa unei imagini chis ce, cu calci cări ale pereţilor de 4/6 cm in lobul stâng Dg: Chist
hepa c?

Care este semni ca a diagnos ca a bule nului: Pacienta de 52 ani prezinta de 3 ani prurit tegumetar, iar de cateva luni remarca
apari a colora ei galbene a sclerelor. Examenul obiec v eviden aza prezenta icterului sclerotegumentar si xantelasmelor.
?
Explorarile biologice: Bilirubina totala=5,6mg% cu bilirubina directa=4mg% indice de protrombina=40% ALAT=56 ui/l ASAT=85 ui/
l IgA=260 ui/ml IgG=300 ui/ml IgM=680 ui/ml Dg: Ciroza biliara primi va?

Femeie de 64 de ani se intemează pentru paloare sclerotegumentară, astenie zică şi meteorism abdominal. În mpul spitalizării
apar dureri colica ve abdominale urmate de un debaclu diareic care calmează temporar simiptomatologia.
Explorările paraclinice indică:
- VSH=84/125 mm
-Hb=9,6 g%
- trombocite=320.000/mmc ?
-L=6.400/mmc, formulă leucocitară normală
-fro ul sanguin periferic: anizocitoză, microcitoză
- fosfatază alcalină=240 ui/1
Ce vă sugerează acest caz şi cum îl exploraţi în con nuare?

Anemie icter

Pacient de 16 ani acuza febra cefalee, astenie zică şi dureri in hipocondrul stang
Examen clinic: stare generala alterata febril 38°, icteric, facies monogoloid.
Pulmonar: focar de raluri crepitante bazal stăng.
Ficat cu marginea inferioară la 2 crn sub rebord, rotunjită, consistenţă de organ, splenomegalie g-II/III Paraclinic: Hb
= 7.8 g%, Tr = 240.000/mm3, L = 14 000/ mm3, anizocitoza, pokilocitozi, microcite ?
BT=4 nig%, BD = 0.6 mg%, BI = 3.4 mg%
Rezistenţa osmo că. a eritrocitelor in salina este creseută
Sideremie=60 ug%
Cum interpretaţi acest caz şi ce explorai solicitaţi?

Femeie, 56 ani intenată pentru cefalee occipitală, ameţell, edeme gambiere moi, pufoase, albe.
Examen obiec v:
- cord cu şoc apexian in spaţiul VI IC stang pe linia axiară anterioara, zgomote cardiace ritmice AV 88/min, TA =220/111 mmHg
- cat cu marginea inferîoarâ la 3 cm sub rebord, consistenţă crescută, sensibil la palpare, cu re ux hepatojugular prezent ?
Explorări paraclinice:
- examen sumar de densitate 1010, proteinurie, hematurie, cilindrii hialini
uree = 120 mg%
- crea nină = 2.2 mg%
indicaţi planul de explorari paraclinice necesar pentru stabilirea diagnos cului!

infec e urinara, glomerulonefrita

Femeie 25 ani,amenoree de 20 saptamani
acuza dureri colica ve in lomba dreapta, frisoane febra, polachiurie
- examen obiec v: febra 39°C, tegumente sudorate. AV= 98/min
lomba dreapta sensibil la percu e, urina tulbure
- explorari de laborator:
• Hb= 11 g%
• Leucocite = 12.000/mm3
• VSH = 84/102 mrn (1h, 2 h) X
• glicemie = 1.4 g %0 nu e gastro
• uree = 44 mg%
• crea nina = 102 mg%
• examen sumar urina: D = 1014, riac a alcalina, proteine urrne ne, rare hema i
nurmeroase leucocite, cilindri lemocitari.Ce inves ga i mai recomanda pentru sus nerea diagnos cului sugerat de acest tablou
clinico-paraclinic?

Pacient de 43 de ani se prezinta pentru un sindrom anemic. La examenul obiec v se constata paloare cutaneomucoasa inso ta de
icter, poliadenopa i cu localizare laterocervical, axilar, inghinal, cu gangilioni mobili intre ei si pe planurile super cial si profund,
Hemato: Leucemie?
spenomegalie grd II. Din explorarile paraclinice se re ne: Hb=6,7g% leucocite=54.000/mmc limfocite=48.000/mmc de aspect
matur trombocite=120.000/mmc re culocite=45% testul Coombs directeste pozi v umbre nucleare frecvente

Barbat, 62 ani consumator cronic de alcool Prezintă după expunerea la soare vezicule dureroase care după vindecare lasă zone
hipopigmentate. Examenul obiec v indică hipopigmentarea şi hipertricoza regiunii malare. Urina are culoare brună. Ce explorări ?
de laborator sunt necesare ?
fi
fi
fi
fi
fi
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
fi
fi
ti
ti
fl
fl
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti

ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti

fl
ti
ti
fi
fi
fi
fi
ti
ti
fi
fi
fi
ti
fi
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fi

fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
ti
fi
ti
fi
fl
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fl
ti
fi

fi
ti
ti
ti
fi
fi
fi
fi
ti
ti

fi
fi
fi
fi
ti

fl
ti
ti
ti

ti
ti

ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi

fi
ti
ti
ti

fl
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fl

ti
ti
fl
fi
ti
ti
ti

fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi

ti
ti

ti
fi
fi
fi
fi

ti
fi

fl
ti

ti

ti

ti
ti
ti

ti
fl

ti
ti

ti
ti
ti

ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti

fi
ti

ti

ti
ti
ti

ti

ti
ti
ti

ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fl

ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti

ti
ti

ti
ti

ti
ti

ti

ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti

fi

fi

ti
fi

fi

ti
ti

ti
fi

ti
ti

ti
fi
ti

ti
ti
ti
ti

ti
fi

ti
fi
ti

fi

ti

ti
ti
ti

ti

ti
ti
ti

fl
ti
fi
ti
fi
ti
fi
fi
ti
fi

ti

ti
fi

fi
fi
ti
fi

ti
fl

ti
ti
fi

fi

ti

ti
ti
ti

fi
ti

ti
fi
ti

ti
ti
ti
ti

ti

fi

fi

fi
ti

ti

ti
fi

ti
ti

ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti

fi
fi
ti
ti

ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti

ti

ti
ti
fi
ti
ti
fi
fi
ti

ti
ti
ti

fi
ti
ti

ti
ti
fi
ti
ti
fi
fi
ti
ti

ti
ti
ti
ti

ti
ti
ti
ti
fl
fi
ti

fi
ti
fi

fi
ti
ti
ti
ti

fi
fi
ti

ti
ti
ti
fl

fi
ti
fl
fi

ti

ti
ti
ti
fi
ti
fi
fl
ti
ti

fi

ti
fi
ti
ti
ti

fi
ti
ti

ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti

ti
fi
ti
ti
ti

fi
ti
ti

ti
ti
ti

ti

ti

ti
ti

ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti

ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti

ti
ti

ti
ti

fi

fi

ti
ti
ti

ti
ti

ti
ti
ti

ti

ti

ti
fi
fi
ti
ti

ti

fi
ti
fi
ti
ti
ti

ti
ti

fi
ti
ti
fi

ft
fi
ti

ti
ti
ti

ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fl
ti
ti

fi

ti
ti
fi
ti

ti
ti
fl

ti
ti
ti
ti
fl
ti
ti
ti
ti
fl
ti
fi

ti

ti
ti

ti
fl
ti
ti

ti
fi
ti

ti
ti
fi
ti
fi

ti
ti
ti

ti

ti
ti
ti

ti
ti

ti
ti
ti
ti
ti
fi

ti
ti
ti
ti
ti
fl

ti

ti
ti
fl
ti

ti
ti

ti
fi
ti

fl
fi

ti
fi

ti
ti
ti
fi

ti
fi
ti
ti

fi

ti
ti
ti

ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti

ti
ti

fi

ti
ti
ti

ti

ti
ti

ti
ti

ti
ti

ti
ti
ti
fi
fi
ti

fi
ti
ti
ti

ti

ti

ti

ti

fi

ti

ti

fi
ti

ti
ti
ti
ti

ti

ti
fi

ti

 ERCP
Endoscopie diges va colangio-
Ph-metria Colonoscopie Radiogra e cu Radiogra e abdominala
Ecogra e superioara Manometrie Ecoendoscopia pancreatogra a CT
pe 24h EDI tranzit baritat simpla
EDS endoscopica
retrograd
aspect de ''cioc de pasare''
Achalazie aspectul punc form al SEI p bazala ↑ . . . .
''in palnie''

Contracţii contrac i ter are in 2/3 inf.

Spasm esofagian difuz modi cari in spirala aperistal ce, de . . . .
aspect '' rbuson''
amplitudine
mare şi repe ve
fara modif./ cu modif.
(eroziuni, stenoze, esofag
Barret)
BRGE Gradele esofagitei de re ux . dg + . . . .
A: eroziuni <5 mm
B: eroziuni >5 mm
C: intre varfurile a 2 pliuri
D: eroziuni circumferen ale
Herniile hiatale
forma ulcero-vegetanta (nisa in
Tumorile esofagului: lacun),forma polipoida (lacune
Dg + cu biopsie, evaluarea eviden erea
Cancerul esofagian scuamos neomogene), forma in ltranta
examenhistopatologic (stenoza cicumferen ala extensiei metastazelor
Adenocarcinomul
excentrica cu staza)

membrana neteda alb-cenusiu

Sindromul Plummer-Vinson cu lumen excentric
. . . incizura localiazata anterior . . .
dg +
Diver cului Zencker diver cul de pulsiune de
trac une sau epifrenic gigant
sura longitudinala la
Sindromul Mallory-Weiss
jonc unea esogastrice

Gastrita neeroziva nespeci ca:

Eritem, edem, aspect granular
gastrita cronica cu HP+ gastrita Atro e în formele avansate
atro ca autoimuna

Gastrita eroziva hemoragica Eroziuni și/sau hemoragii

Pliuri hipertro ce, nodulare,
neregulate, ulcerații sau ulcere
Gastrita speci ca neregulate In ltrarea mucoasei
ex: watermelon

Boala Menetrier Pliuri gigante

Ulcerul gastric sau duodenal Dg+ cu biopsie Nisa

hemoragie, penetra e,
Complica ile ulcerului
perfora e, stenoze
Tumorile gastrice:
Dg+ cu biopsie
Adenocarcinom
Dg+ cu biopsie afectari
con nue (mereu implica si
Colita Ulcera va rectul) ulcera i si pseudopolip
in stadii avansate

Dg+ cu biopsie
aspect ''pietre de pavaj'' Irigogra a :
Boala Crohn afecatare dicon nua cel mai semnul ''coarde''
frecvent in ilieonul terminal

marimea de volum a
pancreasului si
Pancrea ta acuta eventualele cauze ex
Li aza biliara si posibile
complica i
calci cari glandulare la
Pancrea ta cronica nivelul L2-L3 (Calci cari
pancrea ce)
fi
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
fi
fi
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
fi
ti
fi
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
fl

fi
 RETETE I V X L C D M EXPLICATIE TRATAMENT I1 V5 X 10 L 50 C 100 D 500 M 1000

Achalazie/ Spasm esofagian difuz

Rp/ Isodinit (Isosorbid dinitrat) 10 mg XC 90 Tratament pt relaxarea SEI (scaderea fortei de contrac e)
D.S. int 1cp x 3/zi, inaintea meselor principale XC 90 3 cp pe zi (30 de zile) Isosorbid
SAU dinitrat 10 mg : nitra Nifedipina 10 mg:
Rp/ Nifedipina 10 mg XC 90 blocante de calciu
D.S. int 1cp x 3/zi

Boala de re ux gastroesofagian (BRGE):

Rp/ Nexium 40 mg XXX 30 an acide
D.S. int 1cp/zi, cu 30 min inainte de masa an acide + alginat IPP:
sau – re ux alcalin (“gust amar”): IPP - Prochine c - Sucralfat 1 sucralfat Omeprazol (Omez)
Rp/ Metoclopramid 10 mg cp XC 90 Nexium 40 mg: con ne esomeprazol : IPP (reducerea can ta i de acid) prochine ce: Lanzoprazol
D.S. int 1cp x 3/zi, cu 30 min inainte de mesele principale 3 Metoclopramid 10 mg: prokine ce metoclopramid, Pantoprazol
(nu se adm in aceeasi priza cu IPP!) 4 Venter 1 g : sucralfat (protejeaza mucoasa stomacului) domperidona (mo lium) Esomeprazol
Rp/ Venter 1 g CXX 120 an secretorii gastrice !!: Rabeprazol
D.S. int 1cp x 4/zi, la 1h după masă și seara inainte de an -H2, IPP
culcare

Esofagita de re ux/ Hernie hiatala cu BRGE- asemanator

tratament BRGE
Rp/ Lanzul 30 mg cp XXX
D.S.int 1cp/zi, cu 30 min inainte de masa IPP - Prochine c - Sucralfat 1
sau Lanzul 30 mg : con ne lanzoprazol (IPP) / Lanzap
Rp/ Metoclopramid 10 mg cp CX 2 Metoclopramid 10 mg
D.S. int 1 cp x 3/zi, cu 30 min inainte de mesele principale 4 Venter 1 g
Rp/ Venter 1g cp CXX
D.S. int 1cp x 4/zi, la 1h după masă și seara inainte de
culcare

Gastrita cronica cu HP +
Rp/ Nexium 40 mg LX
D.S.int 1cp/zi (6-8 saptamani)
Rp/ Amoxicilina 1000 mg XXVIII TRIPLA TERAPIE: IPP + 2 an bio ce OMC OAC OAM
D.S. int 1cp x 2/zi, mp de 14 zile
Rp/ Claritromicina 500 mg XXVIII
D.S. int 1 cp x 2/zi, mp de 14 zile

Gastrita cronica
Rp/ Quamatel 40 mg cpXXX
D.S. int 1cp /zi
sau
Rp/ Venter 1 g, cp LX Quamatel:(con ne famo dina) an secretoare gastrice an H2 ??
D.S. 1cp x 4/zi
sau IPP
Rp/ Lanzul 30 mg cp XXX
D.S. int 1 cp/zi
Gastritra eroziva
Rp/ Nexium 40mg cp XXX IPP
D.S. int 1cp /zi inainte de micul dejun

Gastropa e de re ux biliar
Rp/ Venter 1 g cp CXX
D.S. int 1cpX4/zi, cu o ora inainte masă și seara inainte de
???
culcare
Rp/ Metoclopramid 10 mg cp XC
D.S. int 1cpX3/zi, cu 15 min inainte de mesele principale

Ulcer gastric / duodenal HP +

ANTIBIOTICE:
Rp/ Nexium 40 mg LX 60 TRIPLA TERAPIE: IPP + 2 an bio ce OMC OAC OAM
an acide An secretoare Amoxicilina
D.S.int 1cp/zi (6-8 saptamani) De ce se da mai mult de 30 de zile IPP? 1
gastrice Protectoare Claritromicia
Rp/ Amoxicilina 1000 mg XXVIII 28 Nexium 40 mg
gastrice An bio ce pt Metronidazol
D.S. int 1cp x 2/zi, mp de 14 zile 2 Amoxicilina 1000 mg
H.Pylori Tetraciclina
Rp/ Claritromicina 500 mg XXVIII 28 2 Claritromicina 500 mg
Levo oxacina
D.S. int 1cp x 2/zi, mp de 14 zile

Ulcer gastric
Rp/ Nexium 40mg XXX
D.S. int 1 cp/zi dimineata cu jumatate de ora inainte de
masa IPP - Sucralfat
Rp/ Venter 1g CXX
D.S. int 1cp x 4/zi, la 1h după masă și seara inainte de
culcare

Sindrom de intes n iritabil

Alternanta cons pa e- diaree:
Rp/ Ibu n (trimebu nă) 300mg cp XXX
DS int 1cp/zi
sau
Rp/ Duspatalin (mebeverină) 200mg cp LX
IBUTIN 300 mg face parte din grupa medicamentelor u lizate in tratamentul
DS int 1cp x 2/ zi, dimineata si seara, inainte de masa
tulburarilor func onale intes nale, an colinergice sinte ce, esteri cu grup ter ar
+
amino
-cu predominanta diareei:
Rp/Rifaximina 200mg cp XLII
D.S. int 2cp x 3/zi 7 zile
-cu predominanta cons pa ei:
Rp/ Lactuloza sirop I
DS int 15 ml x 3/zi la nevoie

Colita ulcera va forma usoara

Rp/ Salofalk 500 mg CLXXX 5-ASA acid aminosalicilic
D.S. int 2cp x 3/zi Salofalk: Mesalazina

Colita ulcera va forma moderat severa – fara raspuns la

tratament doar cu 5 ASA
Rp/ Salofalk 500mg CLXXX (Mesalazina)
D.S. int 2cpx3/zi
Rp/ Aza oprina 50mg cp XC
Aza opina: imunosupresoare
D.S. int 1cp x 3/zi
Rp/ Prednison 5mg cp CLXXX
D.S. int 6cp / zi
Rp/ Omez 20mg cp LX
D.S. int 1cp x 2 /zi cu 30 de minute inainte de masa

Boli in amatorii intes nale: Colita ulcera va/ Boala Crohn

Nu exista un consens privind durata tratamentului in colita
ulcera va si boala Crohn (tratamentul ar putea
con nuat cel pu n 6 luni dupa trecerea puseului -> nu am
scris nr de comprimate)
Rp/ Sulfasalazina 500 mg cp enterosolubile
D.S. int 2cpX3/zi
Sau
Rp/ Salofalk 500 mg cp enterosolubile
DS in 2cpx2/zi
Formele usoare si moderate: 5-ASA
+/- cor coterapie daca simptomatologia e severa sau nu
Formele medii si severe: +/-
exista raspuns la 5-ASA:
Cor coterapie- Me lprednison apoi Prednison +/-
Rp/ Solu-Medrol (Me lprednisolon) 40 mg I
Imunosupresoare
Ds inj 1 /zi i.v., mp de 5 zile
APOI
Rp/ Prednison 5 mg
D.S. int 8-12 cp/zi (1mg/kg corp/zi) cu scadere treptata a
dozelor (cu 5 mg/saptamana)
+/- imunosupresoare daca simptomatologia e severa si nu
exista raspuns la cor coterapie:
Rp/ Imuran (Aza oprina) 50 mg cp lmate
DS int 1cpx2/zi (2mg/kg corp/zi) (în paralel cu Prednison)

Diver culoza colonica

Rp/ Normix 200mg XXVIII
D.S. int 2cp x 2/zi 7 zile pe luna
Pancrea ta cronica
Rp/ Kreon 25.000U.I. capsule XC
D.S. int 1 cps x 3/zi, tratament mp indelungat
Rp/ Algocalmin 500mg cu e I
D.S. int 1cp x 3/zi, la nevoie

Boala cronica hepa ca (in general- hepa te, ciroze)

In spital : Aminosteril N-HEPA acon 1 PEV
Sau
Aspatofort 2 ole în glucoză 5% PEV
Apoi, tratament mp indelungat: Silimarina: hepatoprotector
Rp/ Silimarina 35 mg CXX Lagosa con ne Silimarina
D.S. int 1cpX4/zi, mp de cel pu n 3 luni
SAU
Rp/ Lagosa 150 mg cu e I
DS int 1cpx2/zi

Ciroza hepa ca compensata

In spital:
Aminosteril N-Hepa 1 /zi PEV Sau
Aspatofort 2 ole în glucoză 5% PEV
Vitamine B1, B6 1f/zi i.m. sau in PEV cu Glucoza 5%
Apoi, tratament mp indelungat:
Rp/ Silimarina 35 mg
D.S. int 1 cpX4/zi
SAU
Rp/ Lagosa 150 mg cu e I
DS int 1cpx2/zi
SAU
Rp/Essen ale forte cu e I
DS int 1cpx3/zi

Ciroza hepa ca decompensata parenchimatos

Rp/ Normix 200mg cp LX
D.S. Intern 2 cpx3/zi 10 zile pe luna
Rp/ Propranolol 40mg cp LX
D.S. intern 1cp x 2/zi
Rp/ Lagosa 150 mg cp LX
D.S. int 1cpx2/zi

Ciroza hepa ca decompensata portal si parenchimatos

Rp/ Normix 200mg cp LX
D.S. 2cp x 3/zi 10 zile pe luna
Rp/ Propranolol 40mg cp LX
D.S. intern 1cp x 2/zi
Rp/ Lagosa 150 mg cp LX
D.S. int 1cpx2/zi
Rp/ Spironolactona 100mg cp XXX
D.S. int 1cp/zi
Rp/ Furosemid 40mg cp XXX
D.S. int 1cp/zi

Ciroza hepa ca forma colesta ca

Rp/ Ursofalk 250 mg cp XC
Ds int 3cp/zi, seara
+ cele de mai sus

Ciroza hepa ca decompensata portal si parenchimatos.

HDS
Rp/ Glypressin 1mg
D.S. inj i.v. 2mg in bolus apoi 1 mg la 4 ore pana la 48 de
ore
Rp/ Normix 200mg cp CLXXX
D.S. 2cp x3/zi
Rp/ Nexium 40mg cp XXX
D.S. int 1cp/zi cu 30 min inainte de micul dejun
Rp/ Lagosa 150mg cp LX
D.S. int 1cp x2 /zi

Ciroza hepa ca decompensata

Tratament ASCITA:
Rp/ Spironolactona 25 mg cu e I
D.S. int 1cpx4/zi, dimineata (se incepe cu 100 mg/zi, la
nevoie, in caz de ascita refractara la tratament, se poate
creste doza cu 100 mg la cateva zile pana la maxim 400
mg/zi)
sau
Rp/Verospiron 100 mg cu e I
DS int 1cp/zi dimineata)
+
Rp/ Furosemid 40 mg cu e I
D.S. int 1 cp/zi, dimineata (la nevoie, se poate creste doza
pana la maxim 160 mg/zi)

Tratament VARICE ESOFAGIENE:

Rp/ Propranolol 40 mg cu e I
D.S. int 1cpX2/zi (doza de propranolol se da as el incat sa
scada frecventa cardiaca de repaus cu 25 %)

Ciroza hepa ca decompensata - ENCEFALOPATIE:

Rp/ Normix 200 mg cp CLXXX
D.S. int 2cpX3/zi, mp indelungat
Rp/ Hepa-Merz plicuri XV
D.S. int 3 plicuri /zi dizolvate intr-un pahar cu apa \
Rp/ Lagosa 150 mg cp LX
D.S. int 1cpx2/zi
Rp/ Lactuloza sirop acon I
D.S. int 1 lingura(15-30 ml)X 3/zi, pentru a ob ne 1-2
scaune moi/z

DUPA PARACENTEZA cu evacuarea a peste 5l lichid ascita,

se administreaza 8g ALBUMINA pentru
ecare litru exacuat:
Rp/Albumină 10g/50ml nr IV
DS inj 1 x4/zi

PROFILAXIE PERITONITA BACTERIANA SPONTANA:

Rp/ Cipro oxacina 500 mg cu e I
D.s. int 1 cp la 12 ore, 10 zile
Rp/Aminosteril N-Hepa V
D.S. inj 1 /zi PEV
Rp/ Aspatofort ole 10 ml (250 mg) nr X
D.S. inj 2 ole dizolvate in 300 ml solu e glucozata izotona
PEV
Vitamine B1 1f/zi, B6 1f/zi in perfuzie sau i.m.)

Hepa ca cronica virala B

Rp/ Entecavir 0,5mg cp XXX
D.S. int 1cp/zi
Hepa ta cronica virala C
Rp/ Peginterferon alfa-2b 80mg/0.5ml
D.S. subcutanat 1,5 µg/kg o data pe sapt
Rp/ Ribavirina 200mg cp CXX
D.S. int 2cp x 2/zi

Steatoza hepa ca sau steatoza non-alcoolica

Rp/ Essen ale Forte capsule XC
D.S. int 1caps x 3/zi
Hepa tă etanolică
Vitamina B1 olă 1
Vitamina B6 olă 1 Prednison 5 mg: un glucocor coid
Rp/ Prednison 5 mg cu e I
DS int 8 cp/zi

Hepa ta autoimuna
Rp/ Prednison 5mg cp CCXL
D.S. intern 3cp / zi dimineata
Rp/ Aza oprina 50mg cp LX
D.S. int 1 cp x 2/zi
Rp/ Omeprazol 20mg XXX
D.S. int 1 cp/ zi

CBP
Rp/ Ursofalk 250mg cp CXX
D.S. intern 4 cp /zi

Hemoragie diges va superioara (HDS)

• Ulcer :
In spital: Omeprazol 40 mg acoane injectabile 2 ole x2
IV bolus (80 mg bolus), apoi 8mg/ora mp de 72 ore,
Apoi
Rp/ Omeprazol 40 mg cp XXX
DS int 1 cp/zi (per os), cu 30 min inainte de masa
• Varice esofagiene:
In spital :
Octreo d 50 µg i.v. bolus, apoi 25 µg/ora mp de 5 zile
Sau (aten e la coronarieni!!!)
Glypressin (Terlipressinum) 1 mg la 4-6 ore, mp de 5 zile
+ Nor oxacină 400 mg 1cpx2/zi, mp de 7 zile (Creste
supravietuirea)

PLUS:
Adrenostazin ole 2
Fitomenadionă ole 2 (maxim 3 zile pentru ca
accentueaza insu cienta hepa ca!)
Etamsilat ole 2
Transfuzii de sânge (in sangerare ac va)/Masa eritrocitara
(evita supraincarcarea volemica si reac ile imunologice)
Apoi mp indelungat pentru pro laxie resangerarii:
Rp/ Propranolol 40 mg cu e nr I
DS int. ½ cpx2/zi, cu monitorizarea TA si AV (Teore c:
stabilirea dozei 40-160 mg până la scădere Frecventei
Cardiace cu 25%)
fi

ti
ti
ti
ti
ti

ti
ti
ti

fl

ti
ti
ti
ti
ti
ti

fl

ti
fl

ti
ti

fl
ti
fl
ti
ti
fl
ti

fl
ti

ti
fi
ti
ti
fl
fi
ti
ti
ti
fl
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti

ti
ti

fi
fi
fi
fi

fi

ti

ti

ti
fl

ti

fl
ti
fi
ti
ti
fi

ti

ti
ti

ti
ti
ti

ti

ti

fi

fl
ti
ti

ti

ti
ti
ti

ti

ti

ti
ti

ti
ti
fl
fl
ti

ti

ti

ti
ti
fl

ti
ti

ti

ti

ti

fl

fl

ti
ti

ti
ti
ti
ti

ti

fl

ti
ti

ti

ti

ti

ti

ti

fl

ti
ti

ti

ti
ti
fi

ti

ti

ti

fi

ti

ti
ti

ti

ti

ti

ti

ti

fl
ti

ti

tf

fi

fi
ti

ti

ti

ti

ti

ti

ti
ti
 TESTE HEMATOLOGICE
HEMOLEUCOGRAMA
nr. Eritrocitar (RBC) 4,5-5,5 milioane/mm³ milimetru cub
Hematocrit (Ht) /Hct 0.45 µl / 1 µl x100 = 45%
1 mm³= 1 µl
volumul procentual de hema i dintr-o 40-45% la femei 40-54% la barba <45% Anemia PCV (pack cell volume)
milimetru cub = microlitru
proba de sange >45% policitemia
Hb: 10-12 g/dl anemie usoara
Hb: 7-10 g/dl anemie moderata
Hemoglobina (Hb) 12-15 g/dl la femei 13-17 g/dl la barba
Hb: <7 anemie severa
Hb: <5 anemie grava
Re culocite (Rt) Index Rt crescute: anemii regenera ve
0,5- 2% din nr de eritrocite
re culocitar Rt scazute: anemii hiporegenera ve
<4 000 Leukopenie
Leucocite (WBC) 4 000-10 000/mm³
>10 000 leucocitoza
<150 000 trombocitopenie
Trombocite (PLT) 150 000-400 000/mm³
>400 000 trombocitoza
Pancitopenie: anemie, leucopenie si trombocitopenie
Granulocitele: neutro le, eozino le, bazo le
FORMULA LEUCOCITARA:
NS
S
Eo Eozino le
B Bazo le
Ly Limfocite
Mn Monocite

VEM - MCV (mean normocitare VEM 80-95 fL

corpuscular volume) 80-95 fL femtolitri (µ³) microcitare VEM <80 fL Ht x10 /RBC
volum eritrocitar mediu macrocitare VEM >95 fL
HEM - MCH
(mean corpuscular hemoglobine) 27-32 pg picograme Hb x10 /RBC
hemoglobin eritrocitar mediu
CHEM - MCHC (+ concentra on)
concentra a de hemoglobin eritrocitar 32-36 g/dl decilitru (%) normocrome CHEM 32-36 g/dl Hb / Ht x100 HEM/VEM
mediu hipocrome CHEM <30 g/dl

Amilazemia: este o enzima cu rol in

degradarea carbohidra lor alimentari ind <100 U/L
produsa de catre glandele salivare si pancreas
↑
proteina sinte zata in cat
Lipaze 50-60% 3,5-5,5 g/dl Rolul: men ne apa in vasele de sange si transportul
unor substante
↓ albuminei: edeme (iese apa din vas)

TESTE SEROLOGICE
Sideremie ( er seric)
cat avem er circulant legat de 50-150 µg/dl microgram
transferina
Feri na serica (starea depzitelor de
er)
feri na este o proteine ce stocheaza 50-250 µg/dl
erul, in absenta erului se numeste
apofer na

CTLF de 3 ori mai mult decat Sideremia

capacitatea totala de legare a erului 300-400

Transferina este o proteina speci ca de

legare a erului plasma c si este secretata de
catre organismul uman în special de catre
celulele hepa ce parenchimatoase
30%
Satura a transferinei o treime din transferina con ne Fier!
capacitatea totala de legare este de 300µg/dl
Vitamin B12 Cobalamin

TESTE INFLAMATORII
VSH viteza
10/20 mm
de sedimentare a hema ilor
PCR proteina c sub 0.5 mg/dl
brinogen 200-400 mg/dl

LDH lactat dehidrogenaza: este o enzima 135-225 U/l

intracelulara, intalnita in rinichi, miocard,
musculatura schele ca, creier, cat si plamani

TESTE BIOCHIMICE
TRANSAMINAZELE
ALAT - GPT ALT
10-50 Ul/l enzima speci ca a catului !!
alanin amino transferaza
ASAT - GOT AST
aspartat amino transferaza
GGT gama glutamil transferaza
Un nivel mult prea ridicat sau scazut al fosfatazei
ALP - Fosfataza alcalina (FA) 40-120 UI/I alcaline poate insemna o afec une osoasa sau
hepa ca
Colesterol
Crea nina 0,5-1,2 mg/dl
Ureea <50

Bilirubina totala - BT este un pigment Supraproduc a de bilirubina duce la hiperbilirubinemie, transpusa

biliar care apare in urma descompunerii RBC. clinic in icter, afec unea in care tegumentele si sclerele au o
este transportata in sange, pana la cat, alaturi <1,2 mg/dl (0,2-1,2) colora e puternica de galben
de albumina. Acolo, este procesata si transmisa
catre vezica biliara.
Hiperbilirubinemia: 2-2,5mg/dl Icter

Bilirubina directa - BC
0,2
(bilirubina conjugata)
Bilirubina indirecta - BNC
0,8
(bilirubina neconjugata)
Absenta! la pacien i normali sau prezenta ei indica o hiperbilirubinemie conjugata (pt
Bilirubina in urina cu hiperbilirubina neconjugata (pt ca BI nu e ca BD e solubila in apa se poate in ltra)
solubila in apa)
Urobilinogen Absenta!
LAP - Leucoinaminopep taza
Markeri virali

TESTE DE COAGULARE
INR 3,5- 5,5 g/dl
Tmp de Protrombina PT QUICK (Indice
de protrombina) 70-110?

Glucoza

ELECROFOREZA PROTEINOLOR S
Proteine totale 6.5-8.5 g/dl
Albumine 50-60 % 3.5-5.5 g/dl
a1-globuline 3-4 %
a2-globuline 9-10 %
betaglobuline 12-13 %
gamaglobuline 15-18 %

IMUNOELECTROFOREZA
IgG
IgA
IgM

IONOGRAMA
Na sodiu 3.5 - 5.1
K potasium 95 - 110
Cl clor 135 - 145

IMUNOLOGIE- markeri tumorali

CA 19-9

AV: alura ventriculara 60-100 /min

TA: tensiunea arteriala 120/80 mmHg
fi
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
fi
ti
ti
ti
ti
fi
fi
fi
fi
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
fi
ti
fi
ti
ti
ti
fi
fi
ti
fi
fi
ti
ti
ti
fi
fi
ti
t
fi
t
 absenta cordonarii contrac ilor peristal ce in deglu e
de la nivelul corpului esofagian si mecanismele s ncteriene de la cele 2 extremita
Cauzele:
1. dereglarea contrac ei musculaturii esofagiene (m.stra si netezi)
TULBURARI MOTORII
2. absenta/insu cienta relaxarii esofagiene superior/inferior
ESOFAGIENE
3. de cienta primara a musculaturii esofagiene
Clasi care:
Disfagie orofaringiana inalta (afectarea deglu ei orofaringiene si esofagiene superioare)
Disfagie esofagiana joasa (afectarea deglu ei si mo lita i esofagiene inferioare)

DEFINITIE TABLOU CLINIC EXPLORARI PARACLINICE DIAGNOSTIC DIFERENTIAL COMPLICATII TRATAMENT

Regim diete c
Este o tulburare motorie a musculaturii netede a 1. Disfagia precoce la alimente si Radiogra e cu substanta baritata Medical: pt relaxarea SEI
esofagului caracterizata prin: lichide, uneori paradoxala ingustarea ''in palnie'' aspect de (nitroglicerina, isosorbid dinitrat, nifedipina)
dilata a progresiva a esofagului toracic 2. Durerea retrosternala inferioara cioc de pasare Endoscopic:
ACALAZIA
si insu cienta de relaxare a SEI in mpul deglu e din cauza distensiei esofagului Endoscopia diges va superioara 1. injecatarea cu toxina botulinica
Formele clinice: 3. Regurgita e aspect punc form al SEI 2. dilata a pneuma ca
Acalazia clasica si acalazia ''viguroasa'' 4. Varsaturi Manometria p bazala ↑ 3. POEM
Chirurgical

Este o tulburare motorie a musculaturii netede a

esofagului caracterizata prin: Poate simptoma c sau Radiogra e cu substanta baritata
SPASMUL ESOFAGIAN DIFUZ clinic: durere retrosternala si disfagie asimptoma c aspect de '' rbuson''
(SED) radiogra c si manometric: contrac i mul ple, repe ve, 1. Durere retrosternala Endoscopia diges va superioara
simultane (neperistal ce), de amplitudine mare si durata 2. Disfagie Manometria
lunga

Manifestari diges ve pice: 1.

Pirozis (senza e de arsura
retrosternala) 1. Esofagita de re ux
2. Regurcita a (eroziuni) Regim diete c
2. Ulcer esofagian Medical: an acide
Este trecerea intermitenta sau permanenta a con nutului 3. Eructa a
BOALA DE REFLUX GASTRO- gastric in esofag ce determina complica i (esofagite, 4. Durerea toracica non-cardiaca Endoscopia diges va superioara 3. Stenoza esofagiana an acide + alginat sucralfat
Manifestari diges ce a pice: Radiogra a cu tranzit baritat Ph- 4. Hemoragia diges va prochine ce: metoclopramid, domperidona
ESOFAGIAN (BRGE) stenoze, esofag Barret) si/sau altererea semni ca va a
Disfagie, gust metalic, sialoree, vagi dureri metria pe 24h !!! superioara HDS an secretorii gastrice !!: an -H2, IPP
calita i vie i
epigastrice postprandial, odinofagie, 5. Esofagul Barret Endoscopic
atulenta 6. Adenocarcinomul Chirurgical
Manifestari extradiges ve: 7. Complica i respiratorii
manifestari pulmonare manifestari
ORL

Poate simptoma ca sau

Este trecerea unei por uni a stomacului in torace prin
asimptoma ca
hiatusului diafragma c
Durere
Clasi care: EDS
HERNIILE HIATALE Regurgita e
1. prin alunecare Radiologic
Disfagie
2. prin rulare
Manifestari cardiace sau
3. mixte
respiratorii
Tumorile benigne
TUMORILE ESOFAGIENE Tumorile maligne:
adenocarcinomul inf. si cancerul scoamos sup.
fl
ti
ti
fi
fi
fi
ti
ti
fi
fi
fi
ti
fi
ti
fi
ti
fi
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fl
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 gastrite neerozive nespeci ce
GASTRITE SI GASTROPATII
gastrite erozive şi hemoragice
Gastrita: in ama a stomacului
gastrite speci c
Gastrita cronica cu H.pylori Gastrita
Gastrita neeroziva nespeci ca
atro ca autoimuna

Gastropa a AINS
Gastropa a alcoolica
Gastropa a de stress
Gastrite si gastropa i erozive si hemoragice Gastropa a prin re ux
Gastropa a portal-hipertensiva
Gastropa a prin prolaps
Gatsropa a corozive si iatrogene

Gastrite infec oase acute sau cronice

Gastrita limfocitara
Gastrita colagena Gastrita
Gastrite si gastropa i speci ce granulomatoasa Gastrita
Eozino lica Gastrita din reac a
gazda vs grefa Gastropa i hipertro ice (Boala
Menter)

Clasi carea Forrest a HDS ulceroasa:

sangerare ac va
Ia: in jet (pulsa la)
Ib: in panza
H.pylori, factor gene ci, AINS, fumatul, s gmate de sangerare recenta
ULCERUL GASTRIC SI DUODENAL
alimenta a, stress IIa: vas vizibil
IIb: cheag aderent
IIc: pete pigmentate
fara s gmate de sangerare
III: baza curata

Ulcerul pep c posoperator sau anastomo c

Sindrom Dummpig precoce 10-30min si tardiv 2-3 ore
Sindrom de ansa aferenta
PATOLOGIA STOMACULUI OPERAT Gastropa a de re ux biliar
Cancerul bontului gastric
Anemia postgastrectomie
Diaree postvagotomie

Malign: Adenocarcinom 95%

TUMORILE GASTRICE precoce sau avansat
Benigne: Polipi pedicular sau sesil
ti
fi
fi
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fl
ti
ti
ti
fi
ti
ti
fl
ti
fl
ti
ti
fi
fi
fi

ti

fi
ti
ti
 Diareea cronica: 4 sapt → 3 scaune/zi
Cons pa a cronica
Sindrom de intes n iritabil:
tulburari de tranzit
alternanta cons pa e-diaree
(in absenta modif. Structurale si biochimice) simptomele prezenta
minim 6 luni si constanta in ul mele 3 luni
Sindromul de malabsorb e:
tulburari de diges e si absorb e

BOLILE INFLAMATORII INTESTINALE CRONICE Colita

ulcero-hemoragica Boala
Crohn
Tuberculoza intes nala
Tumorile intes nului sub re
Diver culii intes nali
Polipii colonici si sindroamele polipozice
Cancerul de colon si rect

hemostaza prin injectare

HEMORAGIILE DIGESTIVE: HDS HDI hemostaza termica
hemostaza mecanica
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 DEFINITIE SI ETIOLOGIE TABLOU CLINIC SI EXAMEN CLINIC EXPLORARI PARACLINICE COMPLICATII TRATAMENT
sindrom abdominal acut cu debut brutal
PANCREATITA ACUTA Li aza biliara si alcoolul apare dupa o masa copioasa Lipaza crescuta
semnul Grey- Turner
Durerea simptomul principal
PANCREATITA CRONICA Alcoolul 90%
scadere ponderala regim strict si medical

Adenocarcinomul canalicular
Chistadenocarcinomul mucinos
Tumorile intracanaliculare papilare si
CANCERUL PANCREATIC Durerea - scaderea ponderala - icter Markerii tumorali
mucinoase
Carcinomul cu celule acinare
Carcinomul solid pseudo-papilar

Li aza Biliara
Li aza veziculara
Colecis ta acuta
Colecis ta cronica
Li aza coledociana
Li aza intrahepa ca
Colecistoze hiperplazice
Cancerul veziculei biliare
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
 CIROZA HEPATICA

Ciroza hepa ca reprezinta stadiul nal de evolu e al bolilor hepa ce

cronice de nita morfopatologic ca un proces hepa c
difuz caracterizat prin: . broza extensiva
Care este de ni a cirozei hepa ce?
( broza hepa ca)
.diminuarea nr de hepatocite func onale
.transformarea nodulara a parenchimului (nodulii de regenerare)

1. Alcoolul
2. Virusurile hepa ce C , B±D
3. Steatohepa ta non-alcoolica NASH '' cat gras'' (steatoza hepa ca cu
sindrom metabolic)
Care este e ologia cirozei hepa ce? 4. Cauze autoimune: colangita biliara primi va si hepa ta autoimuna
5. Ciroza biliara secundara
6. Ciroza de cauza toxica si medicamentoasa
7. Cauzele metabolice si gene ce: Hemocromatoza, Boala Wilson, de cit
de α1 an tripsina

Transaminazele (aminotransferazele)
Care sunt testele care evalueaza integritatea hepatocitara? ALAT - GPT cu speci citate ↑ pt afectarea hepatocitara
ASAT - GOT ↓

albumine scazute in ciroza - (rolul albuminelor sa ne plasma in vas)

Boala hepa ca alcoolica prezinta 3 forme:

1. Steatoza hepa ca
2. Hepa ta alcoolica
3. Ciroza alcoolica Markerul hematologic speci c: VEM crescut Cresterea transferazei
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
fi
fi
fi
ti
ti
ti
ti
fi
fi
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
fi
Cadranele abdomenului:
Hipocondul drept - Epigastru - Hipocondrul stang
Flancul drept - Mezogastru - Flancul stang
F iliaca drepta - Hipogastru - F iliaca stanga
 Gastroenetrologie Hepatologie
Bolile esofagului 1. Ex clinic in bolile hepa ce
1. Tulburarile motorii esofagiene Acalazie Spasmul esofagian difuz 2. Explorarea de laborator in bolile hepa ce
2. Re uxul gastroesofagian BRGE 3. Explorarea imagis ca in afec unile hepa ce
3. Herniile hiatale alunecare rulare mixte 4. Icterul
4. Tumorile esofagului Benigne Maligne: cancerul scuamos si adenocarcinomul 5. Colestaza
5. Alte boli ale esofagului 6. Insu cienta hepa ca acuta
Bolile stomacului si duodenului 7. Hipertensiunea portala
1. Dispepsia func onala 8. Encefalopa a hepa ca
2. Gastritele si gastropa ile 9. Ascita si sindromul hepatorenal
3. Ulcerul gastric si duodenal 10. Hepa ta cronica virala
4. Patologia stomacului operat 11. Boala hepa ca alcoolica
5. Tumorile gastrice 12. Boala catului gras non-alcoolic
Bolile intes nului subi re 13. Hepa ta autoimuna
1. Diareea cronica 14. Colangita sclerozanta primi va
2. Cons pa a cronica 15. Colangita biliara primara (ciroza biliara primi va)
3. Sindromul de intes n sub re 16. Ciroza hepa ca
4. Sindromul de malabsorb e 17. Boli hepa ce de origine gene ca
5. Bolile asociate cu malabsorb a 18. Afectarea vasculara a catului
6. Boli in amatorii intes nale cronice 19. Ficatul si medicamentele
7. Tuberculoza intes nala 20. Tumorile hepa ce benigne
8. Tumorile intes nului sub re 21. Tumorile hepa ce maligne B D C
9. Diver culii intes nali
10. Polipi colonici si sindroamele polipozice
11. Cancerul de colon si rect
12. Patologia iatrogena intes nala
Hemoragiile diges ve
Tumorile Neuroendocrine
Bolile pancreasului
1. Pancrea tele acute
2. Pancrea tele cronice
3. Cancerul de pancreas
Bolile colecistului si cailor biliare
1. bolile colecitului
2. bolile cailor biliare
fl
fi
ti
ti
fl
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
fi
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti
ti