: SI FIZIOLOGIE CAP.1 INTRODUCERE IN ANATOMIE SI FIZI A-NIVELURI DE ORGANIZARE STRUCTURALA 1. Atom: yrirticule elsetromicroscopice de materie. Ex: ORNCININa I MOLECU E: combinatii ; ‘Fe atomi. Bx: HONG rete Gnueaay pide TIL. ELULA: @socierea mai multor molecule este unitatea fundamental; organismelor * Contine organite: mitocondsii + ribozomi + lizozomi si nucleu IV. TESU TUL; ( structura si functie unica) ~ Btup de cel indeplinese ACEL) tule cu STRUCTURA similara, FUNCTIONEAZA impreuna si EASI FUNCTIL ~4 pricupale tiputi : EPITEL MUSCULAR /NERVOS V. ORGANUL: tipuri de tesut diferite ‘ ~ Sentru anatomic gj fiziologic specializat Pentru o anumita activitate VLSISTEMUL DE ORGANE: ~ suprinde mai multe organe cu functi 7x: i complerentare Vil. ORGANISMUL = cel mai inalt nivel de organizare TAL (epidermul pieli), CONJUNCTIV (sangele’ osul),B. CARAC TERE CLALE ORGANISMULUI UMAN METABOLISMUL. cuprinte Catabolismul ism . Acesta ~ Suma tuturor proceselor chimice care se desfasoara in organ! 1 si anabolismul : je (ATP => descompunerea materiei organice CU producere de eneres im (molecula mare > mai multe molecule mici) TP) (mai multe sinteza de materie organica si NECESITA energie (A le mici -> © molecula mare) nm ‘caTaBOLSM occ, SBR ALTE FUNCTH: + oase + cartilaje (pasiv) + muschi (activ) Poate fi : voluntara (muschi scheletici) sau involuntara (muschi cardiac) in dimensiuni a corpului proprietatca de a receptiona stimulii si de a-I transmite intr-o alta parte a co:pului Apartine celulelor: MUSCULARE / NERVOASE - REPRODUGEREA: capacitatea organismului de a se reproduce © Sexualta: spermatozoid + ovul = oval fecundat (reproducerea umana) * Asexuata ; diviziunea unei singure celule = 2 celule identice (crestere si reparare) - + raspunsul organismului la un stimul extern/ intern - : indepartarea produsilor de degradare a organismului HOMEOSTAZIA: > totalitatea proceselor care contribute la mentinerea mediului intern al organismului (chimic si fizie) in limite normale, chiar daca mediul ineonjurator se modifica © Chimie: apa, substante nutritive , oxigen «- Fizic: temperatura, presiune atmosferica -dezechilibrul homeostaziei: boli, caldura, durere, lipsa de 02 eae ; Acestea reprezinta metode prin care organismul {rimite informatit inapoi la sistem pentru a induce un raspuns,Este format dintr-un; -PRINCIPALUL mijloc pri organismul pasteaa homeosazia -Ex: mecanismul insulina-glucoza —- Ex: nasterea (se secreta din ce + Dupa masa creste glicemia in ce mai multa oxitocina pentru a ‘* Glucoza stimuleaza secretia determina expulzia fatul insulinei din pancreas placentei din uter); coagularea * Insulina stimuleaza intrarea sangelui (creste cantitatea de glucozei in celula => scade factori ai coagularii pentru a opri glicemia hemoragia) Recepto an deteteaza orice deviere Gs ‘a Valoarea de referinta entra de o i Tw de control: primeste informatiile de |, si * “ Feceptor si siabileste raspunsul necesar Ce il trimite la efector) Elector: produe raspunsul care readuce organismul la homeostazie FEED-BACK NEGATIV [Tame ea aer anes care 8 Scaderea glicemiei determina stoparea secretiei de insulina C. TERMENI DIRECTIONALL: POZITIA ANATOMICA: Corpul in ortostatism (pozitie verticala) Privirea inainte Membrele superioare pe langa corp Palmele inainte Policele spre experior (SUPINATIE) Picioarele apropiateD. PLANURILE: Pl Sturlle traverseaza compul uman si ofera puncte de reper pentru organele avestuia |. PlaiwSNGrnan, (Vertical) imparte corprul intr-o parte dreapta / stanga. * Mediosagital = 2 jumatati egale ss * Ipsilateral = jumatati inegale (vertical) imparte corprul intr-o parte anterioara/ Posterioara 3. EEEIOTASANSVERSAISORIZONTAU: (rizonta) impart corpul into parte ‘Superioara / inferioara Corpul omenesc este alcdtuit dupa principiul simetriei bilaterale, fiind un corp tridimensional, cu 3 axe si 3 planuri.E. CAVY ne AVITATILE SLREGIU NILE CORPULUI: CAVITATH, ; 2eavitt pring eat comin organ interne ale: Cav, ANEERTOAR: cayitatea toraciea (cavitate pleurala stanga+dreapta+ cavitatea -cavitatea abdomino-pervins ~ cay (SUBDIVIZATA IN 9 PORTIUNI) Cav, POSTERIGAWA: -cavitatea eraniana -canalul rahidian pericardica) peritoneal . Peretii cavitatitor sunt captusite de 0 membrana fina, atcatuita din 2 foite membrana seroasa: intre acestea se afla un ich seros ce permite organelor St alunece cu usurinta fara frecare. CAVITATILE SUNT SPATHLE DINTRE. LE 2 FO! * FOITA VISCERALA- inveleste organele (viscerele) * FOITA PARIETALA- captuseste cavitatile corpului Exista 3 tipuri de membrane seroase: . captuseste cavitatea pleurala . inveleste inima . inveleste UNELE organe abdominale si peritoneale (organe peritoneale) iar pealtele le acopera doar pe fata anterioara (orgene retroperitoneale- rinichii) a CAYITATILE CORPULUT UMAN centsea | orrocri) (eon cage ine (canttveet Tass vest | aes (ecien) =oMDE INVATAT RAPOARTELE: © Regiunea ombilicala ( mezogastru) = in centrul abdomenului Regiunea epigastrica = superior regiunii ombilicale Regiunea hipogastrica= inferior regiunii ombilicale Hipocondrul D/S = lateral de epigastru Flancuri D/S = lateral de regiunea ombilicala + Regiunile inghinale (iliace) D/S = lateral de hipogastra ot age ieee)CAP CELULA SI FIZIOLOGIA CELULARA ~ CLASIFICARE : TEBE (tipsite de nuctew si oxganite, NU se divid prin mitoza) ~ BACTERIT at (au nucleu si organite, se divid prin mitoza ) ~ PLANTE, ANIMALE, OAMENI STRUCTURA CELULEL CELULELE * Citoplasma ; este 0 substanta cu consistenta unui gel, fundamental pentru celula. Contine cel mai mare component celular, nucleul. * Membrana plasmaticd (celulara) este membrana exterioara separa celula de mediul exter ~ delimiteaz’ celulela este aledtuit’ in principal din proteine si lipide, mai ales fosfolipide. Li Sunt asezate in doua straturi (structura bistratificaté), Proteinele globulare in Corporate in aceasta structura par s4 pluteasca printre lipide si indeplinese numeroase functii. ALCATUIRE: £osfolipidele din membrana plasmatica au un eapat : * polarizat ce contine fosfor - este atras de apa si deci, este hidrofil (ii place apa) e nepolarizat alcatuit din lanturi de acizi grasi — interactioneaza cu alte substante, de asemenea nepolarizate, respingind moleculele de apa find hidrofob (se teme de apa). Unele dintre moleculele stratului lipidic situat spre exterior au atasate molecule de glucide: acestea se numese glicolipide, B~ Datorité acestor proprietati ale fosfolipidelor, membrana plasmatic® are a structurd de sandwich", in care capetele polarizate intra in contact cu apa ¢ exteriorul si interiorul celulei, iar capetele nepolarizate se afl fafa in fata portiunea interna a mem branei, Aceasta proprietate a fosfolipidelor i permite membranci plasmatice si-si mareascA suprafata atunci cénd veziculele aparatului Golgi fuzioneaza cu ea. . . - Membrana plasmatica mai contine si cantitaji mari dintr-un lipid uma : colesterol. Colesterolul stabilizeaza lipidele din membrani, reducandu-i acesteia fluiditatea. Proteinele : * Transmembranare + Ocupi intreaga grosime a membranci, ~ proemina pe ambele fete ale acesteia > Servese drept canale pentru transportul membranar si ca transportori ai moleculelor organice. © Periferice Glucidele ~ se asociaza de obicei cu proteinele situate inspre mediul EXTERN ! al celulei; acestea se numesc glicoproteine. ~ glicolipidele si glicoproteinele din exteriorul celulelor le permit acestora sa se recunoasca una pe cealalta, servind ca si receptori pentru moleculele semnalizatoa re, precum hormonii, MISCARILE MOLECULARE: Membrana plasmaticd este semipermeabilii, deoarece moleculele mici (02, CO, $i apa) si lipidele pot aluneca printre moleculele fosfolipidice, in timp ce moleculele mari nu pot trece cu usuringd inspre sau dinspre celula. Pentru ca citoplasma si comunice cu mediul extern, substantele trebuic sa treac& prin membrana plasmatica. Sunt cdteva modalitati prin care aceste treceri se pot realize aa1. Difuziune 2 5 i a atie mare intr Teprezinta migcarea moleculelor dintr-o zona cu o concentratit 7 fe A gradient de concentratic. una cu concentratie mica, diferenja numita gradient de conce e in difaziune din alveolel onar €x. moleculcle de oxigen trec prin difuziune din alveolele pulmo globulele rosii & Sw int difuzi ; fi semipermeabila Teprezinta difuziunea moleculelor de apa printr-o membrana semip\ " ; 4 di si it) intr-una dintr-o regiune cu o concentratie micd a substantei dizolyate (solvit) intr: cu 0 concentratie mare. & membrana semipermeabild permite doar trecerea anumitor molecule (cum ar fi moleculele de apa). ~ BGEMAG - substanta chimics dizolvata in lichid, ex: NaCl - —lichidul ex: H20 ® Celulele umane sunt introduse intr-o solutie cu SBNCEHEEREOROS (HIPERTONA) Concentratia normala a sari in citoplasma este de aproximativ 1%, 2. Osmo: deci concentrafia mai mare a solvitului (sare) se afla in afara celulei. Asadar, apa se deplaseaza din citoplasma, prin membrana celulara, in directia concentratiei mai mari de sare. Rezultatul este micsorarea (,zbarcirea") celulei, Celulele umane sunt introduse intr-0 solufie cu o @OHCEHUNURURIONE OGY (HIPOTONA), Concentratia sarii in citoplasma este tot de aproximativ 1%, astfel ineat concentratia mai mare a solvitului (sare) se afla in interiorul celulei. Asadar, apa se deplaseaza inspre citoplasma prin membrana celulara, in directia concentrati ei mai mari de sare. Osmoza face ca celulele s& se umfle sau si se lizeze ( sa explodeze) asSe cia at i in exteriorul * Dacé SORRENUATMOMORAFEMMMlAfel in interiorul si in exterior! Pe ee anu se Celulei (aproximatiy 1%), solutia ar fi ZOTONA. Osmoz Produce cénd celulele sunt plasate in solutie izotona, ee i éle ale ani. concentratia solvitului este aceeasi de ambele parti ale membr: 3. Difuziunea facilitata : 3: ae ek tresenene ~ este asistat de proteinele prezente in membrana. Acestea last si treacd anumite molecule prin membran: si permit migcarea dintr-o zona cu concentra ie mare de molecule intr-un cu concentratie mica. In cadrul acestui mecanism, proteinele transport’ compusii chimici prin membrana, dintr-o regiune cu concentratie mica intr-una cu concentratie = @ © ~ Aceastai miscare se realizca7’ [iS ea gO SRS CEERTE - De exemplu, transportul activ are loc in celulele nervoase Similar difuziunii facilitate, rata transportului actiy este limitata de numérul proteinelor transportoare 5. Endocitoza: EXTERIORESINTERTOR} etape: 1. mica portiune din membrana plasmatica se pliazé IL, inglobeaza particule sau mici volume de lichid de la suprafata celulara III, membrana se inchide, delimitand 0 vezicula IV. vezicula se va desprinde si va migra in citoplasma, Ex: globulele albe And endocitoza implicé material solid. procesul se nume: te iar cand implica picéituri de lichid. se numeste 16Sxocitoza: [NTERIORESESTERIOR : cap: 1. yezicule cu membrana migreaza inspre membrana celulard Il. fuzioneaza cu membrana. IIL. regiunea fuzionata se rupe, imprastiind astfel confinutul veziculei in mediul exter. Ex: secretia hormonilor, eliberarea neurotransmitatorilor, secretia de mucus ENDOCYTOSIS EXOCYTOSIS toate celulele umane au nucleu (cu exceptia GLOBULELOR ROSII) = pueleul este compus in principal din [SREHEG (un tip de proteine) (BBB. ADN-u! este organizat in unitati lintare numite cromozomi. _ Histonele oferd un cadru de sprijin pentru ADN. Ele se unesc cu ADN-ul :mensiuni electronomicroscopice numite pentru a forma structuri cu di nucleozomi. = este inconjurat de o membrand numita alcatuita din DOUA STRATURI DUBLE de fosfolipide (lipide ce contin fostor), dublu fata de membrana plasmatica, care contine un singur strat dublu de fosfolipide Porié din membrana nucleara permit mediulur intern al nucleului sa comunice cu citoplasma celulei . in nucleu sunt doud sau mai multe mase — so BOF ine dense numite ‘Nucleolii contin acid ribonucleic sau ARN.hida, fundamentala pentru celula = Citoplasma este o substanfa semilich 7 metabolice si sinteze proteice. mite Sewanee = Incitoplasma au loc unele procese } ente microscopice specializate mu - Eacontine mai multe compon p diverse funci celulare. "), in care se desfasoara (mii organe' Reticulul endoplasmatic: RUGOS / NETED > organit aleatuit dintr-un ansamblu de membrane ce se extind intracitoplasmatic . externa — RUGOS -> sinteza NETED -> sinteza lip’ proteine ide, membranelor si - (4 robozomi pe suprafara - (-)ribozomi pe suprafata externa — depozitarea Ca2+ Aparatul Golgi: alcatuit din mai multi saci turtiti, de obicei curbuti la capete. saci se unese intre ei partial si formeaz& vezicule aseménatoare umor picaturi. ~ in apacatul Golgi, proteinele si lipidele celulare sunt procesate si impachetate in vezicule inainte de a fi transportate spre destinatia lor finala. mil: - derivat din sacii aparatului Golgi. lizozomul este 0 vezicula cu enzime folosite in procesele de digestie ale celulei. enzimele sale degradeazi particulele nutritive patrunse in celula si pun la dispozitia celulei produsii finali Mitocondria: © organitul in care este eliberata cea mai mare parle a energici provenind din alimente. 18jne. iar energia este folosita Se degradeazi molecule de glucide, lipide, proteine, iar energ! Pentru a forma molecule de ATP (adenozin trifosfat); - Mais ite “ generatoarele celtelei". he - in inet SASLaRtCRTEe respiratia celular este completa cand oxigenul se combina cu hidrogen si electronica si formeze apa. - oe Mitocondriile folosese oxigenul provenit din aerul inspiral. Fara oxigen, mitocondria produce insuficient ATP iar fara ATP in cantitate adecvard, celulete mor. Cand prea multe celule mor din cauza lipsei oxigenului yi a ATP ului, organismul mt supravietuieste. Citoschelenul: O retea interconectata de fibre, filamente si molecule imbinate, care Serveste drept structura de suport a celulei. ~ Componentele principale ale citoscheletului sunt: MlFotUb Ulli, Flaget / Cili: Flagelul este lung, asemanator unui fie de par, asigurand mascarea unor celule, precum spermatozoizii. Cilii sunt mai seurti si mult mai numerosi decat flagelii Ex: CILI se gasese pe celulele care capiusesc eaile aeriene superioare ) = Microw Vacuole Central Reticul endoplasmatic tugos Ribozomi Nucteu ‘Nucleol 3 y V) Citoplasms Aparat Mitocondrie Sgt Golgi Membran’ Reticul endoplasmaticneted Lizozomi celular 19SLULEL MITOZA $1 REPRODUCEREA € Una dintre caracteristicile distincte ale celulei vii este capacitatea de a se reproduce. Jn unete parti ate corputui, precum tractul gastrointestinal, celulele se divid Jrecvent. In alte parti ale corpului, cum ar fi sistemul nervos, celulele se divid mai var. Toate celulele corpului uman_se divid - cu exceptia a doar citory: de celule mature (ca de exemplu GLOBULELE ROSH) ~ Materialul nuclear consti din proteine si ADN, care este aleatuit din nucleotide legate unele de altele prin legaturi covalente. Pentru a forma un ADN-ul este condensat si parti din el sunt infaigurate in jurul complexelor de histone pentru a obfine unitaji numite ~ Fiecare cromozom este aleituit din milioane de nucleozomi, Supraspiralizarea nucleozomilor determina compactarea suplimentara a ADN-ului, determinand formarea cromozomilor condensati. Cand cromozomii se despiralizeaza si nu se mai pot distinge unul de altul, masa dispersati de ADN gi proteinele lui asociate se numeste Gromatinas: a tipuri Nucleus Base pair e ae, QA Dy Nucieosomes 20CICLUL CELULAR Ciclul celular este repetarea cresterii si reproducerii celulare / ~ Ciclul este imparjit in doua perioade principale: interfaza si mitoza. * Interfaza este perioada in care se desfasoara toate activitatile specifice unei celule. ; . ‘ clei ei este * Mitoza este perioada ciclului celular in care ADN-ul nuclear al celulei Impartit in dowa celule fi Diviziunea efectiva a celulei se numegste Interfaza ciclului celular include trei faze distincte: INTERFAZA Co, ~~ ~urmeaza dupa mitoza ~celula creste in dimensiuni ~celula sintetizeaza proteine ~celula continua cresterea ~ADN-ul din nucleu se replica ~cromozomiidisperasati incanu _atasati la centromer structurale si enzime sunt vizibili -cromozomii se gasese sub forma de cromatina disperata = sunt 46 de cromozomi fiecare cu cate 2 cromatide ~la sfarsitul fazeiS exista cate 2 Sematide pentru fiecare cromozom = TS In celulele umane exista 46 cromozomi (fiecare cu cite o cromatida per _cromozom) in faza G1, iar dupa faza S tot 46 de cromozomi (fiecare cu cite ! Se a ae Re cromo atasatila ‘om Mitoz: Mitozaesteimpartta jnt-o serie de faze numite OEE aI. PROFAZA: + incepe cu condensarea cromatinei si formarea de filamente vizibile. ~ exista cdte doua copii ale fiecirui filament cromozomial; copiile se ™ cromatide surori, unite intr-o regiune numité centromer. ; ~ in timp ce se desfAsoara profaza, perechile de cromatide si filamentele fusului ile, nucleolii dispar, iar inveligul nuclear se jumesc de diviziune devin vizi dezasambleaza. . ~ doua structuri microscopice, numite EBMfEIOl migreazi spre polii opusi at celulei, Cand centriolii ajung la poli, sunt inconjurati de microtubuli radiari numiti SEER. ~ filamentele fusului de diviziune se extind spre polii opusi ai celulei. ~ cromatidele se ataseaza, prin intermediul centromerilor, de filamentele fussului de diviziune la nivelul unei structuri numite ~ kinetocorii contin 0 proteind motorie care asigura deplasarea cromozomilor prin celula. in cele din urma, toate perechile de cromatide ajung in centrul celulei, formand placa ecuatoriala. Perechile de cromatide se aliniazé in centrul celulei gi astfel se termina profaza. 5 ceatriok membrand nuclear’ fragmente din membrana nucleard microtubul cromozom cleo aia ceatresfera 1 )eearozen citosol oan membrana cellar —_ ‘membrana celular’ cenironser ~ paltocee cromozom niooiens ation awaits I, METAFAZA: = toate perechile de cromati (QAM) sunt aliniate in placa ecvatoriala, cumoscutai ca plac metafazica la nivelul kinetocorului; - inacest moment, cele doua cromatide se separa una de cealalta, fiecare dintre ele fiind denumita cromozom. 2placd metfancd cernrosera centch ) centrozor toed ~ soe celard ' etree exmozem cromozim Il, ANAPAZA: : = cromozomii se indepiirteazA unul de celalalt, fiecare cromo zom fiind atasat unui filament al fusului de diviziune. -cromozomii sunt trasi spre poli opusi ai celulei de catre filamentele fusului de diviziune si pe masura ce migreaza iaw forma literei ,W", deoarece find atasati de filamentele fusului doar in regiunea de mijloc (centromer), capetele cromozomului (telomeri) raman in urma. ~ Spre fiecare pol al celulei se deplaseaza cite at declare IV. TELOFAZA: - cromozomii ajung la polii opusi ai celulei. - cromozomii se disperseaz pentru a forma mase de cromatina, = fusul se dezasambleaza, reapar nucleolii si se reface invelisul nuclear. I echareCITOKINEZA / Clivaj celular : a © Citokineza este procesul prin care eitoplasma se divide si se formeaza dou elute separate, in celulele umane, eitokineza incepe prin formarea unul lanivelul plicii ecuatorial sant Mitoza si citokineza permit organismului: ~ Si creasc& prin formarea de noi celule - inlocuiesc celulele imbatrénite sau deteriorate. Daca se pierde controlul asupra mitozei, de obicei din cauza unei mutatii ADN, poate aparea cancerul. KIRNGREMM consti in mitoze necontrolate si raspandirea celulelor canceroase prin organis; Tebfaza esters rate froth tieasstelio \Cap. 6: OASELE SLARTICULATHLE Corpul uman eontine 2006 de oase <> SCHELETUL FUNCTIALEOASEDOR: ® Suport organismutui/ ancoreaza muschii © Protejeaza organele — creier, plamani, etc ae © Stocare de minerale — Ca, lipide © Hematopieza — se formeaza celulele sangyine * Miscare ~schimba pozitia corpului impreuna cu muschii > 2placisubtiri — - Prezinta un - Auforma forme variate: de os ax: DIAFIZA aprox RECTANGULARA COMPACT, si 2 capete: cuboidala oloana vertebrala intre care se EPIFIZE Suporta WORMIENE aflacentral - Ex: oasele greutati SESAMOIDE- os membrelor - Ex: oasele articulatii, patele, SPONGIOS superioare/ carpiene/ rotule - Ex: oasele inferioare si tarsiene craniului, ib omoplatii, g—sa, coastele, sternul, Ove ator pinay .\) CHa Fern tx ete, Ora el avers SUBSTANTA 35TESUTUL Osos: ~ Este DUR/ FIGID / FLEXIBIL ~ Componenta:HEDRONEAPAMIOS (curiae) +S RIEED EACORNGES (Mexibititate) STRUCTURA OASELOR LUNGI: s DIAFIZA - periost in exterior, cavitate medular in interior ce contine MADUVA. GALBENA © EPIFIZA - 05 compact la exterior, os spongios in interior © METAFIZA ~zona activa de cartilaj, intre DsiE ‘METAFIZA EPIFIZA Organ Level Cortical Bone Osteon Osul este dispus sub forma de OSTEOANE (inele concentrice) Fiecare osteon are un canal central -nervi / capilare sangvine Canalele perforate conecteaza canalele centrale intre ele In jurul fiecarui canal oso se gasesc lamele osoase (inelele osteonului) Lamelele contin spatii=lacune in care se afla osteocite - Lacunele sunt unite intre ele prin canalicule OSTEOBLASTE (celule tinere ce produc hidroxiapatita si fibre de colagen) -> OSTEOCITE (celule mature) Panes een)FORMAREA OSULUI = OSIFICARE Oasele lungi - Oasele plate ale craniului = Apar vase de sange in interiorul - Osteoblastele formeaza centre de osificare , unde secreta tijelor cartilaginoase si se matricea osoasa (colagen + dezvolta osteoblaste in fosfat / carbonat de calciu) membrana ce inconjoara aceste ~ Centrele de osificare se extind, tije se unesc si formeaza _ Osteoblastele depun os compact trabeculele osului spongios de jur imprejurul tijei (de unde se dezvolta maduva _ Osificarea continua la suprafata osoasa) dar nu si in profunzime => = Osteoblastele depun un strat de interiorul sub forma de cavitate ‘os compact la nivelul ce contine maduva osoasa periostului (0s spongios ‘os compact cartisj articular cepifiza proximal carta) articular ‘os compact caviate medulara cific maduva oseass galbent os compact periost cepitea dstals Bas vas de singe REMODELAREA OSULUI: - De catre OSTEOCLASTE Osteoclastele secreta subs! organismului La persoanele invarsta: RESORBTIA tante ce dizolva osul, furnizand Ca si Fosfat > FORMAREA = OSTEOPOROTA 37ARTICULATULE: Lourile in care se intalnesc oasele sau mai multe oase CLASIFICARE ~ in fs de gradul de miscare: 2s troze - imobile © Amfiartroze - semimobile * Diartroze~ mobile '. SINARTROZELE: aproapeAotal imobile ~ “SmPuse din 2 capete adiacente separate de o cantitate redusa de tesut fibros/ strat subtire de cartilaj 2. AMFIARTROZELE:; = mobilitate limitata compusa din 2 capete adiacente separate de o cantitate mare de cartilaj = x: 3. DIARTROZELE: ARTICULATI! SINOVIALE — permit miscari libere ~ Compuse: 2 capete osoase cuprinse intr-o cavitate numita cavitate sinoviala — SUPRAFETELE ARTICULARE NU SUNT CONECTATE UNA DE CEALALTA - Miscarile pot fi foarte ample - Componente: capete osoase, capsula fibroasa, membrana sinoviala, lichid sinovial - In anumite cazuri, cav. Articulara este divizate partial/complet de niste discuri cartilaginoase ex: genunchi - TIPURIDE DIATROZE: 38_ ROME oapanan on forma de scripete | -genunchi se articuleaza cu | -art. interfalangiene suprafata concava = Suprafata cart dintre axis si articulara se roteste | atlas: in jurul unui pivot O Suprafata art umar convexa se art. Cu | -art sold © supraf coneava Un condil de -incheietura mainii forma ovala articulat cu 0 cav. Fpiltica | Osin forma de sa | -art. Deget mare este articulat cuo | -art. Primului suprafata de forma | metacarpian si osul opusa trapez(carpian) 2 suprafete plane | -oase earpiene articulate -0s sacrutiliac (art sacroiliaca) MISCARI ARTICULARE: Abductie Adductie sites Abductle saa y - Oporitic 39Actiune —eorie lcsoratea unghiului dintre doud oase Fleie Abductie indepirtarea unei parti acorpulul dslinemeac nel part a corpul 7 oe pee medial: rotatia unul os de-a lungul Peete oe Jinla median’ a corpulut upinatie: adu ah icerea palm Elevatie: Sevatle: ridicarea unei parjia corpulul Protractie: impi ingerea spre inainte PAN 3 corpului is aad poritie anato Flexie dorsal: uicitre tiag, Indie abel pond ete {nversle:rotrea tipi spreinterior T J FLEXIEPLANTARA, Acfiune antagonist Extensie: marirea ung ‘Adductie: apropierea unel parti a corpulul de linia mediana Rotatie lateral: rotatia unulos de-a lungut avei sale, dinepre linia medians a corpului Pronatie: aducerea palmel in pozitia opuss cele anatomice {inspre posterior) Depresie: cobordrea unel part a corpulu Retracfie: retragerea spre inapoi 2 unei parti __acorpulul Flexie planard: indoirea label piciorulul in directia opusa Eversie: rotirea t5lpil spre exterior dp Ye — CAP. 7: SISTEMUL OSOS Dpdv anatomic © Schelet axial © Scheletul membrelor Frontal (1) Parietal (2) Sohania ae saat Ethmoid @ 3 otcipa eae a 40SCHELETUL AXIAL: ~ 80 de oase Oasele : cutiei toraciee, ale coloanei vertebrale, cutie’ eraniene si osului hioi 8 oase unite ~ Unite prin articulatii imobile, zimbate numite SUTURT ~ Calota: os frontal, 2 parietale, os occipital SINUSURT FRONTALE FORAMEN SUPRAORBITAL OS FRONTAL ‘oset occrmrraL, OSUL TEMPORAL AnH: Ost SFENOID ABST ‘ “APOFIZA ZIGOMATICA FOSA.MANDIBULARA APOFIZA STILOIDA CONDUCTULAUDITIV SAUATERCEASCA EXTERN (beta) aaRST GALLE Manne centre FONTANELA ANTERIOARA FONTANELA POSTERIOARA, OASELE FET! 14 OASE coxph MANDIBULAR, APO, ‘CORONODA MANDIBULA - oasele nu sunt lipite - spatiile dintre oase sunt inca membranoase = FONTANELE “moalele capului” - permit craniului sa se ingusteze usor in timpul nasterii - dupa 2 ANI se osifica completco” OANA VERTEBRALA: 26 DE VERTEBRE 7 cervicale 12 toracale Slobare Ssacrale = | sacru Acoceigiene = 1 coccis Vertebrele sunt separateAPOFIZELE ARTICULARE Atlas (C1) Axis (C2) APOFIZA. ODONTODA ont) CUTIA TORACICA: - Stern + coaste - 12 perechi de coaste manubrial corpul steraulai (procesul xioidiza)as[Ef 24802 flotante SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR : 126 DE OASE loves procera coracid Acromlcnul capo Pomerat scapula (omoplatu sternal | aaa cous esis Hurserus Antebrat Casele mainil 45Anterior Humerus Membrul supetior ane carplene. ‘acarpiene Falonge a Membrul Inferior ase tars nse metatsraiene Falange- SCHELETUL MEBRULUI INFERIOR Articulatiile sacro-i Osu iliac Osul sacrum Coccis Simfiza pubiand 46.etiunes SACROILIACA trohanter mare gat femural trohanter mic ‘condilii mediali/ tuberozitatea tibiala aCAP. 8 : TESUTUL MUSCULAR Neted a¢ ® © Unitaten structursla/functionala = RIBRAIMIUSCUDARA [ M. NETED M.STRIAT _M. CARDIAC ~ masa de cclule fusiforme |- celulele musculare sunt ~ proteinele contractile au 0 contractile foarte lungi si denumite tipic | organizare COMPLEXA fata = se gaseste in peretcle tubului | fibre musculare de cele din muschiul neted digestiv/uter/ vase sg /ducte | - asociat scheletului =celulele sunt conectate prin jonctiuni “gap” de la nivelul discurilor intercalare Caracteristicd Muschiul striat sche Mugchiul meted Mugchiul cardiac letic Localizare Atasat scheletului Peretele intestinelor, Peretele ini vase sanguine ete _ Tip de control Voluntar Tnvoluntar Involuntar Forma fibrelor ‘Alungite, clindrice, cu Alungite, fusiforme, cu Alungite, cilindrice, capete rotunjite capete ascutite -ramificate Striatil Prezente Absente _Prezente Numirdenudel Mult Unul Unul sau dol pe fibra = eet : =. Pozitia nucieilor Periferici Central Central incetula S Viteza contractiel Cel mai rapid ___ Cel mai lent Intermediar Capacitatea dea ‘Cea mai mica Cea mai mare Intermediar’s Himdne contractatMUSCHIUL STRIAT SCHELETIC: + Secontracta ACTIV! se relaxeaza PASIV - STRU : ENDON re fibra musculara inveleste fiecat ficie)) inv. un pachet de fibre ( : iny, intregu! muschi . , «FASCIA SUPERFICIALA- contine © cantitate mare det dipos ENDOMISIUM Eros PERDASIUM, aes STRUCTURA CELULEI MUSCULARE: UNITATEA STRCTURALA SI FUNCTIONALA A MUSCHIULUL STRING SCHELETIC ESTE _ Muschiul este aleatuit din lbre muscular, fiecare continand un set de 4-20 filamente = MIOFIBRILE (1-2 microni Jatime si pana Ja 100 lungime) izate sub forma de - MIOFIBRILELE se gasesc in sarcoplesma si sunt organt (dau aspectul striat al muschiului) [os SARCOMERUL : filamente subtiri (ACTINA) si filamente groase(MIOZINA) asezate PARALEL Zonele in care filamentele subtiri se intrepatrund = LINTA Z - Linia Z imparte in 2 jumatati egale o banda larga, clara numita BANDA I Banda clara si densa din mijlocul sarcomerului formata din suprapunerea fil. de miozina= BANDA A Banda A este impartita in 2 parti egale de ZONA H ( doar cu filamente de miozina) 49HZone Mine Zine ie | a IBand HBand [Band H Band MECANISMUL DE GLISARE A FILAMENTELOR Q atratscleags de Enraa terns pi docompunrs ATP atest coptoral cesinatle sass: flat pe capal =o, “ean Capt iinet lament eaok O =Car oe . egiterasaba, Sita meen coos eereets ow Staal acenrt eae saneeiaie Geta esa famentlor se J Samal srd vey free ireincanse iberaa a Spl mine ainten tsigarh a fecal pMaeats annie dear dea - numéar foarte mare MUSCHTROSE molecule de este numit muschi rapid/glicolitic mioglobind de culoare rosiatic’, unde se ibundent de glicogen/putina mioglobina (02) stocheazi O2 insa mu poate & i celulele sunt inlocuit la fel de rapid 50; Ja musculara cu Senereze rapid ATP din oxigenul | -prezinta rapid oboscal id lactic ioglobina pentru respirafie celulari_| acumulare de acid la tn fata sinapica recepurt olor de Ne cella > acteeca 3 Cremeans oncentratel de Cat et te error a RETICULCt SURCORLISATITIC A FaNTAsINAPTIC 6 Cet se tega de roomie (, [fhimbandes! formally, elberand snevurte de leper Je niece 7. Contracle G-Actina monomer saStimuli t ; se t % a Sumatie 4 oened sea PIRUVAT LN 7 ACID LACTIC S MYO 2) Tetanos incomplet “ Tetanos complet Fosfocreatina MITOCONDRIE CITOPLASMAnervi spinali -> ef i interorul/exteriorul Muschi/glande care vor ajusta aceste conditii. SNC/SNP contin 2 tipuri de nervi : * Nervi motori / eferenti / “inspre” : > SNC spre” : receptor * Nervi senzitivi / aferenti/ “dinspre”: SNC > efector (muschi/glanda) Portiunile motorii ale SNP sunt subimpartite in component: * SOMATICA - controleaza muschii scheletici Se ican * VEGETATIVA (AUTONOMA) - controleaza muschii netezi, cardiac, glandele— 2 tipuri de nervi: ~ Nisimpatici—“fight orfligh™ = ~ N.parasimpatici - relaxarea organismului + digestie calea aferenta stn MADUVA neuron motor caleaeferenta 66Celulele glial le, care au functie de suport. Numarul yr 0s este aproximativ de 10 ori mai mare deat al le mai poarta si numele generic de nevrog!ii- i celulelor gliale din | neuronilor. Oligodendrocite Exist&i mai multe tipuri de celule gliale in SNC. ~se infigoard in jurul neuronilor, formand tec), aledtuite Astrocitele dintr-un material lipidic numit mielina__ “au prelungiri citoplasmatice alungite, ce le confera 0 forma stelata a -astrocitele contribuie la formarea barierei hematoencefalice (singe-creier), care previne sau incetineste accesul substantelor nedorite in fesutul cerebral. -astrocitele ajuta si la izolarea tesutului Microgliile nervos lezat. ~celule gliale mici, dispersate in ereier s1in maduva spinarii. -actioneaza in cazul inflamatiilor sau a leziunilor, in SNC devenind mobile i fagocitind microorganismele. Celulele Schwann “se infésoard in jurul neuronilor localizati dendroci in afara sistemului nervos central. -sintetizeazA teaca de mielind ce acopera neuronii din SNP -Neuronii sunt celule specializate in receptionarea si transmiterea informatiei in sistemul nervos. Neuronul este unitatea structurala si functionala a sistemului nervos. 67Din punet de vedere * MULTIPOL STRUCTURAL, neuronii sunt: : ite dendrite, 3i "OLARI - prezinté numeroase prelunsiti seumtes ST i ¢ Prelungire unica, lung, numité axon. Muli neuroni din acestei categ ori, * BIPOLARI- au un axon gio singuri dendrita. Ei sunt loca urechea interna i mucoasa olfactiva ie UNIPOLARI- a * PSEUDOUNIP lizati in retin’, UO ringura prelungire (axon) 7 ivide pentru a OLARI - au o singura prelungire, care se divide p ‘1 itivi sunt forma o dendrits siun axon. Majoritatea neuronilor senzitivi sun| Pseudounipolari Bipolar Unipolar Multipolar Din punct de vedere FUNCTIONAL: ie at wi SNC senzitivi (aferenti)- transmit informatia dinspre comp ee geil motori (eferenti) - neuronii motori transmit mesajele SNC catre iy inima si glande. ee tees # interneuroni (neuroni de asociafie)- conecteaza neuronii sea ae motori si, de asemenea, alti interne prin intermediul neuronilor Re eedi lizozomiy’ P* Solel cen onsen Caracteristic aa Reuron sunt corpti , alcatuiti din reticul endoplasmatic Tugos i care se sintetizeazi Proteine ———— Terminatii Corp celular Dendrite Romig TA Sowa ve st ni nueleul + mers gaseste | Prelungiri foarte (mitocondrii ana Celulare | ramificate ale corpului celular Sunt specializate in receptionarea impulsurilor nervoase si transmiterea lor c&tre corpul celular. 2 Sm a We q 2 3 Zz § = é g z . 3 5 4 a |__DENDRITERE —_| Con ——] -Impulsurile sunt transmise dinspre corpul celular | -Porneste dintr-o porfiune ingrogata a corpului celular, numit& con de emergenta. -Citoplasma=axoplasma, ~Membrana sa = axolema. Diametrul axonului este microscopic -Lungimea sa poate atinge peste un metru. -Axonii mai multor neuroni se reunesc, alcatuind fibre nervoase, denumite in mod uzual La capatul distal, axonul prezint& mii de ramificatii aa numite Aceste terminafii prezinta dilatari unite BA La nivelul ace tora sunt eliberate, de catre neuroni, Neurotrans transmit impulsurile nervoase de la neuron la muschi, glande sau alti neuroni.[PLtermema ACA DE MIELINA LUE RANVIER AXON NODURILI TEACA DE MIELINA ae dou’ prelungiri succesive ale oligodendrocitelor, respectiv intre dowd celule ann succesive, se gisesc spatii denumite NODURILE LUI RANVIER. (nu prezinta mielina) ~ Miclina este raspunzAtoare pentru culoareasubstanfe abe din creies 3 din maduva spina. Ea intra si in componenta substanfei albe a nervilor mielinici periferici - Deteriorarea mielinci in SNC ro ae poate da nastere unei afectiuni denumita SCLEROZA MULTIPLA: > Deteriorarea mielinei din SNC FIZIOLOGIA NERVILOR: e RECEPTIA : sunt captate informatii din mediul inconjurator e TRANSMITEREA: neuronii senzitivi transmit informatia catre SNC e INTEGRAREA: determina reactia potrivita e RASPUNSUL: se transmite un impuls nervos catre efectori © EFECTORUL: reactioncaza coordonant cu stimulul (muschi + glande) nACTIVITATEA NERVOASA: i urmanen, Ps in asa maniera, incat axonul unui neuron se termi dendritei ura torului neuron fara o a atinge! JONCTIUNEA DINTRE 2 NEURONI SE NUMESTE SINAPSA! .a in apropierea ARCUL REFLEX; IMPULSUL NERVOS: La originea impulsului nervos sta un eveniment electrochimic datorat modificarii distributiei ionilor in celula nervoasa. ‘sor Tomy. tomy nin repaus = LARIZAT uo Tansmite impulsuri =e eg Prafata externa a “ure are incarcatura electrica = Pots re tialul de sarcnile electrics afc, membranei celulare, ‘El ~ Dezeckilibrat ionic este dat di dezechilibru intre de o parte side alta a ) nes le: : transporta 3 Na in exterior ul celulei (impotriva concentratie- TA) care ieee : proteine membranare dificari structu see seochide cand cae ‘ Simulata detminand difuziuneaionlor di lecuc%MARE>MICA radientului de © Impuls nervos = Modificarea pot. 4 canalclor de Na si int = Odata cu patrunderea ‘membrana s¢ depolat repaus se ridica Ia SBS ( INTENSITATEA PRAG A UNUI STIMUL NERVOS) ree deschid cananalele Na-voltaj dependents, a patrunde in celula apoi canelele s= inchid, Valoarea pot. de repaus @ crescut pana 1a mv _> INVERSARE A POLARITATIT wUinda de depolarizare se propaga in lant, de-a Jungul neuronului => potential de actiune Exterior celulei are incarcatura electrica NEGATIA iar interiorul POZITIVA vin stare depolarizanta neuronul este REFRACTAR (nu raspunde la un nou potential de actiune) » Dupa ce potentialul de actiune a parasit zona initiala, membrana incepe sa se REPOLARIZEZE: canalele de Na se inchid iar cele de K se deschid, ducand la iesirea K din celula => sarcina din interior devine tar negativa iar cea din exterior pozitiva je repaus PI INTRE ‘G CICLUL DEPOLARIZARE-REPOLARIZARE ARE LOC IN MAI PUTIN DEO. nPROP, ‘AG, “ ARE / CONDUCERE SALTATORIE: Teaca de mielina este sintetizata de: * Oligodendrocite - SNC 1 Sg ungul axonului/ dendrtelor = 4 mielinizate — Impulsol “SARE de fun nod Ranvier la atl in foe sa prozeseze come Ct ae Reuronului deoarece ionii nu pot parunde/iesi din neuron decat la nive'™ ‘ Ranvier ee i agi * Coniueereastttorie marest itezaimpulsulr permitand rei ms aide stimuli stimul nod Ranvier SINAPSA: © JONCTIUNEA DINTRE 2 NEURONI SAU DINTRE UN NEURON ST UN EFECTOR (MUSCHI /GLANDA) Neuron + Muschi =sinapsa neuromusculara / places motorie ai axonulu si stimuleaza > Impulsul nervos ajunge la nivelul butonilor terminali Ae deschiderea canalelor de Ca-voltaj dependente , ionii de Ca patrund in axon din exterior determinand eliberarea de substante chimice = NEUROTRANSMITATORI prin EXOCITOZA © Neurotransmitatoriidifurzeaza rapid prin fanta sinaptica si sc leaga de receptorii de pe membrana postsinaptica (dendritica) trarea ionilor de Na in dendrita © Receptorii (proteine ce formeaza canale ionice) permit int © Daca exista un influx suficient de Na, are loc depolarizarea si este generat un nou impuls nervos ‘TILCOLINA Jonciiuni neuromusculare ‘Excita muschii ‘SN vegetativ ‘Scade ritmul cardiac Creier Transmite diverse semnale in SN vegetativ + creier NORADRENALINA | SNsimpatic Regleaza activitatea viscerelor “fight or flight” Creier + maduva spinarii siunele f& cerebrale DOPAMINA Creier Implicata in controlul unor f& motorii BSEROTONINA Creier Maduva spinarii ken | ACID GAMA-AMINO- BUTIRIC GLICINA 7 GLUTAMAT Creier Maduva spinarii Maduva spinarii (GLICINA) Cortex cerebral (GLUTAMAT) et AMIN: NORADRENALINA + ADRENALINA + DOPAMINA = CATECOLA 108 CENTRAL CAP. 11. ORGANZAREA SISTEMULUI NERVOS CENT ¢ SNC =creier + maduva spinarii (aleatuite din corpi celulari) * SNP= nervi cranieni + nervi spinali (alcatuiti din axoni + dendritele neuronilor motor si senzitivi ) SNC = SISTEMUL NERVOS CENTRAL © Principalul centru de interpretare a informatiei din organism™ > Compus din creier ce se continua cu maduva spinarit + Cordon nervos de aprox 45!em ~ Situat in canalul vertebral ~ Continua creierul incepand de la FORAMEN MAGUN = Se termina la nivelul discului intervertebral dintre LI-L2 Este alcatuita din : . |=corpii neuronali si (intern) interneuroni amielinici . |= fibre nervoase mielinizate (exten) m Creierul _——— ‘TERMINARES SpE LA LaRadacina posterioara Traseu ascendent spre creier Duramater Arahnoida Piamater Radacina anterioara Neuron motor ‘Substanta cenusie Lichid Vertebra (Corpi neuronali) Substenta alba ¢*falorahidian (axoni) Seattl EXTERN “stratul MISLOCIU T stratul INTERN - format din tesut conjunctiy. | - aspect de retea cu vase de - foarte subtire aibeas sange ce reabsorb LCR. = bogat vascularizat = multe vase si nervi + Radin DORSAICA (corp cetulai + axonii neuronilor senzitivi ce VIN spre meduva ) => lezarea duce la ANESTEZIE (PIERDERE.Receptioneaza j Gustul lob frontal VENTRICULI: © 2 LATERALI— in emisferele cerebrale ‘© 3—langa corpul calos ¢ 4 in trunchiul cerebral Job parietal Job occipital lob temporalCRBL- ~- Masa de Substanta cenusie + alba ~ Inopoia trunchiului cerebral - CO ORDONEAZA, ACTIVITATILE MOTORIL CEREBELUL; (POSTURA / MERS) -2 emisfere separate partial de catre un strat de duramater ~ Comunica cu alte part ale SNC prin 3 tracturi nervoase = FEDUNCULUCEREBEUART (NU CEREBRALI DIENCEFALUL: Regiune situata deasupra mezencefalului , intre emisferele cerebrale Cuprinde in interior AL 3-LEA VENTRICUL, Organizat sub forma de mase de substanta cenusie = NUCLEI © TALAMUS * EPITALAMUS « HIPOTALAMUS © METATALAMUS TALAMUS - centru integrativ al impulsurilor nervoase HIPOTALAMUS -transmite/ primeste semnale insre/spre creier si talamus - produc hormoni ce controleaza glanda HIPOFIZA. ~ este asociat cu senzatia de foame, reglarea greutatii, temperaturii , echilibrul hidric SISTEMUL LIMBIC — implicat in emotiile legate de supravietuire, teama, furie, placere, suparare> Fornat din TRUNCHIUL CEREBRAL ? Con : lecteaza creierul cu maduva spinarii * MEZENCEFAL * PUNTE * BULB RAHIDIAN (MEDULLA OBLONGATA) MEZENCEFAL PUNTE BULB Situat intre punte si = Separa mezencefalul de | ~ Este partea superioara, diencefal bulbul rahidian dilatata a maduvei spinari | -Neuronii au functie de "Contine fibre mervoase | - Pasaj pentru nervil care VE centru relex care transmit mesaje Gela ereier si tree pin bulb spre -Pe partea inferioara se dinspre bulb inspre creier_| maduva spinarii gasesc TRACTURI si inapoi - Toate fibrele CORTICOSPINALE care DESCENDENTE tree prin ‘unes creierul cu maduva bulb, inele intersectandu-se si spinarii formand => DECUSATIA PIRAMIDALA = Se gasesc nuclei ce servese rept centri de control pentru : Contractia cardiaca © Vasoconstrictia « Reglarea respiratiei Stranut © Tuse « Voma « Deglutitie nmSNP= Sis ‘MUL Ni 'VOS PERIFERIC > Tesut Tervos aflat in afara maduvei si creierului © Este compus din: Fibrele nervoase: ‘eel SNC (£. senzitive > BERRI: conduc impulsul nervos de la PERIFERIE ieoror! (f. motorii) © BERRI conduc impulsul nervos dela SNC —> j scheletivi * Somative—inerveaza muschii eet vn ‘© Vegetative (autonome) — inerveaza glandele NERVII CRANIENI si SPINALI etezi, cardiac si vi SPINALI 12 perechi de nervi CRANIENI si 3 de perechi de neNERVII SPINALI: 31 de perechi © 8cervicale « 12 toracale « Slombare © Ssacrale ¢ 1coccigiana Nervi spinali se combina temporal formand PLEXURI? interneuron radacina ventrala a _— radacina florsalaSISTEMUI ¥ EMUL NERVOS AUTONON (VEGETAT Prezinta 2 componente: . Se adrenalina —“fight or flight” utilizeaza acetileolina — et ae: Seat stay and digest” atese organismul pentru situatii de urgent Crese ritmul cardiac Vasoconstrictie = Dilatare pupilara Preg! fi aes Revenirea organismului la normal Incetinesc ritmul cardiac Dilata arterele Constictie pupilars Stimuleaza digestia ‘Ajusteaza & altor organe Restabilese HOMEOSTAZIA + Neuronii BREGANGDIONARI(Gse intind de la SNC la gg) , secreta ACETILCOLINA pentru ambele sisteme Neuronii (ce intind de ACETILCOLINA (parasimpatic) sau ADREN. 22 la gg la organele periferice), secreta |ALINA (simpatic)CAP. 12 ORGANELE DE SIMT * Chemoreceptori— detecteaza stimuli chimici fotoreceptr:~detccteaza stimuli luminosi Mesancreeepor — dtestasastimulimecaniei Exteroreceptori — se afla pe suprafata corpului * Proprioceptori ~ se alain interiorul organismului (ex: mus¢! case) Jni scheletici, articulatii, OCHIUL= GLOBUL OCULAR ~ Organul vederii Structura sferica, PARTIAL mobila, plina ou lichid ~ INERVATIE: nerval optic (Il) - LUNGIMEA > LATIMEA Prezinta o portiune anterioara care proemina in afara sferci Extern CORNEEA, SCLEROTICA (rezistent, fibros) ‘ COROIDA, IRISUL, CORPII CILIARI (bine vasculariza RETINA - Contine 2 compartimente: * ANTERIOR — umozrea apoasa * POSTERIOR —umoarea vitroasa CAMERA ANTERIOARA = CAMERA, Get comee sini) POSTERLOARPUPILA. of 7 Orificiu lanivetul irisului(negrw) we Jatator (neste ee DE MUSCHI NETED ~ constrictor(ingusteaz® iit) y ae "ae NH i a cant trece prin pupily, ONFERA CULOARE OCHILOR i controlea” fibros dispus in strarari fului suspensor Joreta umoarea apoas CRISTALINUL — ¢ : pay oe ~ dise transparent, BICONVEX, dint-un material + Este ancorat de comp ciliari prin intemmediul ligame™' corPu . ‘UL CILIAR- modifica forma cristalinului (ACOMODARE) 5° Pleoapa Muschi Comeea dropt lateral Cristalin Muschi drept modial New optic CORNEEA- refracta lumina si o focalizeaza pe retina SCLERA- mentine forma ochiului sil protejeaza COROIDA- absoare lumina, contine vase de sange RETINA: = Seextinde anterior pana la portiunea posterioara a corpului ciliar + Are 2 straturi: « Extem —pigmentat, contine melanina, adera de coroida si absoarbe razele de lumina © Inter —alcatuit din tesut nervos , RETINA PROPRIU-ZISA ~ Stratul intem contine 3 straturi de neuroni :astonase (vedere * Neuroni receptori i eeu b ‘ceptori — 120 milioane de celule (vedere diurna) octuma) si 6-700 milioane de celule cu convr! Neuroni bipolari Neuroni ganglionari (multipolari) = neaza nervul optic > axonil form sermit vederea de Permit vederea in fs Laie eA Pn = percep contururile Perceperca detaliilor + obiectelor culori _ Se gasesc in numar mare la ator $i vier cu bastonage it si cele eu conur,detecteazs migearea din medial incon} ‘un pigment vizual numit RODOPSINA! Ug ) a acestui Partea proteicd (oP' pigment este diferiti in celulele cu bastonage $i intre diferitele tipuri de celule cu conuri. Acest fapt permite diferentierea culorilor si a intensitati Jumin Restul moleculei, derivaté din vitamina SS | A, este identic’ in toate celulele. Cand energia luminoasé stimuleaza celulele cu conuri $i cu bastonase, apar schimbiri rapide de forma ale rodopsinei din aceste celule.Aceste modificiri genereaza impulsuri nervoase la nivelul neuronilor bipolari si ganglionari, impulsuri ce sunt transportate prin intermediul nervului optic si al tractului optic edtre cortexul vizual cerebral, unde sunt interpretate. Disculloptié reprezints locul de origine al nervului optic. El nu confine receptori vizuali, fiind denumit astfel si 85Traverseaza comeea transparent Lumina travers 22 in continuare pupil, care fi modified forme © luminoasa si de distanta fajaide obiectul vizualizat- = Popita se mieyoreazd «dnd obiectl respect se afd in apropiere si lumina & Puternic’, si se dilati cfind obiectul este indepartal §! {in funofie de intensitatea lumina slabi. * Razele luminoase traverseaz apoi umoarea apoasd si ajung la cristalin, principal Structura cu tol in focalizarea imaginii. Prozesul de focalizare a luminii, bazat pe clasticitatea cristalinului, se numeste acomodare. Ciind obiectul privit este departe, cristalinul este aproape plat,iar dnd obiectul respectiv se afli in apropiere, cristalinul devine convex. Cristalinul, comeca, umoarea apoasa si cea vitroasé sunt medii refractare, adie& medii care focalizeaz’ razele luminoase si cauzeaza convergenia acestora cétre fovea central a retinei, unde se formeaza imaginea. Spatiul cuprins eu privirea de un ochi se numeste e4mp vizual extern, Cémpul vizual extern al unui ochi se suprapune cu cel al celuilalt ochi, aceasta suprapunere fiind rispunzitoare pentru perceptia unei imagini| 86a7 CORECTIE vICI: E-lentile divergent PIE-lentile mior! HIPERMETRO! convergente ASTIGMATISMUL Ientile torice (eu 0 curbura speciala) PRESBITIS' citit M- ochelari de IMAGINE NORMALA imaginea se formeaza pe retina MIOPIE imaginea se formeaza in fata retinei HIPERMETROPIE -: imaginea se * formeaza in spatele retinetURECHEA: -Urechea este organul auzului, i j de a le transmi rmate in impulsuri cortexul lobilor ~ Functia sa este de a receptiona undele sonore din mediv inconjurstor neuronilor din urechea inter. La acest nivel, undele sonore sunt transi < itive maj a Rervoase, care sunt transmise creierului. Ariile auditive majore s° an! temporali ai emisferelor cerebrale. ~ Urechea are trei componente: vibratiile + urechea externa - auricul (pinna) : canalul auditiv exterm, care conduce sonore jocinelul (malleus). * urechea medie - conjine trei ite si osicule. Acestea sunt cioe! ie - confine trei oase numite gi 0 1 al scdritei este conectat cu nicovala (incus) si scZrita (stapes). Capatul proximal fereastra ovala, care este in contact cu urechea intema. a in interiorul © urechea interna - contine o structura de forma unui mele, denumith cote eure ccareia se afl un lichid numit perilimfa, Vibratile perilimfei gener nervoase ce provoaca senzajia sonora Urechea Urechea ‘medic nigra Canal wuditiv inter Aurieul ‘canal audit Faringe La altitudini mi cantitate de aer cu presiune inaltd rimfne eaptivé in interiorul urechii medii. Acest aer ajunge, prin intermediul trompei lui Eustache, in faringe, determindnd o ,pocnitur’d”. La altitudini miei, aerul cu presiune inalta urcd prin trompa lui Eustache in urechea medie pentru a egaliza presiunile, determinénd 0 alti ,pocnituri”, 88Auzul este in unde Pereeptia vibratiilor sonore provocate de un obieet S transformate in — sonore, care ‘event Se propaga aceste vibra este aeul, care le confer undelor Sonor © Fre : . Ereeventa reprezinta numarul de vibrati ale aerului intr-o unitate de timp, deseon Seriaaeine . inal in cicli pe secunda sau hertzi. Hitensitatea sunctului variaza in funcfie de amy in decibel “ jrudinea undei sonore 1 6st exprimatd © Timbrul (cat wi. (calitatea) sunctului depinde de armonicele tonsle, eare variaza in functic de Obiectul care produce sunetul pulsuri mecanice. tiv extern gi se lovese ¢ transmis mai reaza secvential, Pe ree acjiuni mecanice ce transfonnd undele sonore in imi de timpan, pie itrund in meatul auditiv extern, traverseazA canalul audit departe celor ae Uundelor sonore provoaca vibratia timpanului, care este | i oase din urechea medie. Ciocane!ul, nicovala si scarija vib misurd ce sunt transmise undele sonore Ultimul os, scrija, vine in contact cl fereastra ovali. aflat la intrarea in cole. Vibraile frente} ovale provoacd modificdri ale presiunii perilimfet din cohlee. Vibeaile perlimfsi sunt transmise organelui lui Corti din interiontl cobleei. >, Matias incest scoped mieten wae west ee ener 4 \ % & a / z 3 / ‘Organul | | 3 & Unde snore NICO entrant RAE z i rc ne nna Seancs rotund’ Organul lui Corti consine dendritele neuronilor care formeazé Famiura cohleira a ‘aceste dendrite vin in contact cu celule ciliate. Membrana vestibulara din cohlee delimiteaza, in interior, o cantitate de endolimfa in jurul celulelor ciliate. Cand presiunea perilimfei se modifica, o membrana numita {GGA migcd celle clite, declansind impulsuri nervoase. Modificérile de presiune sunt transmise inapoi perilimfei, iar feresstra rotunda se bombeazd, pentru a micyora presiunea . 9Impulsuril le sunt en smise de-a lun, tre 1OBii emisterelor cerebrate gul ramus ‘itre GUSTUL; chleare a nervului vestibulocohlear ¢ inde are loc interpretarea sunctulu. -Este un si zolvare, imt bazat e subs a Substanjei sunt detect ubstante chimice dizolvateintr-un ichid. Dupi dizolv moleculele fate de mugurii gustativi ai limbii : be - Mugurii gustativi wae vrotiberanle aaa sunt localiza pe suprafita dorsal a mbit, find dispusi pe mici Tae ome papile,Paplele pot fi intlnite sila nivelul palatului moat, pereilor gclui si in zonele favecinate, dar important lor este minors, Cele 5 gusturi primare sunt : = dulee, acru, amar, s&rat umami orii gustativi ai papilelor si Pentru a declansa senzafia de gust, moleculele patrund in p ‘Aceste celule genereazi si stimuleaza celulele specializate gustative din mugusti gustat transmit impulsuri de-a lungul fibrelor nervoase etre ‘i mai departe cdtre creier. Dulb, unde nervi fac sinapsi cu neuroni ce duc la talamus. Neuronii impul surile c&tre obulltemporal, unde stimuli gustativi sunt interpreta. MIROSUL: _ Este un simt care necesita cont substanfelor cc urmeazi 2 fi detectate. Impulsurile nervoase tree P! din talamus transport actul dintre receptori $i moleculeleLa mirosirea un ci substante, molecule din substanta respectiva localizate i i Aceste celul ‘e in mucoasa porti a et 0. “ genereazé impulsuri nervoase care se propaga de-a lungu! A ; ; ttece prin bulbii olfactivi in tractul olfactiv, pan’ te lob frontal si fem OFA unde stimulii sunt interpretati, ‘Axon ‘Scoarfa cerebrala euronilor olfactiv a ‘cme ihideas ‘ ——=— a osu etmod 2 OSU etmoid) ~ Neuron’ Eptetiy = x ‘receptor alte, Ceuule oe sustinore Aen cota ‘halt ‘stat Ge mucus Bota pootins \ (cout gus) \ ote do ea mirosurilor Organismul uman poate detecta peste MINIM diferite, prove ‘lulele olfactive pot obosi rapid, iar constientizar diminueaza. ECHILIBRUL: -Simtul echilibrului deriva din activitatea urechii interne (unde are loc si auzul). -Contine o serie de canale spate in osul temporal, ce alcatuiesc un labirint. tul membranos si labirintul osos. - Labirintui urechii interme are dou’ componente: abi Labirintul membranos este cuprins in interiorul labirintului osos. Labirintul osos reprezinté sediul cohleei, vestibulului i al canalelor semicirculare si este umplut cu care scalda labirintul membranos. Perilimfa este asemanitor c u LCR, Labirintul membranos contine ‘GAdOLiMTA, care este asemanditoare cu lichidul interstigial. In interiorul labirintului osos se afla trei structuri numite canale semicirculare, care contin endolimfa si sunt conectate cu cohleea la nivelul unei regiuni numite vestibul. in interiorul vestibulului se gasese doua structuri numite utricula si sacula, unite printr-un canal subfire. Utricula si canalele se micirculare sunt asociate simtului echilibrului. onCanalele semicirculare g | ind conectat Cu utticula. La locul de aa unt dispuse la 120 de grade unul fatd de celalalt, fiec ; jonciune ev uriuta, fiecare canal prezint 0 portiune diatat, numita in care se gaseste un grup de celule senzitive ciliate. Canal semicircular exemo Inuma endolimfa din canalele semicirculare stimuleaz& celulele ciliate, generdnd impulsuri transmise fibrelor nervoase din vecinatate. Aceste fibre transport impulsurile cdtre creier, de-a hungul ramurii vestibulare a nervului vestibulecohlear. La rndul sau, creierul trimite impulsuri motorii mugehilor, care ajusteaza pozijia corpului, menjinindu-i echilibral, Miscirile mai pujin ample implicate in mentinerea posturii sau echilibrul static, apar printr- un mecanism usor diferit. in interiorul seculei i al utriculei se gasesc niste structuri de mici dimensiuni, numite MAG@UDE) Fiecare maculd este alcituité din celule ciliate si o membrana ce confine mici fragmente de carbonat de calciu numite otoliti (calculi). in urma unei schimbari usoare a pozitiei capului, presiunea exercitati asupra acestei membrane provoacd modificarea pozifiei otolifilor, care acfioneaz asupra celulelor ciliate. Acestea, la randul lor, genereazé impulsuri nervoase ce sunt iransmise prin nervul vestibulocohlear citre creier, care ajusteazi postura corpului prin impulsuri motoriitrimise cétre muschiGlandele end CAP.13 SISTEMUL ENDOCRIN ‘Octine produc dou’ tipuri de hormoni: (Sintetzate din colesterol) -cortizolul,cortizonul, estrogen roteine: jy —. . : mae Insulina, calcitonina gi hormonii hipofizari ang mont antidiuretic (ADH) si xitocind sine: ‘broxina, siadrenalina (cpineftina) Unele glande endocrine pre . Blande endocrine prezinté mecanisme de acfiune autocrine si paracrine * Autocrin - aetiunea unui i hormon asupra celulei ce Ia secretat. * Paracrin- BH crin- hormonii secretati de o eclulé endocring acjioneav asupra celulel imediata vecinatate, lor din AUTOCRIN PARACKIN Ce - mirimea unui bob de mazire - situati in partea infericara a creierului, intr-o depresiune a osului sfenoid denumits sella turcica (saua turceasc4), imediat inapoia chiasmei optice. HIPO} + Anterior = adenohipofiza + Posterior= neurohipofizi !! Neurohipofiza nu este o gland endocrind propriu-zisé, ci un rezervor al hormonilor produsi de catre hipotalamusul situat deasupra ei. 93~O tijd, denumita infundibu neurosecretoare din he ee Hea hipofiza de partea inferioara a hipotalamus sintetizeazd neurohormoni, eare sunt transportai de-a ungul '28, unde sunt stocati temporar. Acesti hormoni sunt ¢ din neuronii hipotalamici. in hipotalamu: Feeback hormoada citre ‘pofica 9 bipolar Ld cis ~ f iG a mh. \ lamusului. Celulele Jiberati ca astfel cresterea volumului sia presiunii sanguine HIPOSECRETIA: SESS (producere excesiva de urin’ si senzatie exeesiva de sete) Ocha ia ~ hormonul antidiuretic (ADH) = OXITOCINA a VASOPRESINA -Stimuleaza reabsorbtia apei si determinind — | -Celulele fintd ale acestui hormon sunt fibrele musculare netede din uter si glandele mamare, cl stimulénd astfel contractiile uterine gi eliminarea laptelui. La femeile ce alapteazi, secrefia de oxitocini este % 1 eo prin aetul oe ecto ~accelereazi cregterea organismului prin stimularea introducerii aminoacizilor sia proteinelor in celule, prin promovarea sintezci proteice si mobilizarea grasimilor. HIPOSECRETIA: (in copilarie) HIPERSECRETIE: [IRIN (in copilarie) 94TERRIER acuity ingrosarea si a cresterii cxagerate a {esuturilor moi: lanivelul fetei, mainilor si a labelor picioarelor. Tdezvoltarea glandei tiroide gi stimuleaza captarea iodului de ctre aceasta = controleaza sinteza si eliberarea tiroidieni ~ influenfeaza ereste a secretia unor hormoni numigi gluc ~ stimuleaza producerea laptelui pentru aldptarea nou-nascutului. 2 FEMEL: stimuleazi dezvoltarea foliculilor ovarieni in vederea producerii ovulelor BARRATI: stimuleazi producerea spermatozoizilor ___ FEMEI: maturarea foliculilor ovarieni si ‘ovulatia + stimuleazd secretia de estrogeni i progesteron de catre corpul galben BARBATI: LH stimuleaza producerea testosteronului la nivel testicular hormonilor ea tisulara gi stimuleaz ocorticoizi. ti GLANDA TIROIDA: - este situatd in fesuturile moi ale gatului, in fafa laringelui. - compuséi din doi lobi laterali interconectafi prin intermediul unei benzi de jesut numite istm. - varful fiecdrui lob se situeaza lateral de treimea inferioard a cartilajului tiroidian al laringelut, iar baza se all lateral fafa de porjiunea superioara a traheci. - Unitatea funetionald a glandei tircide este reprezentati de foligulultiroidian - Glands tiroida secreta trei hormoni principali: * Tiroxina (T3) + Triiodotironina (14) Funeti Tf TA * Calcitonina accelereazi rata metabolismului celular regleazi cresterea si stimuleaz maturarea SN stimuleazd activitatea enzimelor asociate cu metabolismul glucozei cresc rata metabolismului bazai, la fel ca gi cantitatea de oxigen consumati de clire celule si cantitatea de cdldura produsi. stimuleaza si cresterea numSrului de receptori din vasele sanguine, avand un rol in menginerea presiunii sanguine. 95HIPOSECRETIE CRETINISMUL (copay Geficees ~ tached cepieres, ~ exndiaiee (giobi ocala PEEP? MIXEDEMUL (adeity - reseres i greats MIXEDEM (CRIGRORIATS ceziezcs nivelul de calcin din singe si exce amisgonisml parschormonaiai secretat de glands parstiroids. Calcitonina scade nivelul calciului in singe si crete depunerea acestuia in oasc. pe cind parathormonal are efecte inverse.GLANDELE PARATIROIDE: 4 a’ reabsorbtia Ca in rubi renal Pa reabsortia Ca la nivelal ‘macoasel iatestinale 6 HERES: deformirile i scdderea densitatii oaselor => tumori paratiroidiene PANCREASUL: un organ glandular de dimersiuni mari - forma aplatizata, localizat in cavitatea abdominala, - functie digestiva (ENZIME. DIGESTIVE) + functie enc ,insule” de fesut endocrin intr-o ,,mare” de fesut reabsorbtie Ca din oase (osteoclaste) 9 tumori paratiroidiene sub stoma, intr-un pliu al mezenterului \docrind (INSULINA / GLUCAGON) e produc e decit cel ime di ce produce enzime digestive INSULINA GLUCAGON ~hommon proteie compus din SI de aminoacizi asamblafi in doud lanturi proteice ~ actioneaza in intregul organism, stimulind intrarea moleculelor de glucozA in celule si, astfel, ~ produsa de catre, Julele beta din insulele Langerhans, duy sstia de alimente. celulele beta sunt inactive, organismul este lipsit de insulind . celulele din organism dispun de un numar redus de receptori pentru insulins. Tprodus de celulele alfa din insulele Langerhans in lipsa aportului alimentar. ~ stimuleazé degradarea glicogenului (glicogenolizi) la nivelul ficatului => rezulta molecule de glucozd, care sunt eliberate in singe. : pe cind insulina il scade - promoveazi gi gluconeogeneza, ce reprezinta formarea glucozei din aminoacizi si molecule lipidice acide. Efectul acestui proces este indepartarea aminoacizilor din singe. 7In ambele tipuri de diabet, in celule nu Pitrunde suficienta giucozs pentru un metabolism normal, rezultatal find lipsa de *gului organism si o stare de oboseala. Rinichiul pemmite eliminarea ite in exces in sdnge, rin urina. Astfel, concentratia glucozei fn urind creste iar rinichii elimind multi apa pentru a o dilua. Prin urmare, o persoana diabetica va urina freevent si va suferi de o senzatie exeesiva de sete. (POLIURIE + POLIDIPSIE) oo eliberarea de insulina din pancreas INSULINA favorizeaza intrarea ¢ celula oN Ea eliberarea de insulna Mentinerea homeostaziei~ glande pereche localizate 1a polul superior al rinichilor. - doui portiuni: medulara, in centr i ferie ior). \edulara, in centru si corticala, la periferie (la =e ‘a SN Simpatic * CORTICALA secreté hormoni ce contribuie la reglarea echilibrulul mine functiilor lucitoare ale organismului. " i regleaz’ Mineralocorticoizii au ca reprezentant ALDOSTERONUE, Acesti hormen! re i fluidele corporale. concentratia de electrolifi, in special sodiu si pot Glucocorticoizit au efecte asupra metabolismului carbohidratilor, p' acelasi timp, ei stimuleazi vasoconstricia si au rol antiinflamator. importanti glucocorticoizi = RE Secretia glucocorticoi: hormonul adrenocorticotrop (ACTH) din adenohipotiza . Hormoni steroizi, care influenjeaz’ caracterele sexuale. Acesti di ze Si roteinelor si lipidetor. In nul din cei mai lor este reglati de cdtre hormoni suplimenteazd cantitatea, mult mai mare, de hormoni sexuali produgi de citre gonade. Catecolamine, ce includ fight or flight”. , (epinefrina) (norepinefrina). Ambii hormoni pregatesc organismul pentru ef fort fizic intens gi reactia HIPOSECRETIA Boala ADDISON HIPERSECRETIA Sdr, Cushing © este insofitd de un dezechilibru al sodiului si al potasi i, un ten it la culoare, deshidratare, hipotensiune io stare generala de slabiciune @ este insofit de umflarea fefei, hipertensiune si slabiciune mus‘ generalizata cular boala ADDISON 99 sdr. CUSHINGCAP. 14 SANGELE nismului- Sangele este unul dintre TES i rE ale org UTURILE CONJUNCTIVE ale organism Sangele transporté O2 de I din met plimani Ja plaman a celle gi COZ rezulat din metaboUSTN —aanes > reprezinti aproximal jular la Sangele confine . 8% din greutates globule rogii, corporal. = globi a & eee > mai vascos decat apa = 92% apa > pl intre 7,35 1 7.45 - 7% proteine ~ 1% ioni: sodiu, calciu, bicarbonat, clor $i potasiu > produsi de degradare rezultati din metabolismul celular, horm dizolvate si proteine cu rol in coagulare oni, nutrienfi, ga2¢ 1 Dupi cosgularea stingelui si indepirtarea proteinelor de coagulare din plasm’, iinet fluid care se numeste SER. Serul este de cbics folosit pentru studi imunologice # © SS8S°° anticorpi pentru terapia imuni, PROTEINELE PLASMATICE: “cronoenEw% | > menfin presiunea osmotic’ a sangelui si contribuie la vascozitatea acestuia sant partial responsabile pentru menfinerea unui anumit pH sanguin. transporta, de asemenea acizi grasi $i hormoni © gama globuline sunt molecule de anticorpi produse de catre sistemul wun ca parte a rispunsului imun. Aceste molecule se combina ‘in mod specific cu substantele care au stimulat formarea lor (antigene); le reprezinti un mecanism primar al apirarii organismului. © alfa globuline © beta globuline > produs de fiat > impreuna cu alte proteine, fibrinogen este implicat in procesul de coagulare Proteinele plasmatice rimén in general in fluxul sanguin, deoarece ele nu pot traversa cu uyurinfS peretii capilarelor sanguine. in citculaje, ele favorizeazi osmoza moleculelor de apa din fluidele tisulare in fluxul sanguin. 100ERITROCITELE, ‘GLOBULELE ROSU/ HEMATI: Rolul lor principal in of numit HEMOGLOBINA, 5lobulele rosi a - Globulele rosii nu sunt cclule adevarate, deoarece au o organizare interna sau organite > sunt niste saci plini cu hemoglobind, si din acest motiv sunt une corpusculi rosii. Globulele rosii circula in sange aproximativli0 d& ile, | ent, anism este si transporte 02, funetierealzata de un PIE confinut in citoplasma lor. redusf, nu au nucled fori numite ru cub de © Q - 4,8 milioane pe milimet © G~ 5,4 milioane de globule rosii pe microlitra (milimetru cub Celulele imbitranite si Bc cele deteriorate sunt inghiite si distruse de celulele socitare (mactofage) din: scoctTt fagocitare (1 ge) din: tgccoctrt & + spling, 78 + ficat pamocr + maduva osoasa. 25 bara ‘ie eae HIFERTON 10TON HIPOTON “ patru lan{uri polipeptidice (2 alfa, 2 beta) Fiecare lant este alcatuit din aproximativ 150 de molecule de aminozcizi. Fiecare lant polipeptidie al moleculei de hemoglobind este atasat unei grupari hem, Aceasti grupare confine un atom de fier Deoarece o molecula de hemoglobind are patru grupiri hem, aceasta poate transporta patru molecule de 02 => OXIHEMOGLOBINA Hemoglobina combinata cu CO2 => CARBAMINOHEMOGLOBINA pe HEM grup te Ptaet vitrocit ‘ Pane lant 102Monoxidul de carbon hemoglobin size lags © U8 82 tore cese combi apd cu oni deers oxigenul, molecule a coer demoleculs, printr-o legditurd mai puternicd decit cea cu moarte prin lipsi de oxigen ‘educ cantitatea de oxigen transportati de hemoglobini si pot ¢au22 DISTRUGERRA GLOBULELOR ROSH: Fe-> transportat in maduva osoasa * GLOBINA - > proteina reabsorbita © HEM > biliverdina > bilirabina > urobilinogen BBourverona “> ANEMIA: deficitul globulelor rogi din sénge Anemia FERIPRIVA -datorata deficien{ei Fe din alimentatie. -organismul nu reuseste si sintetizeze hemoglobins, iar capacitatea de transport a oxigenului la celule este redusd. -pacienti se simt epuizati, deoarece producerea de ATP incetineste in conditii de lips 02. Anemia PERNICIOASA -datorata lipsei vitaminei B 12 sau deficienfei unei glieoproteine numita factor intrinsec, esenfialé pentru absorbfia vitaminei B12 din alimente. -sunt ambele necesare pentru maturarea globulelor rosii. Fara aceste substanje, ‘membranele eritrocitelor imature se rup cu usuring& sinu vor rezista condifilor chimice din mediul circulator. -globulele rosii sunt mari si palide.APLASH@XD [Anemia APLASTICR au se pot produce globule rosii- = medicamen tele, substantele toxice st radiapile gamma pot cauza asfel de anemil. SICLEMIA AY = hemoglobins contine un inoacid nepotrivit in lanl poipeptidic beta, datortt unui defect al genei care codified po! ~ in conditii de deficit de oxigen. molecula anormal a hemoglobinei face legaturi incrucigate cu alte molecule de hemogiobina, dind nastere la Cristalele deformeaza celula, determi find-o si iao formi de secerii (forma literei »C”). -celulele deformate se rup usor sau sunt locate la nivelul capilarelor, cauziind lipeptidul. TALASEMIA GRUPELE SANGUINE: obstructii. ~ afeojiune mostenit, = organismul nu poate sintetiza corespunzitor ‘unul sau mai multe lanfuri polipeptidice din structura hemoglobinei. ~globulele rosii sunt fragile gi sunt rapid indepirtate. AYA ML ay 4b Arta es Ant 108Funetia lor primard este s4 apere jesuturile impotriva infectiilor gi @ substantelor straine organismului. -Un adult are aproximativ - Toate leucocitele patrund Existé dowd tipuri de globule albe: © granulo © agranulocitele : monocite si limfocite [__NEUTRORIGEDE 0% . s prin DIAPEDEZA iar unele i maturare in alti parte, Leucocitele triiiese efiteva ore sau cde barote de singe. termina procesul de {in functie de tipul lor; morocie Je : neutrofile, eozinofilele si bazofile | HOANORILELE% —| -Granu lele lor se coloreaz cu coloranti neutri $i au o culoare purpurie. -Nucleul neutrofilului are de obicei intre doi gi cinci lobi, iar celula adesea este numitd leucocit polimorfonuclear (PMN). - Funcfia principal a neutrofilului este fagocitoza; -Neutrofilele se adund rapid la locul unei infecyii. ~Granulajile bazofilelor se coloreazi cu coloranji bazici si apar albastre. -Isi indeplinese funciiile in reactii alergice giin cursul inflamatiei. “Granulajiile cozinofilelor se coloreaz cu coloranti acidofili $i apar rosii “Agi indeplinesc functiile in reacii alergice gi in cursul inflamatiei lasma. jimfocite ~Limfocitele nu au granulatii in cit - Sunt de dou tipuri: limfocite B gi ic © Limfocitete B sunt stimulate de Ag ,ele prolifereaza si devin plasmocite. Plasmocitele produc Ac care intra in circulatie si interactionezd cu microorganismele(Ag) care au stimulat producerea lor. Interactiunea duce in general la distrugerea microorganismului, Limfocitele B se “Au un nucieu foarte mare, ce prezinté 0 depresiune pe una din margini. -Monocitele se strecoara prin peretii capilarelor prin DIAPEDEZA si inua in mediul tisular, unde realizeaz fagocitoza microorganismelor. in fesuturi, monocitele se transforma in celule fagocitare mari, numite macrofage. Macrofagele initiaz raspunsul imun prin fagocitarea microorganismelor gi prin prezentarea antigenelor confinute in aceste microorganisme, limfocitelor, in nodulii 105alli in singe yin moduli Ti : _ limfatici, limfatici. * Limfocitle Tse gasesc si ele in noduli imfatici si in sénge. inainte s& ajunga in nodulii limfatici, celulele tinere se matureazi ‘in timus. Cind sunt stimulate ! ! ! de antigene, limfocitele T pleacd din | ® nodulii limfatici spre locul infectici unde interactioneaza cu ; microorganismele 5 le distrug, MONOCITE > sange MACROFAGE > tesuturi » LEUCOCITOZA ~crese nr. de limf fectie bacterian , fi focite : o in! a, es » LEUCOPENIE ~ scad nr, de limfocite TROMBOCITE; Plachetele sanguine (numite si trombocite) sunt elemente ale sngelui produse in miduva osoasi. Practic, plachetele nu sunt celule, deoarece sunt alcatuite din fragmente de citoplasma inconjurate de membrani. Ele se formeazi in maduva: rosie osoasa din celule mari, numite ey megacariocite, derivate din hemocitoblasti. Din citoplasma megacaricci telor se desprind mict fragmente, care sunt delimitate de membrana si sunt apoi eliberate in circulatie. Numérul lor este de aproximativ Plachetele functioneazA in dowd procese importante: > formeaza agregate plachetare (hemostaz’) > implicate in mecanismul de coagulare a sangelui. Formarea cheagului de singe apare in cazul leziunilor mai mari suferite de vasele de singe. ‘Acest proces determina formarea unei mase de fibre proteice, celule sanguine si plachete, care repari leziunea suferit8. Elementele implicate in coagulare se numese factori de coagulare. CAnd fesutul sau vasul de sange este Iezat, mecanismul de coagulare a séngelui este activat, fie pe calea intrinsecd, fie pe cea extrinsec3. implica factori care se glsesc numai in singe este inifiata de factori din afara fluxului sanguin. Exista situafii in care cheagurile de sénge pot afecta organismul. De exemplu, se poate forma un cheag de sange intr-un vas rigidizat, prin depunerea unei placi aledtuite din colesterol. Colesterolul, impreuni cu alte lipide, se depune pe peretele interior al vaselor si cauzeazi 0 afectiune numita ateroscleroza. 106Plicile de colesterol stimuleazd, de asemenea, i) tromboza. Un cheag format astfel se numeste_ | HERB Acesta poate impiedica uxul sanguin in k arterele coronare si poate cauza afectiunea numita \ Cénd cheagul saz in alti parte a organismului, el se numeste =. jar } afectiunea cauzati, embolic. CALEA INTRINSEC, A INTRINSECA A COAGULARIL CALEA EXTRINSECA A COAGULARIL | XI Xia XI — Xia IX — Xa ea VII —> Villa) (XK —> Xa x Xa TROMBOPLASTI TROMBOPLASTINA CALEA INTRINSECA, ‘TROMBOPLASTINA | PROTROMBINA > TROMBINA FIBRINOGEN -> FIBRINA solubit GB insotubita 107c , AP. 18 SISTEMUL CARDIO-VASCULAR INIMA: + este organul ce indepl in sistemul panos - este alcatuita din: doua ventriculele si ii ~ are aproximativ merimea unui puma’ = este i oni - See cavitar, de forma conica, _entreste mai putin de ojumaate de kilogram, forace, in mediastin, aproximativ intre 2-5 coast. - se afl anterior de co! z ATRIILE sunt Gaivitafile’de uimplere cu singe ale inimii ‘angele care se intoarce prin vene de Ia fesuturi intr’ in atri si este menginut acolo pind cind ventriculele se golese. Fiecare airiu are o prelungire plat, increta, denumité AURICULA (urechius2), ce se ‘umple cu singe atunci cénd atriul este plin. Auricula creste capacitates atrial AD se golese trei vene; vena eavi superioard, care duce singele dela cap si gat, vena cavi inferioars, care aduce sAngele din regiunea inferioart a corpului, si sinusul coronarian care primeste sngele de la mugchiul cardiac sl conduce apo! instru dept. AS primeste sdnge de la pliméni prin intermediul venelor pulmonare. > VENTRICULELE sunt situate inferior fafa de atrit si sunt Eaviti{ile eu POT de pompi ale ‘yp pompeaza singele I plimdni, iar VS pompeazi singele Ia organele, tesuturile si celulele organismului. 302Artera pulmona Vena pulmonata Auiu stang Valvula mitrala Ventiicul stang In organism exist dous circuite cardiovasculare principale. ; > se extinde de la inima la pliméni i inapoi la inima > s¢ extinde de la inima la cclule $i inapoi la inima Cap sibrate Vena cava anterioara pulmonara hepatica Aorta Vena Trunchi si picioare 109Incepe in pertea dreapti a inimii, Sangele colectat de la organe intra in airiul drept. Acest singe este sirac in oxigen si bogat in dioxid de carbon. Singele trece printr-o valva (TRICUSPIDA) din atriul drept in ventriculul drept. Ventriculul drept pompeaz apoi singele in pliméni prin arterele pulmonare. La nivel pulmonar, dioxidul de carbon pardseste sangele 41 intra in alveolele pulmonate, in timp c¢ oxigenul trece din alveolele pulmonare in singe Apoi, sdngele bogat in oxigen se intoarce prin 4. venele pulmonare in partea sténga a inimit, inchizand astfel circulatia pulmonar ~ CIRCULATIA SISTEMICA: é Incepe in partea stfingii a inimii, Sangele intra in atriul sting, apoi trece printr-o valva in yentriculul siéng, Ventriculul stang pompeaza sdngele bogat in oxigen in aorta, cea mai mare arteri din organism. Din aorti séngele este distribuit edtre alte artere ale circulatiei sistemice. Prin aceste artere, singele circuld cdtre cap, torace, regiunea abdominala gi alte parti ale organismului. L nivel celular, singele elibereaza oxigenul si preia dioxidul de carbon. Séngcle bogat in dioxid de carbon (gi sdrac in oxigen) sc intoarce la inima prin venele sistemului cardiovascular si venele cave. Cénd ajunge la inima, singele intra in atriul drept, completand in acest fel circula . VALVELE CARDIAC! Valea palmonara 110ATIA CORONAR! Deoarece inima se afla intr-o activit nti ca trebui it shige’ Arterele cate hi Tircizoaed lage sunt erat conare: vasele care reneazA MUSH. sardiac sunt vencle cornare,Arterlecoronarefumizeazi snge oxigenat muscu es7di2e ilterior, singele sirac in oxigen este drenal de cdtre venele coronare, il conduc in siousal coronarian Sinusul trimite sdngele in atriul drept. Obstructia prelungiti a arterelor coronare prin cheaguri de singe CORONARIANA. Aceasta afectiune poate produce moartea cel cclulele miocardice mor, apare infarctul miocardic, cunoscut gi sul je alimentati permanent CU se numeste TROMBOZA Julclor miocardice. Cand tb numele de ATAC DE ARTERA se CORONARA STANGA CORONARA DREAPTA *. ARTERA CIRCUMFLEXA ARTERA DESCENDENTA ANTERIOARA ISTEMUL EXCITOCONDUCTOR: Contractiile celulelor musculare cardiece nu sunt initiate de impulsuri venite de la sistemul newos, Inima inifiaza si distribuie impulsuri nervoase pentru a determina contractia celulelor miocardice printr-un fesut specializat, denumit fesut excitoconductor. Fibrele musculare cardiace ale sistemului excitoconductor se contract gise relaxeazA pe tot parcursul vietii unei persoane fira interventia sistemului nervos. > Prima componenti a sistemului excitoconductor consti din celulele (SA). Aceasta masa de celule musculare cardiace prevazute cu autoritmicitate este situata in peretele superior al atriului drept. Impulsurile generate de nodul sinoatrial ajung, in cele din urma, in toatd inima. Nodul SA determina ritmul contractiilor cardiace, de aceea este cunoscut ca stimulator cardiac (pace-maker) Nodul SA se depolarizeaza, fara sntervengie nervoasé, de 70-80 de ori pe minut. Unda de depolarizare initiatd in nodul SA ul sinu: stabileste rit . este situat in septul interatrial (intre cele doud atrii). Impulsurile care ajung la nodul AV se transmit unui grup mai voluminos de fibre, cunoseut sub numele de fascieulul His, situat in septul interventricular. umy SE ve fom in dou ram dept i stnga ce se contin SHBEETE "terea impulsurilor ¢ distribuic in miocard ‘cular, asigurand transmiterea imput necesare contractiei acestuia hl venient ie Nodut sinusal Ramura stanga’a fasciculului His ‘Transmiterea impulsului prin sistemul conductor al inimii poate fi inregistratd prin ‘eetrcardiogrami (ECG), Pe o electrocardiogrami normala se disting trei unde care apar in fiecare ciclu cardia . > Prima unda, [MINIM este o unds ascendentd care indica depolarizarea atriilor gi | distribuirea impulsului de la nodul SA, prin atrii, spre nodul AV, determindnd contractia atriala > A dous und’ este SIIIMNMINIRE, alcituit dintr-o unda descendenta, urmati de o unda ascendenta largi si apoi de o und’ descendenta. Acest complex reflecta depolarizarea ventriculelor. » Apoi umneazi o deflexiune rotunjita, numité [INE Aceasia reprezinta repolarizarea ventriculara a2CICLUL CARDIAC: Alternana contractiilor si relaxarilor cavitijilor cardiace reprezinid ciclul cardiac > Termenul sistola se refera la contractiile inimii; » Termenul diastola se referd la perioadele de relaxare ale inimii. Prin cardiac este alc3tuit din sistola gi diastola. ; In timpul sistolei ventriculare ( Sauslt exe pompat afard), atriile sunt in diastold si s¢ cael oH singe. Cind presiunea singelui in atriio depigeste pe cea din ventricule, forja exereliatt singe asupra valvelor atrioventriculare determina curgerea acestuia in ventricule. comme ne sanguind in ventricule creste, iar in timpul contractiei singele curge fie in artera pulmonar, in aorta. Cantitatea de singe pompata de un ventricul in timpul fiecirei sistole este a bata Cantitatea de sénge pompati de un ventricul pe minut se numeste debit cardise: i Inima bate de aproximativ 70275 de ori pe minut, iar un ciclu cardiac are o durata m micd de o secunda, * Deoarece volumul bataic la un adult este in medic de debitul cardiac mediu este de aproximativ sanguina este controlata de modificdrile de presiune, iar sangel orificiu disponibil. urmare, ciclul mit yolum roximativ 70 ml de singe, Circulatia Je va curge prin orice sas giginy sae is topeca Cand valvele atrioventriculare se inchid, inima emite un zgomot, reprezentat prin ei [EBB Acesta este primul zgomot cardiac. Apoi, singele curge prin artera pulmonar , var valvele semilunare se inchid. Acest sunet este deseris onoma topeic prin I Astfel, zgomotele cardiace sunt descrise ca [EEN Zgomotele cardiace anormale, uri sufluri, indica de obicei o afectiune a valvelor. Zgomotele cardiace pot fi ascultate cu ajutoru stetoscopului, 13Actere bazlord Garotica ircern Carctida extern’ Vena juguard extern’ Ven jugular’ tern’ Artere vertebrole Artera carctid’ comuna Artera axial Crosa (c&tfa) aort ‘Vena cava super Vena cava hferioa ‘Artere pumonere Vene pumonare teima Funchil celac Vena hepatics Vena renal’ Artera renee Vena gonadic’ Artera gonadca Vena llac comund ‘Artera llac8 comune Astera lac’ intern’ Vena tac’ Intern’ Vena lac’ extern Attera ilacé externa Artera poltee Vena popttee Vena safer’ mic8 Artera tibia enterioar’ Artera tibial posterioar’ Artera perontera Vena tibia arterloar®/posterioard ‘Arc venos dorsal \Vene digtele corsaie Artera arcuats. Artere dgtale dorsalearterial Homeostazia organismutui presupune ca fluxul sanguin si fie reglat, iar presiunea eal creierul, sf fie mentinutd int-un anumit interval. Presiunea arterial crescuta poate afecta inima, Tinichii si alte organe, in timp ce presiunes arterialé scazut poate duce la un aport insuficient de oxigen si nutrienti la nivel celular, > Fluxul sanguin poate fi reglat de sau din alte regiuni ale sistemului nervos, si de diferite substanje chimice prezente in organism. Centrul vasomotor este alcdtuit dint-un grup de neuroni simpatici situati in medulla oblongata (bulbul rahidian) a creierului. Din acest centm pornese impulsuri spre muschii netezi din perejit arteriolelor si, astfel, se controleaza diametrul vaselor sanguine si presiunea sanguin’. Acest control ajuti la menginerea unei presiuni arteriale constante in organism. Scidderea numarului impulsurilor simpatice determina vasodilatatie gi o presiune arterial mai mich. alta forma de reglare este prin intermediul taroreteptorlor. ‘Acestia sunt grupuri de neuroni situati tn arterele mari ale gatului si toracelui, ca aorta si arterele carotidiene. Baroreceptorii trimit impulsuri pentru a creste sau a scdea activitatea miocardului, si astfel regleaz fluxul sanguin. = » Anumiti neuroni sunt sensibili la unele substanje chimice din singe. Accsti neuroni, numiti unt grupati in doud mase de fesut, localizate la nivelul rami~ ficatiet arterei carotide comune in arterele carotide externa si interna, Gruparile sunt numite corpusculi carotidieni. Alti chemoreceptori se gisesc in corpusculii aortici, mici mase de jesut localizate in apropicrea aortei. Chemoreceptorii reactioneazi la concentratii anormale de 02, CO2, H. > Circulatia poate fi reglatd, de asemenea, de entrii din|cortexul|cerebral. De exemplu, in cursul perioadelor de furic intensa, neuronii corticali trimit impulsuri la hipotalamus si apoi la centrul vasomotor. In timpul episoadelor de depresie profunda, prin aceeasi cale, presiunea sanguind poate fi sc&zuti. v Anumite substanfe chimice pot afecta presiunea arteriala, producdnd vasoconstrictie. Dou’ exemple de substanje care acfioneaz in acest fel sunt epinefrina (adrenalina) si norepinefrina (noradrenalina). Ambele sunt hormoni produsi de glandele suprarenale si pot oreste frecventa cardiacd gi astfel fluxul sanguin. Alt hormon, hormonul anti- diuretic ( ADIL) eliberat de hipofiza posterioard, determina vasoconstrictie prin reglarea cantitafii de apa din sange. Autoreglarea sfineterelor precapilare controleazii fluxul sanguin in patul capilar, faciliténd intrarea unei cantitai mai mari de sénge in tesuturile mai active. [secu] Socul este o afectiune care se manifest& atunci cénd sistemul cardiovascular nu reuseste si fumizeze suficient oxigen i nutrienji celulelor organismului. Aceasti situatie poste determina moartea celularé. us