

C
ORINT

Conform
modelelor
stabilite
de MEC

BAC
BIOLOGIE
Noțiuni teoretice și teste
pentru clasele a XI-a și a XII-a

Silvia Olteanu • Adriana Neagu

Florina Miricel • Corina Gheorghe
Ana Sandu
 CONŢINUTURI –
CONŢINUTURI –
CLASA
CLASA
A XI-A
A XI-A

1.1.ALCĂTUIREA
ALCĂTUIREA
CORPULUI
CORPULUI
UMAN
UMAN

TOPOGRAFIA
TOPOGRAFIA
ORGANELOR
ORGANELOR
ŞI A ŞI A ALCĂTUIRE
ALCĂTUIRE
– FUNCŢII
– FUNCŢII
SISTEMELOR
SISTEMELOR
DE ORGANE
DE ORGANE
ORGANELE
ORGANELE – sunt–alcătuite
sunt alcătuite
din grupări
din grupări
de celule
de celule
şi ţesuturi
şi ţesuturi
care s‑au
carediferenţiat
s‑au diferenţiat
în vederea
în vederea
îndeplinirii
îndeplinirii
anumitor
anumitor
funcţiifuncţii
în organism
în organism
SISTEMELE
SISTEMELE
DE DE– sunt–unităţi
sunt unităţi
morfologice,
morfologice,
alcătuite
alcătuite
din maidinmulte
mai multe
organeorgane
care îndeplinesc
care îndeplinesc
anumiteanumite
funcţiifuncţii
ORGANE
ORGANE ale organismului:
ale organismului:
de relaţie,
de relaţie,
de nutriţie
de nutriţie
şi de reproducere
şi de reproducere
CORPUL
CORPUL
UMANUMAN
– este–uneste
tot un
unitar
tot unitar
din punct
din punct
de vedere
de vedere
morfologic
morfologic
şi funcţional
şi funcţional
alcătuitalcătuit cap cap
din: din: – partea
– partea
craniană,
craniană,
corespunzătoare
corespunzătoare
neurocraniului (cutia craniană)
neurocraniului (cutia craniană)
– partea
– partea
facială,facială,
corespunzătoare
corespunzătoare
viscerocraniului (oasele(oasele
viscerocraniului feţei) feţei)
gât gât – partea
– partea
posterioară
posterioară
– nucală
– nucală
(ceafa)(ceafa)
– partea
– partea
anterioară
anterioară
– gâtul–propriu‑zis
gâtul propriu‑zis
trunchi
trunchi– torace
– torace
– cavitatea
– cavitatea
toracică
toracică
(muşchiul
(muşchiul
diafragm
diafragm
separăsepară
formatformat cavitatea
cavitatea
toracică
toracică
de ceadeabdominală)
cea abdominală)
din: din:
– abdomen
– abdomen
– cavitatea
– cavitatea
abdominală
abdominală
– pelvis
– pelvis
– cavitatea
– cavitatea
pelviană
pelviană
membre membre membrele
membrele centuracentura
scapulară:
scapulară:
leagă membrele
leagă membrele
alcătuite
alcătuite
superioare
superioaresuperioare
superioare
de trunchi
de trunchi
din: din: alcătuite alcătuite
porţiunea
porţiunea
liberă:liberă:
prezintă
prezintă
3 segmente:
3 segmente:
– centuri
– centuri
din: din:
braţ, antebraţ
braţ, antebraţ
şi mânăşi mână
– porţiuni
– porţiuni
libere libere membrele
membrele centuracentura
pelviană:
pelviană:
leagă membrele
leagă membrele
inferioare
inferioareinferioare
inferioare
de trunchi
de trunchi
alcătuite
alcătuite
porţiunea
porţiunea
liberă:liberă:
prezintă
prezintă
3 segmente:
3 segmente:
din: din:
coapsa,coapsa,
gambagamba
şi piciorul
şi piciorul

5 5
 PLANURI
PLANURI
ŞI RAPORTURI
ŞI RAPORTURI
ANATOMICE
ANATOMICE
ALE CORPULUI
ALE CORPULUI
UMANUMAN

{ {
– este– tridimensional;
este tridimensional;
Corpul
Corpul
uman: – are–simetrie
uman: are simetrie
bilaterală;
bilaterală;
– este– străbătut
este străbătut
de 3 de
axe3şiaxe
3 planuri.
şi 3 planuri.

AXELE
AXELE
corespund
corespund
dimensiunilor
dimensiunilor
spaţiului
spaţiului
şi se şi
întretaie
se întretaie
în unghi
în unghi
drept.drept.

Nr. crt.Nr. crt. AXELEAXELE

CORPULUI UMANUMAN
CORPULUI PARTICULARITĂŢI
PARTICULARITĂŢI
superior – cranial
superior – cranial
1. 1.Axul longitudinal / vertical
Axul longitudinal = în lungimea
/ vertical corpului:
= în lungimea corpului:
are 2 poli:
are 2 poli:
inferiorinferior
– caudal
– caudal
anterior
anterior
2. 2.Axul sagital / anteroposterior
Axul sagital = al grosimii
/ anteroposterior corpului:
= al grosimii corpului:
are 2 poli:
are 2 poli:
posterior
posterior
stâng stâng
3. 3.Axul transversal / orizontal
Axul transversal – al lăţimii
/ orizontal corpului:
– al lăţimii corpului:
are 2 poli:
are 2 poli:
drept drept

PLANURILE
PLANURILE
corpului umanuman
corpului trec prin
trec câte
prin două axe. axe.
câte două

Nr. crt.Nr. crt.

PLANURILE CORPULUI
PLANURILE CORPULUI PARTICULARITĂŢI
PARTICULARITĂŢI
•   este• dispus
 este dispus
verticalvertical
şi esteşiorientat paralelparalel
este orientat cu fruntea; trece prin
cu fruntea; treceaxul
prin axul
longitudinal şi transversal
longitudinal şi transversal
1. 1. FRONTAL
FRONTAL •   împarte
•   împarte
corpulcorpul
într‑o într‑o
parte anterioară (ventrală)
parte anterioară şi una şiposterioară
(ventrală) una posterioară
(dorsală)(dorsală)
•   exemple:
•   exemple:
nasul este
nasulsituat
este anterior, iar coloana
situat anterior, vertebrală,
iar coloana posterior
vertebrală, posterior
•   este• perpendicular
 este perpendicular
pe cel pe
frontal şi străbate
cel frontal corpulcorpul
şi străbate dinainte înapoi,înapoi,
dinainte
trecândtrecând
prin axul
prinlongitudinal şi sagital
axul longitudinal şi sagital
2. 2. SAGITAL
SAGITAL •   trece
• prin
 trecemijlocul corpului
prin mijlocul ca un plan
corpului ca undeplan
simetrie
de simetrie
•   exemple:
•   exemple:
ochii sunt
ochiiaşezaţi laterallateral
sunt aşezaţi faţă defaţă
nasde
şi medial faţă defaţă de
nas şi medial
urechiurechi
•   este• perpendicular
 este perpendicular
pe cel pe
frontal şi sagital
cel frontal şi treceşiprin
şi sagital treceaxul
prinsagital
axul sagital
şi transversal
şi transversal
•   împarte
•   împarte
corpulcorpul
în: – partea superioară
în: – partea (cranială)
superioară (cranială)
3. 3. TRANSVERSAL
TRANSVERSAL
– partea inferioară
– partea (caudală)
inferioară (caudală)
•   exemple:
•   exemple:
nasul enasul
situate cranial faţă defaţă
situat cranial gură,
deiar genunchiul
gură, este este
iar genunchiul
situat caudal faţă defaţă
situat caudal şoldde şold

6 6
 2.2.FUNCŢIILE
FUNCŢIILE
FUNDAMENTALE
FUNDAMENTALE
ALE ORGANISMULUI
ALE ORGANISMULUI
UMANUMAN

2.1. FUNCŢIILE
2.1. FUNCŢIILE
DE RELAŢIE
DE RELAŢIE
2.1.1.2.1.1.
SISTEMUL
SISTEMUL
NERVOS
NERVOS
– clasificarea
– clasificarea
sistemului
sistemului
nervosnervos
din punct
din punct
de vedere
de vedere
topografic
topografic
şi funcţional
şi funcţional
– sistemul
– sistemul
nervos
nervos
somatic:
somatic:
funcţia
funcţia
reflexă
reflexă
– actul
– actul
reflex,
reflex,
funcţia
funcţia
de conducere
de conducere
– –
clasificarea
clasificarea
căilorcăilor
de conducere
de conducere
şi rolul
şi rolul
acestora
acestora
– sistemul
– sistemul
nervos
nervos
vegetativ
vegetativ
– clasificare,
– clasificare,
efecteefecte
ale stimulării
ale stimulării
simpaticului
simpaticului
şi şi
parasimpaticului
parasimpaticului
– noţiuni
– noţiuni
elementare
elementare
de igienă
de igienă
şi patologie:
şi patologie:
meningită,
meningită,
comă,comă,
hemoragii
hemoragii
cerebrale
cerebrale

CLASIFICAREA
CLASIFICAREA SISTEMULUI
SISTEMULUI NERVOS
NERVOS
1. Din 1. Din punct
punct a) sistem
a) sistem nervosnervos– encefal
– encefal – trunchi
– trunchi cerebral
cerebral – bulb–rahidian
bulb rahidian
de vedere central
de vedere central – puntea
– puntea lui Varolio
lui Varolio
topografic:
topografic: (ax cerebrospinal/
(ax cerebrospinal/ – mezencefal
– mezencefal
nevrax)nevrax) – cerebel
– cerebel
– diencefal
– diencefal – talamus
– talamus
– metatalamus
– metatalamus
– epitalamus
– epitalamus
– hipotalamus
– hipotalamus
– emisfere
– emisfere cerebrale
cerebrale
– măduva
– măduva spinării
spinării – localizată
– localizată în canalul
în canalul vertebral
vertebral
– se întinde
– se întinde de la vertebra
de la vertebra cervicală
cervicală C1 la C1 la
vertebra
vertebra
lombarălombară
L2 L2
– se continuă
– se continuă
cu filum
cu terminale
filum terminale
până lapână la
vertebra
vertebra
a 2‑a coccigiană
a 2‑a coccigiană
b) sistem
b) sistem
nervosnervos– nervi–periferici
nervi periferici – 12 perechi
– 12 perechi
de nervi
decranieni
nervi cranieni
(senzitivi,
(senzitivi,
motori,motori,
periferic
periferic (prelungi
(prelungi
rile rile micşti)micşti)
neuronale)
neuronale) – 31 perechi
– 31 perechi
de nervi
despinali
nervi spinali
(micşti)(micşti)
– ganglioni
– ganglioni
nervoşinervoşi– spinali
– spinali
(aglomerări
(aglomerări
de corpi
de corpi
– cranieni
– cranieni
neuronali)
neuronali) – vegetativi
– vegetativi

7 7
 CLASIFICAREA
CLASIFICAREA SISTEMULUI
SISTEMULUI NERVOS
NERVOS
2. Din 2. Din punct
punct a) sistem
a) sistem nervosnervos somatic –
somatic – – integrează
– integrează organismul
organismul în mediul
în mediul său desău de viaţă
viaţă
de vedere al vieţii
de vedereal vieţii de relaţie
de relaţie
funcţional:
funcţional: b) sistem
b) sistem nervosnervos vegetativ –
vegetativ – – coordonează – sistem
– coordonează – sistem
nervosnervos – intervine
– intervine în situaţii
în situaţii
autonomautonom activiorganelor
activitatea tatea organelor simpatic neobişnuite
simpatic neobişnuite de viaţă
de viaţă
interneinterne – sistem
– sistem nervosnervos – intervine
– intervine în situaţii
în situaţii
parasimpaticobişnuite
parasimpatic obişnuite de viaţă
de viaţă

SISTEMUL
SISTEMUL
NERVOS
NERVOS
SOMATIC
SOMATIC
A. FUNCŢIA
A. FUNCŢIA
REFLEXĂ
REFLEXĂ

Funcţia
Funcţia
reflexă
reflexă
se realizează
se realizează
prin substanţa
prin substanţa
cenuşie
cenuşie
a sistemului
a sistemului
nervos.
nervos.
La nivelul
La nivelul
organelor
organelor
nervoase,
nervoase,
substanţa
substanţa
cenuşie
cenuşie
este dispusă
este dispusă
astfel:
astfel:

În măduva
În măduva  substanţa
spinării
spinării  substanţacenuşie
cenuşie
este dispusă
este dispusă
la interior
la interior
şi prezintă
şi prezintă
prelungiri
prelungiri
numite
numite
coarne:
coarne:

{ {
– 2 coarne
– 2 coarne
anterioare
anterioare
ce conţin
ce conţin
neuroni
neuroni
somatomotori;
somatomotori;
– 2 coarne
– 2 coarne
posterioare
posterioare
ce conţin
ce conţin
neuroni
neuroni
somatosenzitivi;
somatosenzitivi;
– 2 coarne
– 2 coarne
laterale
laterale
ce conţin
ce conţin
neuroni
neuroni
vegetativi:
vegetativi:
{ –– visceromotori;
{ – visceromotori;
– viscerosenzitivi.
viscerosenzitivi.

În trunchiul cerebral
În trunchiul  substanţa
cerebral  substanţa
cenuşie
cenuşie
este dispusă
este dispusă
la interior
la interior
sub formă
sub formă
de nuclei:
de nuclei:

{{
– motori;
– motori;
– senzitivi;
– senzitivi;
– vegetativi;
– vegetativi;
– proprii.
– proprii.

În cerebel  substanţa
În cerebel  substanţa
cenuşie
cenuşie
formează:
formează:
– la exterior
– la exterior
– scoarţa
– scoarţa
cerebeloasă;
cerebeloasă;
{ – la{interior
– la interior
– nuclei
– nuclei
de substanţă
de substanţă
cenuşie.
cenuşie.

În diencefal  sunt
În diencefal  sunt
masemase
de substanţă
de substanţă
cenuşie
cenuşie
sub formă
sub formă
de nuclei
de nuclei
în toate
în toate
componentele
componentele
sale: sale:

{{
– talamus;
– talamus;
– metatalamus;
– metatalamus;
– epitalamus;
– epitalamus;
– hipotalamus.
– hipotalamus.
În emisferele
În emisferele
substanţa
substanţa
cenuşie
cenuşie
formează:
formează:
cerebrale  
cerebrale
{ –– la exterior
– la exterior
la{interior
– scoarţa
– la interior
– scoarţa
– nucleii
cerebrală
– nucleii
cerebrală
bazalibazali
(cortexul
(corpii
(cortexul
(corpii
cerebral);
striaţi).
cerebral);
striaţi).

8 8
 ActulActul
reflex
reflex
este procesul fiziologic
este procesul de răspuns
fiziologic la acţiunea
de răspuns unui unui
la acţiunea stimul asupra
stimul unei unei
asupra
zonezone
receptoare. BazaBaza
receptoare. anatomică a actului
anatomică este arcul
reflexreflex
a actului reflex.
este arcul reflex.

Componentele unuiunui
Componentele arc reflex:
arc reflex:

Cale Cale
aferentă
aferentă CENTRUL DE DE Cale Cale
CENTRUL eferentă
eferentă
RECEPTOR
RECEPTOR EFECTOR
EFECTOR
(Cale(Cale
senzitivă)
senzitivă) COMANDĂ
COMANDĂ (Cale(Cale
motorie)
motorie)














Preia informaţiile
Preia informaţiile Analizează
Analizează
din mediu şi şi
din mediu Conduce
Conduce informaţiile
informaţiile Conduce
Conduce ExecutăExecută
le transformă
le transformă informaţiile
informaţiile şi elaborează
şi elaborează comanda
comanda comanda
comanda
în impuls nervosnervos
în impuls comenzicomenzi

{ {
Receptorul – este– este
Receptorul o structură excitabilă
o structură care care
excitabilă răspunde la stimul
răspunde prin prin
la stimul variaţii de de
variaţii
potenţial gradate,
potenţial proporţional
gradate, cu intensitatea
proporţional stimulului;
cu intensitatea stimulului;
– rolul receptorului
– rolul este de
receptorului estea transforma energia
de a transforma stimulului
energia în influx
stimulului în influx
nervos.
nervos.

{ {
Calea aferentă
Calea aferentă– este– senzitivă;
este senzitivă;
– face legătura
– face dintredintre
legătura receptori şi centrii
receptori nervoşi;
şi centrii nervoşi;
– este– reprezentată de: de:
este reprezentată

{ {
– dendritele şi axonii
– dendritele neuronilor
şi axonii senzitivi
neuronilor din ganglionii
senzitivi din ganglionii
spinali;
spinali;
– dendritele şi axonii
– dendritele neuronilor
şi axonii senzitivi
neuronilor de pedetraseul
senzitivi unor unor
pe traseul
nervinervi
cranieni.
cranieni.

{ {
Centrii nervoşi
Centrii nervoşi– reprezintă
– reprezintă
toatetoate
structurile sistemului
structurile nervos
sistemului central
nervos care analizează
central care analizează
şi prelucrează informaţiile
şi prelucrează primite
informaţiile şi generează
primite impulsuri
şi generează nervoase;
impulsuri nervoase;
– fiecare centru
– fiecare nervos
centru are 2are
nervos compartimente
2 compartimente funcţionale:
funcţionale:

{ {
– compartimentul
– compartimentulsenzitiv undeunde
senzitiv sosesc informaţiile
sosesc de lade la
informaţiile
receptori;
receptori;
– compartimentul motormotor
– compartimentul care transmite comenzile
care transmite către către
comenzile efectori.
efectori.

{ {
Calea eferentă
Calea eferentă– este– motorie;
este motorie;
– face– legătura dintredintre
face legătura centrii nervoşi
centrii şi efectori,
nervoşi transmiţând
şi efectori, comenzile;
transmiţând comenzile;
– este– reprezentată de: de:
este reprezentată
{ –– axonii
fibrele
neuronilor
{ –– axonii
motorii
fibrele
motori
neuronilor din măduva
motori
ale nervilor
motorii cranieni.
ale nervilor
spinării;
din măduva
cranieni.
spinării;

9 9
Efectorii
Efectorii– execută
{ –– execută
{ – sunt comanda
comanda
primităprimită
de lade
centrii
la centrii
nervoşi;
nervoşi;

{{
sunt
reprezentaţi
reprezentaţi
de: de:
– muşchii
– muşchii
striaţistriaţi
(efectori
(efectori
ai sistemului
ai sistemului
nervos
nervos
somatic);
somatic);
– muşchii
– muşchii
netezinetezi
(efectori
(efectori
ai sistemului
ai sistemului
nervos
nervos
vegetativ)
vegetativ)
care care
răspund
răspund
prin contracţie;
prin contracţie;
– glande
– glande
exocrine;
exocrine;
– glande
– glande
endocrine
endocrine
care care
răspund
răspund
prin secreţie.
prin secreţie.

CLASIFICAREA
CLASIFICAREA RECEPTORILOR
RECEPTORILOR
1. După1.localizare exteroceptorii
După localizare exteroceptorii sunt situaţi
sunt situaţi spre periferia
spre periferia organismului
organismului şi primesc
şi primesc
informaţii
informaţii din mediul
din mediul externextern
proprioceptorii
proprioceptorii sunt localizaţi
sunt localizaţi în muşchi,în muşchi, tendoane,
tendoane, articulaţii,
articulaţii, periostperiost
(membrană
(membrană conjunctivă
conjunctivă a oaselor)
a oaselor)
interoceptorii
interoceptorii sunt situaţi
sunt situaţi în pereţiiîn pereţii organelor
organelor interneinterne (viscerelor)
(viscerelor) şi şi
(visceroceptorii)
(visceroceptorii) primesc primesc informaţii
informaţii din interiorul
din interiorul organismului
organismului
2. După2.natura
După natura mecanoreceptori
mecanoreceptori tactili,tactili,
termici,termici, auditivi,vestibulari
auditivi,vestibulari
agentului
agentului excitantexcitant termoreceptori
termoreceptori pentrupentru diferenţe
diferenţe de temperatură
de temperatură
baroreceptori
baroreceptori pentrupentru
presiunepresiune
osmoreceptori
osmoreceptori pentrupentru
presiunepresiune
osmotică osmotică
chemoreceptori
chemoreceptori olfactivi,
olfactivi, gustativigustativi
algoreceptori,
algoreceptori, nociceptori
nociceptori pentrupentru
dureredurere
fotoreceptori
fotoreceptori pentrupentru
stimulistimuli
luminoşi luminoşi
3. După3.viteza viteza de fazici fazici
După de activitatea
activitatea creşte creşte la aplicarea
la aplicarea stimulului
stimulului şi scadeşi la
scade la
adaptare
adaptare menţinerea
menţinerea stimululuistimulului (receptorul
(receptorul olfactiv)
olfactiv)
tonici tonici activitate
activitate constantăconstantă pe durata
pe durata aplicării
aplicării stimulului
stimulului
(receptorul
(receptorul vizual)vizual)

B. FUNCŢIA
B. FUNCŢIA
DE CONDUCERE
DE CONDUCERE

FUNCŢIA
FUNCŢIA DE CONDUCERE
DE CONDUCERE
se realizează
se realizează
prin substanţa
prin substanţa
albă,albă,
formată
formată
din căi:
din căi:
– ascendente
– ascendente
{ – descendente
{ – descendente

CLASIFICAREA
CLASIFICAREA
CĂILOR
CĂILOR
DE CONDUCERE
DE CONDUCERE

CĂILE
CĂILE
ASCENDENTE
ASCENDENTE – ALE – ALE
SENSIBILITĂŢII:
SENSIBILITĂŢII:
– sunt
– sunt
senzitive;
senzitive;
{ – conduc
{ – conduc
excitaţiile
excitaţiile
sub formă
sub formă
de influx
de influx
nervos
nervos receptori
de lade la receptori
(exteroceptori,
(exteroceptori,
proprioceptori
proprioceptori
şi interoceptori) la centrii
şi interoceptori) la centrii
nervoşi
nervoşi
şi deservesc sensibilitatea
şi deservesc sensibilitatea
corpului.
corpului.

10 10
 Aceste căi sunt
Aceste de 2 de
căi sunt tipuri:
2 tipuri:

{ {
– specifice pentru
– specifice fiecare
pentru tip detip
fiecare de sensibilitate
sensibilitate (exteroceptivă şi proprioceptivă);
(exteroceptivă şi proprioceptivă);
conduc impulsuri
conduc cu rolcuînrol
impulsuri perceperea şi discriminarea
în perceperea stimulilor;
şi discriminarea stimulilor;
– nespecifice care care
– nespecifice conduc sensibilitatea
conduc sensibilitatea
interoceptivă (visceroceptivă)
interoceptivă (visceroceptivă)
împreună cu calea
împreună spinotalamică.
cu calea spinotalamică.

1. sensibilităţii
1. Căile Căile sensibilităţii exteroceptive:
exteroceptive:

{{
– sunt
– sunt căi specifice;
căi specifice;
– conduc
– conduc impulsuri
impulsuri de la de la exteroceptorii
exteroceptorii tactili,
tactili, termici
termici şi dureroşi
şi dureroşi în scoarţa
în scoarţa cerebrală,
cerebrală,
pentrupentru formarea
formarea senzaţiilor
senzaţiilor specifice;
specifice;
– au –peautraseul
pe traseul
lor 3 lor 3 neuroni;
neuroni;
– au –proiecţie
au proiecţie corticală.
corticală.

Clasificare:
Clasificare:

{{
a) Sensibilitatea
a) Sensibilitatea tactilă
tactilă fină,fină, epicritică
epicritică
– este– condusă
este condusă prin fasciculele
prin fasciculele spinobulbare
spinobulbare Goll Goll şi Burdach;
şi Burdach;
– prezintă
– prezintă 3 neuroni:
3 neuroni:

{ {
– primul
– primul neuronneuron (protoneuronul)
(protoneuronul) – în ganglionul
– în ganglionul spinal;
spinal;
– al doilea
– al doilea neuronneuron (deutoneuronul)
(deutoneuronul) – în nucleii
– în nucleii Goll Goll şi Burdach
şi Burdach din bulb;
din bulb;
– al treilea
– al treilea neuronneuron (tritoneuronul)
(tritoneuronul) – în talamus.
– în talamus.
– proiecţia
– proiecţia corticală
corticală este
este în în neocortexul
neocortexul receptor,
receptor, în somestezică
în aria aria somestezică
I; I;
– rol –– rol – conduc
conduc informaţii
informaţii tactile
tactile fine
fine şi şi vibraţiile.
vibraţiile.

{{
b) Sensibilitatea
b) Sensibilitatea tactilă
tactilă grosieră,
grosieră, protopatică
protopatică
– este– condusă
este condusă prin fasciculul
prin fasciculul spinotalamic
spinotalamic anterior;
anterior;
– prezintă
– prezintă 3 neuroni:
3 neuroni:

{ {
– primul
– primul neuron neuron (protoneuronul)
(protoneuronul) – în ganglionul
– în ganglionul spinal;
spinal;
– al doilea
– al doilea neuronneuron (deutoneuronul)
(deutoneuronul) – în cornul
– în cornul posterior
posterior medular;
medular;
– al treilea
– al treilea neuronneuron (tritoneuronul)
(tritoneuronul) – în talamus.
– în talamus.
– proiecţia
– proiecţia corticală,
corticală, în neocortexul
în neocortexul receptor,
receptor, aria somestezică
aria somestezică II; II;
– rol –– rol – conduc
conduc informaţii
informaţii tactile
tactile grosiere
grosiere şi de şipresiune
de presiune uşoară.
uşoară.

{{
c) Sensibilitatea
c) Sensibilitatea termică
termică şi dureroasă
şi dureroasă
– este– condusă
este condusă
prin prin fasciculul
fasciculul spinotalamic
spinotalamic lateral;
lateral;
– prezintă
– prezintă 3 neuroni:
3 neuroni:

{ {
– primul
– primul neuronneuron (protoneuronul)
(protoneuronul) – în ganglionul
– în ganglionul spinal;
spinal;
– al doilea
– al doilea neuron neuron (deutoneuronul)
(deutoneuronul) – în cornul
– în cornul posterior
posterior medular;
medular;
– al treilea
– al treilea neuronneuron (tritoneuronul)
(tritoneuronul) – în talamus.
– în talamus.
– proiecţia
– proiecţia corticală,
corticală, în neocortexul
în neocortexul receptor
receptor – însomeostezică
– în aria aria someostezică I; se încrucişează
I; se încrucişează
la nivelul
la nivelul măduveimăduvei spinării;
spinării;
– rol –– rol – conduc
conduc informaţii
informaţii termicetermice şi dureroase.
şi dureroase.

11 11
 2. sensibilităţii
2. Căile Căile sensibilităţii proprioceptive:
proprioceptive:

{ {
– sunt
– sunt căi specifice;
căi specifice;
– conduc
– conduc informaţiile
informaţiile de lade la proprioceptori;
proprioceptori;
– au –proiecţie
au proiecţie corticală
corticală sau subcorticală.
sau subcorticală.

{{
a) Sensibilitatea
a) Sensibilitatea proprioceptivă
proprioceptivă conştientă
conştientă kinestezică
kinestezică – simţul
– simţul poziţiei
poziţiei şi al mişcării
şi al mişcării
în spaţiu
în spaţiu
– este– condusă
este condusă prin fasciculele
prin fasciculele spinobulbare
spinobulbare Goll Goll şi Burdach;
şi Burdach;
– prezintă
– prezintă 3 neuroni:
3 neuroni:

{ {
– primul
– primul neuron
neuron (protoneuronul)
(protoneuronul) – în ganglionul
– în ganglionul spinal;
spinal;
– al doilea
– al doilea neuron
neuron (deutoneuronul)
(deutoneuronul) – în nucleii
– în nucleii Goll Goll şi Burdach
şi Burdach din bulb;
din bulb;
– al treilea
– al treilea neuron
neuron (tritoneuronul)
(tritoneuronul) – în talamus.
– în talamus.
– proiecţia
– proiecţia corticală
corticală – în neocortexul
– în neocortexul receptor,
receptor, în zona
în zona senzitivomotorie;
senzitivomotorie;
– se încrucişează
– se încrucişează la nivelul
la nivelul bulbului
bulbului rahidian;
rahidian;
– rol:– conduc
rol: conduc informaţiile
informaţiile de ladeproprioceptorii
la proprioceptorii din regiunea
din regiunea gâtului,
gâtului, trunchiului,
trunchiului,

{{
membrelor,
membrelor, la scoarţa
la scoarţa cerebrală.
cerebrală.

b) Sensibilitatea
b) Sensibilitatea proprioceptivă
proprioceptivă inconştientă
inconştientă – de –control
de control al mişcării
al mişcării
– este– condusă
este condusă
prin:prin:

{ {
– fasciculul
– fasciculul spinocerebelos
spinocerebelos directdirect (Flechsig)
(Flechsig) care care
preiapreia informaţii
informaţii din din
parteapartea inferioară
inferioară a corpului;
a corpului; nu senu se încrucişează;
încrucişează;
– fasciculul
– fasciculul spinocerebelos
spinocerebelos încrucişat
încrucişat (Gowers)
(Gowers) care care
preiapreia informaţii
informaţii din din
parteapartea superioară
superioară a trunchiului
a trunchiului şi membrele
şi membrele superioare;
superioare; se încrucişează
se încrucişează la la
nivelul
nivelul măduvei
măduvei spinării.
spinării.
– prezintă
– prezintă 2 neuroni:
2 neuroni:
{ – primul
{ –– primul neuron
– al doilea
al doilea
neuron
neuronneuron
(protoneuronul)
(protoneuronul)
(deutoneuronul)
(deutoneuronul)
– în ganglionul
– în ganglionul
– în cornul
– în cornul
spinal;
spinal;
posterior
posterior medular.
medular.
– proiecţia
– proiecţia corticală
corticală în cerebel;
în cerebel;
– rol:– conduc
rol: conduc informaţiile
informaţiile de lade la proprioceptorii
proprioceptorii din regiunea
din regiunea gâtului,
gâtului, trunchiului
trunchiului şi şi
membrelor
membrelor în cerebel.
în cerebel.

3. sensibilităţii
3. Căile Căile sensibilităţii interoceptive
interoceptive (visceroceptive):
(visceroceptive):

{{
– sunt– sunt
specifice
specifice
şi nespecifice:
şi nespecifice:
– căile
– căile
specifice sunt sunt
specifice reprezentate
reprezentate
de fasciculele
de fasciculele
spinotalamice;
spinotalamice;
– căile
– căile
nespecifice sunt reprezentate
nespecifice sunt reprezentate
de substanţa
de substanţa
reticulată
reticulată
care se
care
distribuie
se distribuie
de lade
măduva
la măduva
sacrată
sacrată
pânăpână
la talamus.
la talamus.
– rol –– rol
conduc
– conduc
informaţii
informaţii
de lade
viscere.
la viscere.

12 12
 CĂILE
CĂILE
DESCENDENTE
DESCENDENTE – ALE– ALE
MOTILITĂŢII:
MOTILITĂŢII:
Caracteristici:
Caracteristici:

{{
– sunt– sunt
motorii;
motorii;
– deservesc
– deservesc
motilitatea
motilitatea
corpului;
corpului;
– conduc
– conduc
impulsuri
impulsuri
nervoase
nervoase
de lade
centrii
la centrii
nervoşi
nervoşi
ai encefalului
ai encefalului
spre măduvă;
spre măduvă;
– sunt– sunt
de 2 detipuri:
2 tipuri:
{ –– voluntare;
{ – voluntare;
involuntare.
– involuntare.
CĂILECĂILE DESCENDENTE
DESCENDENTE – ALE–MOTILITĂŢII
ALE MOTILITĂŢII CARACTERISTICI
CARACTERISTICI
1. Căile
1. Căile a) căilea) piramidale
căile piramidale– străbat – străbat
descendentdescendent toate etajele
toate etajele trunchiului
trunchiului cerebral;cerebral;
motilităţii corticospinale
motilităţii corticospinale – sunt–formate sunt formate din 2 neuroni:
din 2 neuroni:
voluntare
voluntare – – (directe (directe şi încrucişate)•   un • 
şi încrucişate)  un neuron
neuron cortical,cortical,
central,central, de comandă;
de comandă;
piramidale
piramidale •   un • 
neuron un neuron
inferior,inferior,
periferic periferic
sau desau de execuţie.
execuţie.
conduseconduse
prin: prin: – conduc
– conduc comenzi comenzi
pentrupentru
mişcărilemişcările voluntare,
voluntare, precise,precise,
coordonate
coordonate ale musculaturii
ale musculaturii somatice somatice din regiunea
din regiunea trunchiului,
trunchiului,
membrelor
membrelor şi o parte şi o din
parte din regiunea
regiunea gâtuluigâtului de la nivelul
de la nivelul
centrilor
centrilor motorimotori ai cortexului
ai cortexului cerebral.
cerebral.
b) căileb) căile – se opresc
– se opresc în trunchiul
în trunchiul cerebral;cerebral;
corticonucleare – se încrucişează
corticonucleare – se încrucişeazăla nivelela nivele
diferitediferite ale trunchiului
ale trunchiului cerebral;
cerebral;
– sunt–formate
sunt formate din 2 neuroni:
din 2 neuroni:
•   pneuron
•   primul rimul neuron (protoneuronul)
(protoneuronul) – înneocortexului
– în ariile ariile neocortexului
motor;motor;
•   al doilea
•   al doilea neuronneuron (deutoneuronul)
(deutoneuronul) – în nucleii
– în nucleii motorimotori
de de
origineorigine ai fibrelor
ai fibrelor motoriimotorii ale nervilor
ale nervilor cranieni.cranieni.
– conduc
– conduc comenzi comenzi
pentrupentru
mişcărilemişcările voluntare,
voluntare, precise,precise,
coordonate,
coordonate, ale musculaturii
ale musculaturii somaticesomatice din regiunea
din regiunea capuluicapului
şi şi
o parteo din
parte din regiunea
regiunea gâtului.gâtului.
2. Căile
2. Căile a) căilea) extrapirami­
căile extrapirami­ – au pe– traseu
au pe traseu 3 neuroni:
3 neuroni:
motilităţii dale cu
motilităţii dale cu origine
origine •   pneuron
•   primul rimul neuron (protoneuronul)
(protoneuronul) – în neocortexul
– în neocortexul motor;motor;
involuntare
involuntare – – corticală corticală •   al doilea
•   al doilea neuronneuron – în ganglionii
– în ganglionii bazali bazali
(corpii(corpii
striaţi);striaţi);
extrapiramidale:
extrapiramidale: •   al treilea
•   al treilea neuronneuron  – în cornul
 – în cornul anterioranterior al măduvei
al măduvei
spinării.spinării.
b) căileb) extrapirami­
căile extrapirami­ – au pe– traseu
au pe traseu 2 neuroni:
2 neuroni:
dale cu dale cu origine
origine •   pneuron
•   primul rimul neuron (protoneuronul)
(protoneuronul) – în centrii
– în centrii subcorticali;
subcorticali;
subcorticală
subcorticală •   al doilea
•   al doilea neuronneuron (deutoneuronul)
(deutoneuronul) – în coarnele
– în coarnele
anterioare
anterioare ale măduvei
ale măduvei spinării.spinării.
Rol – conduc
Rol – conduc comenzi comenzi– sunt–reprezentate
sunt reprezentate de fasciculele:
de fasciculele:
către muşchii
către muşchii Tectospinale:
Tectospinale: origineorigine în coliculii
în coliculii cvadrigemeni
cvadrigemeni din din
scheletici
scheletici şi determină mezencefal;
şi determină mezencefal;
contracţii
contracţii musculare
musculare Rubrospinale:
Rubrospinale: origineorigine în nucleii
în nucleii roşii
roşii din din mezencefal;
mezencefal;
automateautomate în în Nigrospinale:
– intervin
– intervin Nigrospinale: origineorigine în substanţa
în substanţa neagrăneagră
din din
realizarea
realizarea unor activităţi mezencefal;
unor activităţi mezencefal;
umaneumane complexe,
complexe, Vestibulospinale:
cum cum Vestibulospinale: origineorigine în nucleii
în nucleii vestibulari
vestibulari din bulb;
din bulb;
ar fi: mersul,
ar fi: mersul, scrisul,scrisul, Olivospinale:
Olivospinale: origineorigine în olivele
în olivele bulbarebulbare
din bulb;din bulb;
condusulcondusul
maşinii,maşinii, Reticulospinale:
înotul,înotul, Reticulospinale: origineorigine în substanţa
în substanţa reticulată
reticulată a a
cântatulcântatul la instrumente. trunchiului
la instrumente. trunchiului
cerebral.cerebral.

13 13
 SISTEMUL
SISTEMUL
NERVOS
NERVOS
VEGETATIV
VEGETATIV
(SNV)(SNV)

Sistemul
Sistemul
nervos
nervos
vegetativ
vegetativ
este partea
este partea
sistemului
sistemului
nervos
nervos
care care
coordonează
coordonează
activitatea
activitatea
viscerală
viscerală
(inconştientă).
(inconştientă).

CLASIFICAREA SISTEMULUI
CLASIFICAREA NERVOS
SISTEMULUI VEGETATIV
NERVOS VEGETATIV
I. Din I.punct de vedere
Din punct de vedere sistemul nervosnervos
sistemul simpatic
simpaticcare acţionează în situaţii
care acţionează neobişnuite:
în situaţii neobişnuite:
structural şi funcţional,
structural şi funcţional, frică, furie,
frică,spaimă.
furie, spaimă.
SNV este
SNVformat din: din:
este format sistemul nervosnervos
sistemul para­ para­ acţionează în situaţii
acţionează obişnuite
în situaţii de linişte
obişnuite şi şi
de linişte
simpatic
simpatic
(cranian şi sacral)
(cranian şi sacral)
relaxare a organismului.
relaxare a organismului.
II. DinII.punct de vedere
Din punct de vedere o parte centrală
o parte centrală cuprinde:
cuprinde:
structural şi topografic,
structural şi topografic,
este este – centrii de comandă:
– centrii măduva
de comandă: spinăriispinării
măduva şi şi
asemănător cu sistemul
asemănător nervosnervos
cu sistemul trunchiul cerebral;
trunchiul cerebral;
somatic, fiind alcătuit
somatic, din: din:
fiind alcătuit – centrii de control
– centrii şi integrare
de control vegetativă:
şi integrare vegetativă:
hipotalamus, sistemul
hipotalamus, limbic,limbic,
sistemul scoarţascoarţa
cerebrală.
cerebrală.
o parte periferică
o parte periferică alcătuită din ganglioni
alcătuită vegetativi
din ganglioni şi nervi.
vegetativi şi nervi.

EFECTELE STIMULĂRII
EFECTELE SIMPATICULUI
STIMULĂRII ŞI AŞI
SIMPATICULUI PARASIMPATICULUI
A PARASIMPATICULUI

EFECTELE STIMULĂRII
EFECTELE STIMULĂRII EFECTELE STIMULĂRII
EFECTELE STIMULĂRII
ORGANUL INERVAT
ORGANUL INERVAT
SIMPATICULUI
SIMPATICULUI PARASIMPATICULUI
PARASIMPATICULUI
– muşchii radiariradiari
– muşchii ai ai
irisuluiirisului
(muşchiul
(muşchiul – pupilodilataţie (midriază)
– pupilodilataţie (midriază) – nu are efect
– nu are efect
dilatator pupilar)
dilatator pupilar)
– muşchii circulari
– muşchii circulari
GlobulGlobul
ai irisului (muşchiul
ai irisului (muşchiul – nu are efect
– nu are efect – pupiloconstricţie (mioză)(mioză)
– pupiloconstricţie
ocularocularcontractor pupilar)
contractor pupilar)
– muşchii radiariradiari
– muşchii ai ai – aplatizarea cristalinului
– aplatizarea pentrupentru
cristalinului
– nu are efect
– nu are efect
corpului ciliar ciliar
corpului vederea la distanţă
vederea la distanţă
– muşchii circulari
– muşchii ai ai
circulari – bombarea cristalinului
– bombarea pentrupentru
cristalinului
– nu are efect
– nu are efect
corpului ciliar ciliar
corpului vederea de aproape
vederea de aproape
Vasodilataţie: stimulează
Vasodilataţie: stimulează
Glanda lacrimală
Glanda lacrimală Vasoconstricţie: diminuarea
Vasoconstricţie: secreţiei
diminuarea secreţiei
secreţiasecreţia
Vasoconstricţie:
Vasoconstricţie: Vasodilataţie:
Vasodilataţie:
Glandele salivare
Glandele salivare – scade– secreţia
scade secreţia – creşte secreţiasecreţia
– creşte
– secreţie salivarăsalivară
– secreţie vâscoasă
vâscoasă – secreţie salivarăsalivară
– secreţie apoasăapoasă
– stimulează secreţiasecreţia
– stimulează la nivella nivel
Glandele sudoripare
Glandele sudoripare – stimulează secreţiasecreţia
– stimulează
palmarpalmar

14 14
Glandele gastrice
Glandele gastrice – scade– secreţia
scade secreţia – stimulează secreţiasecreţia
– stimulează

InimaInima cardioaccelerator
cardioaccelerator cardiomoderator
cardiomoderator
VaseleVasele
coronariene
coronariene coronarodilatator
coronarodilatator coronaroconstrictor
coronaroconstrictor
Plămânii:
Plămânii:
– arborele bronşicbronşic
– arborele – bronhodilatator
– bronhodilatator – bronhoconstrictor
– bronhoconstrictor
– glandele mucoase
– glandele mucoase – inhibă secreţiasecreţia
– inhibă – stimulează secreţiasecreţia
– stimulează
Stomacul
Stomacul
– glande gastrice
– glande gastrice – scade– secreţia
scade secreţia – creşte secreţiasecreţia
– creşte
– tonus– şitonus
motilitate
şi motilitate – scad–tonusul şi motilitatea
scad tonusul şi motilitatea – cresc–tonusul şi motilitatea
cresc tonusul şi motilitatea
– sfinctere
– sfinctere – constricţie
– constricţie – relaxare
– relaxare
Intestinul
Intestinul
– glande intestinale
– glande intestinale – nu are efect
– nu are efect – stimulează secreţiasecreţia
– stimulează
– tonus– şitonus
motilitate
şi motilitate – scad–tonusul şi motilitatea
scad tonusul şi motilitatea – cresc–tonusul şi motilitatea
cresc tonusul şi motilitatea
– sfinctere
– sfinctere – constricţie
– constricţie – relaxare
– relaxare
– stimulează secreţiasecreţia
– stimulează exocrină
exocrină
Pancreasul
Pancreasul – inhibă secreţiasecreţia
– inhibă exocrină
exocrină
şi endocrină
şi endocrină
– inhibă secreţiasecreţia
– inhibă – stimulează secreţiasecreţia
– stimulează
FicatulFicatul – relaxează musculatura
– relaxează musculatura – contractă musculatura
– contractă musculatura
Vezicula
Vezicula – contracţia sfincterului
– contracţia Oddi Oddi
sfincterului – relaxarea sfincterului
– relaxarea Oddi Oddi
sfincterului
biliarăbiliară
(colecist)
(colecist) – depozitarea bilei înbilei
– depozitarea perioadele
în perioadele – evacurea bilei înbilei
– evacurea duoden în în
în duoden
interdigestive
interdigestive perioadele digestive
perioadele digestive
Glanda suprarenală
Glanda suprarenală – stimulează secreţiasecreţia
– stimulează hormonală
hormonală – nu are efect
– nu are efect
SplinaSplina – stimulează contracţia
– stimulează contracţia – nu are efect
– nu are efect
– vasoconstricţia capilarelor
– vasoconstricţia renalerenale– vasodilataţia
capilarelor capilarelor
– vasodilataţia capilarelor
Rinichii
Rinichii (glomerulare)
(glomerulare) glomerulare
glomerulare
– diminuarea diurezei
– diminuarea diurezei – creşterea diurezei
– creşterea diurezei
– contracţia sfincterului
– contracţia intern intern
sfincterului
VezicaVezica
urinară
urinară – relaxarea sfincterului
– relaxarea intern intern
sfincterului
– acumularea urinei urinei
– acumularea între micţiuni
între micţiuni
VaseleVasele
sangvinesangvine
– tegument
– tegument – vasoconstricţie
– vasoconstricţie – nu are efect
– nu are efect
– muşchi
– muşchi – vasodilataţie
– vasodilataţie – vasodilataţie
– vasodilataţie
– creier– creier – vasoconstricţie uşoarăuşoară
– vasoconstricţie – nu are efect
– nu are efect
UterulUterul – contracţie şi relaxare
– contracţie şi relaxare – nu are efect
– nu are efect
Ţesutul erectilerectil
Ţesutul – vasoconstricţie
– vasoconstricţie – erecţie; vasodilataţie
– erecţie; vasodilataţie
Termoreglarea
Termoreglarea – termogeneză
– termogeneză – termoliză
– termoliză

15 15
 TESTUL
TESTUL
15 15
SUBIECTUL
SUBIECTUL I I (30 puncte)
(30 puncte)
A. A. 4 puncte
4 puncte
Scrieţi
Scrieţi
noţiunile
noţiunile
cu care
cu care
trebuietrebuie
completate
completate
spaţiile
spaţiile
liberelibere
din afirmaţia
din afirmaţia
urmă- urmă-
toare,
toare,
astfelastfel
încâtîncât
aceasta
aceasta
să fiesăcorectă.
fie corectă.
CodonCodon
stop stop
este este
………………………
……………………… şi codon
şi codon
start start
este …………………………
este …………………………
B. B. 6 puncte
6 puncte
Numiţi
Numiţi
douădouă
planuri
planuri
ale corpului
ale corpului
uman uman
şi câte
şi câte
o caracteristică
o caracteristică
pentrupentru
fiecare.
fiecare.
C. C. 10 puncte
10 puncte
Scrieţi
Scrieţi
literalitera
corespunzătoare
corespunzătoare răspunsului
răspunsului
corect.
corect.
Este Este
corectă
corectă
o singură
o singură
vari-vari-
antăantă
de răspuns.
de răspuns.
1. Procesul
1. Procesul
de fermentaţie
de fermentaţie
are loc
areîn:
loc în: 2. Hemoliza
2. Hemoliza
reprezintă:
reprezintă:
a) intestinul
a) intestinul
subţire;
subţire; a) aglutinarea
a) aglutinarea
hematiilor;
hematiilor;
b) intestinul
b) intestinul
gros;gros; b) distrugerea
b) distrugerea
hematiilor;
hematiilor;
c) stomac;
c) stomac; c) dizolvarea
c) dizolvarea
hematiilor;
hematiilor;
d) cavitatea
d) cavitatea
bucală.
bucală. d) migrarea
d) migrarea
hematiilor.
hematiilor.
3. Plasmidele
3. Plasmidele
reprezintă
reprezintă
materialul
materialul 4. Mielomul
4. Mielomul
reprezintă:
reprezintă:
genetic:
genetic: a) cancer
a) cancer
epitelial;
epitelial;
a) la a)
bacterii;
la bacterii; b) cancer
b) cancer
sangvin;
sangvin;
b) la b)
virusuri;
la virusuri; c) cancer
c) cancer
la ţesutul
la ţesutul
muscular;
muscular;
c) la c)
eucariote;
la eucariote; d) cancer
d) cancer
la măduva
la măduva
osoasă.
osoasă.
d) la d)
alge.
la alge.

5. Metodă
5. Metodă
de diagnostic
de diagnostic
prenatal:
prenatal:
a) fertilizarea
a) fertilizarea
in vitro;
in vitro;
b) vasectomia;
b) vasectomia;
c) sfatul
c) sfatul
genetic;
genetic;
d) amniocenteza.
d) amniocenteza.

D. D. 10 puncte
10 puncte
CitiţiCitiţi
cu atenţie
cu atenţie
afirmaţiile
afirmaţiile
următoare.
următoare. DacăDacă
apreciaţi
apreciaţi
că afirmaţia
că afirmaţia
este adevă-
este adevă-
rată,rată,
scrieţi,
scrieţi,
în dreptul
în dreptul
cifreicifrei
corespunzătoare,
corespunzătoare, literalitera
A. Dacă
A. Dacă
apreciaţi
apreciaţi
că afirmaţia
că afirmaţia
este este
falsă,falsă,
scrieţi,
scrieţi,
în dreptul
în dreptul
cifreicifrei
corespunzătoare,
corespunzătoare, literalitera
F şi Fmodificaţi
şi modificaţi
parţial
parţial
afirmaţia
afirmaţia
pentrupentru
ca aceasta
ca aceasta
să devină
să devină
adevărată.
adevărată.
Nu seNu acceptă
se acceptă
folosirea
folosirea
negaţiei.
negaţiei.
1. Pata
1. Pata
oarbăoarbă
conţine
conţine
celulele
celulele
cu conuri
cu conuri
şi bastonaşe.
şi bastonaşe.
2. Sinteza
2. Sinteza
proteinelor
proteinelor
se referă
se referă
la replicaţie.
la replicaţie.
3. Amniocenteza
3. Amniocenteza constă
constă
în analiza
în analiza
lichidului
lichidului
amniotioc
amniotioc
de ladefemeile
la femeile
însărcinate.
însărcinate.

141 141
141 141
SUBIECTUL
SUBIECTUL AL II-LEA
AL II-LEA (30 puncte)
(30 puncte)
A. A. 18 puncte
18 puncte
Circulaţia
Circulaţia
şi respiraţia
şi respiraţia
realizează
realizează
funcţiile
funcţiile
de nutriţie.
de nutriţie.
a) Definiţi
a) Definiţi
termenii:
termenii:
puls puls
arterial,
arterial,
debitul
debitul
cardiac.
cardiac.
b) Reprezentaţi
b) Reprezentaţischema schema
circulaţiei
circulaţiei
pulmonare.
pulmonare.
c) Explicaţi
c) Explicaţi
schimburile
schimburile
de gaze
de gaze
realizate
realizate
în etapa
în etapa
pulmonară
pulmonară
a respiraţiei.
a respiraţiei.
d) Cunoscând
d) Cunoscând că volumul
că volumul
expirator
expirator
de rezervă
de rezervă
al unei
al unei
persoane
persoane
este de
este2 de
0002 ml
000aer,
ml aer,
volumul
volumul
curent curent
este deeste500
de ml
500aer,
mlcapacitatea
aer, capacitatea
vitalăvitală
este de
este5 de
5005 ml
500aer,
mlvolumul
aer, volumul
rezi‑ rezi‑
dual dual
este de
estetrei
deori
treimai
ori mare
mai mare
decâtdecât
volumul
volumul
curent.
curent.
Stabiliţi:
Stabiliţi:
– volumul
– volumul
inspirator
inspirator
de rezervă;
de rezervă;
– volumul
– volumul
rezidual.
rezidual.
B. B. 12 puncte
12 puncte
O catenă
O catenă
de ADN de ADNeste alcătuită
este alcătuită
din 10
dinexoni,
10 exoni,
fiecare
fiecare
a câte
a câte
100 de100nucleotide
de nucleotide
şi şi
8 introni.
8 introni.
Catena Catena
este copiată
este copiată
de ARNde ARN
mesagermesager
precursor.
precursor.
Stabiliţi:
Stabiliţi:
a) Numărul
a) Numărulnucleotidelor
nucleotidelor
din ARN
din ARN
mesager
mesagermatur.
matur.
b) Secvenţa
b) Secvenţa
de nucleotide
de nucleotide
a ARN‑ului
a ARN‑ului
mesager,
mesager,
pornind
pornind
de lade
o secvenţă
la o secvenţă
de nucleo‑
de nucleo‑
tide atide
ADN‑ului:
a ADN‑ului:ACTTATGGCTGG.
ACTTATGGCTGG.
c) Numărul
c) Numărulmoleculelor
moleculelor
de aminoacizi
de aminoacizi
în catena
în catena
de ladepunctul
la punctul
b). b).
d) Completaţi
d) Completaţiaceastăaceastă
problemă
problemă
cu o cu
altăo cerinţă
altă cerinţă
pe carepe care
o formulaţi
o formulaţi
voi; rezolvaţi
voi; rezolvaţi
cerinţa
cerinţa
pe care
pe care
aţi propus‑o.
aţi propus‑o.

SUBIECTUL
SUBIECTUL AL III-LEA
AL III-LEA (30 puncte)
(30 puncte)
1. 1. 14 puncte
14 puncte
Sistemul
Sistemul
osos osos
reprezintă
reprezintă
partea partea
pasivăpasivă
a aparatului
a aparatuluilocomotor.
locomotor.
a) Denumiţi
a) Denumiţidouădouă
oase oase
perechi
perechi
care care
aparţin
aparţin
neurocraniului.
neurocraniului.
b) Precizaţi
b) Precizaţi
douădouă
roluriroluri
ale sistemului
ale sistemuluiosos.osos.
c) Caracterizaţi
c) Caracterizaţio boală
o boală
a sistemului
a sistemuluiosos,osos,
precizând
precizând
denumirea
denumireabolii,bolii,
o cauză,
o cauză,
o o
manifestare,
manifestare,
un modun mod
de prevenire
de preveniresau de saucombatere.
de combatere.
d) Construiţi
d) Construiţi
patrupatru
enunţuri
enunţuri
afirmative,
afirmative,
câte câte
douădouăpentrupentru
fiecarefiecare
conţinut,
conţinut,
utilizând
utilizând
limbajul
limbajul
ştiinţific
ştiinţific
adecvat.
adecvat.
Folosiţi,
Folosiţi,
în acest
în acest
scop,scop,
informaţii
informaţii
referitoare
referitoare
la următoarele
la următoarele
conţinuturi:
conţinuturi:
– scheletul
– scheletul
membrelor
membrelorsuperioare;
superioare;
– scheletul
– scheletul
trunchiului.
trunchiului.
2. 2. 16 puncte
16 puncte
Sistemul
Sistemul
digestiv
digestiv
participă
participă
la procesele
la procesele
de digestie
de digestie
şi absorbţie.
şi absorbţie.
a) Enumeraţi
a) Enumeraţidouădouă
segmente
segmenteale tubului
ale tubului
digestiv
digestiv
în careîn care
au loc auprocese
loc procese
de digestie.
de digestie.
b) Denumiţi
b) Denumiţio enzimă
o enzimă
a sucului
a sucului
pancreatic
pancreatic
şi unaşi auna
sucului
a sucului
intestinal,
intestinal,
precizaţi
precizaţi
pro‑ pro‑
dusuldusul
final final
rezultat
rezultat
în urma
în urma
acţiunii
acţiunii
lor. lor.
c) Alcătuiţi
c) Alcătuiţi
un minieseu
un minieseu
intitulat
intitulat
Absorbţia
Absorbţia
nutrimentelor.
nutrimentelor.
În acest
În acest
scop,scop,
respectaţi
respectaţi
următoarele
următoareleetape:etape:
– enumerarea
– enumerareaa şasea şase
noţiuni
noţiuni
specifice
specifice
acestei
acestei
teme;teme;
– construirea,
– construirea,
cu ajutorul
cu ajutorul
acestora,
acestora,
a unuia unui
text coerent,
text coerent,
formatformat
din maximum
din maximum trei‑pa‑
trei‑pa‑
tru fraze,
tru fraze,
folosind
folosind
corectcorect
şi în şi
corelaţie
în corelaţie
noţiunile
noţiunile
enumerate.
enumerate.

142 142
142 142
 TESTUL
TESTUL
15 –15BAREM
– BAREM
DE DE
EVALUARE
EVALUARE
ŞI NOTARE
ŞI NOTARE
SUBIECTUL
SUBIECTUL REZOLVARE
REZOLVARE PUNCTAJPUNCTAJ
I I A. UAA,A.AUG
UAA, AUG 4 puncte
4 puncte
30 puncte
30 puncte 2x2p. =
2x2p.
4 puncte
= 4 puncte
B. B. 6 puncte
6 puncte
– Plan–frontal:
Plan frontal:
este paralel
este paralel
cu fruntea
cu fruntea 2x1p. =
2x1p.
2 puncte
= 2 puncte
– Plan–transversal:
Plan transversal:
împarte împarte
corpulcorpul
în parteîn superioară
parte superioară
şi parteşi inferioară
parte inferioară 2x2p. =
2x2p.
4 puncte
= 4 puncte
C. Se acordă
C. Se acordă
câte 2p.câte
pentru
2p. pentru
fiecarefiecare
răspunsrăspuns
corect:corect: 10 puncte
10 puncte
1b; 2b;1b;
3a;2b;
4d;3a;
5d.4d; 5d. 5x2p. =
5x2p.
10 puncte
= 10 puncte
D. D. 10 puncte
10 puncte
Se acordă
Se acordă
câte 2p.câte
pentru
2p. pentru
fiecarefiecare
răspunsrăspuns
corect:corect:
1F; 2F;1F;
3A.2F; 3A. 3x2p. =
3x2p.
6 puncte
= 6 puncte
Pata galbenă conţineconţine
Pata galbenă celule celule
cu conuri
cu conuri
şi bastonaşe.
şi bastonaşe. 2x2p. =
2x2p.
4 puncte
= 4 puncte
SintezaSinteza
proteinelor
proteinelor
se referă
se referă
la transcripţie
la transcripţie
şi translaţie.
şi translaţie.
II II A. A. 18 puncte
18 puncte
30 puncte
30 puncte
a) definiţie:
a) definiţie: 2x2p. =
2x2p.
4 puncte
= 4 puncte
puls arterial
puls arterial
= rezultatul
= rezultatul
undei undei
determinată
determinată
de distensia
de distensia
pereţilorpereţilor
aortei,aortei,
ca ca
urmareurmare
a evacuării
a evacuării
sângelui
sângelui
din ventriculul
din ventriculul
stâng stâng
debituldebitul
cardiaccardiac
= cantitatea
= cantitatea
de sânge
de sânge
expulzată
expulzată
din inimă
din inimă
într‑unîntr‑un
minut minut
2 puncte
2 puncte
b) VD b) VDartere artere
pulmonare
pulmonareplămâni plămânivene pulmonare
vene pulmonare AS AS

c) Schimburile
c) Schimburile
de gazedesegaze
desfăşoară
se desfăşoară
la nivelul
la nivelul
membraneimembranei
alveolo‑capilare.
alveolo‑capilare.
2 puncte
2 puncte
Schimburile
Schimburile
se datorează
se datorează
diferenţei
diferenţei
de presiune
de presiune
parţială parţială
a gazelor:
a gazelor:
– oxigenul,
– oxigenul,
având având
presiunea
presiunea
de 100demmHg
100 mmHg
în aerul în alveolar,
aerul alveolar,
va trece
va întrece în
2 puncte
2 puncte
capilare
capilare
având având
presiune presiune
de 40 mmHg
de 40 mmHg
– dioxidul
– dioxidul
de carbon
de carbon
va trecevadin
trece
sângele
din sângele
capilar,capilar,
în careînpresiunea
care presiunea
este deeste de
2 puncte
2 puncte
47 mmHg,
47 mmHg,
în aerulînalveolar,
aerul alveolar,
unde presiunea
unde presiunea
este deeste
40 mmHg
de 40 mmHg
2 puncte
2 puncte
d) – CVd) =–VCCV+=VIR
VC + VIR
VER+ VER
2 puncte
2 puncte
VIR = VIR
5 500
= –5 500
2 000– –2 000
500 –=500
3000=ml3000 ml
2 puncte
2 puncte
VR = VC VRx=3 VC x 3
– VR =– 500VR =x 3500
= 1x 500
3 = ml
1 500 ml
Notă:Notă:
Se punctează
Se punctează
oricareoricare
altă modalitate
altă modalitate
de rezolvare
de rezolvare
a problemei.
a problemei.
PentruPentru
raţionamentul
raţionamentul
corect,corect,
neînsoţit
neînsoţit
de calcule,
de calcule,
se acordă
se acordă
jumătate
jumătate
din din
punctajul
punctajul
repartizat
repartizat
rezolvării
rezolvării
problemei.
problemei.

143 143
143 143
 B. B. 12 puncte
12 puncte
a) 10 xa)100
10 = x 100
1 00010
= 1 00010
x 100 = x 100
1 000= nucleotide
1 000 nucleotideîn ARNm în ARNm
maturmatur
(este format
(este format
2 x 2p. =
2 x 42p. =
puncte
4 puncte
din exoni)
din exoni)
b) UGAAUACCGACC
b) UGAAUACCGACC 2 puncte2 puncte
c) 4 aminoacizi
c) 4 aminoacizi 2 puncte2 puncte
d) formularea
d) formularea cerinţei:cerinţei:
Câţi codoni
Câţi codoni
prezintă prezintă
secvenţa secvenţa
de ARNdemesager?
ARN mesager? 2 puncte2 puncte
rezolvarea
rezolvareacerinţei:cerinţei:
4 codoni4 codoni 2 puncte2 puncte
III III 1. 1. 14 puncte
14 puncte
30 puncte
30 puncte
a) parietale,
a) parietale,
temporaletemporale 2 puncte2 puncte
b) rol de
b) depozit
rol de depozit
de minerale,
de minerale,
rol de protecţie
rol de protecţie
a unoraorgane
unor organe 2 puncte2 puncte
c) fracturile:
c) fracturile:
traumatism,
traumatism,
umflătură/durere,
umflătură/durere,
respectarea
respectarea
regulilor
regulilor de protecţie 2 puncte
de protecţie 2 puncte
d) Membrele
d) Membrele superioare
superioare
sunt formate
sunt formatedin scheletul
din scheletulbraţului,
braţului,
scheletul
scheletul
antebraţului
antebraţului
şi scheletul
şi scheletul
mâinii.mâinii.
Scheletul
Scheletul
braţului braţului
este format
este format
din humerus,
din humerus,
scheletulscheletul
antebraţului
antebraţului
este format 4x2p. =
este format 4x2p.
8 puncte
= 8 puncte
din radius
din radius
şi ulna.şi ulna.
Scheletul
Scheletul
trunchiului
trunchiului
este format
este format
din coaste,
din coaste,
stern şistern
coloană
şi coloană
vertebrală.
vertebrală.
Coastele,
Coastele,
sternulsternul
şi coloana
şi coloana
vertebrală
vertebrală
formeazăformează
cutia toracică.
cutia toracică.
2. 2. 16 puncte
16 puncte
a) cavitate
a) cavitate
bucală,bucală,
stomacstomac 2x1p. =2x1p.
2 puncte
= 2 puncte
b) enzima
b) enzima
suculuisucului
pancreatic:
pancreatic: – aminoacizi
tripsinatripsina – aminoacizi 4 puncte4 puncte
enzimaenzima
suculuisucului
intestinal:
intestinal:
peptidaza – aminoacizi
peptidaza – aminoacizi
c) 6 noţiuni
c) 6 noţiuni specifice:
specifice:
produşiproduşi
simpli,simpli,
sânge,sânge,limfă, limfă,
mecanisme
mecanisme
pasive,pasive,
mecanisme
mecanisme
active,active,
veziculevezicule
de pinocitoză
de pinocitoză
Minieseu
Minieseu AbsorbţiaAbsorbţia
nutrimentelor
nutrimentelor 6x1p. =6x1p.
6 puncte
= 6 puncte
Absorbţia
Absorbţia
este procesul
este procesul
prin care
prinproduşii
care produşii rezultaţi
simpli simpli rezultaţi
din digestie
din digestie
străbatstrăbat
pereţiipereţii
tubuluitubului
digestiv,digestiv,
trecândtrecând
în sângeîn sânge
şi limfă.şi limfă.
Absorbţia
Absorbţia
se realizează
se realizează
prin mecanisme
prin mecanisme fără consum
pasive,pasive, fără consum
de energie,
de energie,
prin prin 4 puncte 4 puncte
mecanisme
mecanisme cu consum
active,active, cu consum
de energie
de energie
furnizată furnizată
din descompunerea
din descompunerea
ATP‑ului,
ATP‑ului,
şi prin şivezicule
prin vezicule
de pinocitoză.
de pinocitoză.

144 144
144 144
 TESTUL
TESTUL
16 16
SUBIECTUL
SUBIECTUL I I (30 puncte)
(30 puncte)
A. A. 4 puncte
4 puncte
Scrieţi
Scrieţi
noţiunile
noţiunile
cu care
cu care
trebuietrebuie
completate
completate
spaţiile
spaţiile
libere
libere
din afirmaţia
din afirmaţia
urmă- urmă-
toare,
toare,
astfelastfel
încâtîncât
aceasta
aceasta
să fiesăcorectă.
fie corectă.
Organul
Organul
CortiCorti
se află
se în
află
melcul
în melcul
……………………………
…………………………… şi reprezintă
şi reprezintă
receptor
receptor
al al
…………………………
…………………………
B. B. 6 puncte
6 puncte
Numiţi
Numiţi
douădouă
tipuritipuri
de receptori
de receptori
ai analizatorului
ai analizatorului
cutanat,
cutanat,
precizaţi
precizaţi
pentru
pentru
fie- fie-
care care
câte câte
un rol unîndeplinit.
rol îndeplinit.
C. C. 10 puncte
10 puncte
Scrieţi
Scrieţi
literalitera
corespunzătoare
corespunzătoare răspunsului
răspunsului
corect.
corect.
Este Este
corectă
corectă
o singură
o singură
vari-vari-
antăantă
de răspuns.
de răspuns.
1. Capacitatea
1. Capacitatea
pulmonară
pulmonară
totalătotală
repre‑repre‑ 2. Corecţia
2. Corecţia
vederii
vederii
pentru
pentru
ochiul
ochiul
hiper‑hiper‑
zintă:zintă: metrop
metrop
se face
se face
cu lentile:
cu lentile:
a) VCa)+VCCV;+ CV; a) biconcave;
a) biconcave;
b) VCb)+VCVR;+ VR; b) divergente;
b) divergente;
c) VIR
c) VIR
+ VER;
+ VER; c) biconvexe;
c) biconvexe;
d) VRd) +VRCV.+ CV. d) cilindrice.
d) cilindrice.

3. Boala
3. Boala
Basedow
Basedow
Graves
Graves
se manifestă
se manifestă 4. Apendicele
4. Apendicelexifoid:
xifoid:
prin:prin: a) aparţine
a) aparţine
viscerocraniului;
viscerocraniului;
a) guşă
a) guşă
endoftalmică;
endoftalmică; b) peb)elpe
se el
articulează
se articulează
ultimile
ultimile
douădouă
b) retenţie
b) retenţie
de apă;
de apă; coaste;
coaste;
c) guşă
c) guşă
exoftalmică;
exoftalmică; c) rămâne
c) rămâne
cartilaginos
cartilaginos
toatătoată
viaţa;viaţa;
d) deformaţie
d) deformaţie
osoasă.
osoasă. d) este
d) parte
este parte
componentă
componentăa sternului.
a sternului.

5. Adenina:
5. Adenina:
a) se a)
leagă
se leagă
de uracil
de uracil
prin trei
prinpunţi
trei punţi
de hidrogen;
de hidrogen;
b) este
b) prezentă
este prezentă
în toate
în toate
tipurile
tipurile
de acizi
de acizi
nucleici;
nucleici;
c) se c)
leagă
se leagă
de citozină
de citozină
prin trei
prinpunţi
trei punţi
de hidrogen;
de hidrogen;
d) este
d) oeste
bază
o bază
azotată
azotată
pirimidinică.
pirimidinică.

D. D. 10 puncte
10 puncte
CitiţiCitiţi
cu atenţie
cu atenţie
afirmaţiile
afirmaţiile
următoare.
următoare.
DacăDacă
apreciaţi
apreciaţi
că afirmaţia
că afirmaţia
este adevă-
este adevă-
rată,rată,
scrieţi,
scrieţi,
în dreptul
în dreptul
cifreicifrei
corespunzătoare,
corespunzătoare,
literalitera
A. Dacă
A. Dacă
apreciaţi
apreciaţi
că afirmaţia
că afirmaţia
este este
falsă,falsă,
scrieţi,
scrieţi,
în dreptul
în dreptul
cifreicifrei
corespunzătoare,
corespunzătoare,literalitera
F şi Fmodificaţi
şi modificaţi
parţial
parţial
afirmaţia
afirmaţia
pentrupentru
ca aceasta
ca aceasta
să devină
să devină
adevărată.
adevărată.
Nu seNu acceptă
se acceptă
folosirea
folosirea
negaţiei.
negaţiei.
1. Muşchiul
1. Muşchiul
trapeztrapez
aparţine
aparţine
muşchilor
muşchilor
toracelui.
toracelui.
2. Grupa
2. Grupa
sangvină
sangvină
AB prezintă
AB prezintă
aglutininele
aglutininele
α şi β.
α şi β.
3. Stimularea
3. Stimularea
simpaticului
simpaticului
determină
determină
reducerea
reducerea
debitului
debitului
urinar.
urinar.

145 145
145 145
SUBIECTUL
SUBIECTULAL II-LEA
AL II-LEA (30 puncte)
(30 puncte)
A. A. 18 puncte
18 puncte
În structura
În structura
unei unei
macromolecule
macromolecule de ADN
de ADNcare care
conţine
conţine
810 grupări
810 grupări
fosfat,
fosfat,
30%30%
dintre
dintre
nucleotide
nucleotide
conţinconţin
citozină.
citozină.
Stabiliţi:
Stabiliţi:
a) Numărul
a) Numărul
total total
de nucleotide.
de nucleotide.
b) Numărul
b) Numărul
de nucleotide
de nucleotide
care care
conţin conţin
guanină.
guanină.
c) Numărul
c) Numărul
de nucleotide
de nucleotide
care care
conţin conţin
timină.
timină.
d) Secvenţa
d) Secvenţa
de nucleotide
de nucleotide
a ARN a ARN
mesager,
mesager,
pornind
pornind
de lade
o secvenţă
la o secvenţă
de nucleotide
de nucleotide
a a
ADN‑ului
ADN‑ului
ATTGGGTTCGCA.
ATTGGGTTCGCA.
B. B. 12 puncte
12 puncte
Hipotalamusul
Hipotalamusulcoordonează
coordonează activitatea
activitatea
neurohipofizei.
neurohipofizei.
a) Enumeraţi
a) Enumeraţi
doi hormoni
doi hormoni
secretaţi
secretaţi
de nucleii
de nucleii
hipotalamici
hipotalamici
anteriori;
anteriori;
precizaţi
precizaţi
locullocul
de depozitare.
de depozitare.
b) Numiţi
b) Numiţi
boalaboala
care apare
care apare
în cazul
în cazul
lezării
lezării
neuronilor
neuronilor
hipotalamici
hipotalamici
anteriori,
anteriori,
precizaţi
precizaţi
douădouă
manifestări
manifestări
ale acesteia
ale acesteia
şi spuneţi
şi spuneţi
din cedinpunct
ce punct
de vedere
de vedere
se poate
se poate
compara
compara
cu cu
diabetul
diabetul
zaharat.
zaharat.
c) Completaţi
c) Completaţi
problema
problema
de lade B la
cuBaltă
cu oaltă
cerinţă
o cerinţă
pe care
pe care
o formulaţi
o formulaţi
voi; rezolvaţi
voi; rezolvaţi
cerinţa
cerinţa
pe care
pe care
aţi propus‑o.
aţi propus‑o.

SUBIECTUL
SUBIECTUL AL III-LEA
AL III-LEA (30 puncte)
(30 puncte)
1. 1. 14 puncte
14 puncte
Sistemul
Sistemulosos osos
şi muscular
şi muscular
participă
participă
la locomoţie.
la locomoţie.
a) Denumiţi
a) Denumiţi trei muşchi
trei muşchi
care care
aparţinaparţin
toracelui.
toracelui.
b) Enumeraţi
b) Enumeraţi douădouă
tipuritipuri
de contracţii
de contracţii
şi câte
şi ocâte
caracteristică
o caracteristică
pentru
pentru
fiecare.
fiecare.
c) Caracterizaţi
c) Caracterizaţio boală
o boală
a sistemului
a sistemului
muscular,
muscular,
precizând
precizând
denumirea
denumirea
bolii,bolii,
o cauză,
o cauză,
o o
manifestare,
manifestare,
un mod un mod
de prevenire
de prevenire
sau de saucombatere.
de combatere.
d) Construiţi
d) Construiţipatrupatru
enunţuri
enunţuri
afirmative,
afirmative,
câte câte
douădouăpentru
pentru
fiecare
fiecare
conţinut,
conţinut,
utilizând
utilizând
limbajul
limbajul
ştiinţific
ştiinţific
adecvat.
adecvat.
Folosiţi,
Folosiţi,
în acest
în acest
scop,scop,
informaţii
informaţii
referitoare
referitoare
la următoarele
la următoarele
conţinuturi:
conţinuturi:
– muşchii
– muşchii
membrelor
membrelorsuperioare;
superioare;
– muşchii
– muşchii
membrelor
membrelorinferioare.
inferioare.
2. 2. 16 puncte
16 puncte
Reproducerea
Reproducerea este oeste
proprietate
o proprietate fundamentală
fundamentală a organismelor
a organismelorvii. vii.
a) Enumeraţi
a) Enumeraţi douădouă
glandeglande
anexeanexeale sistemului
ale sistemuluireproducător
reproducător
masculin
masculin
şi precizaţi
şi precizaţi
căte un
căterolunalrol
acestora.
al acestora.
b) Enumeraţi
b) Enumeraţi douădouă
metode metode
contraceptive.
contraceptive.
c) Alcătuiţi
c) Alcătuiţi
un minieseu
un minieseu
intitulat
intitulat
Sistemul
Sistemul
reproducător
reproducător
masculin. În acest
masculin. În acest
scop,scop,
res‑ res‑
pectaţi
pectaţi
următoarele
următoareleetape:etape:
– enumerarea
– enumerarea a şasea şase
noţiuni
noţiuni
specifice
specifice
acestei
acestei
teme;teme;
– construirea,
– construirea,cu ajutorul
cu ajutorul
acestora,
acestora,
a unuia unui
text coerent,
text coerent,
formatformat
din maximum
din maximum trei‑pa‑
trei‑pa‑
tru fraze,
tru fraze,
folosind
folosind
corectcorect
şi în şi
corelaţie
în corelaţie
noţiunile
noţiunile
enumerate.
enumerate.

146 146
146 146
 TESTUL
TESTUL
16 16
– BAREM
– BAREM
DE DE
EVALUARE
EVALUARE
ŞI NOTARE
ŞI NOTARE

SUBIECTUL
SUBIECTUL REZOLVAREREZOLVARE PUNCTAJPUNCTAJ
I I A. membranos,
A. membranos, auzuluiauzului 4 puncte4 puncte
30 puncte
30 puncte 2x2p. =2x2p.
4 puncte
= 4 puncte
B. B. 6 puncte6 puncte
– Terminaţii
– Terminaţii
nervoase nervoase
libere:libere:
sensibilitate
sensibilitate
tactilătactilă 2x1p. =2x1p.
2 puncte
= 2 puncte
– Corpusculii
– Corpusculii
Ruffini:Ruffini:
receptorireceptori
pentrupentru
cald cald 2x2p. =2x2p.
4 puncte
= 4 puncte
C. Se acordă
C. Se acordă
câte 2p.câtepentru
2p. pentru
fiecarefiecare
răspunsrăspuns
corect:corect: 10 puncte
10 puncte
1d; 2c;1d;
3c;2c;
4d;3c;
5b.4d; 5b. 5x2p. =5x2p.
10 puncte
= 10 puncte
D. D. 10 puncte
10 puncte
Se acordă
Se acordă
câte 2p.câte
pentru
2p. pentru
fiecarefiecare
răspunsrăspuns
corect:corect:
1F; 2F;1F;3A.2F; 3A. 3x2p. =3x2p.
6 puncte
= 6 puncte
Muşchiul
Muşchiul
trapeztrapez
aparţine aparţine
muşchilormuşchilor
spateluispatelui
şi cefei..şi cefei.. 2x2p. =2x2p.
4 puncte
= 4 puncte
Grupa Grupa
sangvinăsangvină
AB prezintă
AB prezintă
aglutinogen A şi B. A şi B.
aglutinogen
II II A. A. 18 puncte
18 puncte
30 puncte
30 puncte
a) 810a)grupări
810 grupări
fosfat =fosfat
810=nucleotide
810 nucleotide 2x2p. =2x2p.
4 puncte
= 4 puncte
b) 243b)citozină
243 citozină
= 243=guanină
243 guanină 2 puncte
2 puncte
c) 243c)+243243+=243 486=nucleotide
486 nucleotide
citozinăcitozină
şi guaninăşi guanină
810 – 810486 –=486324=adenină
324 adenină
şi timină
şi timină 4 x 2p. =
4 x 8 puncte
2p. = 8 puncte
324 : 2324= 162
: 2 =timină
162 timină 2 puncte
2 puncte
d) UAACCCAAGCGU
d) UAACCCAAGCGU 2 puncte
2 puncte
Notă:Notă:
Se punctează
Se punctează
oricareoricare
altă modalitate
altă modalitate
de rezolvare
de rezolvare
a problemei.
a problemei.
PentruPentru
raţionamentul
raţionamentul corect,corect,
neînsoţitneînsoţit
de calcule,
de calcule,
se acordăse acordă
jumătate
jumătate
din din
punctajul
punctajul
repartizat
repartizat
rezolvării
rezolvării
problemei.
problemei.
B. B. 12 puncte
12 puncte
a) hormonul
a) hormonul
antidiuretic
antidiuretic
hipofizar:
hipofizar:
hipofiza hipofiza
posterioară
posterioară 2 x 2p.2=x 42p.puncte
= 4 puncte
ocitocina:
ocitocina:
hipofiza hipofiza
posterioară
posterioară
b) diabet
b) diabet
insipid:insipid:
polidipsie,
polidipsie,
poliuriepoliurie
comparaţie:
comparaţie:
atât diabetul
atât diabetul
zaharat,zaharat,
cât şi cel
câtinsipid
şi cel insipid
prezintăprezintă
ca manifestări
ca manifestări 4 puncte
4 puncte
poliuriepoliurie
şi polidipsie
şi polidipsie
c) formularea
c) formularea cerinţei:
cerinţei:
Cum seCum maisenumeşte
mai numeşte
hormonul hormonul
ADH? ADH? 2 puncte
2 puncte
rezolvarea
rezolvarea
cerinţei:cerinţei:
Vasopresină.
Vasopresină. 2 puncte
2 puncte
III III 1. 1. 14 puncte
14 puncte
30 puncte
30 puncte
a) muşchii
a) muşchii
pectorali,
pectorali,
intercostali,
intercostali,
diafragmadiafragma 2 puncte
2 puncte
b) contracţia
b) contracţia
izotonică:
izotonică:
menţine menţine
constantăconstantă
tensiuneatensiunea
muşchiului
muşchiului 2 puncte
2 puncte
izometrică:
izometrică:
menţine menţine
constantă
constantă
lungimea lungimea
muşchiului
muşchiului
c) întinderea
c) întinderea
musculară:
musculară:
efort muscular
efort muscular
intens,intens,
dureredurere
locală,locală,
repausrepaus 2 puncte
2 puncte
d) Muşchiul
d) Muşchiul
braţului braţului
se numeşte
se numeşte
biceps.biceps.
Muşchiul
Muşchiul
antebraţului
antebraţului
sunt muşchii
sunt muşchii
flexoriflexori
şi extensori.
şi extensori.
Muşchiul
Muşchiul
croitorcroitor
este celeste
maicellung
maimuşchi
lung muşchi
şi aparţine
şi aparţine
coapsei.coapsei. 4x2p. =4x2p.
8 puncte
= 8 puncte
MuşchiiMuşchii
gambeigambeisunt reprezentaţi
sunt reprezentaţi
de muşchii
de muşchii
gemeni. gemeni.

147 147
147 147
2. 2. 16 puncte
16 puncte
a) prostata:
a) prostata:
secretăsecretă
lichidullichidul
prostatic
prostatic 2x1p. =2x1p.
2 puncte
= 2 puncte
veziculele
veziculele
seminale:
seminale:
secretăsecretă
un lichid
un care
lichidintră
careînintră
compoziţia
în compoziţia
spermeispermei 4 puncte
4 puncte
b) prezervativul,
b) prezervativul,
contaceptive
contaceptive
orale orale
c) 6 noţiuni
c) 6 noţiuni
specifice:
specifice:
testicule,
testicule,
căi spermatice,
căi spermatice,
organeorgane
genitale
genitale
interne,interne,
organ organ
genitalgenital
extern,extern,
spermatozoizi,
spermatozoizi,
testosteron
testosteron
Minieseu
Minieseu Sistemul Sistemul
reproducător
reproducător
masculinmasculin 6x1p. =6x1p.
6 puncte
= 6 puncte
Sistemul
Sistemul
reproducător
reproducător
masculinmasculin
este alcătuit
este alcătuit
din organe
din organe
genitale
genitale
interne:interne:
testicule,
testicule,
căi spermatice, glandeglande
căi spermatice, anexe anexe
şi un organ
şi un genital
organ genital penisul.
extern,extern, penisul. 4 puncte 4 puncte
Testiculele
Testiculele
au funcţie
au funcţie
exocrină,
exocrină,
producândproducând
spermatozoizi, şi endocrină,
spermatozoizi, şi endocrină,
producând
producând
hormonul
hormonul
numit numit
testosteron.
testosteron.
 TESTUL
TESTUL
17 17
SUBIECTUL
SUBIECTUL I I (30 puncte)
(30 puncte)
A. A. 4 puncte
4 puncte
Scrieţi
Scrieţi
noţiunile
noţiunile
cu care
cu care
trebuietrebuie
completate
completate
spaţiile
spaţiile
liberelibere
din afirmaţia
din afirmaţia
urmă-urmă-
toare,
toare,
astfelastfel
încâtîncât
aceasta
aceasta
să fiesăcorectă.
fie corectă.
Funcţia
Funcţia
reflexă
reflexă
este asigurată
este asigurată
de substanţa
de substanţa
……………
…………… şi funcţia
şi funcţia
de conducere
de conducere
de de
substanţa
substanţa
…………… ……………
B. B. 6 puncte
6 puncte
Numiţi
Numiţi
douădouă
glande
glande
cu funcţie
cu funcţie
mixtă,
mixtă,
precizaţi
precizaţi
pentrupentru
fiecare
fiecare
funcţia
funcţia
exocrină.
exocrină.
C. C. 10 puncte
10 puncte
Scrieţi
Scrieţi
literalitera
corespunzătoare
corespunzătoare răspunsului
răspunsului
corect.
corect.
Este Este
corectă
corectă
o singură
o singură
vari-vari-
antăantă
de răspuns.
de răspuns.
1. Ciroza
1. Ciroza
hepatică
hepatică
are caare
simptom:
ca simptom: 2. Sistemul
2. Sistemul
nervos
nervos
periferic
periferic
este: este:
a) febra;
a) febra; a) localizat
a) localizat
în cutia
în cutia
craniană;
craniană;
b) mărirea
b) mărirea
în volum
în volum
a abdomenului;
a abdomenului; b) format
b) format
din ganglioni
din ganglioni
nervoşi
nervoşi
şi nervi;
şi nervi;
c) creşterea
c) creşterea
pofteipoftei
de mâncare;
de mâncare; c) format
c) format
din encefal
din encefal
şi măduva
şi măduva
spinării;
spinării;
d) polidipsie.
d) polidipsie. d) responsabil
d) responsabil
de analiza
de analiza
informaţiilor.
informaţiilor.

3. Metastaza
3. Metastaza
reprezintă:
reprezintă: 4. Membrana
4. Membrana
ferestrei
ferestrei
ovaleovale
transmite
transmite
a) răspândirea
a) răspândirea
tumorilor;
tumorilor; vibraţia:
vibraţia:
b) vindecarea
b) vindecarea
cancerului;
cancerului; a) utriculei;
a) utriculei;
c) menţinerea
c) menţinerea
homeostaziei;
homeostaziei; b) perilimfei;
b) perilimfei;
d) formarea
d) formarea
tumorilor
tumorilor
benigne.
benigne. c) endolimfei;
c) endolimfei;
d) timpanului.
d) timpanului.
5. ARN‑ul
5. ARN‑ul
mesager
mesager
precursor
precursor
este este
format
format
din: din:
a) exoni;
a) exoni;
b) introni;
b) introni;
c) nucleosomi;
c) nucleosomi;
d) exoni
d) exoni
şi introni.
şi introni.

D. D. 10 puncte
10 puncte
CitiţiCitiţi
cu atenţie
cu atenţie
afirmaţiile
afirmaţiile
următoare.
următoare.DacăDacă
apreciaţi
apreciaţi
că afirmaţia
că afirmaţia
este adevă-
este adevă-
rată,rată,
scrieţi,
scrieţi,
în dreptul
în dreptul
cifreicifrei
corespunzătoare,
corespunzătoare,literalitera
A. Dacă
A. Dacă
apreciaţi
apreciaţi
că afirmaţia
că afirmaţia
este este
falsă,falsă,
scrieţi,
scrieţi,
în dreptul
în dreptul
cifreicifrei
corespunzătoare,
corespunzătoare, literalitera
F şi Fmodificaţi
şi modificaţi
parţial
parţial
afirmaţia
afirmaţia
pentrupentru
ca aceasta
ca aceasta
să devină
să devină
adevărată.
adevărată.
Nu seNu acceptă
se acceptă
folosirea
folosirea
negaţiei.
negaţiei.
1. Codul
1. Codul
genetic
genetic
este format
este format
din 61dinde61codoni
de codoni
stop.stop.
2. Eucromatina
2. Eucromatina şi heterocromatina
şi heterocromatinasunt sunt
întâlnite
întâlnite
la bacterii.
la bacterii.
3. Axul
3. Axul
transversal
transversal
al corpului
al corpului
prezintă
prezintă
un pol
unstâng
pol stâng
şi unul
şi unul
drept.drept.

149 149
149 149
SUBIECTUL
SUBIECTUL AL II-LEA
AL II-LEA (30 puncte)
(30 puncte)
A. A. 18 puncte
18 puncte
Excreţia
Excreţia
realizează
realizează
împreună
împreunăcu repiraţia,
cu repiraţia,
circulaţia
circulaţia
şi digestia,
şi digestia,
funcţiile
funcţiile
de nu-
de nu-
triţie.triţie.
a) Enumeraţi
a) Enumeraţi
etapele
etapele
formării
formării
urineiurinei
care care
au loc
aulaloc
nivelul
la nivelul
tubului
tubului
urinifer;
urinifer;
precizaţi
precizaţi
o caracteristică
o caracteristică
pentrupentru
fiecare.
fiecare.
b) Explicaţi
b) Explicaţi
ce relaţie
ce relaţie
existăexistă
între între
procesul
procesul
de filtrare
de filtrare
glomerulară
glomerulară
şi celşidecelreabsorb‑
de reabsorb‑
ţie tubulară.
ţie tubulară.
c) Completaţi
c) Completaţi
problema
problema
de ladeB la
cuBaltă
cu cerinţă
altă cerinţă
pe care
pe care
o formulaţi
o formulaţi
voi; rezolvaţi
voi; rezolvaţi
ce‑ ce‑
rinţa rinţa
pe care
pe care
ati propus‑o.
ati propus‑o.
B. B. 12 puncte
12 puncte
În structura
În structuraunei unei
macromolecule
macromolecule de ADN
de ADNcare care
conţine
conţine
1 000 1 grupări
000 grupări fosfat,
fosfat,
20%20% dintredintre
nucleotide
nucleotide
conţinconţin
adenină.
adenină.
Stabiliţi:
Stabiliţi:
a) Numărul
a) Numărul
total total
de nucleotide.
de nucleotide.
b) Numărul
b) Numărul
de nucleotide
de nucleotide
care care
conţinconţin
guanină
guanină
şi timină.
şi timină.
c) Numărul
c) Numărul
moleculelor
moleculelor
de pentoză.
de pentoză.
d) Câţid) Câţi
anticodoni
anticodoni
va necesita
va necesita
catena
catena
următoare
următoare
de ARN:
de ARN:
AUUGGGUUCGCA.
AUUGGGUUCGCA.

SUBIECTUL
SUBIECTUL AL III-LEA
AL III-LEA (30 puncte)
(30 puncte)
1. 1. 14 puncte
14 puncte
Sinteza
Sinteza
proteinelor
proteinelor
aparţine
aparţine
funcţiei
funcţiei
heterocatalitice
heterocatalitice a acizilor
a acizilor
nucleici.
nucleici.
a) Denumiţi
a) Denumiţi
cele două
cele două
etapeetape
ale sintezei
ale sintezei
proteinelor
proteinelor
şi locul
şi locul
undeunde
se desfăşoară.
se desfăşoară.
b) Explicaţi
b) Explicaţi
procesul
procesul
de transcripţie
de transcripţie
la eucariote.
la eucariote.
c) Enumeraţi
c) Enumeraţi
douădouă
însuşiri
însuşiri
ale codului
ale codului
genetic
genetic
şi câte
şi ocâte
caracteristică
o caracteristică
pentrupentru
fiecare.
fiecare.
d) Construiţi
d) Construiţi
patrupatru
enunţuri
enunţuri
afirmative,
afirmative,
câte câte
douădouă
pentru pentru
fiecare
fiecare
conţinut,
conţinut,
utilizând
utilizând
limbajul
limbajul
ştiinţific
ştiinţific
adecvat.
adecvat.
Folosiţi,
Folosiţi,
în acest
în acest
scop,scop,
informaţii
informaţii
referitoare
referitoare
la următoarele
la următoarele conţinuturi:
conţinuturi:
– replicaţia
– replicaţia
ADN‑ului;
ADN‑ului;
– denaturarea
– denaturareaşi renaturarea
şi renaturarea
ADN‑ului.
ADN‑ului.
2. 2. 16 puncte
16 puncte
Carcinogeneza
Carcinogeneza este procesul
este procesulprin prin
care care
este produs
este produscancerul.
cancerul.
a) Enumeraţi
a) Enumeraţi
douădouă
tipuritipuri
de tumori
de tumori
şi câte
şi ocâte
caracteristică
o caracteristică
pentrupentru
fiecare.
fiecare.
b) Enumeraţi
b) Enumeraţi
douădouă
etapeetape
de apariţie
de apariţie
a cancerului.
a cancerului.
c) Alcătuiţi
c) Alcătuiţi
un minieseu
un minieseu
intitulat
intitulat
AgenţiAgenţi
carcinogeni
carcinogeni
şi efectele
şi efectele
lor asupra
lor asupra
diferitelor
diferitelor
organe.
organe.
În acest
În acest
scop,scop,
respectaţi
respectaţi
următoarele
următoarele
etape:etape:
– enumerarea
– enumerareaa şasea şase
noţiuni
noţiuni
specifice
specifice
acestei
acestei
teme;teme;
– construirea,
– construirea,
cu ajutorul
cu ajutorul
acestora,
acestora,
a unuia unui
text coerent,
text coerent,
formatformat
din maximum
din maximum trei‑pa‑
trei‑pa‑
tru fraze,
tru fraze,
folosind
folosind
corectcorect
şi în şi
corelaţie
în corelaţie
noţiunile
noţiunile
enumerate.
enumerate.

150 150
150 150
 TESTUL
TESTUL
17 17
– BAREM
– BAREM
DE DE
EVALUARE
EVALUARE
ŞI NOTARE
ŞI NOTARE
SUBIECTUL
SUBIECTUL REZOLVARE
REZOLVARE PUNCTAJ
PUNCTAJ
I I A. cenuşie,
A. cenuşie,
albă albă 4 puncte
4 puncte
30 puncte
30 puncte 2x2p. =2x2p.
4 puncte
= 4 puncte
B. B. 6 puncte
6 puncte
– Pancreas:
– Pancreas:
sucul pancreatic
sucul pancreatic 2x1p. =2x1p.
2 puncte
= 2 puncte
– Testicul:
– Testicul:
spermatozoizi
spermatozoizi 2x2p. =2x2p.
4 puncte
= 4 puncte
C. Se acordă
C. Se acordă
câte 2p.câtepentru
2p. pentru
fiecarefiecare
răspunsrăspunscorect:corect: 10 puncte
10 puncte
1b; 2b;1b;
3a;2b;
4b;3a;
5d.4b; 5d. 5x2p. =5x2p.
10 puncte
= 10 puncte
D. D. 10 puncte
10 puncte
Se acordă
Se acordă
câte 2p.câte
pentru
2p. pentru
fiecarefiecare
răspunsrăspuns
corect:corect:
1F; 2F;1F; 3A.2F; 3A. 3x2p. =3x2p.
6 puncte
= 6 puncte
1. Codul
1. genetic
Codul genetic
este format
este format
din 61din de codoni
61 de codoni sens. sens. 2x2p. =2x2p.
4 puncte
= 4 puncte
2. Eucromatina
2. Eucromatina
şi heterocromatina
şi heterocromatinasunt întâlnite
sunt întâlnitela eucariote.
la eucariote.
II II A. A. 18 puncte
18 puncte
30 puncte
30 puncte
a) Reabsorbţia
a) Reabsorbţia
tubulară:
tubulară:
substanţele
substanţele
utile seutileîntorc
se înîntorc
capilarele
în capilarele
peritubulare. 4x2p. =
peritubulare. 4x2p.
8 puncte
= 8 puncte
Secreţia
Secreţia
tubulară:
tubulară:
substanţele
substanţele
nefolositoare
nefolositoaredin sângedin sânge
trec întrec
tubulîn urinifer.
tubul urinifer.
b) În filtrarea
b) În filtrarea
glomerulară
glomerulară
se formează
se formează
urina primară
urina primară
care conţine
care conţine
substanţe
substanţe
toxice,toxice,
dar şi dar
substanţe
şi substanţe
utile. Prin
utile.procesul
Prin procesul
de reabsorbţie,
de reabsorbţie,
substanţele
substanţele
utile utile
din urina
dinprimară
urina primară
se întorc
se întorc
în sânge.
în sânge. 6 puncte
6 puncte
c) formularea
c) formulareacerinţei:cerinţei:
Ce cantitate
Ce cantitate
de urină definală
urină rezultă
finală rezultă
în urmaînsecreţiei
urma secreţiei
tubulare?
tubulare? 2 puncte
2 puncte
rezolvarea
rezolvarea
cerinţei:cerinţei:
1,5 – 1,71,5litri
– 1,7
/ 24litriore/ 24 ore 2 puncte
2 puncte
Notă:Notă:
Se punctează
Se punctează
oricareoricare
altă modalitate
altă modalitate
de rezolvare
de rezolvare
a problemei.
a problemei.
PentruPentru
raţio‑ raţio‑
namentul
namentul
corect,corect,
neînsoţit
neînsoţit
de calcule,
de calcule,
se acordă se acordă
jumătate jumătate
din punctajul
din punctajul
re‑ re‑
partizat
partizat
rezolvării
rezolvării
problemei.
problemei.
B. B. 12 puncte
12 puncte
a) 1 000
a) grupări
1 000 grupări
fosfat = fosfat
1 000 = nucleotide
1 000 nucleotide 2 puncte
2 puncte
b) 200b)adenină
200 adenină
= 200=timină200 timină 2 puncte
2 puncte
200 +200 200+=200400=nucleotide
400 nucleotide
adenină adenină
şi timină şi timină 2 puncte
2 puncte
1 000 –1 000
400 –=400600=nucleotide
600 nucleotide
guanină guanină
şi citozină
şi citozină 2 puncte
2 puncte
600 : 2600
= 300
: 2 =nucleotide
300 nucleotide
guanină guanină 2 puncte
2 puncte
c) 1 000
c) grupări
1 000 grupări
fosfat = fosfat
1 000 = molecule
1 000 moleculede pentozăde pentoză 2 puncte
2 puncte
d) 4 anticodoni
d) 4 anticodoni

151 151
151 151
 III III 1. 1. 14 puncte
14 puncte
30 puncte
30 puncte
a) transcripţia
a) transcripţia
= nucleu = nucleu 2 puncte
2 puncte
translaţia
translaţia
= citoplasmă
= citoplasmă
b) transcripţia
b) transcripţia
la eucariote
la eucariote
se realizează
se realizează
în nucleuîn nucleu
şi constăşi constă
în maturarea
în maturarea
ARN‑ului
ARN‑ului
mesager.mesager.
Se realizează
Se realizeazăsub influenţa
sub influenţaenzimei enzimei ARN–polimeraza, 2 puncte
ARN–polimeraza, 2 puncte
care copiază
care copiază
informaţia
informaţia
genetică genetică
cuprinsăcuprinsă
în catenaîn catena
de ADNde(catena
ADN (catena
sens), sens),
rezultând
rezultând
ARN mesager
ARN mesager precursor precursor
formatformat
din exonidin exoni
şi introni.
şi introni.
Apoi areApoilocare loc
separarea
separarea
secvenţelor
secvenţelor
informaţionale,
informaţionale,
numitenumite
exoni, exoni,
de secvenţele
de secvenţele
noninfor‑
noninfor‑
maţionale,
maţionale,
numitenumiteintroni.introni.
Apare Apare
asfel ARN‑ul
asfel ARN‑ul
mesager mesager
maturmaturformatformat
numainumai
din exoni.
din exoni.
c) Însuşirile
c) Însuşirile
coduluicodului
genetic: genetic: 2 puncte
2 puncte
– codul – genetic
codul genetic
este degenerat
este degenerat− mai−mulţi mai codoni
mulţi codoni
codificăcodifică
acelaşiacelaşi
aminoacidaminoacid
– codul– genetic
codul genetic
este nesuprapus
este nesuprapus − între−doiîntre
codoni
doi codoni
vecini vecini
nu existănu există
nucleotide
nucleotide
comune comune
d) Replicaţia
d) Replicaţia
ADN‑ului ADN‑ului
se realizează
se realizează
după modelul
după modelulsemiconservativ.
semiconservativ. 4x2p. = 4x2p.
8 puncte
= 8 puncte
În urmaÎn replicaţiei
urma replicaţiei
rezultărezultă
două molecule,
două molecule,
fiecarefiecare
conţinând
conţinând
o catenăo catenă
nouă şinouă şi
o catenă
o catenă
veche veche
care a careservita drept
servit model.
drept model.
Denaturarea
DenaturareaADN‑ului ADN‑ului
apare apareatunciatunci
când este
cândîncălzit
este încălzit
la o temperatură
la o temperatură
de de
1000C,100iar 0răcirea
C, iar răcirea
se realizează
se realizează
brusc. brusc.
PunţilePunţile
de hidrogen
de hidrogen
nu se mai nu serefac,
mai iar
refac, iar
ADN‑ulADN‑ul
rămânerămâne
monocatenar.
monocatenar.
Dacă răcirea
Dacă răcirea
se aplică se aplică
lent, punţile
lent, punţile
de hidrogen
de hidrogense refacse şirefac
ADN‑ul
şi ADN‑ul
devinedevine
bicatenar,
bicatenar,
astfel are
astfellocare
procesul
loc procesul
de renaturare.
de renaturare.
2. 2. 16 puncte
16 puncte
a) tumori
a) tumori
benigne: benigne:
rămânrămân în zonaînînzonacareînsecare
formează
se formează 2x1p. = 2x1p.
2 puncte
= 2 puncte
tumoritumori
maligne: maligne:
care invadează
care invadeazăţesuturile
ţesuturile
înconjurătoare
înconjurătoare 4 puncte
4 puncte
b) – iniţierea
b) – iniţierea
– apariţia– apariţia
celulelor celulelor
canceroase
canceroase
– dezvoltarea
– dezvoltarea
şi progresia
şi progresia
– proliferarea
– proliferarea
celulelorcelulelor
mutante mutante
c) 6 noţiuni
c) 6 noţiuni
specifice:
specifice:
uleiurile uleiurile
minerale,minerale,
benzenul,benzenul,
globuleleglobulele
albe, fumul
albe, fumul
de de
ţigară,ţigară,
radiaţiile
radiaţiile
ionizante,ionizante,
măduva măduva
spinăriispinării 6x1p. = 6x1p.
6 puncte
= 6 puncte
MinieseuMinieseuAgenţiAgenţi carcinogeni
carcinogeni
şi efectele
şi efectele
lor asupra
lor asupra
diferitelor
diferitelor
organeorgane
AgenţiiAgenţii
carcinogeni
carcinogeni
afecteazăafectează
diferitediferite
organe,organe,
iar în funcţie
iar în funcţie
de tipuldedetipul
agent
de agent 4 puncte 4 puncte
şi organul
şi organul
afectat,afectat,
efectele efectele
sunt diferite.
sunt diferite.
AgenţiiAgenţii
carcinogeni
carcinogeniafectează afectează
diferitediferite
organe,organe,astfel:astfel:
uleiurileuleiurile
mineraleminerale
afectează
afectează
pielea,pielea,
benzenul afectează
benzenul afectează
globuleleglobulele
albe, fumul
albe, de
fumul
ţigară afectează
de ţigară afectează
sistemulsistemul
respirator,
respirator,
digestiv digestiv
şi excretor,
şi excretor,
iar radiaţiile
iar radiaţiile
ionizante afectează
ionizante afectează
oasele,oasele,
măduva măduva şi plămânii.
spinăriispinării şi plămânii.

152 152
152 152
 CUPRINS

Cuvânt‑înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
Conţinuturi – clasa a XI‑a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
Conţinuturi – clasa a XII‑a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Desene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
Teste şi bareme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85